DR INT PV CURS 3

20.10.2011

SPETA LIDER: problema de dr int pv care este sist de dr dupa care se face calificarea?

CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI INSTITUTIA RETRIMITERII

Exista acest tip de conflict atunci cand cele 2 sau mai multe sist de dr in prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Acest tip de conflict este in spatiu, pt ca sist de dr coexista in spatiu. Acest conflict de legi in spatiu al NC poate fi de 2 feluri: a. Pozitiv atunci cand fiecare NC trimite la propriul sistem de dr Ex: problema de stare civila a pers fiz - varsta ceruta pt a te putea casatori cet roman cu domiciliul in SUA; este ses inst americana, care aplica NC proprii, iar potrivit sist de dr repectiv starea civila a pers este guvernata de legea domiciliului acelei persoane; punctul de leg pt acea NC era domiciliul; daca, insa, instanta ses ar fi instanta romana, aceasta va aplica NC romana din materia starii civile a pers fiz, norma al carei punct de leg este cetatenia; NC trimite la sist de dr romanesc. Rezulta ca, in acest caz, fiecare NC a trimis la propriul sau sist de dr = conflictul pozitiv de NC - Nu duce la retrimitere, acesta se solutioneaza de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sau sistem b. Negativ - atunci cand niciuna din NC in prezenta nu trimite la propriul sist de dr, ci fiecare trimite la dr celuilalt stat sau, chiar mai mult, la sist de dr al unui stat tert Prima cond pt a exista retrimiterea este data tocmai de existenta acestui conflict negativ de NC; acesta este o cond necesara, dar nu si suficienta, deoarece mai tb intrunita si o a doua conditie ce tine de sensul trimiterii pe care legea forului o face la un sist de dr strain. Aceasta trimitere poate fi in 2 sensuri: 1. Trimiterea se face numai la normele materiale ale sist de dr strain, caz in care se va aplica direct acel dr material, fara a mai exista posibilitatea retrimiterii 2. Sensul trimiterii poate fi la intregul sist de dr strain, adica inclusiv la NC din acel sist de dr; astfel, putem vorbi despre indeplinirea celei de-a doua cond necesara pt a exista retrimitere - Sensul trimiterii este stabilit de catre dr forului, fiind, in ultima instanta, o problema de calificare - art 2559 Ncciv legea straina cuprinde dispozitiile de dr material, inclusiv NC; in concluzie, pt a explica retrimiterea, tb indeplinite cumulativ, 2 cond:

a. sa existe un conflict negativ de NC b. NC ale forului sa trimita la intregul sist de dr strain, adica atat la normele materiale, cat si la cele conflictuale Def: Retrimiterea este acea situatie juridica aparuta in cazul in care NC a forului trimite la un sist de dr strain in intregul sau, inclusiv la normele sale onflictuale, iar sist de dr strain, prin normele sale conflictuale in materie, fie trimite inapoi la sist de dr al forului, fie trimite mai departe la legea unui stat tert - Aceasta operatiune a retrimiterii, operatiune logico-juridica, se deruleaza exclusiv in mintea judecatorului, a autoritatii solicitate cu rezolvarea respectivei spete; niciodata, nu tb confundata aceasta instit cu declinarea de competenta

SPETA LIDER: SPETA FORGO - Un cet bavarez a trait cel mai mult timp in Franta, unde, insa, nu a dobandit cetatenie franceza si nici domiciliu legal, avand doar un domiciliu de fapt in Franta; la moartea sa, a lasat o succesiune mobiliara importanta, iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata inst franceze o actiune in revendicarea succesiunii; in fata inst franceze, s-a pus problema dupa ce sist de dr va fi solutionata succesiunea?; potr NC fr, succesiunea mobiliara era supusa legii cetateniei defunctului, de unde rezulta ca se trimitea la legea bavareza; inst fr,in intelepciunea sa, a constatat ca, in dr bavarez, exista o NC conform careia succesiunea mobiliara urma a fi supusa legii domiciuliului de fapt al defunctului; astfel, dr francez a trimis la sist de dr bavarez in ansamblul sau, dar acesta, prin NC, nu a primit trimiterea si a retrimis la sist de dr francez - Solutia pe fond: conform legii franceze, sfera rudelor era mult mai restransa decat in dr bavarez, astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu erau considerate succesori; prin urmare, succesiunea a devenit vacanta, urmand a fi culeasa de statul pe terit caruia se aflau bunurile FELURILE RETRIMITERII: 1. Retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) intervine atunci cand NC straina trimite la dr forului 2. Retrimitere de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) intervine atunci cand NC straina trimite la dr unui stat tert RETRIMITEREA IN DR ROMAN REGIM JURIDIC Art 2559 Ncciv; art 4 Lg 105/1992 alin 2: daca legea straina retrimite la dr roman sau la dr altui stat, se aplica legea romana daca nu se prevede, in mod expres, altceva; prin urmare, rezulta 2 solutii: a. sist de dr roman admite retrimiterea de gradul I, adica admite trimiterea pe care NC straina o face inspre dr material roman -

b. sist de dr romanesc nu admite retrimiterea de gradul II, pt ca exista riscul unor trimiteri succesive; prin urmare, retrimiterea facuta de legea straina catre dr unui stat tert ramane fara efect - potr alin 2, si in cazul retrimiterii de gradul I, dar si in cazul celei de gradul II, care a ramas fara valoare, pe fond, urmeaza a se aplica legea romana, pt ca, potrivit alin 2 din art 4 din Lg 105/1992 se prevedea ca retrimiterea facuta de legea straina la dr altui stat este fara efect, fara, insa, a preciza ca se va aplica legea romana, in mod corect, pt ca interpretarea corecta a acestui text de lege este ca: in situatia in care NC straina la care NC romana trimisese nun a primit trimiterea, ci a trimis mai departe la legea unui stat tert, trimitere ramasa fara efect, dupa cum spune legea, insemna ca urma sa se aplice normele materiale straine

De ce este corect sa se admita retrimiterea de gradul I? 1. Trimiterea facuta de NC romana la un sist de dr strain este o oferta facuta acestuia de a se aplica si nu o obligatie; prin urmare, daca dr strain, prin normele sale conflictuale, nu primeste trimiterea, ci trimite inapoi, se va tine cont de aceasta solutie 2. Unitatea sist de dr strain daca NC romana trimite generic la legeea straina, adica la sist de dr strain, acesta trebuie privit intotdeauna in ansamblul sau, incluzand atat normele materiale, cat si NC 3. Retrimiterea de gradul I asigura o coordonare a sist de dr in prezenta, in sensul ca NC din ambele sist de drept devin deopotriva aplicabile Totusi, potrivit Ncciv, retrimiterea de gradul I nu este admisa in anumite situatii, adica nu se tine cont de NC din dr strain Exc: art 2559 alin 3 Ncciv: legea straina nu cuprinde si NC - in cazul in care partile au ales legea straina aplicabila (intr-un contract, partile au determinat prin vointa lor, pe baza principiului autonomiei de vointa, ca aplicabil un sist de dr, chiar daca ele nu au prevazut expres, se prezuma clar ca trimiterea s-a facut doar la dr material) - in cazul legii straine aplicabile formei actului juridic si obligatiilor extracontractuale; - in alte cazuri speciale prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte, de dreptul UE sau de lege APLICAREA LEGII STRAINE CA LEX CAUSAE NC romana poate sa trimita la legea romana care se va aplica ca LEX CAUSAE, situatie in care inst romana va aplica legea romana exact ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. In schimb, atunci cand NC romana trimite la un sist de dr strain ce urmeaza a se aplica pe fond problemei respective, o sa apara anumite probleme specifice dr int pv. In cazul in care urmeaza a se aplica dr strain, acesta se aplica tocmai datorita faptului ca NC romana a trimis la el, astfel incat am putea spune ca neaplicarea de

catre inst sesizata a sist de norme materiale straine ar coincide de fapt cu o neaplicare sau nerespectare a sist de dr roman. In cazul in care NC romana a trimis la un sist de dr strain, acel sist de dr este privit in totalitatea izvoarelor sale de drept, urmand a se aplica, prin urmare, toate izvoarele de dr din acel sistem. TITLUL CU CARE SE APLICA DR STRAIN Spre deosebire de alte sist de dr, cum ar fi sist de dr fr, englez, american, unde dr strain este considerat un element de fapt, conceptia jur romaneasca considera dr strain la care NC romana a trimis ca un elem de dr. Prin urmare, dr strain va fi aplicat in Romania exact cu aceeasi putere ca si dr national. Consecinte: 1. Cine poate invoca legea straina in fata autoritatii forului? Datorita faptului ca lg straina este considerata un element de drept, ea poate fi invocata atat din oficiu de instanta de judecata, cat si de partea interesata. Astfel, inst de judecata, in temeiul principiului rolului activ, poate invoca din oficiu legea si, de asemenea, poate pune in discutia partilor, aplicarea unei legi straine atunci cand NC a trimis la ea. Cand NC romana e imperativa, instanta romana este obligata ca, prin intermediul NC, sa invoce dr strain la care NC a trimis. Pe de alta parte, oricare parte interesata din proces poate invoca in fata instantei un dr strain in temeiul principiului disponibilitatii. In sist de dr care considera dr strain un simplu element de fapt, invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de catre partea interesata, instanta neavand obligatia ca, din oficiu, sa invoce legea straina. In concluzie, dr roman imbina, sub acest aspect al invocarii legii straine, principiul rolului activ al instantei cu principiul disponibilitatii partilor. 2. Cui incumba sarcina probei? In sist de dr care privesc dr strain ca pe un element de fapt, sarcina probei continutului legii straine revine, in exclusivitate, partii interesate. In dr roman, sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti, astfel incat instanta de judecata datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dr strain (cand NC romana a trimis la el) precum si in temeiul principiului rolului activ, va trebui sa depuna toate diligentele pt aflarea continutului si intelesului concrete si complete ale legii straine. In acest scop, inst romana poate dispune, chiar din oficiu, administrarea tuturor mijloacelor de proba pe care le considera adecvate. Sub acest aspect, exista totusi o mare deosebire intre aplicarea de catre inst romana a dr strain si a dr roman, deosebire constand in aceea ca, pentru dr strain, nu se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea. - Art 2562 Ncciv: continutul legii straine se stabileste de inst de judecata prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o; alin 2: partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului - Interpretarea legii straine la care NC romana a trimis se face, in principiu, dupa regulile de interpretare existente in sist de dr respectiv; aceasta interpretare, pe taramul dr int pv, este cunoscuta si sub denumirea de calificarea secundara (vizeaza interpretarea normei materiale la care NC romana a trimis); prin urmare, calificarea secundara poate fi privita si

ca o exceptie de la regula generala, potrivit careia calificarea se face dupa lex fori. 3. Care sunt caile de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine? In cazul gresite interpretari sau aplicari a lg straine, caile de atac sunt, in principiu, aceleasi cu cele aplicabile pt dr national, cu o exceptie. Astfel, calea de atac ordinara a apelului se poate aplica si pt gresita aplicare a legii straine; pot fi folosite de catre parti si celelalte cai de atac extraordinare: recursul, contestatia in anulare si revizuirea. In ceea ce priv RIL, care nu este o cale de atac la indemana partilor, deoarece doar Procurorul general al Romaniei, procurorul din oficiu, are dr de a formula, in scopul asigurarii interpretarii si aplicarii unitare a legii si de a cere ICCJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au nprimit o solutionare diferita din partea unor diverse inst judecatoresti din tara. Solutiile pronuntate intrun asemenea recurs se pronunta numai in interesul legii; aceste solutii nu au efect asupra hot examinate sau asupra situatiei partilor din acel proces RIL nu poate fi promovat in cazul gresitei aplicari sau interpretari a lg straine pt cel putin urm argumete: a. Rolul inst supreme romane ICCJ este acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii romane pe intreg teritoriul tarii, iar nu a legii straine a carei posibila interpretare unitara ar putea sa cada in sarcina inst competente din acel stat b. Din moment ce solutiile date de ICCJ nu au efect asupra hot judec examinate si nici cu privire la sit partilor din respectivele procese, rezulta ca nu exista niciun interes al partilor in a solicita un asemenea tip de recurs; in schimb, RIL poate fi promovat pt gresita interpretare sau aplicare a NC romane