Sunteți pe pagina 1din 6

Hronicul si cantecul varstelor

Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si imaginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. Aspecte autobiografice "Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului" Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. "Cuvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu insemna nimic" "Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti "mama" si "tata". Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i "copilul este intreg". Mama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca. A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale cuvintelor. Casa parinteasca, imaginea familiei -era al 9-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. "La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere". Descrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. Sunt reprezentate date despre "mobila din casa dinainte" despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. Casa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul Sebes-Alba si cetatea Balgradului.Era o cladire veche,masiva,ramasa familiei de la "Simion Blaga"-preot in sat. 1. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti.

2. Prezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui Care sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui? -pasiunea pentru carte -inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor "comasate". Desi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, harnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. Figura mamei Motivati afectiunea autorului "Mama era o fiinta primara fiind definita 'existenta incadrata in zarea magiei". Vietuirea ei este un miracol, o sarbatoare a cosmosului, fara multa scoala. Avea instincte materne si feminine puternice. Elemente ale portretului Vitalitate, masivitate era stapanita de sacrul egoism al familiei fara gandul intors asupra ei, era "substanta activa" in jurul careia luau infatisare palpabila toate randuielile vietii noastre, fusese o femeie frumoasa. Capitolul 1-Blaga a vorbit prima data la vrsta de patru ani. Cu ceva timp in urma, Letiia fata mai mic murise ntru-un accident. Capitolul 2 Se descrie casa unde se povestete despre ceasul vechi din salon. i se termin cu descrierea tatlui care era pasionat de literatura. Capitolul 3 Primii prieteni erau fete, dar adevraii prietenii erau Vasile, Roman i Tudorel. mpreun cu ei ducea gtele ,dar ntr-o zi le-a pierdut si le-a recuperat tatl su pltind o sum de bani.Un cine turbat l-a mucat pe prietenul su, care a mers in Ungaria pentru tratament. Capitolul 4 Tatl su a cerut adunarea pmnturilor dar stenii nemulumii, ajuni la disperare au luat masuri drastice. Capitolul 5 Blaga era superstiios n copilrie, creznd n basmele mamei si chiar ntr-o zi a avut impresia c este urmrit de cer. Capitolul 6 Prini l-au ndemnat sa mearg la coala la cinci ani dar refuz aa c ncepe la vrsta de ase ani. n aceea iarn explodase soba prin aceasta fapt dovedinduse nc o dat c mama sa este o femeie puternic. Capitolul 7 De Sfntul Ilie n fiecare an se juca o pies de teatru pe scena improvizat la care participa i el mpreun cu prietenii si . Capitolul 8 Toi se gndeau cum era s fie mori deoarece n fiecare var cnd un copil se ducea la moar murea . n aceea var moara a luat viaa unui biete fetie contiincioase .

Capitolul 9 La 1 septembrie era la Sebe, nscris la o coal unde elevii sunt aezai n bnci pe baza rspunsurilor la or. Blaga a ajuns n prima banc, unde ramane un an ntreg. Mergea n fiecare smbt n sat pentru a-i vizita familia dei era interzis. Capitolul 10 Devine din ce n ce mai credincios, dei mama sa era preoteas, se ducea la biseric numai de Pate i Crciun. Capitolul 11 ntr-o zi cnd s-a dus la coala era srbtoare se mpline-au 100 ani de la moartea lui Schiller, n aceast zi elevii primesc gratuit cri. Capitolul 12 n vacana de var merge la munte mpreun cu familia unde i face muli prieteni noi. Blaga este fascinat de peisajul de la Bistria menionnd c vrea cu orice chip s se ntoarc aici i alt dat. Capitolul 13 n anul 1904 ncepe o secet ,primind n ajutor porumb din America reprezentnd un semn al speranei pentru Blaga. Capitolul 14 Tatl i Liviu discut despre tema unui ziar Semntorul. Unul dintre profesori, prezint o simpatie deosebit pentru Blaga. Capitolul 15 n 1906 el i fratele su Liciniu a fost nscrii la liceul din Braov, locuind cu Liviu. La liceu, profesorul de latina l face examinator al elevilor, deoarece era cel mai bun elev. Blaga ne prezint i anumite persoane de care se temea n Braov amintindu-l pe Rupi, mcelarul la care locuiau dar i derbedeii strzii. Capitolul 16 Era un copil bun de aceea el a neles faptul c prinii nu-i mai puteau ine la liceu. La o srbtoare primverii numit maial nite elevi mai mari l mbat pe Blaga dorind s-i bat joc de el. Capitolul 17 ncepe clasa a II-a, iar Longin fiind student li se altur. Blaga nu era n relaii prea bune cu elevi, ns pe unii i ajuta la teme desenndu-le hri contra unei plti. Capitolul 18 n 1908 de Pati tatl lui Blaga se mbolnvete i este trimis n Munii Boemiei,ca s fie tratat , dar nu reuete. Pe perioada cnd tatl e plecat autorul i descoper biblioteca. In august tatl lui moare. Capitolul 19 Blaga pleac la Cugir pentru a scpa de atmosfera trist de acas. Mama sa s-a hotart s vnd casa pentru a-i putea pltii datoriile. Pleac la Braov unde studiaz pentru examenele pe care el i Liciniu le iau, ns Longin le pic deoarece a trebuit s munceasc pentru a le oferi frailor mai mici hrana. Capitolul 20 El merge n vacana de var , unde l mediteaz pe Remus.. n anul 1910 el public poezia Noaptea n ziarul Romnul. Capitolul 21- Blaga l vede pe Aurel Vlaicu care i prezenta un model de aeroplan. Capitolul 22 Autorul merge cu Iosif ntr-o excursie n Italia. n drum spre destinaie au trecut prin multe orae i au vizitat Constantinopolul, Atena i Messina. La ntoarcere au vizitat i un frumos ora numit Budapesta.

Capitolul 23 Este descris profesorul de limb greac , Paul Budiu. Dei avea de toate se mulumea cu micile plceri oferite de copii mai slabi pentru a trece clasa. Era o persoana rbdtoare deii avea de suportat mofturile copiilor. Dup ase luni de la ntoarcerea sa din Italia profesorul care l-a impresionat pe autorul moare. Capitolul 24 Blaga merge n satul Vinerea, unde se mprietenete cu o feti pe nume Roma pe care o place foarte mult, ba chiar i scrie i poezii. Doi ani mai trziu Roma a murit de tuberculoz. Capitolul 25 Pe Blaga l pasionau crile de filozofie, i este ncntat de lucrrile lui Henri Bergson. Simion Iai a urmat facultatea filozofic,dar nu trece niciun examen dei avea o bibliotec foarte mare. Capitolul 26 Autorul se mbolnvete, nsntoindu-se abia dup dup 3 luni . n tot acest timp a stat cu mama sa interesndu-se dect de orele de matematic i fizic. La o petrecerea a invitat-o la dans pentru prima dat pe Cornelia care avea s-i devin soie peste civa ani. Capitolul 27 Lionel devine avocat fiind interesat i Blaga s-l ajute pe fratele su. La birou sttea i Blaga de aceea era confundat cu fratele su. n anului 1914 lui Blaga i se public o lucrare n revista Romnul ns nu sub semntura sa. Capitolul 28 n vara anului 1914 i-a luat bacalaureatul bucurndu-se de vestea c Franz Ferdinand a fost asasinat, ceea n curnd a dus la un rzboi. Blaga se nscrie la facultatea de

Hronicul si cantecul varstelor


Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si im 212t1920c aginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. Aspecte autobiografice "Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului" Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile

care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. "Cuvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu insemna nimic" "Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti "mama" si "tata". Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i "copilul este intreg". Mama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca. A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale cuvintelor. Casa parinteasca, imaginea familiei -era al 9-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. "La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere". Descrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. Sunt reprezentate date despre "mobila din casa dinainte" despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. Casa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul Sebes-Alba si cetatea Balgradului.Era o cladire veche,masiva,ramasa familiei de la "Simion Blaga"-preot in sat. 1. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti. 2. Prezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui Care sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui? -pasiunea pentru carte

-inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor "comasate". Desi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, harnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. Figura mamei Motivati afectiunea autorului "Mama era o fiinta primara fiind definita 'existenta incadrata in zarea magiei". Vietuirea ei este un miracol, o sarbatoare a cosmosului, fara multa scoala. Avea instincte materne si feminine puternice. Elemente ale portretului Vitalitate, masivitate era stapanita de sacrul egoism al familiei fara gandul intors asupra ei, era "substanta activa" in jurul careia luau infatisare palpabila toate randuielile vietii noastre, fusese o femeie frumoasa

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate