P. 1
Corviniana VIII

Corviniana VIII

|Views: 273|Likes:
Published by sorin172

More info:

Published by: sorin172 on Nov 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2015

pdf

text

original

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

5




CUPRINS - CONTENTS - INHALT - SOMMAIRE




STUDII ÇI ARTICOLE

ArheoIogie preistoricå

CORNELIU BELDIMAN » Paleotechnology of antler working in the Mesolithic of the Iron
Gates, Romania 9 - 26

CORNELIU BELDIMAN, DIANA-MARIA SZTANCS » Industria materiilor dure animale
în cadrul culturii Starcevo-Criy din sud-vestul Transilvaniei: o lingurà-spatulà descoperità în
Peytera Cauce, sat Ceriyor, com. Lelese, jud. Hunedoara Lindustrie des matieres dures
animales dans la culture de Starcevo-Cri¸ du Sud-Ouest de la Transylvanie, Roumanie. une cuiller
en os decouverte dans le site de Pe¸tera Cauce, village de Ceri¸or, comm. de Lelese, dep. de
Hunedoara 27 - 56

BEATRICE DAISA-CIUTÄ, MARIUS CIUTÄ » Contribu(ii la cunoayterea paleomediului yi
a practicilor cultice eneolitice. Altarul-grânar de la $euya-,Gorgan¨ (I) Contributions to
paleoenviroment and Eneolithic ritual practices reconstruction. A cereal shrine from Seu¸a-
,Gorgan` (I) 57 - 64

CRISTIAN C. ROMAN, DRAGO$ DIACONESCU » Cercetàri arheologice la Ciulpàz -
,Peytera Bulgàrelu¨ (com. Peytiyu Mic, jud. Hunedoara) Archaeological research at Ciulpà:-
,Bulgàrelu Cave` (Pe¸ti¸u Mic village, Hunedoara County) 65 - 95

DIANA-MARIA SZTANCS, CORNELIU BELDIMAN » Piese de podoabà din materii dure
animale descoperite în Peytera Mare, sat Ceriyor, com. Lelese, jud. Hunedoara Obfets de
parure en matiere dure animale decouvertes dans le site de Pe¸tera Mare, village de Ceri¸or, comm.
de Lelese, dep. de Hunedoara 97 - 109

CRISTIAN IOAN POPA » Un mormânt Noua inedit de la Ràdeyti (jud. Alba) An
unpublished Noua grave from Ràde¸ti (district Alba) 111 - 115

DIANA BINDEA, SERGIU HAIMOVICI » Resturile paleofaunistice din ayezarea
hallstattianà timpurie de la Mediay-,Cetate¨ The paleofaunistical remains of the early Hallstatt
settlement in Media¸-'Cetate` 117 - 125

ArheoIogie dacicå, greco-romanå çi daco-romanå » Studii cIasice

GINO MARIO CRÄCIUN » Urme ale prelucràrii lemnului la geto-daci descoperite în jude(ul
Hunedoara Historical marles of wood processing at the Getas and Dacians discovered in
Hunedoara county 127 - 131


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

6


ArheoIogie medievaIå » Medievisticå

MIRON COSTIN » Începuturile esteticii bizantine The beginnings of the By:antine esthetics
- 133 - 139

VLADIMIR AGRIGOROAEI » Un Pseudo-Arthur pe turnul-campanilà de la Modena
(Bazinul Padului, Italia, secolul al XII-lea) A Pseudo-Arthur on the Campanilla of the
Cathedral in the city of Modena (Po Basin, Italy, XII
th
century) 141 154

ANCA NITOI » Observa(ii privind spada de càlàu a orayului Sibiu - secolul al XVI-lea
Considerations regarding the Headsman sword from Sibiu (16th century) 155 161

GHEORGHE BICHICEAN » Un document de la Radu Mihnea relativ la participarea
oytenilor în Marea Adunare a Tàrii A document from Radu Mihnea refering to the participation
of the army at the great assembly of the country 163 166

PETRE MUNTEANU BE$LIU » Casa Schasser (Sibiu, Pia(a Micà nr. 12). Raport arheologic
The Schasser House from Sibiu. Archaeological Report 167 182

CRISTINA PLOSCÄ » Sculpturà policromà în Castelul Corvineytilor Polychrome sculpture
in Corvins Castle - 183 - 188

ANCA NITOI, CLAUDIU MUNTEANU, RÄZVAN C. POP, ELIZA PENCIU » Elemente de
,mobilier urban¨ în Pia(a Mare din Sibiu. Statuia Sf. Nepomuk Elements of urbanistical
furniture from Big Square of Sibiu. Saint Nepomuk statue 189 207

IOAN OCTAVIAN RUDEANU » Tradi(ia religioasà bizantinà în Tàrile Române în secolele
XVI-XVIII The Bi:antine religious tradition in the Romanian countries in the 16
th
18
th
centuries
- 209 - 215

VIOREL LUPU » Ràscoala lui Horea yi mitul ,Bunului Împàrat¨ The peasant revolt of Horea
and the myth of ,The Kind Emperor` 217 221

Istorie modernå çi contemporanå

MARIA BASARAB » Ioan Pop - protopop greco-catolic de Hunedoara - Ioan Pop
larchiprêtre uniat de Hunedoara 223 227

DAN NICU$OR IVÄNU$, MIRCEA DAN LAZÄR » Un sigiliu al unui meyter sticlar din
Câr(iyoara în colec(iile Muzeului Brukenthal din Sibiu - A seal of a glass craftsman from
Carti¸oara in the collections of the Brukenthal Museum of Sibiu 229 232


Istoria cuIturii

IOACHIM LAZÄR » Învà(àmântul confesional ortodox din satul Hàr(àgani (1861-1924)
The Orthodox confessional education in Hàrtàgani (1861-1924) 233 242

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

7
ALEXANDRU BUCUR » Manualele folosite în ycolile grànicereyti de pe teritoriul fostului
regiment de la Orlat (1871-1921) The textbooks used in the frontier guard´s schools on the
teritory of the former regiment of Orlat (1871-1921) 243 250

GHERGHINA BODA-GHENA » Calendare oràytiene în colec(ia muzeului devean Les
calendriers dOrà¸tie dans la collection de musee de Deva 251 254

LIVIU LAZÄR » Revue de Transylvanie - tribunà a antirevizionismului românesc peste
hotare Revue de Transylvanie tribune de lantirevisionnisme roumain a letranger 255 258

MARIUS BARLIANU » Învà(àmântul secundar de fete în orayul Oràytie în perioada
interbelicà The Secondary Girl School system in Orà¸tie town during the inter war period 259
264

DOINA IONESCU » Monumentul ,In memoriam¨- crea(ia sculptorului Iosif Fekete - Le
monument ,In memoriam`, une creation du sculpteur Iosif Fekete 265 268

MuzeoIogie » Restaurare çi conservare

GHERGHINA BODA-GHENA » Muzeul, institu(ie a memoriei colective - Le musee,
linstitution de la memoire colective 269 275

OTE DE LECTURÄ, RECEII, VIA|A ÇTII|IFICÄ

DIANA-MARIA SZTANCS » Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Dragoy Diaconescu,
Cercetári arheologice în Peytera Cauce (sat Ceriyor, comuna Lelese, judejul Hunedoara), Vol. I, Cu
contribu(ii de Eugen Orlandea, Cosmin Suciu yi Corneliu Beldiman, Universitatea «Lucian
Blaga», Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvànean în
Context European, Bibliotheca Septemcastrensis IV (editor Sabin Adrian Luca), Editura
Economicà, Sibiu/Bucureyti, 2004 277 280

DIANA-MARIA SZTANCS » cta 1errae Septemcastrensis. rheologie, Studii Clasice,
Medievisticá, Universitatea «Lucian Blaga», Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea
Patrimoniului Cultural Transilvànean în Context European, Redactor yef Sabin Adrian Luca,
Editura Economicà, Sibiu/Bucureyti, Nr. I, 2002 281 283

















Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

8
















































Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

9


PALEOTECHNOLOGY OF ANTLER WORKING
IN THE MESOLITHIC OF THE IRON GATES, ROMANIA
Corneliu Beldiman
-


Abstract - The paper was presented at the 4
th
Meeting of the Worked Bone Research Group ICAZ Institute oI History
in Estonia Tallinn 26 31 oI August 2003 and is a short synthesis oI the Iirst systematic analyze oI about 260 antler
(almost all Irom red deer) artiIacts Irom 7 Mesolithic sites (Schela Cladovei culture) located on the leIt bank oI the
Danube in the region oI the Iron Gates and recuperated during the extensive Iield researches in 60`s and 70`s. The most
important assemblages are Irom Ostrovul Corbului Ogradena and Schela Cladovei sites. The main attention is Iocused
on the typology technology oI manuIacture and traces oI use. On this basis are proposed some hypothesis oI utilization.
Context
The Mesolithic in Romania (middle 10
th
millennium middle/second halI 8
th
millennium
B.P.; end PreBoreal Boreal beginning Atlantic) is archaeologically characterized by
maniIestations oI two cultures: 1. the Tardenoisian (in Moldova Dobrogea NorthWestern part oI
Muntenia and Transylvania); 2. the Schela Cladovei culture (in SouthWestern region oI
Romania the Iron Gates oI the Danube and immediate adjacent area).
The Schela Cladovei culture was deIined by extensive Iield researches in 60`s and 70`s oI a
team conducted by proI. Constantin NicolaescuPlopsor including Vasile Boroneant Alexandru
Páunescu Florea Mogosanu Petre Roman Marin Nica. AIter 1990 a BritishRomanian team
continued the excavations in the Schela Cladovei site (Boroneant 1973; Boroneant 1980; Boroneant
Bonsall McSweeney 1995; Páunescu 1996). The denomination oI this culture was proposed by
Vasile Boroneant and it is due to the site located on the territory oI excommune (today a suburb)
included in the municipium oI DrobetaTurnu Severin capital oI Mehedinti County.
In Iact the leIt bank oI the Danube in the above mentioned sector is a peripheral area marking
the NorthEastern limits oI this Mesolithic civilization that seems to be spread in a large area
including the NorthWestern regions oI Balkan Peninsula (actual territories oI Montenegro and
Serbia; see the wellknown sites Irom Lepenski Vir III Padina Vlasac Crvena Stijena etc.).
Repertory
At present the repertory oI discoveries Irom Romania have 8 sites situated in a 150 km long
sector including the Iron Gates on the leIt Iirst terrace or on some isles oI the Danube Irom Pescari
(upstream) to Ostrovul Mare (downstream) (Iig. 1).
Developed by small communities oI huntersIishersgatherers having domesticated the dog
and commonly used the bow and arrow and having occupied traditionally and seasonally privileged
places Ior hunting and Iishing the Schela Cladovei culture sites on the leIt bank oI the Danube
consisting in halIcarved or surIace dwellings having rectangular or oval hearths.

-
Christian University «Dimitrie Cantemir» Faculty oI History Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucharest 53 Romania; E-mail: corneliubeldiman¸hotmail.com.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

10
A special mention have to made Ior the Iuneral complexes (inhumation burials) present in
some sites the most oI them (more than 50) in the eponym site (Boroneant 1980; Boroneant
Bonsall McSweeney 1995; Páunescu 2000).
Assemblages on skeletal elements
The portable inventory includes poor typologically stone assemblages worked in quartz and
quartzite gritstone slabs polishers etc. and well developed assemblages in fish (rare) and
especially mammal skeletal elements as long bones wild boar tusks and especially antler (tools
weapons and adornments).
OI particular interest is the set oI red deer (Cervus elaphus) and roe deer (Capreolus
capreolus) antler artifacts that dominated quantitatively the whole organic assemblage (Iig. 2).
In the same time they are the most expressive in paleotechnologic point oI view reason Ior
what we are going to draw a special attention in this short synthesis.
Antler artifacts
The estimated number oI skeletal worked pieces Irom all 8 sites is oI approx. 500; Irom these
approx. 350 are worked in antler.
A Iirst recent systematic analyze (Beldiman 1999) including examination in optical
microscopy has made on 260 antler (almost all from red deer) artifacts available Ior direct
study and recuperated generally Irom dwellings in 7 sites (entire pieces Iragments pieces
abandoned during diIIerent stages oI manuIacture debris etc.); the most important assemblages are
Irom Ostrovul Corbului Ogradena and Schela Cladovei sites. On this occasion the main
conclusions are drawn Irom the direct examination oI the large assemblage in provenance Irom the
Ostrovul Corbului site (Beldiman 1999 Páunescu 1996).
Typology
The proposed typology has as criteria oI classiIication (Beldiman 1999):
1. preserved morphology oI raw material (tines; Iragments oI beam; segments oI beam);
2. Iunctional attributes (working edges perIorations).
In the context oI our large classiIication oI prehistoric skeletal artiIacts Irom Romania those
made in antler belongs to I G group (tools manuIactured oI antler having oblique working edge).
We can observe a real degree oI stereotypy or standardization oI artiIacts less variable in
typological point oI view.
This group includes 5 types (Iig. 3):
1. artifact on tine (I G1);
2. artifact on fragment of beam (I G2);
3. artifact on imperforated segment of beam (I G3);
4. artifact with single working edge on perforated segment of beam (I G4);
5. artifact with double working edge on perforated segment of beam (I G5).
Morphometry
The morphometry shows a large amount oI variation; we have small artiIacts oI 4 cm long
and massive objects measuring 40 cm long. But the large majority belongs to the middle length
category (objects oI 10 20 cm long).



Manufacture
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

11
The systematic analysis oI all morphologic indices allowed the proposition oI a schéma
opératoire oI manuIacture oI diIIerent types oI antler artiIacts (Iig. 3). All operations seems to be
made aIter soItening oI antler (i.e. immersion in water minimum 24 hours) and on wet surIaces.
It is well known that the antler is paleotechnologically a high expressive raw material. He
preserves in good conditions numerous traces oI manuIacture and wear suggesting the use oI
diIIerent techniques (sometimes combined). This is the case oI the artiIacts recovered Irom the
Mesolithic sites in the Iron Gates Romania (Beldiman 1999).
A. The débitage phase includes: extraction oI a segment (blank) oI raw material (preserving
the whole anatomic section) by:
1. oblique chiseling/chopping on 1/4 to whole circumIerence Ior obtaining a notch/groove in
compacta and Iracture by sharp blows or by repeated Ilexion (Iig. 4 : 12; Iig. 5 : 56 910);
2. sawing by wet abrasive fiber on 1/4 to whole circumIerence in compacta and Iracture by
repeated Ilexion (Iig. 4 : 34 8; Iig. 5 : 14 8 11);
3. the combination of above two operation oblique chiseling/chopping Iirst (Iig. 4 : 67 9);
4. splitting oI segment extracted by one oI two operations mentioned above by repeated
blows with a stone tool cutting edge or by indirect percussion oI compacta along the segment
(punching) in order to obtain two or more long Iragments oI beam (blanks) (Iig. 5 : 7).
Most oI antlers seems to be collected Irom woods (bois de chute) but we have some good
examples oI both red deer and roe deer antlers detached Irom skulls (bois de massacre) (Iig. 4 : 78).
It can be observed a strictly and careIul exploitation oI available raw material.
B. The façonnage phase includes:
1. obtaining on distal part oI oblique (45° 60°) simple or doubletriplequadruple surIaces
or planes oI working edge by oblique oblique chiseling/chopping (Iig. 6 : 4 67; Iig. 7 : 49);
2. obtaining on distal part oI oblique surIace or plane oI working edge by oblique
chiseling/chopping or/and longitudinal/oblique abrasion (Iig. 6 : 13 5; Iig. 7 : 13 5);
3. bilateral perforation on mesial/distal part (Ior obtaining a circular or oval hole having 2.54 cm
on inside diameter) by: oblique chiseling/chopping or punching oI compacta excavation oI spongiosa
calibration oI margins by alternative rotation oI a probably simple lithic tool (Iig. 8 : 16; Iig. 9).
There is no clear evidence Ior use oI drilling technique. We have objects with one two and
even three perIorations. The second and the third seem to be used Ior Iixation oI Iibers;
4. decoration oI some artiIacts (very Iew) by engraved oblique grid lines on the oblique plane
oI distal part (Iig. 8 : 8) or by short transverse notches disposed in row on the mesial margins oI
artiIacts oI I G4 and I G5 types (Iig. 8 : 7 910).
Hafting
The main type oI hafting is transverse direct or indirect using probably the Iibers Ior ligature
(Iig. 12 : 14). An object discovered in the Ostrovul Mare Km 873 site oI I G1 type preserve on the
mesial part transverse traces oI axial fixation by ligature on a haIt (Iig. 10 : 6). The second and the
third perIoration oI I G4 type artiIacts suggest the same Iunction (Iig. 8 : 13; Iig. 9 : 1).
Utilization
The traces of wear observed are:
1. the longitudinal large rare and superIicial nonuniIorm striations disposed on the oblique
surIace oI working edge (Iig. 11 : 35).
2. Localized polish oI working edge and oI speciIic irregular chipped surIace oI the working
edge; it is necessary to note the selective/localized distribution oI usewear traces and not on all
surIaces oI distal part. It can be observed very oIten that the anatomic aspect oI pearling and gutters
is intact on lateral sides oI distal parts or between the oblique planes oI working edge (Iig. 11 : 45).
3. Short linear traces (up to 1 cm long rarely and nonuniIorm distributed) oI localized
impact on mesial surIaces (Iig. 9 : 2; Iig. 10 : 45).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

12
4. OIten fracture oI distal or mesial part (see the perIorated i.e. shaIted pieces oI I G4 and I
G5 types) (Iig. 9 : 4 67).
5. Strong compression oI compacta Iibers on distal extremity probably as eIIect oI dynamic
impact with a hard surIace (Iig. 11 : 1).
6. Strong compression oI compacta Iibers on proximal extremity probably as eIIect oI impact
(blow) with a hard hammer/stone as in indirect percussion punching wedging (Iig. 10 : 13).
7. The interior part of perforations doesn`t preserve any trace oI use that excludes their
supposed role Ior hanging (Iig. 8 : 16; Iig. 9).
As Iunctional hypothesis Iormulated Ior antler artiIacts analyzed we can mention:
1. the use as active parts of blowing tools or weapons (axes) haIted in direct manner (shaIt
Iixed in the perIoration I G4 and I G5 types Iig. 12 : 1) or indirect manner using an intermediary
transverse perIorated piece oI wood (I G1 I G2 and I G3 types Iig. 12 : 24).
2. Some pieces can be used as support for indirect hafting oI lithic tools Iixed in antler
pieces oI I G4 type. Contemporary analogies coming Irom the site Friesack 4 Germany sustain
these two Iunctional hypotheses (Iig. 12 : 45). The traces oI distal impact and the Iractures on
distal or/and mesial level can be associate with this presuming Iunction.
3. I G1 I G2 and I G3 type artiIacts can be used as tools for working wood (as adzes
wedges Ior debarking etc.); suggestive in this point oI view are the traces oI impact on
proximal/distal ends oI examined pieces and some Paleolithic and Mesolithic analogies (Iig. 12 : 7).
Apparently the length oI 4 6 cm oI some objects makes them unusual Ior other purposes.
4. The use as hammers (percuteurs) can be deduced Irom traces oI impact on surIaces oI
some objects (Iig. 9 : 2; Iig. 10 : 45).
In conclusion the actual available data suggest a Iunctional diIIerentiation by types.
Strictly localization oI traces oI wear and the intact pearling and gutters on lateral sides oI
distal part on most oI objects (Iig. 67) don`t allow the hypothesis oI tools used Ior earth working:
digging as mattocks ,plant cultivation¨ digging Ior ,eatable roots¨ etc. These points oI view are
,traditionally¨ sustained by Vasile Boroneant and Alexandru Páunescu (Boroneant 1973; Boroneant
1980; Páunescu 1996; Páunescu 2000).
In order to be validated these observations have to be largely conIronted with the results oI
experimental studies and with detailed data oI studies on similar lots oI Mesolithic antler artiIacts.
Some old and recent published results seem to conIirm these hypotheses (Camps-Fabrer Cattelain
Choi et alii 1998; David 1996; David 2003; Jensen 2001; Pratsch 1994; Smith 1990).
Acknowledgements
I am inIinitely grateIul to Alice Choyke who kindly invited me to join the WBRG working
group oI ICAZ in 2002 and suggested that I participate in the colloquium in Tallinn. She has also
undertaken to do the revision oI the English version oI my paper. I would also like to thank Heidi
Luik Ior her invitation to the colloquium organized in Tallinn as well as Ior her eIIiciency kindness
and endless patience during the preparation oI my poster and the present paper.












Bibliography
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

13

Beldiman 1999 Beldiman C. Industria materiilor dure animale in
paleoliticul superior, epipaleolitic, me:olitic ¸i
neoliticul timpuriu pe teritoriul Romaniei. Tezá de
doctorat Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al
Academiei Române. Bucuresti (The Bone and Antler
Industry in the Upper Paleolithic, Epipaleolithic,
Mesolithic and Early Neolithic of Romania). PhD
dissertation Institute oI Archaeology «Vasile Pârvan»
oI the Romanian Academy. Bucharest (in print)
Boroneant 1969 Boroneant V. Decouverte dobfets dart epipaleo-
lithique dans la :one des PortesdeFer du Danube.
Rivista di Scienze Preistoriche Firenze 24 2 283298
Boroneant 1972 Boroneant V. Noi date despre cele mai vechi
manifestàri de artà plasticà pe teritoriul Romaniei
(Nouvelles donnees sur les plus anciennes temoignages
dart sur le territoire de la Roumanie). Studii si
cercetári de istoria artei (Etudes et recherches d`histoire
de l`art) Bucuresti 19 1 109139
Boroneant 1973 Boroneant V. Recherches archeologiques sur la
culture Schela Cladovei de la :one des ,Portes de
Fer`. Dacia. Revue d`archeologie et d`histoire
ancienne Nouvelle Serie Bucuresti 17 539
Boroneant 1980 Boroneant V. Betrachtungen ùber das Epipalào-
lithikum (Mesolithikum) in Rumànien. VeröI-
Ientlichungen des Mecklemburgischen Landes-
museums Iür Ur und Frühgeschichte Potsdam 14
15 289294
Boroneant Bonsall McSweeney
1995
Boroneant V. Bonsall Cl. McSweeney C. New
research on the Mesolithic of the Iron Gates region.
excavations at Schela Cladovei, Romania.
Epipaleolithique et Mesolithique en Europe.
Paleoenvironnement peuplements et systemes
culturels. 5
e
Congres International U.I.S.P.P.
Commission du Mesolithique Grenoble 18-23
septembre 1995 Pre-Actes. Grenoble
CampsFabrer Cattelain Choi
et alii 1998
CampsFabrer H. Cattelain P. Choi S. Y. et alii
Fiches typologiques de lindustrie osseuse
prehistorique. Cahier JIII. Biseaux et tranchants.
Treignes
David 1996 David E. Etude technologique de lindustrie en
matieres dures animales du site mesolithique de
Zamostfe 2 Fouille 1991 (Russie). Archeo-Situla
LibramontTreignes 26 5-62
David 2003 David E. Contribution de la technologie osseuse a la
definition du Maglemosien (Mesolithique ancien de
lEurope du Nord). M. PatouMathis P. Cattelain D.
Ramseyer coord. L`industrie osseuse pre et
protohistorique en Europe. Approches technologiques
et Ionctionnelles. Actes du Colloque 1.6 XIV
e
Congres
de l`UISPP Liege 2-8 septembre 2001. Bulletin du
Cercle archeologique HesbayeCondroz XXVI 2002
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

14
75-86
Jensen 2001 Jensen G. Macro wear patterns on Danish Late
Mesolithic antler axes. A. M. Choyke & L.
Bartosiewicz eds. CraIting Bone: Skeletal
Technologies through Time and Space. Proceedings oI
the 2
nd
Meeting oI the (ICAZ) Worked Bone Research
Group Budapest 31 August 5 September 1999. BAR
International Series 937. OxIord 165-170
Páunescu 1996 Páunescu Al. Locuirea me:oliticà de tip Schela
Cladovei (Le site mesolithique de type Schela
Cladovei). P. Roman Al. Páunescu Ostrovul
Corbului vol. I.1. Comisia Internationalá pentru
studiul pre si protoistoriei Balcanilor a Academiei de
Stiinte din Heidelberg si Institutul Român de
Tracologie al Ministerului Învátámântului
(Commission Internationale pour l`Etude de la Pre et
Protohistoire des Balkans Academie de Sciences de
Heidelberg et Institut Roumain de Thracologie du
Ministere de l`Enseignement) Bucuresti 115214
Páunescu 2000 Páunescu Al. Paleoliticul ¸i me:oliticul din spatiul
cuprins intre Carpati ¸i Dunàre. Studiu mionografic
(Le Paleolithique et le Mesolithique dans le territoire
situe entre les Carpates et le Danube. Monographie
archeologique). Bucuresti
PielDesruisseaux J.L. 1986 PielDesruisseaux J.L. Outils prehistoriques. Forme,
fabrication, utilisation. Paris
Pratsch 1994 Pratsch St. Die Geweihartefakte des mesolithisch
neolithischen Fundplat:es von Friesack 4, Kr.
Havelland. Formenkundlich chronologische und
technologische Untersuchungen. VeröIIentlichungen
des Brandenburgischen Landesmuseums Iür Ur und
Frühgeschichte Potsdam 28 798
Smith 1990 Smith C. British antler mattocks. Cl. Bonsall Ed.
The Mesolithic in Europe. Papers presented at the
Third International Symposium Edinburgh 1985.
Edinburgh 272-283


Note: The illustrations without mention oI source are due to the author.









Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

27


INDUSTRIA MATERIILOR DURE ANIMALE ÎN CADRUL
CULTURII STARCEVO-CRI$ DIN SUD-VESTUL TRANSILVANIEI:
O LINGURÄ-SPATULÄ DESCOPERITÄ ÎN PE$TERA CAUCE,
SAT CERI$OR, COM. LELESE, 1UD. HUNEDOARA
Corneliu Beldiman
-
, Diana-Maria Sztancs
--


magiu doamnei Henriette Camps-Fabrer

Résumé Lindustrie des matieres dures animales dans la culture de Starcevo-Cri¸ du Sud-Ouest de la
Transylvanie, Roumanie. une cuiller en os decouverte dans le site de Pe¸tera Cauce, village de Ceri¸or, comm. de
Lelese, dep. de Hunedoara. La station prehistorique en grotte de Pestera Cauce village de Cerisor comm. de Lelese
dep. de Hunedoara a ete systematiquement exploree d`un point de vue archeologique entre 1997 et 1999 par une equipe
coordonnee par le Dr. Sabin Adrian Luca Cristian Roman et Dragos Diaconescu. Le gisement dispose des couches
intactes et consistantes contenant des sequences signiIicatives d`habitat du Neolithique (cultures de Starcevo-Cris
Turdas et Petresti) de l`Eneolithique (cultures de Tiszapolgar Bodrogkeresztur et CotoIeni) et de l`Âge du bronze
(culture de Wietenberg). De ce site provient un riche et important lot d`arteIacts en matieres dures animales dans lequel
on a un eIIectiI de 25 objets appartenant a la culture de Starcevo-Cris phases IC IIA. L`etude qui est dedie en
hommage a Madame Henriette Camps-Fabrer a pour but l`analyse exhaustive d`une cuiller en os entier (indicatiI
CRC/I 5) en etat de conservation exceptionnelle. On suivre les etapes methodologiques proposees par H. Camps-Faber
(dir.) Fiches typologiques de l´industrie osseuse prehistorique Cahier JI. Elements recepteurs Treignes 1993 p. 133-
167 (Iiches 6.0 6.4.). Les divers aspects concernant la typologie la morphologie/morphometrie la Iabrication les
hypotheses d`utilisation de cettes Iiches ont ete discutes modiIies et completes selon les parametres observes sur l`objet
(tableau no. 1). L`arteIact est tres bien conserve et permet la lecture integrale des details morphologiques et des
stigmates de Iabrication et d'utilisation. Les indices morphologiques/typometiques et les stigmates d`utilisation
permettent de considerer l`arteIact de Pestera Cauce comme cuiller. Morphologiquement et typologiquement il
appartient au type I F3 b2 de la classiIication de Beldiman 1999; etant l`equivalent du type 6.4. de J. Nandris. Sur la
morphometrie (voir le tableau no. 1) on peut aIIirme qu`on a une cuiller appartenant a la classe moyenne (longueur
approx. 150 mm). La matiere premiere est constituee par le metapode (metacarpe/metatarse) de bovines (Bos taurus tres
probablement d'apres la diagnose archeozoologique). Les etapes quasi-standardisees de la «chaîne operatoire» ont ete
precisees sur la base de l`etude des stigmates macro- et microscopiques observes sur l`objet; on a tenu compte aussi des
conclusions du travail experimental (J. Nandris 1972; H. Camps-Fabrer et S.-Y. Choi 1993). L`analyse des surIaces a
ete Iaite a l`aide d`une microscope optique (agrandissements jusqu`a x 100). Le debitage a ete eIIectue tres
probablement par: 1. Iendage longitudinal suivi de detachement de l`epiphyse proximale du metapode par 2 sciage
transversal ou Iracturation par 3. percussion directe; la demi-epiphise distale (le condyle) a ete detachee par percussion
directe. Le Iaçonnage est quasi-integral et reunissait les operations de: l taille longitudinale et l`abrasion de la demi-
epiphise distale en but de regulariser la largeur du segment metapodal; 2 le raclage longitudinal en utilisant un tranchant
de silex (des stries biIaciales Iines longitudinales uniIormes caracteristiques); 3. l`abrasion sur meule dormante et/ou
mobile petit galet de gres (des stries bien marquees sur la Iace superieure de la partie distale et sur la manche de
l`arteIact; 4. le polissage pour la Iinition des objets (sur cuir materiel textile) ce qui rend polie brillante uniIorme toute
la surIace de la cuiller. Les stigmates microscopiques d`utilisation ont ete observes d`une maniere exhaustive; il s`agit
premierement de stries courtes d`abrasion bien marquees en Iaisceaux uniIormes orientees transversalement ou
obliquement sur des petites secteurs de l`extremite distale; deuxiemement on a des larges retouches superposees d`impact
sur les deux cotes de la partie distale. La presence des secteurs uses sur l`extremite distale et localises uniquement sur le

-
Universitatea Crestiná «Dimitrie Cantemir» Facultatea de Istorie Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucuresti 53 România; E-mail: corneliubeldiman¸hotmail.com.
--
Universitatea «Lucian Blaga» Facultatea de Istorie si Patrimoniu «Nicolae Lupu» Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu România.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

28
bord gauche permet la reconstitution de la cinematique Ionctionnelle de la cuiller: la prise en main droite et le mouvement
de droite a gauche. Les traces observees sont les indices d`une utilisation par application d`une pression assez Iorte en
contact avec une surIace abrasive dure ce que sont en consonance avec les caracteristiques des stries. Dans ce perspective
on discute les hypotheses d`utilisation vehicules par la bibliographie; on accepte comme probable pour l`objet de Pestera
Cauce l`hypothese qui le rattache a la consommation de la nourriture (bouillies de cereales peut-être d`autres aliments
d`origine vegetale et/ou animale). La piece CRC/I 5 ressuscite les discutions sur le contexte d`abandon des objets entiers
en matieres dures animales ayant grand valeur a l`epoque qui sont en Iait deposes ou abandonnes tres probablement selon
un rituel rigoureusement respecte. La demarche s`inscrit dans le contexte de l`etude systematique de l`industrie
prehistorique des matieres dures animales en provenance de Roumanie (Neolithique ancien et Eneolithique).
Contextul
Pestera Cauce (sau Pestera de la Cauce) este amplasatá în partea de est a Muntilor Poiana Ruscá
la circa 15 km nord-nord-est distantá aerianá de satul Cerisor com. Lelese jud. Hunedoara pe
versantul din dreapta váii Runcului Iiind dezvoltatá în calcare dolomitice. Ea Iace parte din arealul
cavernamentelor carstice cu un important potential speologic si arheologic a cárui cercetare sistematicá
si valoriIicare stiintiIicá au Iost initiate în anii ´90 ai secolului trecut si se aIlá în pliná derulare
1
.
Pestera are o lungime totalá de 30 m la intrare aIlându-se o salá-abri dezvoltatá pe o adâncime de
10 m; din sedimentele bogate ale acesteia de vârstá holocená nederanjate prin interventii antropice mai
vechi sau recente provin numeroase vestigii de locuire preistoricá atribuite culturilor Starcevo-Cris
Turdas Petresti Tiszapolgar Bodrogkeresztur CotoIeni si Wietenberg
2
.
Precedate de explorarea exhaustivá si cartarea eIectuate în 1994 de o echipá a Clubului
Speologilor «Proteus» Hunedoara condusá de Marin Baicoaná cercetárile arheologice în Pestera
Cauce au Iost initiate în 1997 sub coordonarea proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca (Universitatea
«Lucian Blaga» Sibiu) de un colectiv Iormat din Cristian C. Roman Dragos Diaconescu (Muzeul
«Castelul Corvinestilor» Hunedoara) si Marin Baicoaná (Clubul Speologilor «Proteus»
Hunedoara); aceste cercetári s-au desIásurat pâná în 1999 materializându-se în sondaje si decapári
în supraIatá. Ele au condus rapid la concluzia cá situl pluristratiIicat de aici este cel mai
reprezentativ exemplu de locuire preistoricá în mediul endocarstic din estul Muntilor Poiana Ruscá
oIerind cea mai consistentá si variatá secventá de stratigraIie arheologicá de tip cavernicol in situ
din zoná
3
.
În acelasi timp situl din Pestera Cauce oIerá prilejul derulárii analizelor complexe
multidisciplinare asupra materialelor recuperate prin initierea colaborárii cu specialisti din diverse
domenii (arheologi speologi geologi mineralogi arheozoologi cercetátori specializati în
tratamentul statistic al datelor în studiul IMDA si al industriei litice etc.); în acest sens trebuie
subliniat o datá în plus meritul deschiderii exemplare spre astIel de abordári colective a
coordonatorului proiectului proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca ca si a responsabilului lucrárilor de
teren arheolog Cristian C. Roman; acest gen de colaborare este inerent unui demers actual complet
în domeniul cercetárii preistorice; primul volum al monograIiei sitului recent editat se constituie
în acest sens într-o márturie elocventá
4
.
Locuirea atribuitá culturii sau complexului cultural Starcevo-Cris reprezintá nivelul I al
stratigraIiei arheologice; acest nivel continuu cu o grosime variind între 2 si 30 cm suprapune
prundisul care constituie patul pesterii. Materialul arheologic a Iost atribuit Iazelor IC IIA ale
complexului mentionat
5
. Se considerá cá locuirea a Iost de tip permanent concentratá spre peretii
pesterii si în apropierea bolovanilor masivi desprinsi din plaIon; aici se disting vestigii mai dense
care pot Ii puse pe seama delimitárii unei supraIete ocupate preIerential Iárá alte precizári

1
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 9-10 29-32; Baicoaná 1999.
2
Ibidem p. 13-14 44-50.
3
Ibidem p. 21-27 29-32 39-45; Luca Roman Baicoaná 1997; Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoaná
1999; Roman Diaconescu Luca 2000; Luca Roman Purice 2000; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004.
4
Luca Roman Diaconescu 2004; cI. si recenzia volumului semnatá de Diana-Maria Sztancs în cuprinsul
prezentului numár al Corvinianei Sztancs 2004.
5
Pentru prezentarea detaliatá si discutarea materialelor arheologice (ceramicá utilaj litic cioplit si sleIuit)
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 44-45 65-67 75 80-83 99-103 147-152 si plansele aIerente.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

29
(locuintá?). Descoperirile recente din carstul Muntilor Poiana Ruscá si sudul Muntilor Apuseni
jaloneazá astIel o nouá directie distinctá de pátrundere în Transilvania dinspre Banat a comunitátilor
Starcevo-Cris apartinând celui de-al doilea val de migratie
6
.
Industria materiilor dure animale
Trebuie subliniat si cu acest prilej Iaptul cá industria preistoricá a materiilor dure animale (în
continuare IMDA) descoperitá în Pestera Cauce reprezintá lotul cel mai consistent de acest Iel
provenind dintr-un sit de pesterá de pe teritoriul României supus analizei conIorm metodologiei actuale.
Acest lot ne-a Iost oIerit spre studiu si valoriIicare stiintiIicá exhaustivá în septembrie 2003
7
. Anterior
au Iost publicate preliminar piesele de podoabá realizate pe cochilii de gasteropode Iosile una (Conus
fuscocingulatus) atribuitá culturii CotoIeni iar douá (Dentalium sp.) culturii Wietenberg
8
. O primá
evaluare a IMDA s-a publicat sub Iorma listei eIectivului si a încadrárilor tipologice preliminare
9
; un
studiu asupra lotului disponibil la acea datá a Iost inserat în volumul editat cu prilejul organizárii sesiunii
nationale de rapoarte arheologice de la Cluj-Napoca din mai 2004
10
.
În iulie 2004 autorii prezentului studiu au procedat la examinarea exhaustivá a materialului
osteologic recoltat din nivelurile de locuire preistoricá ale sitului în paralel cu realizarea diagnozei
arheozoologice de cátre dr. Georgeta El Susi (Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al
Academiei Române Bucuresti).
Prin acest demers au Iost identiIicate noi arteIacte Iinite din os si corn de cervide precum si
piese aIlate în diverse stadii tehnice ale «lantului operator» al Iabricárii augmentându-se în mod
consistent eIectivul semnalat initial si constituindu-se baza documentará a elaborárii capitolului
speciIic al monograIiei sitului vol. II
11
.
Lotul de arteIacte din materii dure animale apartinând complexului cultural Starcevo-Cris
însumeazá actualmente un eIectiv de 25 piese (N total ÷ 25). Dintre arteIactele respective se detaseazá
net prin parametrii sái morIo-tipologici starea de conservare impecabilá si designul perIect lingura-
spatulá cu indicativul CRC/I 5 care Iace obiectul tratárii speciale în paginile de Iatá.
Cu acest prilej considerám Ioarte utilá si reparcurgerea sinteticá a problematicii legate de
acest tip de arteIacte preistorice. Articolele si studiile publicate în ultimii ani la noi pe aceastá temá
cu o Irecventá nesemnalatá încá în alte tári europene sau extraeuropene unde materialele sunt la
Iel de bogate si importante (sau poate chiar mai importante.) subliniazá o datá în plus interesul
major acordat acestui gen de descoperiri
12
.

Lingurile-spatule preistorice din materii dure animale. Origine, problematicà
În ultimul deceniu se maniIestá mai accentuat si în România (desi încá în másurá insuIicientá
raportat la importanta loturilor de materiale Ioarte numeroase existente apartinând tuturor epocilor
si culturilor preistorice) interesul pentru studiul sistematic al IMDA încercându-se valoriIicarea
descoperirilor de la noi conIorm metodologiei unitare promovate de Caietele de Fi¸ele tipologice

6
Ibidem p. 100-103.
7
Exprimám si cu acest prilej multumirile noastre cele mai cálduroase proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca si lui
Cristian C. Roman pentru colaborarea oIeritá în mod colegial.
8
Baicoaná 1999.
9
Beldiman 2004.
10
Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004.
11
Beldiman Sztancs 2004.
12
Dintre lucrárile românesti recente rezervate temei citám: Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997; Beldiman 1999;
Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000; Beldiman Popusoi 2000; Beldiman 2001; Beldiman 2003. Problematica
privind originea si studiul complex al lingurilor-spatule din materii dure animale a Iost expusá pe larg în Iisele aIerente
inserate în Caietul JI al Fi¸elor tipologice ale industriei preistorice a osului publicat sub coordonarea doamnei
Henriette Camps-Fabrer (Allain Averbouh Barge-Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993) ca si în
douá studii de sintezá anterioare devenite ,clasice¨ ale domeniului (Nandris 1972; Camps-Fabrer 1987).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

30
ale industriei preistorice a osului si de Comisia de nomenclaturà prin relevarea importantei lor la
scara regionalá si/sau continentalá si integrarea în circuitul stiintiIic international
13
.
Lingurile-spatule constituie o categorie tipologicá speciIicá (consideratá ,Iosilá indicatoare¨)
relativ Irecventá si cu înalt grad de elaborare tehnicá apartinând industriei materiilor dure animale
prezentá mai ales în complexele culturale neolitice timpurii din aria europeaná si egeo-anatolianá.
Acordând prioritate criteriului Iunctional si pentru limitarea ambiguitátilor se impune mai
întâi explicarea termenilor cu care vom opera si care determiná izolarea tipurilor grupelor sau a
categoriilor tipologice. AstIel acceptia curentá a deIinitiei lingurii asociazá prioritar (dar nu si
exclusiv) aceastá ustensilá operatiilor de preparare si/sau ingurgitare a alimentelor. Sub aspect
morIologic notám existenta curentá (dar nu si obligatorie) a unui cáus mai mult sau mai putin
marcat si neadaptarea/inadecvarea aparentá pentru executarea altor operatii (de exemplu raclaj).
Spatula este o ustensilá destinatá prioritar prelevárii aplicárii amestecului unor substante
nealimentare în stare plasticá sau sub Iormá de pulbere sau eIectuárii unor operatii mecanice (de
exemplu Iinisare-netezire raclaj decorare etc.). MorIologia ei curentá este a unui obiect alungit
plat sau usor curbat în plan longitudinal/transversal cu jumátatea distalá evazatá/látitá trapezoidal;
Iorma simplá îi conIerá Iunctionalitate multiplá. În ultimá instantá aportul diverselor abordári în
stabilirea Iunctionalitátii pieselor preistorice de os numite linguri-spatule se poate astepta de la
analiza sistematicá a urmelor de uzurá (Iracturi modiIicarea aspectului supraIetelor si a marginilor).
Pe considerentele expuse mai sus în ce ne priveste optám pentru utilizarea termenului
generic de lingurà-spatulà
14
.
Potrivit deIinitiei oIerite de Fi¸a generalà Linguri inseratá în Caietul JI al Fi¸elor tipologice
ale industriei preistorice a osului aceste ustensile sunt ,obiecte de os mai rar din corn de cervide
Iildes sau cochilii de scoici compuse dintr-un mâner alungit de sectiune si lungime variabile
evazându-se spre partea distalá pentru a Iorma cáusul care prezintá o concavitate marcata ale cárui
margini sunt rotunjite si a cárui Iormá poate Ii variabilá; circulará triunghiulará trapezoidalá sau
elipticá în general mânerul este mai lung decât cáusul¨
15
. Lucrarea Iace diIerentierea tipo-
Iunctionalá netá între linguri si spatule de unde si denumirile utilizate. Cele mai timpurii linguri
(din os corn de cerb Iildes) sunt cunoscute în câteva situri de grotá si în aer liber din Franta si
Cehia apartinând culturilor gravettianá si magdalenianá/pavlovianá (paleoliticul superior): Grotte
de Gourdan Haute Garonne; Fontales Tarn et Garonne; Grotte de La Vache Ariege; La Gravette
Dordogne; Pekarna; Dolni Vestonice. În Orientul Apropiat lingurile sunt semnalate în asezári
epipaleolitice cultura natuIianá (Mallaha Siria; Jarmo Irak) si în cele atribuite neoliticului
aceramic (Tell Ramad Siria). Fabricate preponderent din os (oase lungi corpuri costale de
mamiIere) lingurile devin ustensile quasi-curente odatá cu neoliticul timpuriu si se întâlnesc pe
parcursul tuturor etapelor neo-neoliticului european
16
.
Studiile dedicate subiectului au permis decelarea pe criterii strict morIologice a patru tipuri
principale inserate în acelasi Caiet JI al Fi¸elor tipologice: 1. linguri cu càu¸ul làtit - întâlnite în
paleoliticul superior si în cadrul culturii ceramice liniare din centrul Europei; 2. linguri de tip La
Sarsa ráspândite în cadrul culturii cardiale în estul Spaniei si sudul Frantei prezente însá si în
arealul culturii ceramicii liniare din centrul Europei; 3. linguri cu ba:a càu¸ului in formà de J
speciIice complexelor culturale neolitice timpurii din centrul-est si sud-estul Europei inclusiv si
mai ales complexul cultural Starcevo-Cris; 4. linguri de tip Han-sur-Lesse speciIice culturii
neolitice Iinale Seine-Oise-Marne din nord-vestul Europei. La acestea am putea adáuga
descoperirile relativ numeroase din aria culturii Vinca si din cea a culturii Cucuteni morIologic
apropiate de tipul La Sarsa dar nestudiate încá de o manierá exhaustivá
17
.

13
Beldiman 1999.
14
În studiile publicate anterior se constatá optiunea terminologicá oscilantá între lingurà si spatulà Marinescu-
Bîlcu Beldiman 1997; Beldiman 1999; Popusoi Beldiman 1999.
15
Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris Peltier 1993.
16
Camps-Fabrer 1987.
17
Pentru discutiile asupra rolului Iunctional al lingurilor-spatule cI. Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris
Peltier 1993 si continutul Iiselor 6.1. 6.4. p. 141-167.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

31
Categoria tipologicá a uneltelor cu partea activá liniará pe care le desemnám cu termenul de
linguri spatule sau linguri-spatule sunt conIectionate preponderent din os (oase ale membrelor sau
corpuri costale provenind de la mamiIere mari sau mijlocii: bovine cervide ovicaprine) dar si din alte
materii dure animale (corn de cervide Iildes de mamut scoici etc.) era cunoscutá încá din culturile
paleoliticului superior vest si central-european. AstIel de unelte au devenit obiecte de uz curent odatá cu
primele culturi neolitice si s-au Iolosit pe întreg parcursul epocii respective în Orientul Apropiat si
Europa. Aceastá categoric include mai multe subtipuri izolate pe criterii morIologice.
În literatura de specialitate se detaseazá douá optiuni terminologico-Iunctionale. Prima se
cantoneazá în sIera consumului alimentar si este promovatá de cercetátori precum Henriette Camps-
Fabrer John Nandris Janos Makkay si altii. Acestia desemneazá obiectele în discutie cu termenul
generic de linguri destinate preparárii si îndeosebi îngurgitárii alimentelor (de exemplu Iierturi de
cereale). Este cazul pieselor atribuite culturii natuIiene (Mallaha Israel; Jarmo Irak); culturile
neoliticului timpuriu din Orientul Apropiat (Tell Ramad Siria) Anatolia (Hacilar) aria balcano-
carpato-dunáreaná (situri din Bulgaria Iugoslavia Ungaria Republica Moldova România). Aceastá
prezumtie sustinutá indirect si de existenta exemplarelor de linguri propriu-zise din lemn si ceramicá
dar si prin numárul mare al pieselor de os cunoscute rámâne cea mai probabilá în primul rând pentru
subtipurile având cáusul suIicient de adânc si larg de Iormá circulará sau ovalá. În acelasi timp ipoteza
de mai sus nu se poate respinge apriori în cazul restului subtipurilor dar nici sustine totdeauna de o
manierá ireIutabilá din lipsá de indicii clare. La mentinerea ambiguitátilor contribuie unii parametri
morIometrici (de exemplu látimea micá a cáusului aparent improprie pentru o lingurá de uz cotidian
pentru un adult). S-a aIirmat cá gradul înalt de elaborare tehnicá al majoritátii obiectelor de acest tip nu
ar justiIica utilizarea în alte scopuri decât cel enuntat în contextul larg al noilor achizitii culturale
speciIice epocii neolitice: Iabricarea ceramicii alimentatia incluzând cereale cultivate etc.
O altá ipotezá legatá de alimentatie se reIerá la extragerea si consumarea máduvei si a creierului
animal; ca a Iost Iormulatá încá de la descoperirea primelor exemplare apartinând paleoliticului superior
din Franta si în plan teoretic nu se poate respinge în cazul subtipurilor având cáusul de Iormá elipticá.
A doua optiune terminologico-Iunctionalá vehiculatá de specialistii în arheologia Orientului
Apropiat si a Europei de sud-est (James Mellaart Georgi I. Georgiev specialistii români) aduce în
discutie rolul de spatule Iolosite în: a. Iasonarea si decorarea ceramicii ipoteza nu beneIiciazá de
o argumentatie corespunzátoare; s-a obiectat deja în mod justiIicat cá gradul lor înalt de elaborare
contravine logic acestei Iunctionalitáti prozaice care putea Ii acoperitá de simple ustensile din
lemn; b. prepararea si/sau aplicarea colorantilor (cazul exemplarului databil în paleoliticul superior
descoperit în grota La Vache Dordogne Franta) ipoteza este plauzibilá în acord cu Iunctia
genericá a spatulelor deIinite ca atare dar insuIicient sustinutá de baza documentará actualá; c.
colectarea prin rázuire a Iáinii de cereale de pe supraIata râsnitelor plate; în asezarea de la Asmaska
Bulgaria au Iost descoperite câteva spatule în cuprinsul unei locuinte lângá râsnite aceastá
ipotezá este de luat în considerare ca probabilá multe din exemplarele de diverse subtipuri având
Irecvent extremitatea distalá Iracturatá reamenajatá si reutilizatá (uneori pâná la bazá) prin
abraziune sau raclaj pe o supraIatá rugoasá durá printr-o miscare oblicá-lateralá sau în sens axial
18
.
Din cele sintetizate mai sus constatám interesul major maniIestat pentru documentarea deIinirea si
elucidarea problematicii legate de lingurile/spatule preistorice din materii dure animale. Multe din
aspectele abordate de la terminologie la Iunctionalitate rámân încá ambigui prin insuIicienta datelor
Iolosite si prin caracterul incomplet sau inconsistent al argumentatiei: În ciuda eIorturilor evidente
carentele sunt sesizabile si la nivel metodologic unde se opereazá cu deIinitii al cáror caracter incomplet
decurge tocmai din Iaptul cá urmáresc exhaustivismul pentru realitáti arheologice complexe. Spre
exemplu tendinta de a introduce în categoria tipologicá largá a lingurilor sau spatulelor obiecte cu
variabilitate morIologicá notabilá; de aici decurge diIicultatea punerii în acord a categoriei tipologice sau
tipului ca atare izolat(á) pe criterii morIologice si functionalitatea probabilá sugeratá în primul rând de
indiciile traseologice si de relevanta contextelor speciIice in situ. La mentinerea acestor neclaritáti si
probleme contribuie în másura importanta absenta unor studii recente centrate pe loturi de obiecte relativ

18
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

32
consistente bine reperate în stratigraIia verticalá si în cadrul complexelor (eventual datate absolut) studii
care sá vizeze epuizarea aspectelor problematicii: morIologie/morIometrie; studiu tehnic alegerea
materiei prime; procedee de Iabricare si locul lor în cadrul «lantului operator»; reconstituirea lor
experimentalá; localizarea deIinirea si interpretarea urmelor de utilizare pe supraIete si muchii; Iormularea
pe aceasta bazá a ipotezelor Iunctionale; corelarea cu datele asocierilor în contextele de origine surprinse
la momentul descoperirii; veriIicarea ipotezelor Iunctionale prin realizarea studiilor experimentale; studii
comparative la scará regionalá si supraregionalá/ continentalá/ intercontinentalá.
În perspectiva celor arátate ni se pare clar cá piesele din os si alte materii dure animale denumite
linguri sau spatule aveau ca si alte unelte preistorice o Iunctionalitate polivalentá; în acest sens
remarcám cu interes opiniile cercetátoarei Danielle Stordeur care opteazá pentru termenul compozit de
linguri-spatule în cazul analizei celor douá exemplare descoperite la Mallaha Israel
19
.
Diversi autori au subliniat Iaptul cá lingurile-spatule apartinând diIeritelor subtipuri prezintá
Ioarte Irecvent un grad avansat de uzurá localizatá la extremitatea distalá (cinematicá Iunctionalá
axialá) sau pe marginile pártii distale (cinematicá Iunctionalá lateralá); tocirea sau Iracturarea pártii
active (urmatá de reamenajare si reutilizare) au dus la modiIicarea morIologiei initiale a pártii
distale evoluând uneori pana la reducerea drasticá a lungimii acesteia (la 10-20 mm); putem cita în
acest sens numeroase exemple din aria complexului cultural Starcevo-Cris.
Cât priveste atestarea lingurilor-spatulelor în asezári de tip Gura Baciului-Cârcea/Precris si
Starcevo-Cris de pe teritoriul României trebuie sá arátám cá repartizarea lor generalá este inegalá
reIlectând încá stadiul cercetárilor. Rezultatele publicate ale cercetárilor Ioarte recente au înscris
deIinitiv problematica IMDA si a lingurilor-spatule în arealul cercetárii preistorice românesti si
internationale
20
. Pâná în 1999 se repertoriaserá si studiaserá 117 exemplare (piese Iinite întregi
Iragmentare Iragmente; piese aIlate în diverse stadii ale «lantului operator»); dintre acestea 9 piese
sunt atribuite grupului cultural Gura Baciului-Cârcea/culturii Precris iar 108 piese complexului
cultural Starcevo-Cris
21
.
Lingura-spatulà din Peytera Cauce. Obiectivele studiului. Aspecte metodologice
Studiul de Iatá urmáreste sá oIere în premierá în contextul mai larg al valoriIicárii sistematice a
descoperirilor IMDA din Pestera Cauce si al celor preistorice din România o sintezá a datelor asupra
unui singur arteIact individualizat însá prin parametrii sái reprezentativi de reIerintá; aceste date si
observatii sunt prelevate si tratate exhaustiv conIorm reperelor metodologice actuale ale domeniului.
Este aplicatá clasiIicarea tipologicá elaboratá recent si inclusá în teza de doctorat a autorului
principal
22
. Ocupând un loc important în cadrul activitátilor curente de subzistentá sau în sIera
maniIestárilor de ordin artistic/estetic ale diverselor comunitáti preistorice (si nu numai) IMDA
(sau ,industria osului¨ cum a consacrat-o traditia cercetárii) pune la dispozitie date Ioarte
valoroase încá receptate sumar si subexploatate în mediul de cercetare de la noi. Acest gen
particular de industrie este ilustrat în mod remarcabil (si unic în multe aspecte) prin structura
inventarelor vestigiilor mobile atribuite complexului cultural Starcevo-Cris.
Detaliile privind aspectele metodologice ale studiului complex al IMDA inclusiv al
lingurilor-spatule au Iost prezentate cu mai multe ocazii recente si nu insistám asupra lor prea
mult cu acest prilej
23
; este vorba de: criteriile si structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/
subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor a Iisei individuale a
vocabularului etalonat; coordonatele analizei: elementele debitajului si ale Iasonárii; amenajárile
speciIice; înregistrarea si interpretarea urmelor macro- si microscopice ale procedeelor de Iabricare
precum si cele generate de utilizare. Sunt adoptate criteriile analizei promovate de Caietele de Fi¸e
tipologice ale industriei preistorice a osului elaborate din initiativa si sub coordonarea

19
Stordeur 1988 p. 49-52 92 100 Iig. 19.
20
Pentru repertoriul descoperirilor si analiza exhaustivá cI. Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997; Beldiman 1999;
Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000; Beldiman Popusoi 2000; Beldiman 2001; Beldiman 2003a.
21
Beldiman 1999.
22
Ibidem.
23
Ibidem; Beldiman 2000; Beldiman 2001; Marinescu Beldiman 1997.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

33
cercetátoarei Iranceze Henriette Camps-Fabrer ajunse în prezent la 10 volume
24
. În linii generale si
din considerente deja expuse cu prilejul prezentului demers se adoptá conceptia metodologicá
utilizatá în elaborarea Caietului JI al Fi¸elor tipologice ale industriei preistorice a osului
25
. Au Iost
asimilate de asemenea indicatiile metodologice Ioarte detaliate incluse în Iisa ineditá din 1993
privind Nete:itoarele (Lissoirs) redactatá de Henriette Camps-Fabrer Aline Averbouh si Noëlle
Provenzano
26
ca si propunerile publicate ulterior asupra aceluiasi subiect
27
.
Conventiile generale adoptate în descriere sunt urmátoarele (Iig. 1 A):
» Iata superioará (FS) reprezintá supraIata concavá a obiectului (respectiv Iata cu interiorul cáusului);
» Iata inIerioará (FI) reprezintá supraIata convexá a obiectului (Iata cu exteriorul cáusului).
Pe obiectul orientat cu FS în sus si cu baza mânerului în jos se disting:
» extremitatea proximalá (EP) capátul mânerului;
» partea proximalá (PP) treimea inIerioará a obiectului sau mânerul;
» partea mezialá (PM) treimea centralá a obiectului sau zona de jonctiune a pártii distale si a mânerului;
» partea distalá (PD) treimea superioará a obiectului (cáusul);
» extremitatea distalá (ED) capátul cáusului sau al pártii látite a obiectului;
» marginea dreaptá (MD);
» marginea stângá (MS).
Pe FI se mentine localizarea marginilor de pe FS respectiv MD este eIectiv cea stângá si pe
FI iar MS este cea dreaptá.
Piesa Iragmentará (Fr) este conservatá în proportie minimá de 2/3 iar sub aceastá valoare ea
este desemnatá cu termenul Iragment (Ir); piesa întreagá este notatá abreviat (I).
Morfologie
ArteIactul are indicativul CRC/I 5 în cadrul lotului atribuit complexului cultural Starcevo-Cris
din Pestera Cauce. El apartine tipului I F3 b2 din clasiIicarea tipologicá propusá recent
28
: lingurá-
spatulá cu partea distalá elipsoidalá (ovalá prelungá sau elipsoidal/ogivalá asimetricá) concavá net
delimitatá de restul piesei; partea mezialá având în plan Iorma de U larg simetric proIilatá pe Iata
superioará si platá pe FI; mâner lung egal cu PD (raportul 1/1); extremitate proximalá convexá.
Acest subtip este echivalentul celui deIinit de John Nandris drept ,lingurá cu baza cáusului în
Iormá de V¨ considerat speciIic culturii Starcevo-Cris si consacrat astIel în literatura de specialitate
internationalá; inclusiv în Iisa respectivá a Caietul JI al Fi¸elor tipologice; desi tipul analizat este
,Lingurá cu baza mânerului în Iormá de V¨ aceastá Iisá aduce o nuantare operând distinctia între
tipul cu ,baza în Iormá de V¨ cel cu ,baza ascutitᨠ(sau în Iormá de U cu baza îngustá) si cel cu
,baza rotunjitᨠ(sau în Iormá de U simetric)
29
. Multe exemplare de linguri-spatule au partea
mezialá de Iormá rotunjitá/semicirculará în plan sau prezintá un contur diIuz motiv pentru care am
preIerat nuantarea deIinitiei subtipului respectiv conIorm enuntului de mai sus
30
.
Lingura-spatulá a Iost descoperitá între arteIactele concentrate în supraIata ocupatá se pare
preIerential (locuintá?) aIlatá spre peretii pesterii
31
. Ea este o piesá întreagá (Iig. 2) pe care nu se
observá nici o urmá de maniIestare a actiunii Iactorilor taIonomici obisnuiti (aIectarea supraIetelor
prin actiunea rádácinilor miscarea accidentalá pe supraIata solului tasarea stratelor actiunea
rozátoarelor etc.). Starea de conservare este asadar exceptionalá ceea ce permite decelarea si
lectura în conditii optime a urmelor speciIice datorate operatiilor diverse ale «lantului operator» al

24
CI. Beldiman 2003b.
25
Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris Peltier 1993.
26
Fisa ne-a Iost pusá la dispozitie de doamna Henriette Camps-Fabrer cu prilejul participárii la colocviul international
pe tema industriei materiilor dure animale preistorice de la Treignes Belgia mai 1993; exprimám si cu acest prilej întreaga
noastrá gratitudine doamnei Henriette Camps-Fabrer pentru sprijinul nepretuit acordat cu extremá amabilitate.
27
Averbouh Buisson 1996.
28
Beldiman 1999.
29
Nandris Camps-Fabrer 1993 p. 158-159.
30
Ibidem; Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000.
31
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 76 237 pl. VI/9.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

34
Iabricárii si ale utilizárii. Lustrul uniIorm intens este observabil pe întreaga piesá. Culoarea este
brun-deschisá cu sectoare alb-murdar si crem datorate aplicárii tratamentului termic; pe supraIata
PD se constatá existenta a numeroase microIisuri superIiciale benigne axiale scurte si lungi
datorate probabil aplicárii aceluiasi procedeu al tratamentului termic.
Ca si alte exemplare de acest tip piesa se remarcá prin transIormarea avansatá a volumelor
anatomice respectiv Iasonarea aproape integralá; cu toate acestea portiuni ale supraIetelor si
texturii anatomice ale metapodului care a constituit materia primá se pástreazá pe PP/FS si FI ca si
pe PM/FI si PD/FI cum se va preciza în continuare.
Extremitatea proximalà (EP) (Iig. 1/1; 3/7; 4/5; 5/7; 6/5-6; 11) are Iorma convexá simetricá
(de debitaj si Iasonare); spre MD se pástreazá un plan oblic de Iracturá iar spre MS urme scurte de
impact suprapuse speciIice utilizárii táisului ascutit al unei unelte litice cioplite urme rezultate
probabil prin aplicare operatiei de debitaj prin despicare axialá a metapodului. Pe FS se observá trei
desprinderi de impact suprapuse (de tipul retuselor inverse) dintre care una largá (9 x 4 mm) si
douá mai mici (5 x 2 mm) superIiciale datorate probabil debitajului prin percutie directá în vederea
modelárii ebosei. Marginile tocite rotunjite ale acestor retuse ca si suprapunerea striurilor
transversale de Iasonare prin abraziune indicá Iaptul cá sunt anterioare operatiei de Iasonare.
Partea proximalà (PP) (Iig. 3/6; 4/4; 5/5-6; 6/5; 10) este quasi-rectilinie cu marginile usor
convexe convergente (de Iasonare) iar sectiunile ovale asimetrice si poligonale asimetrice/Iatetate
(de Iasonare). FS are aspect usor convex si este supraIata anatomicá a metapodului modiIicatá
superIicial numai spre EP. FI este puternic convexá; la nivelul ei se conservá partial supraIata
anatomicá a cavitátii interne (medulare) sub Iorma unei portiuni adâncite dispuse usor oblic Iatá de
axul principal al piesei. Aceastá supraIatá anatomicá se prelungeste látindu-se pe PM si mai ales
pe PD Iiind în mod clar rezervatá intentionat de artizanul neolitic. Marginile si FI conservá urmele
operatiei de Iasonare sub Iorma unor Iatete scurte si a striurilor transversale de abraziune bine
marcate sau estompate prin utilizare (priza strânsá în mâná). Douá mici plaje de abraziune mai
adânci sunt plasate pe MD/FS spre mijlocul PP. Marginile PP/FS sunt oblice datoritá Iatetárii
rezultate prin abraziunea transversalá.
Partea mezialà (PM) (Iig. 3/4; 5/3-4; 6/3; 9) este usor látitá Iatá de PP si proIilatá în Iormá
de U simetric (convexá pe FS si planá/concavá pe FI) Iiind marcatá pe FS de douá mici adâncituri
de Iormá triunghiulará (15 x 15 mm) realizate prin abraziune transversalá si oblicá dispuse usor
asimetric pe cele douá margini. Marginile PM sunt concave divergente (de Iasonare) Iatetate si
conservá urmele Iasonárii prin abraziune transversalá (striuri largi bine marcate nealterate prin
manevrare/utilizare); sectiunea este convex-concavá (anatomicá si de Iasonare).
Partea distalà (PD) (Iig. 3/1-3 5; 4/1-2 6; °/1-2; 6/2 4; 7-8) reprezintá cáucul de Iormá
oval-prelungá (elipsoidal/ogival) asimetric spre MS. Baza cáucului este modelatá convex (în Iormá
de U larg simetric). Marginile sunt convexe marcate MD Iatetatá (de Iasonare) iar MS rotunjitá (de
utilizare). ProIilul este arcuit pronuntat dinspre FI spre FS (diIerenta între linia imaginará dreaptá
unind ED si PM si supraIata cáucului Iiind de 4-5 mm); aceastá morIologie concavá a Iost obtinutá
prin Iasonare (raclaj axial intens) dar si probabil prin plasticizarea osului si modelarea
(deIormarea) lui (Iasonare plasticá). Pe MD se observá patru desprinderi suprapuse largi si adânci
(cea mai mare másurând 9 x 4 mm) care au aIectat întreaga grosime a PD. Pe MS se pástreazá o
desprindere largá superIicialá (8 x 3 mm). Marginile tocite Iin ale acestor desprinderi (retuse
inverse) ca si Iaptul cá nu sunt suprapuse de urmele de Iasonare prin abraziune aratá cá s-au produs
probabil în Iaza de utilizare prin impactul accidental cu o supraIatá durá sau prin presiunea unui
obiect dur. Pe PD/FI se conservá o portiune largá adâncitá a supraIetei anatomice (cavitatea
medulará) iar spre margini Iatete largi de Iasonare prin abraziune oblicá pe lespede (polizor Iix).
Sectiunile sunt convex-concave asimetrice (anatomice si de Iasonare).
Extremitatea distalà (ED) (Iig. 1/1; 3/1; 4/1; 5/1; 6/1; 7/1-2) este convexá asimetricá defete
(de Iasonare); pe FI se conservá o supraIatá cu tesut spongios ceea ce ar putea indica portiunea de
metapod Iolositá la extragerea ebosei (respectiv ED spre ED/EP anatomicá pe Iata lateralá sau
medianá). Este evidentá atentia acordatá Iasonárii optime pentru realizarea tuturor detaliilor morIo-
Iunctionale avându-se în vedere obtinerea unui design perIect conIorm rigorilor ergonomice etc.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

35
Marginea DR este subtiatá prin Iasonare iar MS este mai groasá Iapt care ar putea Ii interpretat ca
indiciu al premeditárii modului de utilizare respectiv al dezvoltárii plajei de uzurá pe sectorul
superior al MS. De aici se poate trage concluzia ipoteticá dupá care piesa a Iost conIectionatá cu
Ioarte mare grijá chiar de cátre utilizator; o altá concluzie este legatá de absenta mestesugului
specializat în cadrul IMDA si practicarea domesticá a Iabricárii acestui gen de arteIacte.
Morfometrie
Parametrii morIometrici semniIicativi sunt exprimati în mm si prezentati în tabelul nr. 1 si în
Iig. 1 B. Se remarcá Iaptul cá dimensiunile piesei CRC/I 5 se încadreazá în valorile medii standard
ale grupei tipologice a lingurilor-spatule cunoscute în cadrul complexului cultural Starcevo-Cris
(circa 150 mm lungime totalá)
32
.

Tabel nr. 1 Parametrii morIometrici ai lingurii-spatule CRC/I 5

Nr. crt. Parametri (mm) F3 b2
1 Lungimea totalá 143
2 Lungimea PD 69
3 Lungimea PM 5
4 Lungimea PP 69
5 Látimea ED 15
6 Látimea maximá PD 24
7 Látimea PM 10
8 Látimea PP 9
9 Látimea EP 6
10 Lungimea pártii active 55
11 Grosimea ED 25
12 Adâncimea cáusului 5
13 Grosimea PD 3
14 Grosimea PM 6
15 Grosimea PP 7


Studiul tehnic
Etapele «lantului operator» al Iabricárii lingurilor-spatule au Iost stabilite prin: a. deIinirea si analiza
atentá a urmelor speciIice pástrate pe supraIete inclusiv prin recurgerea la mijloace optice (microscopie de
micá putere márimi pâná la x 100); b. prin studiul acelorasi tipuri de modiIicári ale supraIetelor dar
prezente pe piesele tehnice ebose; c. prin reconstituirile experimentale publicate în literatura de proIil.
Cele douá mari etape debitaful si fasonarea cuprind mai multe verigi succesive caracterizate
de aplicarea unuia sau mai multor procedee tehnice bine deIinite si speciIice (Iig. 12 C)
33
.

32
Beldiman 1999.
33
Ibidem; Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

36
Fasonarea lingurilor-spatule este quasi-integralá si prezintá un grad înalt de elaborare respectiv de
diIicultate tehnicá în executie; spre exemplu ansamblul operatiilor standardizate de obtinere
experimentalá a unor piese comparabile (lingurá de tip La Sarsa) a necesitat peste 18 ore de travaliu
continuu
34
.
Materia primà
În cazul lingurilor-spatule apartinând acestui tip materia primá este constituitá de metapodiile
(metacarpiene metatarsiene) de bovine adulte (Bos taurus) specie reprezentatá în materialul
osteologic recoltat din nivelul I atribuit culturii Starcevo-Cris (Iig. 12 A). Metapodalele de bovine
oIerá în mod optim lungimea si grosimea necesare Iabricárii lingurilor-spatule (tesut compact).
Faptul este dovedit clar si de parametrii morIometrici ai arteIactului analizat de noi (lungimea
grosimea compactei textura supraIetelor anatomice pástrate)
35
. S-a procedat la extragerea unui
Iragment de pe Iata lateralá sau medianá Iapt indicat de pástrarea pe PP/FS a unor portiuni
nemodiIicate ale Ietei periostale.
Debitajul
Etapa debitajului înregistreazá în general aplicarea mai multor procedee aplicate în Iormulá
unicá sau combinate: percutia directá/despicarea (PD/D) sántuirea axialá (Sa) abraziunea în
supraIatá (As). Scopul urmárit este prelevarea unui bloc de materie primá cu parametri morIo-
dimensionali adecvati scopului Iinal si obtinerea Iormei brute a arteIactului (Iig. 12 B/1-3)
36
.
Piesa CRC/I 5 a pástrat slabe indicii speciIice acestei etape a Iabricárii. Putem presupune pe
baza analogiilor cunoscute si a rezultatelor studiilor experimentale parcurgerea urmátoarelor etape:
1. înláturarea epiIizelor prin Iracturare/percutie directá;
2. despicarea metapodului prin percutie directá sau indirectá cu ajutorul unei unelte litice cioplite.
Ca indiciu al aplicárii acestei operatii se pot evidentia urmele nete de impact suprapuse
conservate pe EP (Iig. 11/5-8).
Fasonarea
Procedeele Iasonárii si ale Iinisárii sunt mult mai diversiIicate decât acelea aplicate în etapa anterioará
a debitajului urmárindu-se atât obtinerea Iormei deIinitive a obiectului cât si amenajarea unor detalii morIo-
tehno-Iunctionale speciIice precum acelea care serveau la Iixarea în suporturi de lemn de tipul cozilor
Iixarea prin ligaturi sau suspendarea pe o Iibrá oarecare realizarea decorului etc. (Iig. 12 B/4)
37
.
Fasonarea în cazul Iabricárii lingurilor-spatule urmáreste în sens generic urmátoarele
obiective prin aplicarea operatiilor adecvate:
1. obtinerea unui segment de semi-metapod cu látime uniIormá prin reducerea látimii
condilului epiIizar în plan antero-posterior si lateral; operatiile decelabile sunt: cioplirea
longitudinalá probabil cu un topor litic urmatá de abraziunea pe substrat dur rugos Iix (lespede de
gresie cu supraIata planá); regularizarea marginilor prin rctusare continuá inversá;
2. raclajul longitudinal executat cu muchia liniará lungá (lateralá) a unui obiect litic cioplit silex (nu
neapárat unealtá Iinitá) pentru obtinerea Iormei pártii distale si proximale cu sectiunile si proIilele speciIice;
3. abraziunea pe substrat rugos dur Iix sau mobil pentru regularizarea muchiilor rezultate prin operatia
de debitaj (÷ despicare); Iasonarea PD a PP si a marginilor. În urma reconstituirilor experimentale s-a
constatat cá Iasonarea FS (concave) a PD prin raclaj cu o piesá de silex urmat de abraziunea pe substrat dur

34
Camps-Fabrer Choi 1993 p. 150-152.
35
Pentru descoperiri de ebose de linguri-spatule în stadii initiale de modelare cI. Marinescu-Bîlcu Beldiman
1997; Popusoi Beldiman 1999.
36
Beldiman 1999.
37
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

37
mobil respectiv un mic galet de gresie oIerá un randament înalt si precizie în executie; în toate cazurile de
recurgere la abraziune Iolosirea apei si a nisipului s-a dovedit indispensabilá
38
;
4. lustrul artiIicial uniIorm (pe PD si PM sau pe întreaga piesá) observabil în cazul majoritátii
lingurilor-spatule se datoreazá Iinisárii prin polizare pe substrat Ilexibil mobil (piele sau material
textil); aceastá operatie a estompat sau eliminat striurile de Iasonare speciIice aplicárii operatiilor de
raclaj si abraziune. Precizám cá în cazul IMDA s-a propus ca termenul tehnic poli:are sá se
încadreze în ,lantul operator¨ al Iasonárii iar termenul lustruire în sIera utilizárii Iiind o consecintá
directá a modiIicárii aspectului supraIetelor prin Iolosire
39
. Succesiunea operatiilor de Iasonare este
reconstituitá graIic în lucrarea citatá a lui John Nandris
40
(Iig. 12 B/4).
Caracteristicile osteologice ale materiei prime utilizate exclusiv (metapodiile de bovine
mature) conditioneazá dimensiunile pieselor Iinite partial morIologia aspectul supraIetelor si
aplicarea unor operatii tehnice într-un «lant operator» quasi-standardizat (cI. etapele descrise mai
sus). PD este realizatá în tesutul compact diaIizar; FS corespunde astIel Ietei periostale a osului iar
FI celei medulare. Unele exemplare pástreazá pe FI portiunile concave ale supraIetei medulare.
Acesta din urmá este si cazul piesei CRC/I 5. Putem presupune cá obtinerea ebosei s-a Iácut
prin percutie directá/retusare inversá pástrându-se urmele desprinderilor transversale largi si scurte
adânci si superIiciale pe FS/EP si PP a MS.
Fasonarea nu a aIectat FS decât superIicial spre EP în buná másurá ea pástrând aspectul
anatomic al Ietei externe a metapodului. PP este realizatá integral în tesutul compact pástrând pe
FS supraIata anatomicá (Iata periostalá) nemodiIicatá tehnic. EP este partial Iasonatá prin abraziune
si partial brutá de debitaj Iracturare oblicá/transversalá. Marginile si FI au Iost regularizate prin
abraziune oblicá si transversalá realizatá în mediu umed probabil pe polizor Iix (lespede) (pentru
EP vezi Iig. 1/1; 3/7; 4/5; 5/7; 6/5-6; 11; pentru PP vezi Iig. 3/6; 4/4; 5/5-6; 6/5; 10).
PM a Iost Iasonatá de asemenea pe polizor Iix sau cu ajutorul polizorului mobil cu margini
ascutite rezultând adânciturile triunghiulare mentionate (Iig. 3/4; 5/3-4; 6/3; 9).
PD/FS a Iost modelatá exclusiv prin raclaj axial intens urmele operatiei Iiind nete si
inconIundabile bine conservate spre baza cáucului si estompate în rest prin utilizare. Tratamentul
termic a Iost aplicat pe întreaga piesá (coacere în spuzá) ea dobândind culoarea brun-deschisá; MS
a PD pare a Ii Iost tratatá termic în Ilacárá pentru sporirea duritátii Iapt indicat de culoarea deschisá
(alb-murdar si crem). La Iinalul Iasonárii s-a procedat probabil la deIormarea plasticá a cáucului
prin înmuiere în bái speciale si arcuirea spre FS pentru obtinerea unei curburi si a unui design
adaptat optim utilizárii la prelevarea si retinerea alimentelor (pentru PD vezi Iig. 3/1-3 5; 4/1-2 6;
5/1-2; 6/2 4; 7-8; pentru ED vezi Iig. 1/1; 3/1; 4/1; 5/1; 6/1; 7/1-2).
În lipsa unor indicii concludente este diIicil a ne pronunta asupra Iabricárii pe loc sau în altá
parte a arteIactului de care ne ocupám; trebuie sá precizám însá cá în sit au Iost identiIicate Ioarte
recent dovezi clare ale prelucrárii materiilor dure animale provenind atât de la speciile domestice
(mai ales ovicaprine) cât si sálbatice (cervide coarne si oase)
41
.

Urme de utilizare. Aspecte ale func(ionalità(ii
Observarea exhaustivá a morIologiei diverselor párti ale piesei si analiza supraIetelor cu mijloace
optice (lupá microscop máriri de pâná la x 100) au prilejuit constatárile pe care le redám în continuare.
La PP se observá atenuarea (tocirea) striurilor de Iasonare prin priza directá repetatá strânsá
în timpul manevrárii; de asemenea se observá striuri rare dispuse aleatoriu pe ambele Iete datorate
aceleiasi manevrári repetate (Iig. 10-11).
La PD pe FI se constatá existenta acelorasi urme de tocire si estompare a striurilor de
Iasonare. Tot aici observám rotunjirea marcatá a MS în portiunea sa centralá si Iatetarea în treimea

38
Camps-Fabrer Choi 1993 p. 150-152.
39
Beldiman 1999.
40
Nandris 1972.
41
Beldiman Sztancs 2004.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

38
dinspre ED pe o lungime de circa 25 mm; aceste urme au Iost generate de contactul repetat cu o
supraIatá durá abrazivá de tipul peretilor si Iundului vaselor ceramice din care se mâncau Iierturile
de cereale. În acest sens ar Ii interesantá si veriIicarea experimentalá a acestei ipoteze.
Aspectul asimetric al PD este datorat tocirii exclusive a MS în timpul utilizárii ceea ce denotá
de o manierá certá Iolosirea lingurii-spatule cu priza în mâna dreaptá si aplicarea cinematicii
Iunctionale în sensul de la dreapta la stânga. Amintim cu acest prilej Iaptul cá se cunosc si linguri-
spatule care au plaja de uzurá plasatá pe MD ele Iiind manevrate cu mâna stângá de la stânga la
dreapta. Faptul cá lingura-spatulá descoperitá în Pestera Cauce nu are nici o urmá de uzurá pe MD
cu toatá durata de utilizare relativ lungá poate indica Iaptul cá ea a Iost Iolositá exclusiv de una si
aceeasi persoaná ca obiect individual.
În sIârsit în categoria urmelor de utilizare trebuie remarcatá din nou prezenta pe MD si MS a
desprinderilor largi de impact: asa cum s-a mentionat mai sus pe MD se observá patru desprinderi
suprapuse largi si adânci (cea mai mare másurând 9 x 4 mm) care au aIectat întreaga grosime a
PD; pe MS se pástreazá o desprindere largá superIicialá (8 x 3 mm). Marginile tocite Iin ale acestor
desprinderi (de tipul retuselor inverse) ca si Iaptul cá nu sunt suprapuse de urmele de Iasonare prin
abraziune aratá cá s-au produs probabil în Iaza de utilizare prin impactul accidental cu o supraIatá
durá sau prin presiunea unui obiect dur Iárá a putea aduce alte precizári (Iig. 7-8).
S-a remarcat deja Iaptul cá lingurile-spatule cu baza cáusului în Iormá de V asa cum le
deIineste John Nandris si cum au Iost incluse si în Caietul JI al Fi¸elor tipologice speciIice
culturilor neoliticului timpuriu inclusiv complexului cultural Starcevo-Cris prezintá în mod
constant un grad avansat de uzurá localizatá la PD si ED. Fracturarea si tocirea pártii active au dus
la modiIicarea morIologiei initiale a PD uneori mergând pâná la micsorarea lungimii acesteia la 10-
20 mm. MorIologia asimetricá a PD si marginile Iatetate sau tocite sunt interpretate în mod curent
drept rezultat al contactului dinamic Irecvent cu o supraIatá durá rugoasá (cum sunt peretii sau
Iundul vaselor ceramice sau de lemn care contineau alimentele). Cum s-a aIirmat în rândurile de
mai sus ipotezele Iormulate pâná în prezent relative la Iunctionalitatea acestor arteIacte nu oIerá
întotdeauna argumente consistente bazate pe analiza sistematicá a urmelor de uzurá si a asocierilor
în contextele in situ si de aceea trebuie receptate partial cu rezervá.
În cazul piesei CRC/I 5 ca si al altor multor exemplare de linguri-spatule trebuie evidentiatá
tocirea lateralá si Iatetarea marginilor respectiv pentru arteIactul în discutie a MS a PD în treimea
dinspre ED pe o lungime de circa 25 mm. Acest tronson este acoperit cu striuri scurte în Iascicole dese
orientate transversal sau oblic pe partea activá bine marcate datorate eIectuárii unei operatii de raclaj
unidirectional sub un unghi cuprins între circa 30° si 65° pe o supraIata durá rugoasá (peretii/Iundul
vaselor ceramice/de lemn). Aplicarea unei Iorte de presiune asupra ustensilei în timpul Iolosirii este
probatá de caracterul net al striurilor. Localizarea sectorului uzat preIerential pe MS permite
reconstituirea cinematicii Iunctionale: manevrarea cu priza în mâna dreaptá printr-o miscare de la
dreapta spre stânga. nu suntem însá deocamdatá în posesia datelor care sá ateste Irecvent urme de
raclaj pe Iundul sau peretii unor tipuri de vase ceramice. Rotunjirea sectorului central al MS se poate
pune pe seama aceleiasi utilizári a piesei în mediu umed/gras ca lingurá de mâncat (Iig. 5-8; 12 C)
42
.
În perspectiva deschisá de aceste constatári putem accepta ipoteza Iunctionalá vehiculatá
curent în literatura de specialitate aceea a lingurii propriu-:ise Iolositá la îngurgitarea alimentelor
pástoase de tipul Iierturii de cereale.
În acelasi sens au Iost discutate si unele descoperiri din medii privilegiate (cum sunt cel
Iunerar si cel ritual) care aduc în mod speciIic argumente în Iavoarea aceleiasi destinatii practice
43
.

42
Pentru discutii detaliate cI. Beldiman 1999; Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999.
43
Descoperiri de linguri-spatule în contexte speciale (Iunerare sau rituale) în care vasele sunt o prezentá
constantá se semnaleazá între altele la: Çatal Huyuk, Turcia în nivelul VIII datat la începutul mileniului al VI-lea
î.Chr. s-a descoperit un mormânt (Iemeie si copil) din inventarul cáruia Iácea parte si o spatulá; Muílfa, Serbia în
cuprinsul unei gropi se aIla depusá o lingurá-spatulá si un numeros material ceramic pictat policrom de tip Starcevo
clasic; Bubanf Hum, Serbia groapá pe Iundul cáreia Iuseserá depuse o lingurá-spatulá si o statuetá antropomorIá
ceramicá acoperite de Iragmente de vase oase de animale si urme de arsurá; Carcea-,Jiaduct`, fud. Dolf în cadrul
campaniei 1995 în S LXXVI s-a descoperite groapá ovalá (Gr. 3) atribuitá Iazei Cârcea IIIc; pe Iundul ei erau depuse la
distante cvasi-egale în axul lung trei cranii umane Ieminine având în jur resturi osteologice animale (bovine suine
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

39
Piesa CRC/I 5 resuscitá problema ,abandonului¨ în siturile preistorice a unor arteIacte întregi
perIect Iunctionale Ioarte valoroase în epocá diIicil de procurat sau de Iabricat (unelte arme piese
de port si de podoabá). Parametrii exceptionali ai arteIactului argumenteazá ipoteza abandonului
ritual la párásirea sitului sau al depunerii ca oIrandá. Între multele situatii semniIicative în acest
sens evocám cu prilejul de Iatá numai cazul márgelei realizate pe un Iragment de cochilie
apartinând speciei de lamelibranhiate de origine mediteraneaná Spondylus gaederopus descoperitá
în Pestera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor jud. Hunedoara cu prilejul cercetárilor eIectuate în
anul 1955 de un colectiv condus de proI. Constantin S. Nicoláescu-Plopsor; este vorba de cea mai
mare si Irumoasá piesá de acest tip cunoscutá pâná acum la noi si una dintre cele mai mari din aria
complexului cultural Starcevo-Cris
44
.
Datare yi analogii
Materialele descoperite în nivelul I al sitului din Pestera Cauce au Iost încadrate cronologic în
Iazele IC - IIA ale complexului cultural Starcevo-Cris
45
. În eIectivul total de 9 piese atribuit
grupului cultural Gura Baciului-Cârcea/culturii Precris (repertoriat pâná în 1999) nu se
înregistreazá nici un exemplar de lingurá-spatulá apartinând tipului I F3. Complexul cultural
Starcevo-Cris este prezent în acelasi repertoriu cu 108 linguri-spatule dintre care 43 apartin tipului
I F3 ceea ce reprezintá un procent general de 4343°; un numár de 6 arteIacte sunt atribuite
subtipului I F3 b iar 5 dintre ele variantei I F3 b2 ca si exemplarul din Pestera Cauce
46
.
Cu toate acestea mentionám cá piesa CRC/I 5 nu are analogii exacte între piesele descoperite
pe teritoriul tárii noastre Iiind singura datatá în etapele timpurii ale complexului mentionat.
Linguri-spatule apartinând tipului I F3 b1 si I F3 b2 cunoastem din patru situri atribuite însá
Iazelor III-IV ale complexului cultural Starcevo-Cris: Let jud. Covasna; Lunca jud. Neamt;
Voetin jud. Vrancea; Valea Lupului-Iasi jud. Iasi
47
.
Din aria extinsá a complexului cultural Starcevo-Cris putem cita descoperirile de la Szarvas Endród
Tiszaug-Topart Kopancs-Zsóldostanya (Ungaria)
48
; Starcevo (Serbia)
49
; Karanovo II (Bulgaria)
50
; ele se
plaseazá însá în Iaze diverse de la cele timpurii la cele târzii si au importantá comparativá limitatá.
La nivelul documentárii noastre actuale rezultá astIel cá valoarea de marcator cronologic al acestui
tip nu este încá deIinitá de o manierá solidá. În acelasi timp avantajul plasárii arteIactului CRC/I 5 într-un
context stratigraIic clar si discutarea lui detaliatá cu prilejul de Iatá sunt elemente care contribuie între
altele în mod semniIicativ si necesar la Iixarea pe baza IMDA (respectiv a lingurilor-spatule) a reperelor
tipo-cronologice corespunzátoare Iazelor complexului cultural Starcevo-Cris.

Concluzii
Industria preistoricá a materiilor dure animale descoperitá în Pestera Cauce reprezintá lotul
cel mai consistent de acest Iel provenind dintr-un sit de pesterá de pe teritoriul României supus
analizei conIorm metodologiei actuale. În cadrul lotul atribuit complexului cultural Starcevo-Cris
(Iazele IC IIA) se detaseazá net prin parametrii sái morIo-tipologici perIectiunea Iormei (design
clasic putem spune chiar emblematic) si starea de conservare impecabilá lingura-spatulá cu
indicativul CRC/I 5 apartinând subtipului/variantei I F3 b2 care a Iácut obiectul tratárii sale

domestice) si o lingurá-spatulá; Grumà:e¸ti, fud. Neamt groapá continând resturi osteologice umane Iragmente de
vase ceramice si o lingurá-spatulá; pentru întreaga discutie cI. Beldiman 1999; Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997.
44
Nicoláescu-Plopsor et alii 1957 p. 46-47 Iig. 5/4; Beldiman 1999.
45
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 44-45.
46
Beldiman 1999.
47
Ibidem.
48
Makkay 1990 p. 24-26 Iig. 22; Iig. 3/3 7 11; Kutzian 1944 pl. IX/1 4 7; pl. XLVIII/1 14-20.
49
Arandjelovic-Garasanin 1954 pl. I Iig. 2.
50
Hiller Nikolov 1997 p. 157-159 pl. 71/1-3 14-15.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

40
speciale în paginile de Iatá; este vorba de una dintre cele mai Irumoase linguri-spatule cunoscute
pâná în prezent în aria acestui complex cultural.
Demersul nostru a urmárit abordarea completá a problematicii ridicate de aceastá categorie
tipologicá bine individualizatá (consideratá ,Iosilá directoare¨) a IMDA apartinând culturilor
neoliticului timpuriu din centrul-est si sud-estul Europei.
Sunt prezentate în mod exhaustiv datele relative la: morIologie morIometrie originea
materiei prime (metapod de vitá) etapele procesului de Iabricare urmele de utilizare si interpretarea
lor în sensul decelárii rolului Iunctional adesea controversat al acestor arteIacte. TransIormarea
avansatá a volumelor anatomice respectiv Iasonarea aproape integralá Iace diIicilá deIinirea exactá
a procedeelor tehnice aplicate în etapa debitajului desi existá unele indicii expresive în acest sens;
Iasonarea este bine ilustratá de urmele pástrate aici remarcându-se ca si în cazul altor linguri-spatule
aplicarea procedeului plasticizárii osului în scopul obtinerii curburi optime a PD (cáusul). Se degajá net
intentia artizanului de obtinere a unui design perIect conIorm rigorilor ergonomice speciIice ale
ustensilei. Marginea DR subtiatá prin Iasonare si MS mai groasá pot Ii interpretate ca indicii ale
premeditárii modului de utilizare respectiv al anticipárii dezvoltárii plajei de uzurá pe sectorul superior
al MS de unde concluzia ipoteticá dupá care piesa a Iost conIectionatá cu Ioarte mare grijá chiar de
cátre utilizator; de aici decurge o altá concluzie legatá de absenta mestesugului specializat în cadrul
IMDA din sit si practicarea domesticá a Iabricárii acestui gen de arteIacte. Nu dispunem de argumente
consistente pentru a aIirma derularea ,procesului de Iabricatie¨ în situl de provenientá (intra-sit).
Observarea exhaustivá a morIologiei diverselor párti ale piesei si analiza supraIetelor cu mijloace
optice au condus la deIinirea si interpretarea urmelor de uzurá (tocire lustru abraziune Iunctionalá)
localizate pe MS în sensul Iolosirii arteIactului ca lingurá pentru mâncat Iierturi de cereale prin
manevrare cu priza în mâna dreaptá si aplicarea cinematicii Iunctionale în sensul de la dreapta la stânga.
Absenta urmelor de uzurá pe MD cu toatá durata de utilizare relativ lungá sugeratá de urmele pástrate
poate indica Iaptul cá ea a Iost Iolositá exclusiv de una si aceeasi persoaná ca obiect individual.
Piesa readuce în discutie problema ,abandonului¨ în siturile preistorice a unor arteIacte întregi
perIect Iunctionale valoroase în epocá diIicil de procurat sau de Iabricat. Parametrii exceptionali ai
arteIactului argumenteazá ipoteza abandonului ritual la párásirea sitului sau al depunerii ca oIrandá.
Studiul detaliat al lingurii-spatule CRC/I 5 conIirmá cu un exemplu clasic aspectele
tipologice observatiile si ipotezele Iormulate anterior. Se pune astIel la dispozitie mediului
cercetárii specializate un reper tehno-tipologic si cultural-cronologic solid în domeniul analizei
IMDA beneIiciind de o temeinicá reperare în stratigraIie si atribuire culturalá.
Analogiile avute la îndemâná aratá cá valoarea de marcator cronologic a tipului I F3 nu este
încá deIinitá de o manierá solidá. În acelasi timp avantajul plasárii arteIactului CRC/I 5 într-un
context stratigraIic clar si discutarea lui detaliatá cu prilejul de Iatá sunt elemente care contribuie
între altele în mod semniIicativ si necesar la Iixarea pe baza IMDA (respectiv a lingurilor-
spatule) a reperelor tipo-cronologice corespunzátoare Iazelor complexului cultural Starcevo-Cris.
Demersul nostru ilustreazá sperám ca si alte lucrári deja publicate cu aceeasi tramá
metodologicá eIortul necesar de valoriIicare potrivit exigentelor actuale a unor materiale
arheologice de exceptie recent descoperite recuperate din contexte asigurate si dobândind astIel o
valoare documentará de prim rang ca solide repere crono-tipo-culturale.
Fárá îndoialá datele opiniile si concluziile de mai sus prilejuite de analiza unui obiect exceptional
aduc un plus de inIormatii si detalii utile în cunoasterea tipologiei paleotehnologiei si în Iormularea
ipotezelor Iunctionale contribuind cu argumente concrete la reducerea marjei lor de probabilitate. Studiile
ulterioare mai aproIundate eIectuate pe alte arteIacte vor conduce Iárá îndoialá la completarea si
nuantarea consideratiilor noastre contribuind astIel la clariIicarea aspectelor discutate aici..





Explication des figures
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

41

Fig. 1 A Les conventions de la description des cuillers; B Les parametres de la morphometrie
des cuillers (voir en texte tableau no. 1).
Fig. 2 CRC/I 5: vues generales.
Fig. 3 CRC/I 5: details de la Iace superieure.
Fig. 4 CRC/I 5: details de la Iace inIerieure.
Fig. 5 CRC/I 5: details du bord droit.
Fig. 6 CRC/I 5: details du bord gauche.
Fig. 7 CRC/I 5: details de la partie distale (traces de Iaçonnage et d`usure).
Fig. 8 CRC/I 5: details de la partie distale et des bords (traces de Iaçonnage et d`usure).
Fig. 9 CRC/I 5: details de la partie mesiale (traces de Iaçonnage et d`usure).
Fig. 10 CRC/I 5: details de la partie proximale (traces de Iaçonnage et d`usure).
Fig. 11 CRC/I 5: details de la partie proximale et de l`extremite proximale (traces de debitage
de Iaçonnage et d`usure).
Fig. 12 A Origine speciIique et anatomique de la matiere premiere des cuillers (metapode de
bovins); B «Chaîne operatoire» de la Iabrication des cuillers: 1-3 debitage; 4 Iaçonnage (d`apres
Nandris 1972); C Proposition de reconstitution schematique du processus de Iormation des Iacettes
d`abrasion Ionctionnelle sur les bords des cuillers.

Abrevieri bibliografice

ActaMM Acta Moldaviae Meridionalis Muzeul Judetean Vaslui
AnaleB Analele Banatului Muzeul Banatului Timisoara
Antiquites Nationales Antiquites Nationales Musee de Saint Germain en
Laye
BullIA Bulletin oI the Institute oI Archaeology London
CIMEC Institutul de Memorie Culturalá Ministerul Culturii si
Cultelor Bucuresti
CommArchHung Communicationes Archaeologicae Hungariae Magyar
Nemzeti Muzeum Budapesta
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Muzeul «Castelul
Corvinestilor» Hunedoara
DissPann Dissertationes Pannonicae Budapesta
Materiale Materiale si cercetári arheologice Bucuresti
MemAntiq Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis
Muzeul Judetean de Istorie Neamt Piatra Neamt
RevBist Revista Bistritei Complexul Muzeal Judetean Bistrita-
Násáud Bistrita
Speomond Speomond. Revista Federatiei Române de Speologie
Bucuresti
Travaux du LAPMO Travaux du Laboratoire d`Anthropologie et de
Prehistoire des Pays de la Mediterranee occidentale
Universite de Provence Aix-en-Provence


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

42

Bibliografie

Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson
Camps-Fabrer et alii 1993
Allain Jacques; Averbouh Aline; Barge-Mahieu
Helene; Beldiman Corneliu; Buisson Dominique;
Camps-Fabrer Henriette et alii Fiches typologiques de
lindustrie osseuse prehistorique. Cahier JI. Elements
recepteurs UISPP Commision de nomenclature sur
l`industrie de l`os prehistorique Treignes
Angelescu Oberländer-
Târnoveanu Vasilescu 2004
Angelescu Mircea-Victor; Oberländer-Târnoveanu
Irina; Vasilescu Florela (coord.) Cronica cercetàrilor
arheologice din Romania. Campania 2003. A XXXJIII-
a Sesiune nationalà de rapoarte arheologice, Cluf-
Napoca, 26-29 mai 2004 CIMEC Bucuresti
Arandjelovic-Garasanin 1954 Arandjelovic-Garasanin Draga Starcevacka Kultura
Ljubljana
Averbouh Buisson 1996 Averbouh Aline; Buisson Dominique Approche
morpho-fonctionnelle des obfets nommes ,lissoirs`.
proposition dune fiche analytique theorique
Antiquites Nationales 28 p. 41-46
Baicoaná 1999 Baicoaná Marinas Molu¸te descoperite in urma
sàpàturilor arheologice in Pe¸tera de la Cauce
Speomond 4 p. 28-29
Beldiman 1999 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale in
paleoliticul superior, epipaleolitic ¸i neoliticul timpuriu
pe teritoriul Romaniei, tezá de doctorat sub conducerea
dr. S. Marinescu-Bîlcu Institutul de Arheologie «Vasile
Pârvan» al Academiei Române Bucuresti
Beldiman 2000 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in a¸e:area neoliticà timpurie de la Dude¸tii Jechi
(fud. Timi¸) AnaleB 7-8 1999-2000 p. 163-191
Beldiman 2001 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in a¸e:area neoliticà timpurie de la Seu¸a ,La
Càrarea Morii`, fud. Alba în Oberländer-Târnoveanu
Angelescu Bors 2001 p. 240-242
Beldiman 2003a Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in a¸e:àri neolitice timpurii din sud-estul Transilvaniei
RevBist 17 p. 9-31
Beldiman 2003b Beldiman Corneliu Recen:ie la Fiches typologiques
de lindustrie osseuse prehistorique. Cahiers I-X
RevBist 17 p. 372-386
Beldiman 2004 Beldiman Corneliu Descrierea materialului arheologic
în Luca Roman Diaconescu 2004 p. 75-79
Beldiman Luca Roman
Diaconescu 2004
Beldiman Corneliu; Luca Sabin Adrian; Roman
Cristian C.; Diaconescu Dragos Ceri¸or, com. Lelese,
fud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale în
Angelescu Oberländer-Târnoveanu Vasilescu 2004 p.
85-94 469-475
Beldiman Popusoi 2000 Beldiman Corneliu; Popusoi Eugenia Trestiana, fud.
Jaslui - Industria materiilor dure animale in a¸e:area
neoliticà timpurie (Starcevo-Cri¸). privire generalà în
Oberländer-Târnoveanu Angelescu Bors 2000 p. 14-15
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

43
Beldiman Sztancs 2004 Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
preistoricà a materiilor dure animale din Pe¸tera
Cauce (manuscris) în Luca Roman Diaconescu 2005
Buisson Camps-Fabrer Choi
Nandris Peltier 1993
Buisson Dominique; Camps-Fabrer Henriette; Choi
Sam-Yong; Nandris John; Peltier Aurelia Fiche
generale Cuiller (6.0.) în Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993
p. 133-139
Camps-Fabrer 1987 Camps-Fabrer Henriette Cuillers et louches. un
nouveau art de vivre Travaux du LAPMO 2 p. 11-46
Camps-Fabrer Choi 1993 Camps-Fabrer Henriette; Choi Sam-Yong Fiche
Cuillers type La Sarsa (6.2.) în Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993 p.
145-152
Hiller Nikolov 1997 Hiller SteIan; Nikolov Vasil (sub red.) Karanovo. Die
Ausgrabungen im Sudsektor 1984-1992 Band I
Archäologisches Institut der Universität Salzburg
Archäologisches Institut mit Museum der Bulgarischen
Akademie der WissenschaIten SoIia Salzburg-SoIia
Kutzian 1944 Kutzian Eva A Koros Kultura DissPann Series II
No. 23 Budapest
Luca 1999 Luca Sabin Adrian Contributii la istoria veche a
Hunedoarei. Sàpàturile arheologice sistematice din
Gràdina Castelului campaniile anilor 1996-1998
Bibliotheca Archaeologica et Historica Corviniana 1
Hunedoara
Luca Roman Baicoaná 1997 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Baicoaná
Marin Materiale arheologice din pe¸teri ale fudetului
Hunedoara (I) Corviniana 3 p. 17-32
Luca Roman Diaconescu 2004 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Diaconescu
Dragos Cercetàri arheologice in Pe¸tera Cauce (I) (sat
Ceri¸or, com. Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de
Eugen Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu Institutul pentru
Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvánean în Context European Bibliotheca
Septemcastrensis IV Sibiu
Luca Roman Diaconescu 2005 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Diaconescu
Dragos Cercetàri arheologice in Pe¸tera Cauce (II) (sat
Ceri¸or, com. Lelese, fud. Hunedoara) Universitatea «Lucian
Blaga» Sibiu Institutul pentru Cercetarea si ValoriIicarea
Patrimoniului Cultural Transilvánean în Context European
Bibliotheca Septemcastrensis V Sibiu (în pregátire)
Luca Roman Purice 2000 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Purice Silviu
Ceri¸or, com. Lelese, fud. Hunedoara în Oberländer-
Târnoveanu Angelescu Bors 2000 p. 29
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998 Luca Sabin Adrian; Sonoc Alexandru; Roman
Cristian C.; Ceriser Nicolae Cercetàri cu privire la
preistoria :onei Hunedoara Corviniana 4 p. 23-61
Makkay 1990 Makkay Janos Knochen, Geweih- und Eber:ahn-
gegenstànde der frùhneolithischen Kòròs-Kultur
CommArchHung p. 23-58
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

44
Marinescu-Bîlcu Beldiman 1997 Marinescu-Bîlcu Silvia Beldiman Corneliu Industria
materiilor dure animale in cadrul culturii Starcevo-
Cri¸ pe teritoriul Romaniei. A¸e:area de la
Grumà:e¸ti, fudetul Neamt MemAntiq 21 p. 273-296
Nandris 1972 Nandris John Bos primigenius and the bone spoon
BullIA 10 p. 63-82
Nandris Camps-Fabrer 1993 Nandris John; Camps-Fabrer Henriette Fiche Cuillers
a cuilleron a base en J du FTN (6.3.) în Allain
Averbouh Barge-Mahieu Beldiman Buisson Camps-
Fabrer et alii 1993 p. 153-162
Nicoláescu-Plopsor et alii 1957 Nicoláescu-Plopsor Constantin S. et alii Santierul
arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r. Hateg)
Materiale 3 p. 41-49
Oberländer-Târnoveanu
Angelescu Bors 2000
Oberländer-Târnoveanu Irina; Angelescu Mircea-Victor;
Bors Corina (coord.) A XXXIJ-a Sesiune anualà de
rapoarte privind re:ultatele cercetàrilor arheologice din
anul 1999, Deva 24-26 mai 2000 CIMEC Bucuresti
Oberländer-Târnoveanu
Angelescu Bors 2001
Oberländer-Târnoveanu Irina; Angelescu Mircea-Victor;
Bors Corina (coord.) A XXXJ-a Sesiune anualà de
rapoarte privind re:ultatele cercetàrilor arheologice din
anul 2000, Suceava, 24-26 mai 2001 CIMEC Bucuresti
Popusoi Beldiman 1999 Popusoi Eugenia; Beldiman Corneliu Industria
materiilor dure animale in a¸e:area Starcevo-Cri¸ de
la Trestiana, fudetul Jaslui. Un exemplu de studiu.
spatule ActaMM 15-20/I 1993-1998 (1999) p. 82-
115
Roman Diaconescu 2003 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Noi
descoperiri neolitice ¸i eneolitice pe teritoriul fudetului
Hunedoara Corviniana 7 p. 7-29
Roman Diaconescu Luca 2000 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos; Luca Sabin
Adrian Sàpàturi arheologice in Pe¸tera nr. 1 (Pe¸tera
Mare) de la Ceri¸or (com. Lelese, fud. Hunedoara)
Corviniana 6 p. 7-59
Stordeur 1988 Stordeur Danielle Outils et armes en os du gisement
natoufien de Mallaha (Eynan), Israel Memoires et
travaux du Centre de Recherches Irançais de Jerusalem
no. 6 Association Paleorient Paris
Sztancs 2004 Sztancs Diana-Maria Recen:ie la Luca Sabin Adrian;
Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Cercetàri
arheologice in Pe¸tera Cauce (I) (sat Ceri¸or, com.
Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de Eugen
Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu Institutul pentru
Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvánean în Context European Bibliotheca
Septemcastrensis IV Sibiu Corviniana 8 (sub tipar)


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

57


CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA PALEOMEDIULUI
$I A PRACTICILOR CULTICE ENEOLITICE.
ALTARUL-GRANAR DE LA $EU$A-,GORGAN¨ (I)
Beatrice Daisa-Ciutà, Marius Ciutà
-


Abstract Contributions to paleoenvironment and Eneolithic ritual practices reconstruction. A cereal shrine from
Seu¸a-,Gorgan` (I). In this article we`ll try to sustain the hypothesis about the use oI a shrine Ior processing oI cereals
that Decea Muresului communities have cultivated in the surrounding area shrine that was Iound in 2000 campaign
Irom Seusa-¨Gorgan¨. In order to demonstrate this we employed the archaoebotany method to support our idea by
sampling some important area nearby the shrine. AIter the processing oI samples we Iound a series oI carbonized cereal
seeds. By analyzing these seeds we managed to identiIy Iourteen seeds what are belonging to the Cerealia Iamily. But
only some oI them allowed us to determine the species. Three oI them were belonged to the emmer wheat (Triticum
dicoccum). About the emmer wheat we can say that was the most cultivated species in eneoltic period in Romania and
sometimes has been Iound mixed with other species oI cereals or leguminous in some contexts. We cannot be very sure
about the use oI this shrine because archaeological realities are too complex Ior being understood completely. But we
can sustain our hypothesis by employing methods that could show and support that.

Una din preocupárile constante ale arheologiei ultimilor 30-40 de ani a Iost si este aceea a
realizárii demersurilor sistematice pentru reconstituirea conditiilor concrete în care si-au desIásurat
activitátile de zi cu zi comunitátile umane din diIerite perioade în acest context apelul la principiile
si datele oIerite de perspectivele multidisciplinare si chiar interdisciplinare ale cercetárii devenind o
obisnuintá (cel putin pentru anumite tári respectiv scoli arheologice mai avansate în acest
domeniu). În încercarea de a obtine o perspectivá ,mai stiintiIicᨠsau ,mai antropologicᨠatât de
dorite de ,Noua Arheologie¨
1
a anilor `50-`70 o serie de stiinte naturale si exacte au Iost chemate
sá contribuie prin metodele si datele oIerite la consacrarea arheologiei ca o disciplinà ytiin(ificà.
Functionalitatea unor structuri si arteIacte provenite din contexte arheologice diIicil de înteles
si reconstituit ca urmare a ,opacitátii documentului arheologic¨
2
dar si a lipsei analizelor si
investigatiilor suplimentare era nu de putine ori expediatá de arheologi în mod sumar mai mult
sau mai putin conventional si chiar stereotip uneori prin termeni de genul ,complex cultic¨ sau
,complex ritual¨ sau chiar ,magico-religios¨ etc. Ienomenul spiritual Iiind prea vast si în acelasi
timp prea relativ în ceea ce priveste comprehensibilitatea sa pentru ca orice context cu
Iunctionalitate neînteleasá sá nu poatá Ii circumscris lui. Era (si este încá!) o practicá pe cât de
Irecventá pe atât de convenabilá ,umbrela¨ spiritualului acoperind astIel Iárá prea multe
posibilitáti de obiectii concrete ,logica¨ demersului interpretativ-deductiv.
Regretabil este Iaptul cá aceastá manierá a devenit prin utilizarea ei consecventá o adeváratá
manie (!) lucrárile de specialitate si monograIiile ce prezintá rezultatele investigatiilor din siturile
arheologice (preistorice în mod special!) continând din abundentá astIel de ,ipoteze de lucru¨...
,Ipotezele¨ acestea au devenit însá cu timpul în lipsa unor investigatii ulterioare adevárate ,chei
de boltᨠale unor constructii teoretice complexe de altIel încântátoare prin logica si coerenta

-
Universitatea «1 Decembrie 1918» Str. Nicolae Iorga nr. 13 Alba Iulia.
1
Johnson 2001 10 sqq.
2
Eliade 1992 8 sqq.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

58
cartezianá ce le caracterizeazá
3
privitoare la viata spiritualá a comunitátilor cercetate uitându-se
însá sau trecându-se cu vederea Iaptul cá ele sunt lipsite de argumente palpabile cuantiIicabile
veriIicabile (în teren sau laborator). Cercetarea preistoricá româneascá abundá de astIel de cazuri
enumerarea lor în nota arheologicá de Iatá depásind însá cu mult scopul pe care ni l-am propus
4
.
Analizele arheobotanice realizate asupra unor esantioane provenite din cadrul unor astIel de
contexte prezintá posibilitatea de a oIeri o perspectivá nouá cu note mai obiective asupra
posibilitátilor de interpretare a Iunctionalitátii acestor contexte arheologice macroresturile vegetale
prezervate în diIerite conditii analizate si identiIicate Iurnizând date concrete cu privire la: cum
tràiau ce strategii de sub:istentà urmau ce mancau si chiar ce specii de plante preferau in cadrul
dietei :ilnice si în ultimá instantá ce gesturi au însotit existenta acestor contexte în timpul Iolosirii
de cátre cei care le-au creat
5
.
În cadrul santierului arheologic de la Seusa-,Gorgan¨
6
a Iost descoperit în campania anului
2000 un complex inedit prin Iorma si structura sa asupra Iunctionalitátii cáruia bazându-ne exclusiv
pe criteriile morIologice pe analogii si pe prezenta unor râsnite de mâná situate în partea vesticá a
acestuia ne pronuntam la rândul nostru (sic!) pentru atribuirea lui unor posibile ,destinatii speciale¨
probabil ,de tip cultic¨ numindu-l încá de la început într-o manierá oarecum conventionalá: ,altar-
grânar¨
7
. Prin aláturarea celor doi termeni încercam sá Iacem trimitere la o posibilá Iunctionalitate
culticá de naturá religioasá asociatá unei ocupatii agricultura care asigura existenta locuitorilor
comunitátii eneolitice (de tip Decea Muresului-Tiszapolgar Iinal) care a habitat pe Mágura Gorgan.
Pozitionarea sa în vârIul mágurii (463 m) dominând întreg sectorul váii Muresului cuprins între
localitátile Vintu de Jos si Sântimbru -; prezenta unor vase întregi pe si în preajma sa; dimensiunile si
structura (trádând tehnica în care a Iost realizatá); orientarea astronomicá est-vest cu o usoará deviatie
speciIicá latitudinii si lunilor de vará toamná (august-septembrie); dimensiunea si morIologia
neobisnuitá; erau câteva din argumentele pe care le invocam cu ocazia prezentárii (si chiar a publicárii
complexului
8
) pentru justiIicarea unei atare destinatii diIeritá Ilagrant de cea profanà. Totusi chiar si în
aceste conditii argumentele aduse de noi erau mai degrabá deductive nici unul neIiind capabil sá stea în
picioare la o discutie rationalá bazatá pe date si inIormatii obiective.
Înainte de a continua discutia pe marginea identiIicárii destinatiei acestui complex inedit
(A
1
/2000) sá revenim asupra descrierii caracteristicilor acestuia. El a Iost descoperit în extremitatea
vesticá sud-vesticá a unei structuri cu destinatie habitationalá (tip locuintá de supraIatá sanctuar ?)
conIigurate sub Iorma unei aglomerári plane de Iragmente de chirpici ars Iragmente de râsnite si a
unor vase ceramice întregibile sau chiar întregi (Iig. 1).
,Altarul-grânar¨ s-a dovedit a avea o Iormá dreptunghiulará cu dimensiunea de 15 x 1 x 015
m Iiind orientat est-vest realizat din chirpici ars compact (usor Iragmentat ca urmare a presiunii
pámântului dar pástrând totusi Iorma originalá) având pe extremitáti supraIata superioará usor
ridicatá prin intermediul unei gardine cu o látime de 3-5 cm si o înáltime probabilá de 5-10 cm
destul de prost pástratá cu intermitente de-a lungul marginilor
9
care a conIerit un aspect general
albiat complexului (Iig. 2).

3
Seria de reguli utilizate pentru a traduce acele Iapte din trecut în relatári pline de semniIicatii cu privire la
utilitatea urmelor materiale pástrate în diIerite conditii pare sá ignore în cazul acestor constructii teoretice Iaptul cá este
Ioarte posibil (dacá nu chiar absolut necesar!) ca sistemul ierarhiei valorilor sá Ii Iost complet diIerit pentru societátile
preistorice studiate societáti nicidecum ghidate dupá criteriile si principiile morale etice estetice logice etc. dupá care
ne ghidám noi astázi... AltIel spus: ,bunul simt nu este de afuns¨ Johnson 2001 7 sqq. (detalii în aceastá privintá vezi
la acelasi autor respectiv lucrare în cap. I).
4
A se vedea în legáturá cu aceastá manierá lucrarea ce ,radiograIiazᨠperspectivele teoretice si metodologice
ale cercetárii preistorice românesti apárutá în numárul XXX al revistei Sargetia: Anghelinu 2003. Un studiu în care
vom aproIunda si noi premisele epistemologice ale acestor ,cazuri¨ cu exempliIicári se aIlá în curs de aparitie.
5
RenIrew 1973; Zochary HopI 1988; Pearsall 2000; Cârciumaru 1996.
6
Asupra localizárii sitului a conditiilor de descoperire si a particularitátilor morIologice ale complexului aIlat în
discutie vezi: Ciutá Gligor 2001; 2002; 2003; Ciutá et alii 2000.
7
Ciutá Gligor 2003.
8
Ciutá Gligor 2003.
9
Asupra Iunctionalitátii acestei amenajári vom insista în partea a doua a studiului de Iatá precum si alte studii ce
urmeazá sá apará.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

59
La extremitatea vesticá a acesteia au Iost descoperite 4 râsnite de diIerite Iorme si dimensiuni
iar în preajma ei (spre nord-vest) 2 vase întregi (Iig. 2; 3/1 4) la care se adaugá altul întregibil (Iig.
3/5) aIlat direct pe ea. Fragmentele de vase ce prezentau un decor speciIic precum si Iorma vaselor
întregi au conIirmat apartenenta depunerilor arheologice din acest strat cultural la Ienomenul
cultural de tip Decea Muresului cu puternice inIluente Tiszapolgar târzii (Iaza B).
În scopul realizárii analizelor arheobotanice au Iost prelevate din cadrul complexului mai multe
esantioane (4) de diIerite volume
10
. AstIel a Iost recuperat pámântul aIlat în vasele întregi (probele 1 si
2) un esantion de pámânt din preajma râsnitelor (proba 3) precum si din arealul aIlat în jurul
complexului. În urma procesárii probelor de sol au Iost recuperate din sitele dispozitivului de Ilotatie o
serie de seminte carbonizate multe dintre acestea Iiind din pácate în stare Iragmentará.
Esantioanele de pámânt provenite de sub râsnitele din capátul vestic al altarului (proba 3) au
oIerit trei seminte carbonizate de Cerealia dintre care doar una întreagá care a putut Ii identiIicatá
pe deplin si atribuitá speciei de grâu emmer (Triticum dicoccum).
Din esantioanele de sol provenite din cele douá vase întregi de mici dimensiuni situate pe
supraIata altarului (probele 1 si 2) au Iost recuperate 11 seminte carbonizate de cereale dar si în
acest caz starea Iragmentará a multora dintre ele nu a permis o atribuire exactá a speciei. Din cele
11 seminte doar 2 erau întregi iar în urma analizárii lor au putut Ii identiIicate ca apartinând
aceleiasi specii si anume Triticum dicoccum.
Despre grâul de tip emmer putem spune cá a Iost specia cea mai intens cultivatá în perioada
neo-eneoliticá pe actualul teritoriu al României având o pondere mai mare sau mai micá în Iunctie
de preIerintele comunitátii care o cultiva acesta Iiind gásit Irecvent în amestec cu alte tipuri de grâu
sau leguminoase
11
. Analizele arheobotanice lipsind însá din cadrul majoritátii Ilagrante a siturilor
eneolitice din România putine sunt analogiile sau situatiile la care sá putem Iace reIerintá în
încercarea de a preciza mai exact locul si rolul acestei specii în economia acelor comunitáti
12
.
Concluzii
Determinárile de ordin arheobotanic relevate în urma analizárii probelor de sol prelevate din
contextul ,altarului-grânar¨ (A1) de la Seusa-,Gorgan¨ vin sá sustiná Iaptul cá utilizarea structurii
astIel denumite de noi a fost asociatà, într-un fel sau altul, cu cerealele cultivate de comunitatea
(comunitátile) eneoliticá ce a habitat aici. Seria de întrebári generate de aceastá realitate este însá la
rândul ei destul de lungá: este vorba de un spatiu de depozitare?; este vorba de un spatiu destinat
,prelucrárii¨ semintelor în scopul consumárii (râsnire Iierbere)?; este un spatiu în care se depuneau
oIrande?; structura A1 a suIerit arderi secundare provocate de incendierea unor astIel de oIrande?;
iar sirul poate continua generând la rândul sáu alte si alte întrebári.
Prezenta semintelor carbonizate în vasele de mici dimensiuni (miniaturale chiar) pun sub
semnul întrebárii Iaptul ca în preajma ,altarului¨ sá Ii Iost depozitate cereale. Pe de altá parte din
cadrul amenajárii (C1) luate în ansamblu au Iost recuperate cel putin douá vase de mari dimensiuni
(de tip chiup) care ar Ii putut juca un astIel de rol. Inventarul integral al amenajárii (C1) pledeazá
pentru o destinatie specialá vasele predominante apartinând speciei Iine cu decor îngrijit lucrat.
Lipseste orice urmá a unei amenajári de Ioc sau a vetrei Iapt ce pledeazá pentru neacceptarea
interpretárii sale ca spatiu casnic.
Vasele ceramice miniaturale întregi din care au provenit majoritatea semintelor dovedesc
prin Iorma si decorul plastic prezent (toarte perIorate si perechea de butoni alungiti ce pot Ii
interpretati ca reprezentári ale ,coarnelor de consecratie¨) Iaptul cá ele ar Ii putut servi pentru
oIerirea oIrandelor cu cereale care puteau Ii depuse (si/sau arse) pe ,altar¨
13
.

10
Activitátile speciIice de prelevare a pámântului necesar analizelor au Iost eIectuate de semnatarii lucrárii de
Iatá.
11
Cârciumaru 1996 160-161.
12
Cârciumaru 1996 160 sqq.
13
Un alt studiu ce vizeazá aspectele tehnologice de realizare si utilizare a ,altarului¨ ce prevede si analize de
spectrograIie de raze X pentru studiul arderii este în curs de realizare. Cu acea ocazie vom analiza mai amánuntit detaliile
legate de Iunctionalitatea acestuia în contextul prezentárii unor analogii cu contexte arheologice cu destinatie similará.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

60
Forma general albiatá a ,altarului¨ ce sugereazá cá acesta avea rolul de a colecta si sustine
(ca o cutie) materiale ce s-ar Ii putut vársa în exterior dimensiunile sale relativ mici structura cu o
rezistentá precará ce dovedeste cá nu a Iost realizat pentru a Ii utilizat o vreme îndelungatá
Iragmentele de chirpici ars gásite din abundentá în preajma altarului precum si pe cuprinsul
amenajárii C1/2000 ce pledeazá pentru sIârsitul în incendiu al acestuia incendiu ce pare sá Ii
aIectat chiar rezistenta ,altarului¨ sunt argumente suplimentare ce vin sá sprijine ipoteza unui
spatiu respectiv amenajare culticá în care se depuneau oIrande.
Prezenta râsnitelor în jurul ,altarului¨ sporeste complexitatea si diIicultatea interpretárii lui
însá pledeazá la rândul ei pentru asocierea ,altarului¨ cu practicile agricole. Din cele patru râsnite
aIlate la extremitatea vesticá trei sunt aliniate în mod vizibil intentionat iar cea centralá de mari
dimensiuni spartá în patru bucáti (când?) este dispusá cu partea activá (concavá) în jos. Celelalte
râsnite inclusiv cele de pe laturile lungi sunt dispuse cu partea activá în sus. O altá râsnitá a Iost
descoperitá în cápácuirea unei gropi (G 3/2000) descoperite în apropierea extremitátii vestice a
,altarului¨ care a oIerit si o dáltitá de cupru si alte materiale speciale
14
.
Agricultura ocupa un rol deosebit de important în viata comunitátilor eneolitice din spatiile
nord-dunárene
15
. O dovedeste numárul mare de unelte si arteIacte descoperite în toate asezárile
cercetate arheologic. Amintim doar cazul celor de la Parta
16
Turdas
17
etc. O structurá aproape
identicá realizatá însá din piatrá având aceeasi orientare si morIologie a Iost descoperitá în palatul
minoic de la Phaistos (Creta) cel mai vechi apartinând acelei civilizatii a epocii bronzului.
Structura asupra cáreia am stáruit în lucrarea de Iatá pare sá întruneascá o serie de argumente
pentru a Ii asociatá practicilor si maniIestárilor speciIice sIârsitului sezonului de recoltare a unor
plante comestibile (cereale) în cadrul cárora oIerirea de oIrande speciIice unor entitáti de naturá
diviná responsabile cu succesul obtinerii roadelor asociatá unor gesturi cu încárcáturá sacralá
avea rolul sáu bine deIinit pentru ,multumirea¨ respectivei entitáti si asigurarea prosperitátii pe viitor.










Explanation of the figures

Fig. 1 (C1/2000) complex within has Iound the cereal shrine.
Fig. 2 The cereal shrine Iound at Seusa-,Gorgan¨ with the mojars and ceramical pots Iound
on and nearby the shrine. ProIile section.
Fig. 3 Ceramic pots discovered on and nearby the shrine.
Fig. 4 The cereal shrine Iound at Seusa-,Gorgan¨ (photo).

14
Ciutá Gligor 2003.
15
Cârciumaru 1996 passim.
16
Lazarovici et alii 2001.
17
Luca 2001.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

61

Bibliografie

Anghelinu 2003 Anghelinu Mircea De ce nu existà teorie in arheologia
preistoricà din Romania? Sargetia XXX 5 sqq.
Cârciumaru 1996 Cârciumaru Marin Paleoetnobotanica Iasi
Ciutá Gligor 2001 Ciutá Marius; Gligor Adrian Seu¸a-Gorgan. Raport
arheologic în CCA Suceava
Ciutá Gligor 2001a Ciutá Marius; Gligor Adrian Raport preliminar asupra
cercetàrilor arheologice de la Seu¸a ,Gorgan (com. Ciugud,
fud. Alba), campania 2000 Acta Praehistorica et
Archaeologica Transsilvaniae I Alba Iulia (sub tipar)
Ciutá Gligor 2003 Ciutá Marius; Gligor Adrian Descoperiri arheologice in situl de
la Seu¸a-Gorgan (com. Ciugud, fud. Alba). I Apulum XL
Ciutá et alii 2000 Ciutá Marius; Gligor Adrian; Kadar Manuella Consideratii
pe marginea unei piese de aramà eneolitice descoperite la
Seu¸a-Gorgan (com. Ciugud, fud. Alba) Corviniana VI
Eliade 1992 Eliade Mircea Sacrul ¸i profanul Bucuresti
Johnson 2001 Johnson Mathew Archaeological Theory. An introduction
Blackwell Publishers Massachussetts
Lazarovici et alii 2001 Lazarovici Gheorghe; Drasovean Florin; Maxim Zoia Parta
Timisoara
Luca 2001 Luca Sabin Adrian A¸e:àri neolitice pe valea Mure¸ului (II).
Noi cercetàri arheologice la Turda¸-Luncà. Campaniile anilor
1992-1995 Bucuresti
Pearsall 2000 Pearsall Deborah Paleoethonobotany. A handbook of
procedures, San Diego
RenIrew 1973 RenIrew Jane Palaeoethnobotany London
Zohary HopI 1988 Zohary Daniel; HopI Maria Domestication of plants in the
Old World OxIord






Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

62



Fig. 1 Complexul (C1/2000) în cadrul cáruia s-a descoperit altarul-grânar.




Fig. 2 Altarul-grânar descoperit la Seusa-,Gorgan¨ râsnitele si vasele ceramice din preajma
sa. Sectiune prin proIil.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

63



Fig. 3 Vase ceramice descoperite pe altarul-grânar si în preajma sa.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

64


Fig. 4 Altarul-grânar descoperit la Seusa-,Gorgan¨.

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

65


CERCETÄRI ARHEOLOGICE LA CIULPÄZ - ,PE$TERA
BULGÄRELU¨
(COM. PE$TI$U MIC, 1UD. HUNEDOARA)
Cristian C. Roman, Dragoy Diaconescu
-


Abstract Archaeological research at Ciulpà:-,Bulgàrelu Cave` (Pe¸ti¸u Mic village, Hunedoara County). The integral
English version oI this article will be published in Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis volume IV.
Amplasamentul peyterii
Zona în care se cantoneazá aceastá pesterá este localizatá în estul Muntilor Poiana Ruscá
(zona marginalá) mai precis la partea superioará a versantului stâng al váii Zlastiului la est de satul
Ciulpáz într-o zoná puternic împáduritá.
Din punct de vedere constitutiv arealul în care s-a dezvoltat aceastá pesterá este dominat de
prezenta calcarului dolomitic care nu a permis geneza unor Ienomene carstice complexe zona cuprinzând
pesteri de versant de mici dimensiuni Iosile marea lor majoritatea neoIerind conditii propice de locuire
1
.
Genezà yi morfologie
Aceastá cavitate este o pesterá de versant Iormatá de apele de siroire si a Iunctionat ca si
resurgentá. Calea principalá de atac a apei o constituie o diaclazá puternic ascendentá din partea
terminalá a pesterii. Atât în prima salá (zona intrárii de 4 x 06 m) care cuprinde în stânga intrárii
un horn cât si în zona Iinalá a cavitátii întâlnim alte mici diaclaze puternic ascendente care se
închid impenetrabil si cu dopuri de argilá aceste diaclaze Iiind sursele secundare de atac ale apei
(plan 1). Spatiul relativ mare al sálilor având în vedere extensia relativ micá a pesterii (135 m)
este motivat de întretáierea transversalá si longitudinalá a diaclazelor pe cele douá sáli. La supraIata
sedimentului dar si în proIunzimea acestuia întâlnim blocuri de calcar dolomitic rezultati în urma
procesului de incaziune în schimb zona intrárii Iiind marcatá de prábusiri Iavorizate de panta
relativ abruptá a versantului. Lungimea pesterii este de 175 m denivelarea atinge 25 m cavitatea
Iiind luminatá pâná în capátul sálii mari.
Istoricul cercetàrii peyterii
M. Roska mentioneazá Iaptul cá pestera a Iost în mare parte rávásitá de cátre cáutátorii de
comori
2
aspect conIirmat si de materialul recoltat de la supraIatá de cátre speologi cu ocazia primei
cartárii a acestei pesteri Iiind amintite în Iisa de anunt si conIirmare materiale arheologice apartinând
epocii bronzului perioadei hallstattiene si perioadei medievale (nr. inv. A.378-396 MCCH).

-
Muzeul «Castelul Corvinilor» Str. Curtea Corvinestilor nr. 1-3 cod 331141 Hunedoara jud. Hunedoara.
1
Multumiri cordiale presedintelui Clubului Speologilor «Proteus» Hunedoara Marin Baicoaná pentru sprijinul
dezinteresat acordat în vederea studierii acestui obiectiv.
2
Roska 1942 65.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

66
În anul 1989 o echipá coordonatá de I. Andritoiu si Fl. Drasovean întreprinde sápáturi în
zona din dreapta intrárii materialele rezultate apartinând perioadei neolitice culturii CotoIeni
epocii bronzului si perioadei medievale
3
.
Metoda de cercetare
Initial s-a intentionat cercetarea întregii zone din stânga intrárii însá diIicultátile tehnice întâmpinate
în zona peretelui cavitátii ne-au determinat sá restrângem supraIata la dimensiunile de 4 x 2 m. S-a reusit
luminarea cavitátii cu un grup electrogen pe aproape întreaga perioadá de desIásurare a sápáturilor.
Cunoscând grosso modo particularitátile sedimentului în urma taluzárii vechii sápáturi
nivelurile de sápare au Iost stabilite la 10 cm sedimentul s-a sápat cu spaclul Iiind cernut printr-o
sitá cu ochiuri mici în vederea unei cât mai bune recuperári a materialelor arheologice si Iaunistice.
Sápátura cu toate cá perimetrul era restrâns a urmárit dispunerea nivelurilor de depunere (cioburi
resturi osteologice vetre resturi de cenusá) caroierea Iácându-se pe nivelul solului.
Stratigrafia sedimentului
Cercetárile recente au precizat existenta aici a unei succesiuni stratigraIice complexe
prezentatá de jos în sus dupá cum urmeazá:
1. nivel roscat Iárá material arheologic;
2. nivel brun roscat práIos bine conturat înspre iesirea din pesterá ce contine materiale
CotoIeni si Petresti (notat cu 8 pe plan 2);
3. nivel brun-cenusiu práIos în cuprinsul cáruia au putut Ii identiIicate douá gropi (alveolári)
ce contineau material CotoIeni (notat cu 7 pe plan 2 si cu 5 pe plan 3 b);
4. nivel de culoare brun granulos cu douá subniveluri cuprinzând materiale Wietenberg si
CotoIeni la partea superioará (nivel de cálcare) si materiale CotoIeni la partea inIerioará (notat cu 6
pe plan 2 si cu 4 pe plan 3 b);
5. nivel subtire de culoare brun-roscat cu material clastic în componentá (Wietenberg) (notat
cu 5 pe plan 2 si cu 3 pe plan 3 a b);
6. nivel de culoare gálbuie predominând materiale ceramice Wietenberg (notat cu 4 pe plan 2
si cu 7 pe plan 3 b);
7. nivel de culoare brun-cenusie compact cu urme sporadice de cenusá (notat cu 3 pe plan 2
si cu 2 pe plan 3 a b);
8. nivel de depuneri arheologice contine relativ mult material clastic Iiind puternic deranjat
(notat cu 2 pe plan 2 si cu 1 pe plan 3 a);
9. nivel de culoare brun închis cu resturi vegetale si pámânt rezultat din sápáturile
arheologice sau ale amatorilor/cáutátorilor de comori (notat cu 1 pe plan 2).
Stratigrafia orizontalà. Punctul de reIerintá pentru acest sondaj l-a constituit sápátura din
anii `80 pe proIilul cáreia s-au putut observa principalele unitáti stratigraIice grosimea nivelurilor
de sápare Iiind stabilite în Iunctie de aceste repere.
Nivelul - 0,80 m (proIil estic). De la aceastá adâncime s-a putut constatat pentru caroul 1 cá nivelurile
erau nederanjate. Dintre complexe s-a conturat douá vetre de Ioc marcate cu V1 si V2 cercetate partial.
Vatra V 1/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 070 m se încadreazá în categoria
vetrelor simple neamenajate în cuprinsul acesteia intrând multá cenusá si Ioarte putin cárbune.
Vatra V 2/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 080 m este partial suprapusá de V1
/2002; marginile complexului sunt márginite de blocuri de calcar dolomitic de dimensiuni medii iar
în cuprinsul acestuia au Iost identiIicate zone de cenusá uneori cu grosimea de 5 cm cu aspect
compact care se desprindeau în bulgári.
Nivelul - 0,90 m. Vatra V 3/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 090 m avea o
lungime surprinsá pe proIil de 050 m si era márginitá de blocuri de calcar dolomitic. Zona centralá a
vetrei continea un amestec de cenusá si cárbune în timp ce marginile cuprindeau numai resturi de

3
InIormatii amabile dr. Florin Drasovean (Muzeul Banatului Timisoara).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

67
cenusá. Planul de amenajare al complexului este usor înclinat cátre est. Depunerea de cenusá (cca 3 cm
grosime) suprapune o lentilá Ioarte subtire de culoare neagrá (arsurá puternicá) având o consistentá
Iáinoasá. Blocurile de calcar dolomitic de pe marginea complexului poartá urmele acestei arsuri.
Nivelul - 1,00 m. Depunerile de la acest nivel sunt puternic deranjate de o galerie de vulpe
care a táiat pe directia nord-vest sud-est caroul 1. S-au Iácut observatii în cazul zonelor
nederanjate materialele ceramice descoperite apartinând culturilor Wietenberg si CotoIeni.
Complexe
Cele mai numeroase complexe sunt reprezentate de vetre de Ioc identiIicate în cuprinsul
majoritátii nivelurilor arheologice urmate de alveolári care contineau resturile de arsurá si în
ultimul rând de gropi.
Vatra V 4/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 105 m este de mari dimensiuni cu
Ioarte multá cenusá compactá ca si consistentá si resturi de cárbune pe zonele marginale si cátre
partea inIerioará marcatá de o lentilá Ioarte subtire de culoare roscatá. Sub vatrá s-a observat o
amenajare sumará cu blocuri de dimensiuni mici de calcar dolomitic.
Vatra V 5/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 160 m a Iost surprinsá pe o
lungime de 050 m si cuprindea o aglomerare de cenusá si cárbune.
Vatra V 6/2002 identiIicatá în caroul 1 suprapune nivelul de cálcare de la 160 m si în cuprinsul
ei au putut si surprinse momente diIerite de Iolosire. Primul constá din plasarea vetrei direct pe nivelul
brun uneori peste blocuri mari de calcar urmat de o lentilá de culoare brun cu grosimea de 3 cm
suprapusá de o aglomerare de cenusá în zona centralá si Iragmente de cárbune care înconjoará vatra.
Vatra V 7/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 185-190 m est surprinsá partial înspre
proIilul sudic al C 1/2002 Iiind acoperitá cu blocuri mari de calcar dolomitá. Vatra cuprindea putiná
cenusá si cárbune imediat sub acestea Iiind evidentiat o lentilá ce purta urmele unei arderi puternice.
Groapa G 1/2002, identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 120 m (L ÷ 60 cm l ÷ 42 cm)
(notatá cu 8 pe plan 3 b) avea în continut multá cenusá si resturi de cárbune de lemn precum si un
numár redus de Iragmente ceramice dacice în majoritate neornamentate la care se adaugá câteva
Iragmente care dupá Iacturá pot Ii incluse epocii bronzului. Pâná pe Iundul gropii ce se adâncea
cu 25 cm de la nivelul surprinderii complexului s-a constatat acelasi tip de umpluturá.
Groapa G 2/2002 identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 100 m (notatá cu 72 pe plan 3 b)
marginea complexului având un contur oval. Umplutura constá dintr-un sol de culoare brun închis
granulos cu putin material clastic în componentá materialul ceramic extrem de sárac concentrându-se
în partea inIerioará a gropii. Complexul atribuit epocii bronzului nu prezintá alte urme de amenajare.
Groapa G 3/2002 atribuitá culturii CotoIeni identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 180 m
se prezintá sub Iorma unei alveolári cu contur neregulat cuprindea o aglomerare de cárbune putiná
cenusá Iragmente ceramice si se adânceste cu 10 cm complexul Iiind partial acoperit cu Iragmente
de calcar dolomitic oase si Iragmente ceramice.
Groapa G 4/2002 atribuitá culturii CotoIeni identiIicatá în caroul 1 la adâncimea de 180 m
în imediata apropierea complexului descris anterior se prezenta sub Iorma unei alveolári cu un
contur asemánátor complexului adâncit G 3/2002. Cuprindea mult cárbune resturi de calcar
dolomitic cenusá cu aspect granulos la partea superioará resturi ceramice iar în zona sudicá existá
o portiune de arsurá puternicá si cárbuni. În cuprinsul complexului (la 10 cm adâncime) exista o
aglomerare de cárbune care suprapunea un nivel cu blocuri de calcar dolomitic.
Groapa G 5/2002 conturatá în nivel brun roscat práIos intrá în categoria gropilor de par
având în diametru de 13 cm cu o umpluturá aIânatá de culoare brun închis.

Descrierea materialelor
Eneoliticul timpuriu. Materialele ceramice (circa 50 de Iragmente) speciIice perioadei eneolitice
timpurii apartin în proportie de 60° speciei Iine 30° speciei semiIine iar restul speciei grosiere.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

68
Culorile predominante datorate unei arderi de buná calitate în unele cazuri rezonantá sunt
cele deschise cu nuante variind de la gálbui (pl. I/1) cárámiziu (pl. I/2 3) pâná la caIeniu deschis;
existá însá si Iragmente ce prezintá culori închise cum ar Ii negru (pl. I/5) brun la exterior si
cenusiu la interior cenusiu deschis si douá Iragmente ce prezintá blacktopped (pl. I/4 6). Toate
aceste ultime Iragmente apartin speciei Iine.
Degresantul Iolosit este nisipul Iin amestecat uneori cu mâl în cazul speciei Iine si nisip cu
granulatie mare si pietricele de dimensiuni variate în cazul celorlalte douá categorii. Modul de
prelucrare al Iragmentelor de culori deschise este unul de calitate supraIetele exterioare Iiind bine
tratate uneori acoperite cu un slip lustruit iar cele interioare poartá urmele spatulárii. În cazul celor
de culori închise acestea sunt lustruite atât la exterior cât si la interior beneIiciind de o ardere
Ioarte buná ce le conIerá o rezonantá metalicá.
Din pácate Iragmentarea excesivá a materialului ceramic ce duce la lipsa unor Iorme
caracteristice lipsa picturii si a unor elemente caracteristice ne Iac sá încadrám cultural aceste
materiale doar dupá Iactura si putinele ornamente pe care le prezintá lucru ce determiná o
relativizare a demersului nostru.
Caracteristicile tehnologiei de prelucrare ne Iac sá considerám lotul ceramic analizat ca
apartinând culturii Petresti
4
. Spre aceeasi încadrare culturalá ne duce si prezenta unor butoni în
relieI cu excelente analogii cu materiale provenind din Pestera Cauce (sat Cerisor)
5
singura
diIerentá Iiind numárul de butoni în cazul de Iatá Iiind grupári de câte trei (pl. I/1; plus alte douá
Iragmente neilustrate) si cu un Iragment ceramic de la Mágura
6
. Fragmentul de la pozitia 1 a primei
planse are analogii Ioarte bune si din punct de vedere al Iormei si al Iacturii cu materiale de la
Cerisor-Pe¸tera Cauce
7
. Cu aceleasi caracteristici ale Iacturii prezentám si o toartá de dimensiuni
mari (pl. I/3) ce are bune analogii cu materiale descoperite la Bránisca-Pe Hotarà
8
.
Cele mai reprezentative materiale din punct de vedere al Iormei sunt cele ce au culori închise
dintre acestea mentionând Iragmentul de buzá îngrosatá (pl. I/5) ce Iace parte probabil dintr-o strachiná
proIilatá cu umárul rotund cu pastá de culoare neagrá lustruit având de asemenea similitudini din
punctul de vedere al Iormei cu materiale de la Bránisca-Pe Hotarà
9
Mintia-Gerhat
10
Foeni-Cimitirul
Ortodox
11
sau Sânandrei-Ocsaplat:
12
si bolul cu corpul bombat ce prezintá pe diametrul maxim de
dezvoltare doi butoni usor aplatizati conIectionat dintr-o pastá Iiná excelent arsá si lustruitá ce are
analogii Ioarte bune ca si Iacturá cu materiale de la Foeni-Cimitirul Ortodox
13
Mintia-Gerhat (nivelul
II)
14
Cerisor-Cauce (subnivelul IIb)
15
Daia Româná-Pàràut (nivelul I)
16
eventual Baciu-Str. Nouà
(primul nivel)
17
si Zau de Câmpie
18
acelasi tip de Iacturá apárând si în cazul altor Iragmente descoperite
în Pestera Bulgárelu (pl. I/4). Aceste caracteristici ne Iac sá considerám respectivul material de tipul
celui apartinátor grupului Foeni
19
sau Foeni-Mintia
20
.

4
Paul 1992 48-49; Luca 2001 73-74; Luca-Roman-Diaconescu 2004 90-91.
5
Luca-Roman-Diaconescu 2004 93 pl. XXIII/3; XXXVII/1 2.
6
Material inedit aIlat în colectia Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane nr. inv. 10 854; Iigureazá în dreptul
toponimului Sub fagi spre Jeledinti; multumim si pe aceastá cale colegului Cátálin Riscuta pentru amabilitatea
deosebitá de a ne Ii prezentat aceste materiale.
7
Luca-Roman-Diaconescu 2004 pl. XXXVII/1.
8
Materiale inedite aIlate în colectia Muzeului «Castelul Corvinilor» provenind din cercetári de supraIatá
eIectuate în anul 2001.
9
Lazarovici 1987 35 Iig. 6/7; Lazarovici et alii 1991 Iig. 34/7 (plansá atribuitá eronat asezárii neolitice de la Soimus).
10
Drasovean-Luca 1990 Iig. 1/9.
11
Drasovean 1994 pl. XV/11; Drasovean 1999 Iig. 18/11..
12
Idem 1996 51 apartinând de tipul de Iormá B V b pl. LXXVII/1.
13
Idem 1999 8.
14
Drasovean-Luca 1990 13 Iig. 1/6 9.
15
Luca-Roman-Diaconescu 2004 pl. XXIII/2.
16
Paul 1992 58 pl. XXVIII/2 4 5 9; autorul le considerá vase de origine vincianá sau general sudicá.
17
Lazarovici 1987 37; Lazarovici et alii 1991 139-140; Drasovean 1996 98-99; Drasovean 1999 18.
18
Maxim 1999 103; Drasovean 2002 77; din pácate Ioarte putine materiale din acest sit sunt publicate acest lucru
împiedicându-ne sá emitem aIirmatii mai clare acelasi lucru Iiind valabil si în ceea ce priveste asezarea de la Baciu.
19
Drasovean 1996 86.
20
Luca 2003 79; Luca-Roman-Diaconescu 2004 109.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

69
În ceea ce priveste încadrarea cronologicá a acestor materiale lipsa picturii ne împiedicá sá
încadrám materialele într-una din Iazele culturii Petresti asa cum a Iost deIinitá de Iuliu Paul
21
doar
putinele analogii prezentate mai sus ne permit sá sugerám încadrarea acestui material în Iaza A a
acestei culturi
22
ce îsi începe evolutia în Transilvania la un orizont paralel cu Vinca C
2
23
.
O problemá importantá este cea a relatiei stratigraIice dintre materialele nepictate de tip Foeni
si cele considerate Petresti. Provin ele din niveluri diIerite asa cum este cazul la Cerisor-Pe¸tera
Cauce
24
la Zau de Câmpie
25
sau Iac parte din acelasi nivel Iragmentele considerate Petresti Iiind
doar specia de culori deschise a respectivului moment de locuire?
Din pácate conditiile cercetárii din Pestera Bulgárelu descrise mai sus si numárul extrem de
redus al lotului ceramic nu ne lasá posibilitatea sá tragem o concluzie în acest sens având în vedere
cá a Iost identiIicatá o singurá unitate arheologicá ce contine arteIacte care apartin acestei perioade
restul materialelor având o pozitie secundará acestea având caracteristicile ceramicii consideratá de
noi pe baza metodei comparative Petresti si cá materialele de tip Foeni au rezultat din îndreptarea
bazei proIilului vestic al sápáturii vechi (între adâncimile de 230-240 m) în asociere cu Iragmente
ceramice ce au caracteristicile materialelor petrestene.
Oricum materialele eneolitice timpurii de la Ciulpáz sunt plasate cronologic cel mai devreme
la un orizont Vinca C
1
Iinal lucru demonstrat de Iragmentul de buzá de la pozitia 5 plansa I
26

materialele cu caracteristici tipice pentru grupul Foeni care se plaseazá în Banat la momentul
cronologic mentionat mai sus
27
.
Eneoliticul târziu (cultura Co(ofeni) este bine reprezentat prin descoperiri în aceastá
pesterá materialele arheologice si contextele stratigraIice Iiind caracteristice pentru Iazele I-II ale
respectivei culturi.
Locuirea corespunzátoare Iazei I a Iost de Ioarte scurtá duratá complexul cercetat apárând pe
o supraIatá restrânsá Iárá a Iorma un nivel distinct de culturá Iragmentele ceramice Iiind depuse pe
orizontalá (-195-200 cm) sub marginea si în imediata apropiere a complexului notat de noi V 7. În
Transilvania existá Ioarte putine descoperiri de Iazá I în pesteri sau abri-uri
28
în timp ce situatia din
carstul bánátean (7 obiective
29
) este datoratá credem noi unui nivel avansat al cercetárilor. Zona
carsticá sud-vest transilváneaná cuprinde materiale provenind din cercetári arheologice sau sondaje
de veriIicare/inIormare stratigraIicá de la Ardeu-Pe¸tera nr. 4
30
si Dumbrava-Pe¸tera cu Apà
31

caracterul cercetárilor neoIerind date clare cu privire la tipul de locuire din aceste obiective.
Factura materialului CotoIeni I îl plaseazá în categoria ceramicii uzuale culoarea
predominantá Iiind brun deschis (uneori cu Ilecuri cenusii pe interiorul buzei). Ca degresanti sunt
Iolositi nisipul si pietricelele peretii sunt bine neteziti iar arderea este buná.
Formele datoritá lotului redus de material sunt greu de reconstituit Iragmentele existente provenind
de la recipiente de dimensiuni medii sau mari cu buze evazate în Iormá de pâlnie si corp bombat (pl. II).
Ornamentele reprezintá cele mai numeroase repere pentru încadrarea cronologicá a
descoperirilor CotoIeni I de la Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu. Reprezentative sunt inciziile late
adâncite sub Iorma unor triunghiuri îngropate prezente pe umárul si corpul vaselor (pl. II b-e), cu
analogii la Agristeu-Cetate
32
, Cicáu-Sàli¸te
33
Herculane-Pe¸tera Hotilor
34
Iaz-Dimb
35
Leliceni-

21
Paul 1977 15-25; Paul 1992 66-97.
22
Luca-Roman-Diaconescu 2004 110.
23
Luca 2001 145; Luca-Roman-Diaconescu 2004 113.
24
Luca-Roman-Diaconescu 2004 89 109.
25
Drasovean 2002 77.
26
Lazarovici 1987 35; Drasovean 1996 51; materiale apartinând Vinca C.
27
Drasovean 1994 164; Drasovean 1996 86; Drasovean 1996a 276; Drasovean 1999 16.
28
Popa 1997-1998 66.
29
Petrescu 2000 57.
30
Luca et alii 1997 pl. I/5.
31
Luca et alii 1997 pl. V/3-5.
32
Roman 1976 pl. 58/1.
33
Ciugudean 2000 pl. 46/1.
34
Roman 1976 pl. 65/16.
35
Ciugudean 2000 pl. 43/2.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

70
Locu Oprit
36
si Petresti-Malul Raului
37
asociate cu impresiuni circulare si usor ovale dispuse
orizontal în siruri paralele (6-7 siruri) (pl. II a-c) prezenta acestora Iiind o caracteristicá a
ornamenticii Iazei I la CeIa
38
Deva
39
Iaz-Dîmb
40
Oradea-Salca
41
Sebes-Dealul de lut
42
sau
Vinerea-Tàbàra¸te
43
. Gamei ornamentale i se adaugá prezenta pe partea inIerioará a vasului de
culoare brun-cárámiziu (interior cenusiu) a unui strat subtire de barbotiná stropitá (pl. II d-I) acest
decor speciIic tuturor Iazelor culturii
44
Iiind considerat ca având un rol preponderent utilitar.
O datá cu Iaza a II-a descoperirile din pesterile din carstul sud-vest transilvánean sunt bine
reprezentate atât în urma cercetárilor de supraIatá a interpretárii unor materiale mai vechi cât si a
sápáturilor sistematice. Cel mai important lot de materiale provine de la Nandru-Pe¸tera Curatà
45

la care se adaugá descoperirile în mare parte inedite de la Bánita-Pe¸tera Bolii
46
si recent cele din
pesterile de la Cerisor-Pe¸tera nr. 1 (Pe¸tera Mare)
47
Pe¸tera nr. 2 (probabil Iaza II)
48
si Pe¸tera
Cauce
49
. Cu exceptia statiunii de la Bánita (pesterá activá) celelalte pesteri sunt Iosile depozitele
corespunzátoare depunerilor CotoIeni II stratigraIiate (Cerisor-Pe¸tera nr. 1 (Pe¸tera Mare)
Pe¸tera Cauce) dovedind locuiri sezoniere constatare întáritá de prezenta în jurul pesterilor
mentionate a unor statiuni în aer liber încadrate aceleiasi Iaze care pot Ii socotite asezári deschise
în strânsá legáturá cu locuirile din pesteri
50
.
Pe vatra 7 (carou 1 -185-190 cm) au Iost identiIicate 3 Iragmente ceramice apartinând
categoriilor Iiná (pl. III/8 12) si semiIiná (pl. III/10) culorile Iiind brun (pl. III/8) brun-cenusiu (pl.
III/9) si negru-cenusiu (pl. III/12). La interior Iragmentele ceramice prezintá culorile brun deschis
(pl. III/8) negru-cenusiu (pl. III/10) si brun-cenusiu (pl. III/12). Degresantii utilizati se constituie
din nisip pentru categoria Iiná si nisip cu pietricele la cea semiIiná în timp ce supraIetele sunt Ioarte
bine netezite (pl. III/8 12) în special între spatiile umplute cu incizii. Arderea este relativ buná si
buná (pl. III/10). Dintre ornamente distingem benzile unghiulare umplute cu incizii (pl. III/8 10
12) si brâul orizontal alveolat (pl. III/9).
Nivelul de locuire sub adâncimea de 160 cm cuprinde materiale ce apartin tuturor categoriilor
ceramice: Iiná (pl. III/2) semiIiná (pl. III/4-7) si grosierá (pl. III/3 culorile prezente Iiind brun (pl.
III/2 3) brun închis (pl. III/4 5) cárámiziu (pl. III/11) si negru (pl. III/6). Degresantii utilizati sunt
nisipul Iin (pl. III/2) nisipul (pl. III/4-7) si pietricelele (pl. III/3). SupraIetele recipientelor prezintá
o netezire buná la exterior (pl. III/2 4-6 7) si Ioarte buná la interior (pl. III/5 7) arderea buná Iiind
o caracteristicá a acestui lot ceramic.
Ornamentele cuprind o paletá restrânsá si constau din boabe de linte dispuse în siruri
orizontale (pl. III/2 6) benzi incizate umplute cu hasuri (pl. III/4) siruri de incizii organizate oblic
(pl. III/4 6) impresiuni triunghiulare dispuse pe gâtul vasului (pl. III/7) incizii în triunghi îngropat
(pl. III/5) si alveole sun buzá (pl. III/3).
Nivelul situat între -160-150 cm considerat de noi un nivel de cálcare datoritá dispunerii pe
orizontalá a materialului arheologic (ceramicá oase) cuprinde materiale amestecate apartinând culturilor
CotoIeni si Wietenberg aceastá situatie Iiind datoratá în parte unor galerii ale animalelor cavernicole.

36
Roman 1976 pl. 53/14 19; 54/1 2 13 14 (realizate în altá manierá).
37
Ibidem pl. 55/4; Ciugudean 2000 pl. 28/3 5; 29/8.
38
Ciugudean 2000 pl. 34/1 2.
39
Ibidem pl. 38/10.
40
Ciugudean 2000 pl. 43/3; 44/6.
41
Roman 1976 pl. 66/10.
42
Ciugudean 2000 pl. 29/9.
43
Ibidem pl. 21/12.
44
Roman 1976 pl. 54/13 14 (Leliceni-Muntele de Piatrà); pl. 76/6 (Herculane-Pe¸tera Hotilor); Ciugudean
2000 pl. 70/1 (Aiud-Cetàtuie); Bánita-Pe¸tera Bolii (materiale inedite).
45
Roman 1976 pl. 68.
46
Andritoiu-Maris 1989 233-234.
47
Roman-Diaconescu-Luca 2000 pl. V/1-4 VI-XVIII.
48
Luca-Roman-Diaconescu 2004 28 plan 8/ 12.
49
Cercetári inedite (colectiv proI. dr. Sabin Adrian Luca) în curs de publicare.
50
Situatia recent descoperitá a Pesterii nr. 1 (Pestera Mare) de la Cerisor si a asezárii surprinse în punctul La
Parloage de pe teritoriul administrativ al aceluiasi sat.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

71
Dintre materialele ilustrate se remarcá cele apartinând speciei Iine decorat cu împunsáturi succesive în
canal lat (pl. III/1) si semiIine (pl. III/11; IV/1-4 9) culorile prezente Iiind cenusiu (pl. III/1; IV/1)
cárámiziu (pl. III/11) brun închis (pl IV/2 3 9) si brun-cárámiziu (pl. IV/4). Netezirea este buná putine
Iragmente ceramice purtând la interior urmele unei bune lustruiri (pl. IV/9).
Perioadei atribuite Iazei III a culturii CotoIeni îi corespund cele mai numeroase descoperiri în
pesterile din sud-vestul Transilvaniei o concentrare a acestora Iiind sesizatá în M-tii Poiana Ruscá
(zona transilváneaná) si MetaliIeri (Bánita-Pe¸tera Bolii
51
, Pe¸tera Ulciorului
52
Bobâlna-Pe¸tera II
din valea Bobalna (Avenul Cepturari)
53
Cármázánesti-Pe¸tera D1
54
D3
55
Cerisor-Pe¸tera nr. 1 de
la Cràciuneasa
56
Cráciunesti- Pe¸tera de Mijloc
57
Godinesti-Pe¸tera de Sus
58
, Govájdie-Pe¸tera
de la cruce
59
Hunedoara--Pe¸tera nr. 2
60
Nandru-Pe¸tera Spurcatà
61
Pe¸tera Julpii
62
Prihodiste-
Pe¸tera Prihodi¸te
63
) statiunile din celelalte masive carstice Iiind putine (Ohaba Ponor-Pe¸tera
Bordul Mare
64
Petrila-Pe¸tera Ur¸ilor
65
). O serie de alte locuiri în pesterá cuprinse de I. Andritoiu
în prima repertoriere a statiunilor CotoIeni din judetul Hunedoara
66
contine materiale ceramice care
nu sunt încadrate din punct de vedere al evolutiei interne a culturii (Ardeu-Pe¸terile de Jos
Cigmáu-Pe¸tera Besericuta Cioclovina-Pe¸tera Cioclovina Uscatà Cráciunesti-Pe¸tera Balogu
Pe¸tera Groapa Ursului (Gaura Lupului) Sura de Jos Federi-Pe¸tera nr. 1 de pe Coasta Jacii
Geoagiu-Pe¸tera de sub Stancà Ohaba Ponor-Pe¸tera Bordu Mare Pe¸tera lui Cocolbea, Pe¸tera
din Piriul Gàurii Ribicioara-Pe¸tera Ci:mei Teliucul Superior-Pe¸tera din Hotar). Unele materiale
mentionate în bibliograIia veche ca Iiind eneolitice pot apartine în mare másurá culturii CotoIeni
(Federi-Coridorul din Piatra Muntenilor
67
Geoagiu-Pe¸tera Kuun Kocsard (Sàla¸ul Sarbilor)
68

Pojoga-Pe¸tera Gaura Scroafei
69
, Ponor-Pe¸tera din Ponorici
70
) la care se adaugá descoperiri mai
noi greu de încadrat în lipsa unor repere tehno-tipologice clare (Cerisor-Pe¸tera nr. 3
71
Cherghes-
Pe¸tera Màgura
72
, Crivadia-Pe¸tera Gaura Oanei
73
).
Cultura Wietenberg este reprezentatá de materiale ceramice începând cu adâncimea de -160-150
cm în amestec cu materiale CotoIeni. Mentionám Iaptul cá din cuprinsul nivelurilor Wietenberg a
rezultat Ioarte putin material arheologic constatare care se poate aplica si în cazul vetrelor de Ioc. Gama
ornamentalá restrânsá plaseazá aceste materiale ceramice în Iaza a II-a de dezvoltare a acestei culturi.

51
Andritoiu-Maris 1989 233-234.
52
Material ceramic inedit donat Muzeului ,Castelul Corvinilor¨ Hunedoara de cátre Clubul Speologic Petrosani
prin amabilitatea colegului Szilard Toth.
53
Donatie din partea presedintelui Clubului Speologilor «Proteus» Hunedoara (Marin Baicoaná).
54
Popa 1999 129 pl. XV/1-3 5-11 13-14 135-136; Ciugudean 2000 66 (punct 127).
55
Popa 1999 130 (pl. XVI/1-7 11) 136; Ciugudean 2000 66 (punct 128).
56
Luca-Roman-Diaconescu 2004 33 plan 9/ 1-12.
57
Andritoiu 1978 pl. I II/1-11.
58
Roska 1941 58 punct 104; Roska 1942 99 nr. 38; Roman 1976 82 (punct 114) Iig. 47/29; Andritoiu 1980
68 nr. 39; Ciugudean 200072 (punct 300).
59
Luca-Roman-Diaconescu 2004 36.
60
Maris 1988 23.
61
Roman 1976 pl. 2 nr.111 pl. 3/2 12/7 39/2 41/6 50/4 68 69/1-19 81 82/1-7 10-12.
62
Descoperiri inedite eIectuate în anul 2003 (Cristian Roman Dragos Diaconescu Gabriel Rotar).
63
Roska 1942 223; Pescaru et alii 2001 200; Riscuta et alii 2003 249.
64
Roska 1942 229; Nicoláescu-Plopsor-Mateescu 1955 138; Roman 1976 83 punct 39; Jungbert 1982 547;
Luca-Roman-Báicoaná 1997 pl. I /3; Ciugudean 2000 76 (punct 422).
65
Material inedit identiIicat cu ocazia cercetárii perieghetice a pesterii de cátre echipa Clubului Speologilor
«Proteus» Hunedoara.
66
Andritoiu 1978 67-69.
67
Roska 1924 304; Roska 1942 83; Jungbert 1979 396; Boroneant 2000 76.
68
Roska 1942 15; Maxim 1999 160 (punct 450).
69
Roska 1942 232; Halasi 1977-1978 113; Maxim 1999 167 (punct 767); Boroneant 2000 4.
70
Roska 1942 228; Jungbert 1982 554; Maxim 1999 176 (punct 769).
71
Material inedit în colectiile Muzeului «Castelul Corvinestilor» Hunedoara.
72
InIormatia a Iost preluatá din Iisa de anunt si conIirmare pentru aceastá pesterá din arhiva Clubului
Speologilor «Proteus» Hunedoara.
73
InIormatii amabile T. Maris (material inedit neidentiIicat în colectia de arheologie a muzeului hunedorean).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

72
Retine atentia o piesá metalicá (ac cu sectiunea circulará si capát în Iormá de ,S¨ (Ioto 1 2)
identiIicatá în caroul 2 adâncimea -60-70 cm într-un nivel de amestec
74
.
Interesant rámâne vasul Iragmentar ilustrat la pl. VI/ 4 decorat cu caneluri înguste verticale
asociate cu creste având aceiasi orientare ce pornesc de sub buza oblicá. Analogiile de care
dispunem plaseazá aceste materiale în cadrul culturii Vatina
75
diIerentele constând în Iaptul cá pe
creste sunt aplicate douá torti minuscule iar gâtul cilindric înalt este terminat printr-o buzá dreaptá
si în mediul Piliny la Gelej
76
.
Perioada hallstattianà cuprinde materiale ceramice Iárá conditii stratigraIice de descoperire
lotul Iiind redus din punct de vedere numeric. Ca si Iacturá întâlnim speciile semiIiná (pl. VIII/2 5)
si uzualá (pl. VIII/1 3) degresantul Iiind nisipul si pietricelele în pondere mai numeroasá în cazul
ultimei categorii. Culoarea predominantá se constituie din alternanta negru exterior/cárámiziu
interior (pl. VIII/1 5) urmatá de culorile brun (pl. VIII/3 a b) si cenusiu deschis (pl. VIII/2).
Ambele supraIete sunt lustruite în cazul Iragmentului de la pl. VIII/3 restul materialului având
exteriorul Ioarte bine tratat (lustruit) si interiorul netezit. Arderea este buná pentru tot lotul ceramic.
Dintre Iorme se poate deosebi doar un Iragment de strachiná cu buza evazatá si umár usor
schitat
77
sesizat pe o supraIatá restrânsá. Ornamentele se constituie din caneluri orizontale (pl.
VIII/1 5) caneluri în ghirlandá (pl. VIII/2) si caneluri late concentrice la interiorul vasului (pl.
VIII/3 a b). Analogiile cele mai apropiate pentru aceste ornamente sesizate în cadrul statiunii de la
Teleac
78
cât si lipsa unor Iorme si motive ceramice piese din metal dateazá acest lot ceramic la un
orizont Ha. B 2 B 3 contemporan cu Medias II
79
Tilisca
80
si Reci
81
.
Descoperirile din carstul sud-vestului Transilvaniei sunt extrem de putine (Cráciunesti-Pe¸tera
Sura de Mifloc
82
Dumbrava-Pe¸tera cu Apà
83
) si denotá locuiri de scurtá duratá (sezoniere)
84
.
Epoca dacicà este reprezentatá de putine materiale cele stratigraIiate apartinând categoriilor
Iiná lucratá la roatá rapidá (pl. X/1 3) semiIiná (pl. X/4 5) si uzualá (pl. X/6). Culorile variazá
între cenusiu la categoria Iiná si brun deschis la celelalte categorii. Amestecul se Iace cu nisip de
diIerite granulatii sesizându-se prezenta în cazul speciei Iine a unui degresant atent selectionat.
SupraIetele excelent lustruite sunt atributul categoriei Iine celelalte categorii prezentând o netezire
îngrijitá. Arderea este Ioarte buná la ceramica Iiná si slabá pentru categoriile semiIiná si Iiná.
Formele sesizabile constau din borcane (pl. X/5 6) si cáni cu o toartá (pl. X/3). Primul tip este
reprezentat de Iorme de dimensiuni mici si medii cele mai bune corespondente Iiind în asezarea de la
Poiana III
85
atât pentru Iormá cât si pentru ornamente. Urmátorul tip încadrat celei de-a doua categorii
a cánilor cu o toartá
86
are un corp rotunjit Iund inelar cele mai bune analogii Iiind la: Cernat-F. Kovacs
Gràdina lui B. Kovacs
87
Grádistea Muncelului
88
Nadás
89
Sárácsáu
90
sau Sighisoara
91
.
Ornamentele sunt reprezentate de brâuri simple alveolate dispuse orizontal (pl. X/4) sau usor
oblic pe corpul vasului (pl. X/6) butoni tronconici orientati în sus ornamentati cu o cruce incizatá

74
Asupra importantei acestei descoperiri pentru tipologia arteIactelor de bronz ne vom reIeri cu alt prilej.
75
Gumá 1997 pl. LIIa/15.
76
Kemenczei 1984 taI. XVIII/4 (în acest caz canelurile nu sunt distantate numárul de creste în relieI dispuse
vertical Iiind de 4).
77
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991 86 (tip IV d).
78
Ibidem 31/16; 36/5 6 12; 32/1 9; 41/2 3; 42/1.
79
Zaharia 1965 83-104.
80
Lupu 1989 pl. 1-5/1-9.
81
Szekely 1966 5-41.
82
Andritoiu 1978 pl. II/10-16; III/1-6.
83
Luca et alii 1997 pl. VI/3.
84
Andritoiu 1978 64.
85
Crisan 1969 Iig. 74/1 75/5.
86
Ibidem 176-178.
87
Crisan 2000 pl. 48/1 4.
88
Crisan 1969 pl. LXX/2.
89
Ibidem pl. LXV/3.
90
Ibidem LXIII/3.
91
Ibidem pl. LXIX/1 LXX/8 9.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

73
(pl. X/5) cele mai apropiate analogii pentru acest ultim decor Iiind la: Cápâlna
92
Pecica
93

Popesti
94
SIântu Gheorghe
95
Sighisoara
96
în cadrul unor descoperiri încadrate Iazei a III-a (Iaza
clasicá) din evolutia ceramicii geto-dacice. Fragmentul ilustrat la pl. X/1 apartine pártii superioare
a unei cáni ce prezintá o nervurá îngustá dispusá orizontal.
Descoperiri apartinând perioadei dacice în carstul din sud-vestul Transilvaniei sunt putine:
Crivadia-Pe¸tera Gaura Oanei
97
, Dumbrava-Pe¸tera cu Apà
98
Grádistea de Munte-Pe¸tera nr. 1 din
Culmea Jartoapelor
99
Federi-Coridorul din Piatra Muntenilor
100
Pe¸tera Coco¸ului (?)
101
Ohaba
Ponor-Pe¸tera Bordul Mare
102
Pe¸tera Sura Mare
103
Runcu Mare-Pe¸tera Mare
104
Gaura de pe Malul
Drept al Ohabei
105
. De remarcat Iaptul cá marea majoritate a descoperirilor provin din cercetári de
supraIatá rezultatele singurelor cercetárile sistematice (Grádistea de Munte-Pe¸tera nr. 1 din Culmea
Jartoapelor) Iiind inedite. Totalitatea contextelor arheologice (inclusiv Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu)
sugereazá utilizarea pesterilor în perioada dacicá pentru intervale scurte sau Ioarte scurte de timp (locuiri
sezoniere si/sau temporare) existând posibilitatea existentei unor depuneri rituale (Ohaba Ponor-Pe¸tera
Sura Mare)
106
a unor pesteri IortiIicate (Grádistea de Munte-Pe¸tera nr. 1 din Culmea Jartoapelor)
107

si a asa-numitelor pesteri-depozit (Gaura de pe Malul Drept al Ohabei)
108
.
Cronologic descoperirile dacice de la Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu se pot încadra din punct de
vedere al Iormelor ceramice ornamentelor Iacturii perioadei clasice a civilizatiei geto-dacice
(Latene III)
109
o încadrare în limite temporale mai stricte Iiind împiedicatá de lotul redus de
material absenta importurilor sau a pieselor de metal.
Perioada medievalà a Iurnizat un lot restrâns de material ceramic (pl. X/ 3-7) între care se
remarcá decorurile realizate cu linii ondulate simple dispuse în valuri largi asociate cu linii
orizontale dese (pl. X/ 6 7) linii dese dispuse în val (pl. X/ 4) si linii orizontale pictate cu alb
înguste sau mai groase (pl. X/ 3 5). Din punct de vedere cronologic cele mai timpurii materiale
apartin secolelor XIV-XV iar cele mai târzii secolelor XVI-XVIII.
Importanta descoperirilor de la Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu rezidá în aceea cá acest obiectiv
lárgeste inIormarea arheologicá privind epoca neoliticá eneoliticul si epoca bronzului în contextul
cunoasterii din ce în ce mai aproIundate a realitátilor arheologice ale preistoriei Tárii Pádurenilor.








92
Glodariu-Moga 1989 Iig. 47/4.
93
Crisan 1969 pl. LXXX/16.
94
Ibidem Iig. 74/1.
95
Crisan 2000 pl. 22/5.
96
Crisan 1969 pl. LXXIV/6.
97
Cercetárile perieghetice initiate de proI. T. Maris (Muzeul «Castelul Corvinestilor» Hunedoara) si sprijinite de
speologi ai Clubului «Speleon» (ianuarie 1987) conduc la descoperirea unui lot de materiale atribuit acestei perioade
lot întegistrat sub numerele de inventar PGO 3680/1-19. În prezent materialul este dispárut din colectia de arheologie a
muzeului hunedorean.
98
Luca et alii 1997 pl. VI/2.
99
Boroneant 2000 78 79.
100
Roska 1924 303-304 (autorul le considerá materiale romane).
101
Roska 1924 303 Crisan 1969 262 (punct 120).
102
Nicoláescu-Plopsor-Mateescu 1955 129; Crisan 1969 269 (punct 207).
103
InIormatii amabile proI. T. Maris (Hunedoara).
104
Luca et alii 1997 pl. IV/5-7.
105
Filipescu 1985 43 45.
106
InIormatii amabile proI. T. Maris (Hunedoara).
107
Boroneant 2000 78-79.
108
Filipescu 1985 43 45.
109
Crisan 1969 163 178.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

74

Descrierea planyelor
Planya I
1 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea gálbuie degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche adâncimea 230-240 m.
2 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cárámizie degresant Iin netezire Ioarte buná ardere buná îndreptare
proIil sápáturá veche adâncimea 230-240 m.
3 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie degresant nisip granulatie mare netezire Ioarte buná
ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche adâncimea 230-240 m.
4 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusiu ce Ilecuri brune (exterior) cenusiu (interior) degresant nisip
Iin lustruit ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche adâncimea 230-240 m.
5 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea negru degresant nisip Iin lustruire Ioarte buná ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche adâncimea 230-240 m
6 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea negru la partea superioará brun roscat la partea inIerioará(exterior)
negru (interior) degresant nisip Iin lustruire Ioarte buná ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche adâncimea 230-
240 m.

Planya II
1.a - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis (Ilecuri cenusii pe interiorul buzei) degresant nisip
si pietricele netezit ardere buná adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.b - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis (Ilecuri cenusii pe interiorul buzei) degresant nisip
si pietricele netezit ardere buná adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.c - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.d - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.e - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.I - Iragment ceramic specia grosierá culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
adâncimea 195-200 m (sub vatra V 7).

Planya III
1 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusie degresant nisip granulatie mare netezire ardere buná C
1/2001 caroul 2 adâncimea 160-170 m (nivel de cálcare).
2 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná degresant nisip Iin netezire ardere buná C 1/2001 caroul 1
adâncimea 160-170 m (sub nivelul de cálcare).
3 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea bruná degresant nisip si pietricele netezire slabá ardere slabá C
1/2001 caroul 1 adâncimea 160-170 m (sub nivelul de cálcare).
4 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie degresant nisip si pietricele netezire buná ardere
buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 170-180 m (sub nivelul de cálcare).
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) brun deschis (interior) degresant si pietricele
mari netezire buná (mai ales la interior) ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 160-170 m (sub nivelul de cálcare).
6 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea negru (ext.) brun (int.) degresant nisip si pietricele netezire
buná ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 170-180 m (sub nivelul de cálcare).
7 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie (exterior) gálbui-cenusie (int.) degresant pietricele
netezire Ioarte buná (interior) ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 170-180 m (sub nivelul de cálcare).
8 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná miez cenusiu degresant nisip granulatie mare netezire buná
(interior) netezire excelentá (exterior între benzi) ardere relativ buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 180-190 m vatra V 7.
9 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) negru-cenusiu (interior) degresant nisip
si pietricele netezire Ioarte buná ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 180-190 m vatra V 7.
10 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun cárámizie miez cenusiu degresant nisip si pietricele
netezit ardere relativ buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 180 m vatra V 7.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

75
11 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie (exterior) brun-cenusiu (interior) degresant nisip si
rar pietricele netezit ardere slabá C 1/2001 caroul 2 adâncimea 180-190 m.
12 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea negru-cenusie (exterior) brun-cenusie (interior) degresant nisip
granulatie mare netezire Ioarte buná (interior) netezire excelentá (exterior între benzi) ardere relativ buná C 1/2001
caroul 1 adâncimea 180-190 m vatra V 7.

Planya IV
1 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná (exterior) cenusie (interior) degresant nisip netezit ardere
buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de cálcare).
2 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) brun-roscat (interior) degresant nisip si
pietricele netezire slabá ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de cálcare).
3 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) brun deschis (interior) degresant nisip si
pietricele netezire excelentá (interior) ardere relativ buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de
cálcare).
4 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cárámizie miez cenusiu închis degresant nisip granulatie
mare netezire Ioarte buná ardere relativ buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de cálcare).
5 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná (exterior) neagrá (interior) degresant nisip si pietricele mici
netezire excelentá (exterior) lustru (interior) ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de cálcare).
6 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie (exterior) cenusie (interior) degresant nisip si
pietricele lustruit ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 150-160 m (nivel de cálcare).
7 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusie degresant nisip Iin lustruit ardere Ioarte buná C 1/2001
caroul 1 adâncimea 160 m (nivel de cálcare).
8 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná (exterior) neagrá (interior) degresant nisip lustruit ardere
buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 160 m (nivel de cálcare).
9 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná degresant nisip si pietricele lustruit (interior) barbotiná
ardere buná C 1/2001 caroul 1 adâncimea 160 m (nivel de cálcare).

Planya V
1 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie degresant nisip netezit ardere buná îndreptare proIil
sápáturá veche cultura CotoIeni.
2 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie degresant nisip netezire Ioarte buná ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche cultura CotoIeni.
3 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámiziu-gálbuie degresant nisip netezire buná (interior)
ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche cultura CotoIeni.
4 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie degresant nisip netezire slabá ardere slabá îndreptare
proIil sápáturá veche cultura CotoIeni.
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie degresant pietricele netezire buná ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche epoca bronzului.
6 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná deschis degresant nisip lustruit (exterior) netezire buná
(interior) ardere relativ buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca bronzului.
7 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea neagrá degresant nisip lustruit ardere buná îndreptare proIil sápáturá
veche epoca bronzului.
8 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná deschis (exterior) neagrá (interior) degresant nisip lustruit
(exterior) ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca bronzului.
9 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná degresant nisip Iin lustruit ardere buná îndreptare proIil
sápáturá veche epoca bronzului.
10 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea neagrá degresant nisip lustruit ardere buná îndreptare proIil
sápáturá veche epoca bronzului.
11 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cenusie închis degresant nisip si pietricele si micá netezire
excelentá ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca bronzului.



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

76
Planya VI
1 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná (exterior) negru-cenusiu (interior) degresant nisip Iin lustruit
ardere buná C 1/2001 caroul 2 adâncimea 080-090 m (amestec).
2 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusie degresant nisip Iin netezit ardere buná C 1/2001 caroul 2
adâncimea 080-090 m (amestec).
3 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) cenusie (interior) degresant nisip lustruit
(exterior) netezit (interior) ardere relativ buná C 1/2001 caroul 2 adâncimea 080-090 m (amestec).
4 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea negru-cenusie degresant nisip Iin lustruit ardere Ioarte buná C
1/2001 caroul 2 adâncimea 120-130 m (amestec).

Planya VII
1 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cárámizie degresant pietricele si cioburi pisate netezire buná
ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche.
2 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná deschis miez negru-cenusiu degresant nisip lustruit
ardere relativ buná îndreptare proIil sápáturá veche.
3 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea neagrá degresant pietricele si micá netezire buná ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche
4 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea neagrá cu Ilecuri cárámizii degresant nisip si pietricele lustruit
(exterior) netezit (interior) ardere relativ buná îndreptare proIil sápáturá veche.
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná degresant nisip si pietricele lustruit ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche.

Planya VIII
1 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea negru-cárámizie degresant pietricele si nisip netezit ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche epoca hallstattianá.
2 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cenusie închis degresant nisip si pietricele lustruit (exterior)
netezire slabá (interior) ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca hallstattianá.
3 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea neagrá (exterior) bruná (interior) degresant pietricele lustruit
ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca hallstattianá.
4 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea bruná degresant pietricele si micá netezit ardere relativ buná
îndreptare proIil sápáturá veche epoca dacicá.
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea neagrá cu Ilecuri cárámizii degresant nisip si rar pietricele
lustruit (exterior) netezit (interior) ardere buná îndreptare proIil sápáturá veche epoca hallstattianá.
6 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea cenusie deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere buná
îndreptare proIil sápáturá veche epoca dacicá.
7 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná degresant nisip si pietricele netezire slabá ardere relativ
buná urme de ardere secundará la interior îndreptare proIil sápáturá veche epoca dacicá.
8 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná degresant nisip si micá netezire buná ardere relativ buná
îndreptare proIil sápáturá veche epoca dacicá.

Planya IX
1 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusie degresant nisip lustruit (exterior) ardere Ioarte buná lucrat la
roatá C 1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.
2 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-gálbuie degresant nisip lustruit ardere relativ buná C
1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.
3 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea cenusie deschis degresant nisip Iin lustruit (exterior) ardere Ioarte
buná lucrat la roatá C 1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.
4 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná deschis degresant nisip netezit ardere relativ buná C
1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná (exterior) cenusie (interior) degresant nisip netezit ardere
slabá C 1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.
6 - Iragment ceramic specia grosierá culoarea bruná (exterior) cenusie (interior) degresant nisip si pietricele
netezit ardere slabá C 1/2001 caroul 1 adâncimea 1-110 m epoca dacicá.

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

77
Planya X
1 - lamá silex culoarea brun-roscatá îndreptare proIil sápáturá veche.
2 - lamá silex culoarea brun-roscatá îndreptare proIil sápáturá veche.
3 - Iragment ceramic specia Iiná culoarea bruná (exterior) cárámizie (interior) degresant nisip Iin ardere buná
lucrat la roatá rapidá picturá cu alb îndreptare proIil sápáturá veche epoca medievalá.
4 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea bruná degresant nisip granulatie mare ardere relativ buná lucrat
la roatá rapidá îndreptare proIil sápáturá veche epoca medievalá.
5 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cárámizie degresant nisip ardere buná lucrat la roatá
rapidá picturá cu alb îndreptare proIil sápáturá veche epoca medievalá.
6 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea cenusie (exterior) cárámizie (interior) degresant nisip granulatie
mare si micá ardere relativ buná lucrat la roatá rapidá îndreptare proIil sápáturá veche epoca medievalá.
7 - Iragment ceramic specia semiIiná culoarea brun-cenusie (exterior) cárámizie (interior) degresant nisip
granulatie mare si micá ardere relativ buná lucrat la roatá rapidá îndreptare proIil sápáturá veche epoca medievalá.

Explanation of the figures

Layout 1. The transversal (a) and the longitudinal (b) sections oI the cavity. The layout oI the Bulgárelu cave (c)
with the placement oI the archaeologically explored sectors (1 Andritoiu-Drasovean; 2 Roman-Diaconescu 3
unknown authors).
Layout 2. Ciulpáz-Bulgàrelu Cave the southern proIile oI the C
1
/2001 cassette.
Layout 3. Ciulpáz-Bulgàrelu Cave the easthern (a) and the western (b) proIiles oI the C
1
/2001 cassette.
Layout 4. Ciulpáz - Bulgàrelu Cave. The order oI the complexes (V1-4 G 1) on the horizontal.
Layout 5. Ciulpáz-Bulgàrelu Cave. The order oI the complexes (G 3-5 V 5-7) on the horizontal.
Drawing I. Ware belonging to Petresti culture.
Drawing II. Ware belonging to the CotoIeni culture phase I .
Drawing III. Ware belonging to the CotoIeni culture pahse II.
Drawing IV. Ware belonging to the CotoIeni culture phase II (1-4) and Wietenberg culture phase II (5-9).
Drawing V. Ware belonging to the CotoIeni culture phase II (1-4) si Wietenberg culture phase II (5-11).
Drawing VI. Ware belonging to the Bronze Age (1) the Wietenberg culture phase II (2 3)si Late Bronze (4).
Drawing VII. Ware belonging to the Wietenberg culture phase II (1-3) and Hallstatt (4 5).
Drawing VIII. Ware belonging to Hallstatt (1-3 5) and to the Dacian era (4 6-8).
Drawing IX. Ware belonging to the Dacian era (1-6).
Drawing X. Lithic materials (1 2) and ware (3-7) the latter belonging to the Middle Ages.
Photos 1 - 2. Bronze piece (needle) belonging to the Bronze Age.

Abrevieri bibliografice

AB(SN) Analele Banatului (serie nouà) Timisoara
ActaMP Acta Musei Porolissensis Zaláu
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis Alba Iulia
BHAB Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica Timisoara
BMA Bibliotheca Musei Apulensis Alba Iulia
BMN Bibliotheca Musei Napocensis Cluj Napoca
BS Bibliotheca Septemcastrensis Sibiu
CCA Cronica cercetàrilor arheologice Bucuresti
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Hunedoara
Dacia(NS) Dacia. Revue darcheologie et dhistoire ancienne, Nouvelle Serie
Bucuresti
Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis Deva
SCIV(A) Studii ¸i comunicàri de istorie veche (¸i arheologie) Bucuresti
StComB Studii ¸i comunicàri Brukenthal Sibiu
SympThrac Symposia Thracologica Institutul Român de Tracologie
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

78


Bibliografie

Andritoiu 1978

Andritoiu Ioan Descoperiri arheologice la
Cràciune¸ti (com. Bàita, fud. Hunedoara) în Apulum
XVI (1978) 55-71
Andritoiu-Maris 1989 Andritoiu Ioan; Maris Tiberiu Locuirea de tip
Cotofeni din Pe¸tera Bolii (com. Bànita, fud.
Hunedoara) în SympThrac 7 233-234
Ciugudean 2000 Ciugudean Horia Eneoliticul final in Transilvania ¸i
Banat. cultura Cotofeni BHAB XXVI Timisoara
Crisan 1969 Crisan Ion Horatiu Ceramica daco-geticà Bucuresti
Crisan 2000 Crisan Viorica Dacii din estul Transilvaniei SI.
Gheorghe
Drasovean 1994 Drasovean Florin The Petre¸ti Culture in Banat
AB(SN) III p. 139-170
Drasovean 1996 Drasovean Florin Cultura Jinca Tar:ie (fa:a C) in
Banat BHAB 1 Timisoara
Drasovean 1996a Drasovean Florin Relations of Jinca culture phase C
with the Transylvanian region în The Vinca culture its
role and cultural connections Timisoara p. 269-278
Drasovean 1999 Drasovean Florin Cultura Petre¸ti in Banat în Studii
privind asezárile preistorice în arealul Tisa Muresul
InIerior Timisoara
Drasovean 2002 Drasovean Florin Locuirile neolitice de la
Hunedoara-Cimitirul Reformat ¸i Gràdina Castelului
¸i o luare de po:itie fatà de cateva opinii privind
realitàtile neo-eneoliticului din sud-vestul
Transilvaniei Apulum XXXIX p. 57-93
Drasovean-Luca 1990 Drasovean Florin; Luca Sabin Adrian Consideratii
preliminare asupra materialelor neo-eneolitice din
a¸e:area de la Mintia (com. Jetel, fud. Hunedoara)
SCIVA 41 1 p. 7-18
Glodariu-Moga 1989 Glodariu Ioan; Moga Vasile Cetatea dacicà de la
Càpalna Bucuresti
Gumá 1997 Gumá Marian Epoca bron:ului in Banat Timisoara.
Kemenczei 1984 Kemenczei Tibor Die Spàtbron:e:eit Nordostungarns
Budapest.
Lazarovici 1987 Lazarovici Gheorghe ,Socul` Jinca C in
Transilvania (Contributii la gene:a eneoliticului
timpuriu) ActaMP XI p. 33-55
Lazarovici et alii 1991 Lazarovici Gheorghe; Kalmar-Maxim Zoia;
Drasovean Florin; Nica Marin; Luca Sabin Adrian
Cultura Jinca in Romania Timisoara
Luca 2001 Luca Sabin Adrian A¸e:àri neolitice pe Jalea Mure¸ului
(II). Noi cercetàri arheologice la Turda¸-Luncà.
Campaniile anilor 1992-1995 BMA 17 Bucuresti
Luca 2003 Luca Sabin Adrian Incà o datà despre neoliticul ¸i
eneoliticul transilvànean în Apulum XL p. 73-88
Luca et alii 1997 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian; Baicoaná Marin
Materiale arheologice din pe¸teri ale fudetului
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

79
Hunedoara (I) Corviniana III p. 17-32
Luca-Roman-Diaconescu 2004 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian; Diaconescu
Dragos Cercetàri arheologice in Pe¸tera Cauce BS
IV Sibiu
Lupu 1989 Lupu Nicolae Tili¸ca. A¸e:àrile arheologice de pe
Càtàna¸ Bucuresti
Maxim 1999 Maxim Zoia Neo-eneoliticul din Transilvania. Date
arheologice ¸i matematico-statistice BMN XIX Cluj-
Napoca
Paul 1977 Paul Iuliu Periodi:area internà a culturii Petre¸ti in
lumina evolutiei ceramicii pictate StComB 20 p. 15- 26
Paul 1992 Paul Iuliu Cultura Petre¸ti Bucuresti
Petrescu 2000 Petrescu Sorin M. Locuirea umanà a pe¸terilor din
Banat panà in epoca romanà BHAB XXVII Timisoara
Popa 1997-1998 Popa Cristian I. Contributii la cunoa¸terea perioadei
de tran:itie de la eneolitic la epoca bron:ului in
ba:inul Cugirului (I) Sargetia XXVII/1 p. 51-101
Roman 1976 Roman Petre Cultura Cotofeni Bucuresti
Szekely 1966 Szekely Zoltan A¸e:àri din prima varstà a fierului in
sud-estul Transilvaniei SI. Gheorghe
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991 Vasiliev Valentin; Aldea Ioan Al.; Ciugudean Horia
Civili:atia dacicà timpurie in aria intracarpaticà a
Romaniei. Contributii arheologice. a¸e:area fortificatà
de la Teleac Cluj-Napoca
Zaharia 1965 Zaharia Eugenia Remarques sur le Hallstatt ancien de
Transylvanie. Fouilles et trouvailles de Media¸ 1958
Dacia (N.S). IX p. 83-104

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

80



Plan 1 Sectiunile transversale (a) longitudinalá (b) ale cavitátii planul Pesterii Bulgárelu (c) cu
amplasarea sectoarelor cercetate arheologic (1 Andritoiu-Drasovean; 2 Roman-Diaconescu 3
autori necunoscuti).


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

81



Plan 2 Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu proIilul sudic al casetei C
1
/2001.



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

82



Plan 3 Ciulpáz-Pe¸tera Bulgàrelu proIilurile estic (a) si vestic al casetei C
1
/2001.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

83


Plan 4 CiulpázPe¸tera Bulgàrelu. Dispunerea complexelor (V1-4 G 1) pe orizontalá.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

84
















































Plan 5 CiulpázPe¸tera Bulgàrelu. Dispunerea complexelor (G 3-5 V 5-7) pe orizontalá.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

85















































Pl. I

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

86



Pl. II


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

87














































Pl. III


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

88













































Pl. IV


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

89













































Pl. V


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

90














































Pl. VI


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

91


Pl. VII


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

92















































Pl. VIII


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

93














































Pl. IX


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

94














































Pl. X


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

95













































Foto 1 - 2


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

96














Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

97


PIESE DE PODOABÄ DIN MATERII DURE ANIMALE
DESCOPERITE ÎN PE$TERA MARE, SAT CERI$OR,
COM. LELESE, 1UD. HUNEDOARA
Diana-Maria Sztancs
-
, Corneliu Beldiman
--


Résumé Obfets de parure en matiere dure animale decouvertes dans le site de Pe¸tera Mare, village de Ceri¸or,
comm. de Lelese, dep. de Hunedoara. La station prehistorique en grotte de Pestera Mare village de Cerisor comm. de
Lelese dep. de Hunedoara a ete systematiquement exploree d`un point de vue archeologique en 2000 par une equipe
coordonnee par le Dr. Sabin Adrian Luca Cristian Roman et Dragos Diaconescu. Le gisement dispose des couches
contenant des sequences d`habitat du Neolithique (culture de Turdas) de l`Eneolithique (culture de CotoIeni) et de
l`Âge du bronze (culture de Wietenberg phases II-III). De ce dernier niveau (III) ont ete recuperes deux perles
tubulaires entieres amenagees sur coquilles de Dentalium sp. recueillis tres probablement d`un gisement IossiliIere
localise dans la region sur le territoire actuel de la ville de Hunedoara. Les arteIacts (type III C1 selon la classiIication
de Beldiman 1999) sont tres bien conserves et permettent la lecture integrale des details morphologiques et des
stigmates de Iabrication et d'utilisation. L`ouvrage analyse toutes les indices de la Iabrication; realise uniquement par
Iracturation et par sciage des extremites anatomiques; les stigmates de cette operation sont clairement observables sur la
partie proximale (larges retouches d`impact ou de Iracturation par Ilexion) et sur la partie distale (traces de sciage) de la
piece CRM/III 1. Les indices de l`utilisation intense comme elements d`enIilage libre (collier) sont l`emoussement et le
lustre speciIique des extremites. Les coquilles sont couramment combines avec d`autres pieces d`enIilage comme les
perles en ceramique dont une de tres petites dimensions (ayant la Iorme d`etoile avec quatre branches) a ete retrouvee
dans une des pieces analysees. La presence des autres deux perles de même type dans l`inventaire d`une tombe
d`inhumation attribuee a la culture de Wietenberg du site de Pestera Cauce Iavorise l`hypothese de l`exploitation
courante du gisement IossiliIere par les communautes prehistorique de la region. L`ouvrage oIIre l`occasion de passer
en revue les plus anciennes decouvertes de coquillages utilises comme elements de parure sur le territoire du pays. La
demarche s`inscrit dans le contexte de l`etude systematique de l`industrie prehistorique des matieres dures animales et
plus precisement de la parure en provenance de Roumanie (Paleolithique Âge du bronze).
Contextul
Cavernamentele carstice de la Cerisor com. Lelese jud. Hunedoara se aIlá în partea esticá a
Muntilor Poiana Ruscá pe platoul Cerisor-Lelese dezvoltat între valea Runcului si valea
Sohodolului. În ultimii ani unele dintre pesterile cunoscute în aceastá regiune au Iost cercetate
sistematic din punct de vederea speologic si arheologic
1
. Rezultate notabile au oIerit mai ales
sápáturile din Pestera de la Cauce si cele din Pestera Mare
2
.
Pestera Mare (sau Pestera Nr. 1) este localizatá la circa 650 m nord-est de satul Cerisor pe
Dealul Romanului în partea superioará a versantului drept al Váii Runcului Iiind sápatá în calcarele
dolomitice speciIice structurii geologice a zonei. Ea are douá intrári si o lungime de 125 m. cu un
portal larg de 62/23 m care permite accesul într-o salá mare cu dimensiunile de 20/5/6 m
3
.

-
Universitatea «Lucian Blaga» Facultatea de Istorie si Patrimoniu «Nicolae Lupu» Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu România.
--
Universitatea Crestiná «Dimitrie Cantemir» Facultatea de Istorie Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucuresti 53 România; E-mail: corneliubeldiman¸hotmail.com.
1
CI. Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman 2004d; Beldiman Sztancs
2004a; Beldiman Sztancs 2004b; Sztancs 2004 (ultimele douá surse în prezentul volum); Luca Roman Diaconescu 2005.
2
Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004; Roman Diaconescu Luca 2000.
3
Ibidem p. 7-8.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

98
Cunoscutá prin descoperirea si cartograIierea ei de cátre membrii Clubului Speologilor
«Proteus» din Hunedoara în anul 1977 pestera a Iost sondatá arheologic în 1979 de cátre Tiberiu
Mari rezultatele cercetárii neIiind publicate iar materialele pierdute. În anul 1999 cu ocazia
desIásurárii Stagiului National de Arheologie Speologicá organizat de Muzeul «Castelul
Corvinestilor» din Hunedoara Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu Facultatea de Istorie si
Jurnalism si Clubului Speologilor «Proteus» din Hunedoara se realizeazá un sondaj de inIormare la
intrarea pesterii. Cercetárile sistematice de amploare au Iost derulate în anul 2000 sub conducerea
arheologilor Cristian Roman si Dragos Diaconescu si supervizarea proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca; ele au prilejuit participarea studentilor Universitátii «Lucian Blaga» din Sibiu Facultatea de
Istorie si Jurnalism; s-au executat douá sectiuni una în Sala Mare si alta la intrarea nr. 2.
StratigraIia decelatá în S1 (Sala Mare) include urmátoarele unitáti si etape de locuire:
» nivel I care acoperá direct patul pesterii gros de 2-10 cm cu materiale arheologice atribuite culturilor
Turdas (Iaza târzie contemporan nivelului II intermediar de la Turdas-,Luncá¨) si CotoIeni (Iaza II);
» nivel II atribuit culturii CotoIeni (Iaza III) în care s-au explorat resturile unei platIorme de
lut tasat cu inIrastructurá de bârne dispuse transversal pe axul lung al sálii; de asemenea în acelasi
nivel au apárut: resturile unei structuri pe schelet de lemn posterioare platIormei; resturile unui
paravan din pietre menit a apára de eIectele curentului de aer care se Iorma în dreptul unui culoar;
» nivel III atribuit culturii Wietenberg (Iaza II Iinalá începutul Iazei III) în care s-a surprins
o vatrá circulará cu gardiná din bolovani de dolomitá precum si gropi de pari de la o amenajare de
tip adápost pe schelet de lemn
4
.
Obiectivele studiului. Aspecte metodologice.
Utilizarea cochiliilor de entalium ca piese de podoabà
În contextul mai larg al valoriIicárii sistematice a descoperirilor IMDA preistorice din România
obiectiv urmárit în ultimii ani si în mediul cercetárii speciIice de la noi
5
ca si în ambianta care a stimulat
studiul si publicarea unor arteIacte speciIice cum sunt piesele preistorice de podoabá conIectionate din
elemente scheletice
6
studiul de Iatá urmáreste sá oIere o analizá exhaustivá a douá piese realizate pe
cochilii de gasteropode Iosile locale apartinând speciei Dentalium.
Demersul nostru oIerá totodatá prilejul trecerii în revistá pentru teritoriul României conIorm
ultimelor descoperiri si abordári a celor mai timpurii atestári ale Iolosirii cochiliilor acestei specii
în realizarea unor obiecte de podoabá destinate Iixárii sub Iormá de elemente multiple (sirag/colier
de márgele) pe o Iibrá sau Iir oarecare piele sau material textil (vegetal sau de origine animalá)
7
.
Cadrul metodologic al studierii obiectelor preistorice de podoabá la care ne raportám cu
prilejul prezentului demers este oIerit în primul rând de Caietul IJ al Fi¸elor tipologice ale
industriei preistorice a osului elaborat sub coordonarea dr. Henriette Camps-Fabrer
8
. În cuprinsul
sáu de reIerintá sunt pentru analiza cochiliilor: Iisa generalá a obiectelor de podoabá (0)
9
si mai
ales Iisele rezervate cochiliilor Iasonate (2.1. si 2.2.)
10
. De asemenea lucrarea dr. Yvette Taborin
reIeritoare la utilizarea cochiliilor ca elemente de podoabá în paleolitic rámâne un reper bibliograIic
Iundamental oIerind un model de analizá indispensabil
11
.
Cochiliile de gasteropode (melci) au Iost utilizate ca elemente de podoabá de la începuturile
paleoliticului superior (cultura aurignacianá) si apoi pe parcursul preistoriei în toate epocile. Ele
sunt de origine mariná atât Iosile de vârstá tertiará culese din puncte IosiliIere cât si specii
pleistocene culese din mediul litoral. În acest sens se pot da între altele ca exemple descoperirile

4
Ibidem p. 9-10 14.
5
Beldiman 1999; Beldiman Sztancs 2004 cu bibliograIia.
6
Terzea Beldiman 2003; Beldiman 2004a; Beldiman 2004b; Beldiman 2004c; Beldiman 2004e cu bibliograIia.
7
Beldiman 2004c.
8
Barge-Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991; cI. si prezentarea Caietelor de Fi¸e tipologice vol. I-X la Beldiman 2003.
9
Barge-Mahieu Taborin 1991.
10
Taborin 1991; Barge-Mahieu 1991.
11
Taborin 1993.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

99
din siturile aIlate în sudul Frantei (zona Pirineilor sau zona litoralului mediteranean)
12
; mai aproape
de regiunile noastre un exemplu valoros Iurnizeazá (sub raportul utilizárii Iosilelor diverse drept
materii prime pentru obiecte de podoabá) situl celebru în pesterá de la Bacho-Kiro Bulgaria
13
.
Speciile de gasteropode terestre sau de apá dulce nu au Iost utilizate decât în mod exceptional ca
materie primá pentru podoabele preistorice datoritá Iragilitátii speciIice. Cele mai cáutate erau
speciile având cochilii de dimensiuni mici si mijlocii cu pereti grosi. Se pot decela trei mari grupe
morIologice: cochiliile rotunjite (exemplu: Littorina); cochiliile alungite (exemplu: Turritella);
cochiliile în Iormá de tub usor curbat (exemplu: Dentalium)
14
.
Asimilate din punct de vedere tipologic si Iunctional márgelelor tubulare piesele realizate pe
cochiliile conice alungite ale speciei Iosile Dentalium din Iamilia Scaphopode constituie baza
gamei de obiecte de podoabá din cochilii în mezolitic neo-eneolitic si epoca bronzului cel putin
pentru jumátatea occidentalá a Europei
15
. Cantitátile mari în care se gáseste în zácámintele
IosiliIere procurarea relativ Iacilá si morIologia anatomicá a cochiliei acestei specii o Iac idealá
pentru o astIel de utilizare; singura necesitate de interventie tehnicá în vederea amenajárii este
segmentarea pe sectoare de lungimi variabile (prin táiere transversalá sau prin Iracturare) sau simpla
deschidere a cavitátii la ambele capete prin Iracturarea la nivelul extremitátii distale.
Màrgele de entalium în Peytera Mare
Cele douá márgele realizate pe cochilii de Dentalium s-au descoperit izolat cu ocazia
sápáturilor din S1/2000 în nivelul atribuit culturii Wietenberg. Ele au Iost prezentate si descrise
sumar în cuprinsul amplului raport de cercetare publicat în anul 2000
16
.
Cu aceastá ocazie autorii mentioneazá Iaptul cá în interiorul uneia dintre piesele pe care le
discutám s-a gásit o márgea micá de tip stelat
17
. Aceasta are patru prelungiri dispuse aproximativ ,în
cruce¨ si perIoratie centralá; dimensiuni: diametru maxim: 7 mm; grosime: 5 mm; diametrul perIoratiei:
25 mm (Iig. 3). Situatia descrisá oIerá un indiciu clar al realizárii colierului respectiv prin combinarea
unor márgele diIerite ca materie primá tip si dimensiuni. Rámâne de stabilit dacá márgeaua ceramicá s-
a pástrat în interiorul márgelei din cochilie ca urmare a Iixárii ambelor piese pe acelasi Iir la momentul
depunerii sau eventual ea a ajuns acolo prin plasare intentionatá Iárá prezenta obligatorie a Iirului de
suspendare. Rezolvarea acestei probleme nu modiIicá însá concluzia legatá de combinarea unor
elemente de suspendare din materii diIerite în coliere din care Iáceau parte si márgele din Dentalium.
Pentru descoperirile de piese preistorice de podoabá din România provenind din stratul de
culturá astIel de situatii sunt întâlnite în mod cu totul exceptional; subliniem ca atare o datá în
plus aceastá particularitate care individualizeazá descoperirea din Pestera Mare de la Cerisor.
Morfologie
Conventiile adoptate se reIerá exclusiv la identiIicarea pártii/extremitátii proximale (EP-PP)
având diametrul mai mare si a pártii/extremitátii distale (ED-PD) având diametrul mai mic.
Piesele apartin tipului III C1 din clasiIicarea elaboratá recent
18
.
Piesa CRM/III 1 (Iig. 1) este întreagá si în stare de conservare Ioarte buná. Ea are Iorma
anatomicá generalá usor curbatá iar proIilul supraIetelor anatomice tocit în mod discontinuu mai
ales la PP; în plan EP are contur sinuos accentuat rezultat în urma Iasonárii prin táiere transversalá
si al utilizárii care a determinat tocirea intensá si rotunjirea marginilor respective; totodatá pe douá

12
Taborin 1991 p. 1-2.
13
Kozlowski 1991 p. 33-43.
14
Taborin 1991 p. 3.
15
Ibidem p. 2; Barge-Mahieu 1991 p. 1-2.
16
Roman Diaconescu Luca 2000 p. 14-15. Adresám multumiri cálduroase colegului Cristian Roman pentru
amabilitatea de a accepta realizarea unui studiu detaliat al márgelelor de Dentalium descoperite în Pestera Mare de la Cerisor.
17
Piesa a Iost publicatá ca Iiind probabil de os Roman Diaconescu Luca 2000 p. 15 33 pl. IV/9. Examinarea ei
recentá cu mijloace optice (lupá microscop de micá putere) a permis precizarea deIinitivá a materiei prime care este lutul ars.
18
Beldiman 1999.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

100
sectoare sunt observabile desprinderi largi de circa 5 mm si late de 2 mm rezultate în urma
Iracturárii cochiliei. ED este usor oblicá în plan si prezintá pe un sector al circumIerintei lung de 3
mm o adânciturá de 2 mm având marginile tocite intens si rotunjite. La baza acestei adâncituri se
observá o portiune a santului de táiere dispus usor oblic Iatá de axul lung al piesei.
Piesa CRM/III 2 (Iig. 2) este de asemenea întreagá si în stare de conservare Ioarte buná. Ea
are parametri Ioarte apropiati de cei ai exemplarului anterior; Iorma anatomicá generalá este usor
curbatá iar proIilul supraIetelor anatomice tocit în mod discontinuu mai ales la PP; în plan EP are
contur slab sinuos aproape regulat usor oblic Iatá de axul lung; regulat rezultat în urma Iasonárii
prin táiere transversalá si al utilizárii care a determinat tocirea si rotunjirea marginilor respective;
nu sunt prezente desprinderile de Iracturare. ED este usor oblicá în plan si nu conservá urme de
táiere având margini uniIorme dar intens tocite si rotunjite.
Morfometrie
Dimensiunile pieselor sunt exprimate în mm. Se observá Iaptul cá ele sunt Ioarte apropiate iar
lungimea standard aleasá se situa probabil în jurul valorii de 55 mm.

Artefact L tot
Diam.
EP
Diam.
PM
Diam.
EP
Gros.
perete EP
Gros.
perete ED
CRM/III 1 56 9 75 5 12 1
CRM/III 2 53 9 75 5 12 1
Studiul tehnic
Practic situatia speciIicá a márgelelor tubulare realizate pe cochiliile speciei Dentalium
implicá absenta etapei debitajului si permite numai discutarea procedeelor de Iasonare.
Materia primá provine aproape în mod cert din punctul IosiliIer plasat pe teritoriul Iostului sat
Buituri (azi cartier al municipiului Hunedoara) în punctul numit ,Fântâna lui Ioan¨
19
. Materialul
comparativ utilizat de noi si cules din cuprinsul punctului IosiliIer mentionat sprijiná aceastá concluzie
20
.
Exploatarea punctului IosiliIer respectiv din estul Muntilor Poiana Ruscá poate Ii aláturi de
alte ratiuni prioritare de ordin strict economic unul din motivele sejurului periodic în zoná al
comunitátilor preistorice pe durata sezoanelor calde.
Fasonarea
Aceastá etapá are în vedere decuparea extremitátilor prin táiere transversalá cu un táis litic sau
metalic si Iracturarea prin Ilexiune sau percutie directá.
Urmele speciIice sunt conservate mai ales pe marginile piesei CRM/III 1; astIel la EP
observám cele douá desprinderi largi de 5 x 2 mm rezultate probabil în urma Iracturárii prin
percutie directá (Iig. 1/5-6). La ED táierea pe o directie usor oblicá prin recurgerea la un táis
probabil metalic (cutit de bronz?) a determinat producerea unui sant lung de 4 mm si adânc de circa
08 mm cu proIilul în V asimetric tocit în urma utilizárii (Iig. 1/3-4).
Urme de utilizare. Aspecte ale func(ionalità(ii
Fixarea liberá pe un Iir oarecare (Iie Iâsie de piele Iie sIoará realizatá din Iibre vegetale sau Iir de
lâná) a provocat tocirea intensá a marginilor extremitátilor care a dus la estomparea urmelor de táiere si
a determinat lustruirea lor puternicá (Iig. 1/5-6; 2/5-6). De asemenea tocirea relieIului anatomic al
supraIetelor (canelurile axiale) este un rezultat al Irecárii pe un suport textil sau de piele (vesminte?).

19
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoaná 1999 cu bibliograIia.
20
Multumim si pe aceastá cale dlui Marin Baicoaná presedintele Cercului Speologilor «Proteus» din Hunedoara care
ne-a pus la dispozitie spre studiu în iulie 2004 câteva cochilii de Dentalium aIlate în colectia sa culese din punctul respectiv.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

101
Se poate astIel Iormula concluzia dupá care márgelele tubulare pe cochilii de Dentalium erau
elemente de colier suspendate prin Iixare axialá pe Iir în combinatie cu alte elemente. În acest sens
dispunem de dovada oIeritá în mod neasteptatde o micá márgea ceramicá stelatá gásitá în
interiorul uneia dintre piesele analizate. În combinatii puteau însá intra si alte elemente de podoabá
din materii dure animale de Iixat pe Iir precum dintii de animale; piesele litice sau ceramice.
Observatiile Iácute în cazul celor douá piese descoperite în inventarul M 1/1998 din Pestera Cauce
atribuit de asemenea culturii Wietenberg constituie cea mai apropiatá analogie si oIerá indicii clare
privind rolul de elemente de sirag de purtat la gât al márgelelor de Dentalium. Spre aceastá concluzie ne
îndreaptá si analiza urmelor de uzurá pástrate. Piesele în discutie au putut Ii pierdute în pesterá sau
depuse/abandonate ritual caz relativ Irecvent în cursul preistoriei si documentat prin numeroase arteIacte
valoroase întregi descoperite în situri în aer liber sau din mediul endocarstic din România
21
.
Datare. Analogii.
Utilizarea cochiliilor ca piese de podoabà în preistoria României: cazul speciei entalium
Datarea arteIactelor descoperite în Pestera Mare de la Cerisor s-a Iácut pe baza analizei materialului
ceramic; acesta permite încadrarea în Iaza II Iinalá începutul Iazei III a culturii Wietenberg
22
.
În ceea ce priveste teritoriul României cea mai veche descoperire a unei cochilii de
gasteropode (specia Helix probabil perIorate si utilizate ca piesá de podoabá) se înregistreazá în
anii 1925-1926 ea provenind din sápáturile lui Nicolae N. Morosan în situl de la Ripiceni-,Stânca¨
nivelul V atribuit culturii gravettiene; datele asupra acestei descoperiri sunt însá prea sumare si
incerte iar utilizarea speciei amintite apare ca neobisnuitá pentru paleoliticul superior Iapt pentru
care semnalarea Iácutá de Nicolae N. Morosan trebuie privitá cu rezervá
23
.
Mai recent (2003) în situl gravettian de la Piatra Neamt-,Poiana Ciresului¨ nivelul I au Iost
descoperite patru cochilii Iosile bivalve apartinând speciei Congeria Iárá urme de interventie tehnicá; ele au
Iost culese dintr-un punct IosiliIer (databil în miocenul superior sau pliocenul inIerior aIlat probabil în zoná)
si aduse în sit Iiind legate în opinia descoperitorilor de apropierea morIologicá de simbolul vulvei
24
.
Pentru epipaleolitic (cultura tardigravettianá de aspect mediteranean) dispunem de mai multe
descoperiri de cochilii Iosile între care si cele mai vechi piese apartinând speciei Dentalium. AstIel
la Báile Herculane-,Pestera Hotilor¨ nivelul III Alexandru V. Grossu identiIica în lotul
malacoIaunei speciile: Lithogliphus naticoides Cepaea vindobonensis Helix pomatia si Cerithium
sp.; nu sunt mentionate urme de interventie tehnicá pe nici una dintre cochilii dar caracterul alogen
al unor astIel de resturi Iace posibilá culegerea lor în vederea utilizárii ca materii prime pentru
elemente de podoabá
25
. Situl binecunoscut de la Drobeta-Turnu Severin Schela Cladovei nivelul I
a livrat câteva cochilii de gasteropode perIorate; nu dispunem însá de alte precizári
26
. De la
Dubova-,Cuina Turcului¨ nivelurile I-II provine cel mai important lot epipaleolitic de piese de
podoabá realizate pe cochilii de gasteropode si lamelibranhiate; sunt atestate sase specii de origine
localá Iosilá sau subIosilá; din nivelul I au Iost recuperate douá cochilii de Dentalium una
Iragmentará iar alta întreagá; o altá cochilie de Dentalium provine din nivelul II ca si alte 52
cochilii perIorate apartinând speciilor: Theodoxus transversalis; Theodoxus danubialis;
Lythogliphus naticoides (dominantá cantitativ); Nassa (Cyclope) neritea; Zebrina detrita
27
. Dintr-un
alt sit plasat în imediata apropiere Dubova-,Pestera Climente II¨ se semnaleazá descoperirea în
nivelul epipaleolitic a unei cochilii Iragmentare de Dentalium
28
. Cercetárile de la Ostovul Banului

21
Vezi între multe altele cazul lingurii-spatule din Pestera Cauce (studiul din cuprinsul prezentului volum) sau
al márgelei din valva scoicii Spondylus gaederopus descoperitá în Pestera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor
Beldiman Sztancs 2004; Sztancs 2004; Nicoláescu-Plopsor et alii 1957.
22
Roman Diaconescu Luca 2000 p. 9-10 14.
23
Morosan 1938; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
24
Cârciumaru Márgárit et alii 2003; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
25
Mogosanu 1971; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
26
Boroneant 1980; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
27
Grossu 1970; Páunescu 1978; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
28
Boroneant 1979; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

102
au permis recuperarea din nivelul epigravettian a unei cochilii Iragmentare de Dentalium si a 20 de
cochilii ale speciei Theodoxus danubialis de origine localá Iasonate prin despicare
29
.
Datele relative la neo-eneolitic au Iost sintetizate la nivelul documentárii anilor `70; de Eugen
Comsa; el semnala prezenta speciei Dentalium în siturile (asezári si necropole) de la Andolina
Ceamurlia de Jos Cernica Glina Vádastra si Várásti
30
.
Pentru epoca bronzului respectiv cultura Wietenberg dispunem de articolul Ioarte bine
documentat al lui Tiberiu Jurcsak publicat în 1984 în care se Iac reIeriri la descoperirile din
binecunoscuta asezare de la Dersida
31
.
Pentru zona Muntilor Poiana Ruscá beneIiciem de datele relative la depozitul IosiliIer de la
Buituri semnalat din secolul al XIX-lea

si intrat în literatura paleontologicá drept un punct de
reIerintá
32
. Recent în urma sápáturilor din Pestera Cauce utilizarea cochiliilor de Dentalium
provenind din acest punct a Iost documentatá din nou pentru cultura Wietenberg; este vorba de douá
márgele Ioarte apropiate morIo-tipologic de piesele din Pestera Mare aIlate în inventarul
Mormântului nr. 1/1998 depuse în zona gâtului ceea ce sugereazá Iunctionalitatea pieselor
respective ca elemente de suspendat în sirag de tipul colierului
33
.
Concluzii
Descoperirea izolatá a douá márgele tubulare întregi realizate din cochilii ale speciei de
gasteropode Iosile Dentalium prilejuieste analiza detaliatá a indiciilor legate de amenajarea si
utilizarea lor ca si concluzii importante legate de exploatarea preistoricá a zácámântului IosiliIer
din zoná aIlat pe teritoriul Iostului sat Buituri. Amenajarea márgelelor s-a Iácut prin táiere
transversalá si Iracturare la ambele extremitáti iar tocirea intensá si lustruirea marginilor acestor
extremitáti ca si a supraIetelor anatomice sugereazá o utilizare relativ îndelungatá prin suspendare
axialá simplá liberá pe Iir probabil într-un sirag prin combinarea mai multor tipuri de márgele
si/sau a altor piese perIorate (ceramice litice din materii dure animale inclusiv dinti de animale.
Demersul nostru oIerá totodatá prilejul trecerii în revistá pentru teritoriul României conIorm
ultimelor descoperiri si abordári a celor mai timpurii atestári ale Iolosirii cochiliilor acestei specii în
realizarea unor obiecte de podoabá destinate Iixárii sub Iormá de elemente multiple (sirag/colier de
márgele) pe o Iibrá sau Iir oarecare piele sau material textil (vegetal sau de origine animalá); este
vorba de descoperirile epipaleolitice din zona Portilor de Fier (Dubova-,Cuina Turcului¨ nivelurile I-
II; Dubova-,Pestera Climente II¨ nivelul I; Ostrovul Banului nivelul I.
Prin aportul datelor Ioarte recente lucrarea contribuie la cunoasterea repertoriului podoabelor
epocii bronzului într-o regiune care beneIicia de bogate resurse economice dar si de puncte IosiliIere
importante care au Iost probabil cáutate sistematic si exploatate de comunitátile preistorice.


Explication des figures

Fig. 1 CRM/III 1: 1 2 vues generales; 3 4 details de la partie/ extremite distale (traces de
Iaçonnage et d`usure); 5 6 details de la partie/ extremite proximale (traces de Iaçonnage et
d`usure).
Fig. 2 CRM/III 2: 1 2 vues generales; 3 4 details de la partie/ extremite distale (traces de
Iaçonnage et d`usure); 5 6 details de la partie/ extremite proximale (traces de Iaçonnage et
d`usure).
Fig. 3 CRM: perles en ceramique en Iorme d`etoile retrouvee a l`interieur d`une des perles
tubulaires en Dentalium.

29
Boroneant 1970; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
30
Comsa 1973.
31
Jurcsak 1984.
32
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoaná 1999 cu bibliograIia.
33
Ibidem; Roman Diaconescu Luca 2000 p. 14-15; Luca Roman Diaconescu 2004 p. 48-49 237 pl. VI/1-2.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

103

Abrevieri bibliografice

ActaMP Acta Musei Porolissensis. Anuarul Muzeului Judetean
Sálaj Zaláu
CIMEC Institutul de Memorie Culturalá Ministerul Culturii si
Cultelor Bucuresti
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Muzeul «Castelul
Corvinestilor» Hunedoara
Dacia Dacia. Recherches et decouvertes archeologiques en
Roumanie Bucuresti
Dacia NS Dacia. Revue d`archeologie et d`histoire ancienne
Nouvelle Serie Bucuresti
Drobeta Drobeta. Anuarul Muzeului «Portilor de Fier» Drobeta-
Turnu Severin
ERAUL Etudes et recherches archeologiques de l`Universite de
Liege Liege
Materiale Materiale si cercetári arheologice Bucuresti
MemAntiq Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis
Muzeul Judetean de Istorie Neamt Piatra Neamt
Memoires de la SPF Memoires de la Societe Prehistorique Françise Paris
Prähistorische ZeitschriIt Prähistorische ZeitschriIt Berlin-New York
RevBist Revista Bistritei Complexul Muzeal Judetean Bistrita-
Násáud Bistrita
SCIVA Studii si cercetári de istorie veche si arheologie
Bucuresti
Speomond Speomond. Revista Federatiei Române de Speologie
Bucuresti
Tibiscus Tibiscus. Anuarul Muzeului Banatului Timisoara
UISPP Union Internationale des Sciences prehistoriques et
protohistoriques de l`UNESCO Paris


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

104

Bibliografie

Angelescu Oberländer-
Târnoveanu Vasilescu 2004
Angelescu Mircea-Victor; Oberländer-Târnoveanu
Irina; Vasilescu Florela (coord.) Cronica cercetàrilor
arheologice din Romania. Campania 2003. A XXXJIII-
a Sesiune nationalà de rapoarte arheologice, Cluf-
Napoca, 26-29 mai 2004 CIMEC Bucuresti
Baicoaná 1999 Baicoaná Marinas Molu¸te descoperite in urma
sàpàturilor arheologice in Pe¸tera de la Cauce
Speomond 4 p. 28-29
Barge-Mahieu 1991 Barge-Mahieu Helene Fiche coquillages neolithiques
în Barge-Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991
17 p.
Barge-Mahieu Bellier
Camps-Fabrer et alii 1991
Barge-Mahieu Helene; Bellier Claire; Camps-Fabrer
Henriette et alii Fiches typologiques de lindustrie
osseuse prehistorique. Cahier IJ. Obfets de parure
UISPP Commision de nomenclature sur l`industrie de
l`os prehistorique Publications de l`Universite de
Provence Aix-en-Provence
Barge-Mahieu Taborin 1991 Barge-Mahieu Helene; Taborin Yvette Fiche
generale des obfets de parure (0) în Barge-Mahieu
Bellier Camps-Fabrer et alii 1991 19 p.
Beldiman 1999 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in paleoliticul superior, epipaleolitic ¸i neoliticul
timpuriu pe teritoriul Romaniei, tezá de doctorat sub
conducerea dr. S. Marinescu-Bîlcu Institutul de
Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române
Bucuresti
Beldiman 2003 Beldiman Corneliu Recen:ie la Fiches typologiques
de lindustrie osseuse prehistorique. Cahiers I-X
RevBist 17 p. 372-386
Beldiman 2004a Beldiman Corneliu Parures paleolithiques et
epipaleolithiques de Roumanie (25 000-10 000 BP).
typologie et technologie în V. Dujardin ed. Table
Ronde sur le Paleolithique superieur recent. Industrie
osseuse et parures du Solutreen au Magdalenien en
Europe Angoulême (Charente France) 28-30
mars2003 Memoires de la SPF Paris (sub tipar)
Beldiman 2004b Beldiman Corneliu Art mobilier au Paleolithique
superieur en Roumanie în M. Otte ed. La
Spiritualite.Colloque organise par le Service de
Prehistoire de l`Universite de Liege UISPP 8eme
Commission: Paleolithique superieur 10-12 decembre
2003 ERAUL Liege (sub tipar)
Beldiman 2004c Beldiman Corneliu La parure au Paleolithique
superieur et a lEpipaleolithique en Roumanie. le
coquillage (manuscris)
Beldiman 2004d Beldiman Corneliu Descrierea materialului
arheologic în Luca Roman Diaconescu 2004 p. 75-
79
Beldiman 2004e Beldiman Corneliu Parures prehistoriques de
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

105
Roumanie. dents percees paleolithiques et
epipaleolithiques (25 000-10 000 BP) MemAntiq 23
p. 69-102
Beldiman Luca Roman
Diaconescu 2004
Beldiman Corneliu; Luca Sabin Adrian; Roman
Cristian C.; Diaconescu Dragos Ceri¸or, com. Lelese,
fud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale în
Angelescu Oberländer-Târnoveanu Vasilescu 2004 p.
85-94 469-475
Beldiman Sztancs 2004a Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
materiilor dure animale in cadrul culturii Starcevo-
Cri¸ din sud-vestul Transilvaniei. o lingurà-spatulà
descoperità in Pe¸tera Cauce, sat Ceri¸or, com. Lelese,
fud. Hunedoara Corviniana 8 p. 27-56
Beldiman Sztancs 2004b Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
preistoricà a materiilor dure animale din Pe¸tera
Cauce (manuscris) în Luca Roman Diaconescu 2005
Boroneant 1970 Boroneant Vasile La periode epipaleolithique sur la
rive roumaine des Portes de Fer du Danube
Prähistorische ZeitschriIt 45 1 p. 1-25
Boroneant 1979 Boroneant Vasile Descoperiri arheologice in unele
pe¸teri din Defileul Dunàrii în T. Orghidan St. Negrea
(ed.) Speologia Academia Româná Grupul de
cercetári complexe Portile de Fier Seria monograIicá
Bucuresti p. 140-185
Boroneant 1980 Boroneant Vasile Probleme ale culturii Schela
Cladovei-Lepenski Jir in lumina noilor cercetàri
Drobeta 4 p. 27-42
Cârciumaru Márgárit et alii 2003 Cârciumaru Marin; Márgárit Monica et alii Les
decouvertes d`art paleolithique de la valee de Bistrita
dans le contexte de l`art mobilier paleolithique de
Roumanie. Annales de lUniversite «Jalahia» de
Targoviste Section d`Archeologie et d`Histoire 4-5 p.
16-27
Comsa 1973 Comsa Eugen Parures neolithiques en coquillage
marins decouvertes en territoire roumain Dacia NS
17 p. 61-76
Grossu 1970 Grossu Alexandru V. Unele observatii asupra
gasteropodelor descoperite in straturile romanello-
a:iliene de la Cuina Turcului SCIVA 21 1 p. 45
Jurcsak 1984 Jurcsak Tiberiu Obiecte de podoabà de origine sudicà
in a¸e:area de epoca bron:ului de la Der¸ida (fud.
Sàlaf) ActaMP 8 p. 111-119
Kozlowski 1991 Kozlowski Janusz K. Lart de la Prehistoire en
Europe orientale Paris
Luca Roman Diaconescu 2004 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Diaconescu
Dragos Cercetàri arheologice in Pe¸tera Cauce (I)
(sat Ceri¸or, com. Lelese, fud. Hunedoara). Cu
contributii de Eugen Orlandea Cosmin Suciu si
Corneliu Beldiman Universitatea «Lucian Blaga»
Sibiu Institutul pentru Cercetarea si ValoriIicarea
Patrimoniului Cultural Transilvánean în Context
European Bibliotheca Septemcastrensis IV Sibiu
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

106
Luca Roman Diaconescu 2005 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Diaconescu
Dragos Cercetàri arheologice in Pe¸tera Cauce (II)
(sat Ceri¸or, com. Lelese, fud. Hunedoara)
Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu Institutul pentru
Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvánean în Context European Bibliotheca
Septemcastrensis V Sibiu (în pregátire)
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998 Luca Sabin Adrian; Sonoc Alexandru; Roman
Cristian C.; Ceriser Nicolae Cercetàri cu privire la
preistoria :onei Hunedoara Corviniana 4 p. 23-61
Mogosanu 1971 Mogosanu Florea Re:ultatele ultimelor sàpàturi
arheologice privind paleoliticul din Pe¸tera Hotilor de
la Bàile Herculane SCIVA 22 1 p. 3-14
Morosan 1938 Morosan Nicolae N. La station paleolithique de grotte
de Stanca Ripiceni Dacia 5-6 1935-1936 (1938) p. 1-
21
Nicoláescu-Plopsor et alii 1957 Nicoláescu-Plopsor Constantin S. et alii Santierul
arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r. Hateg)
Materiale 3 p. 41-49
Páunescu 1978 Páunescu Alexandru Epipaleoliticul de la Cuina
Turcului-Dubova Tibiscus 5 p. 11-56
Roman Diaconescu Luca 2000 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos; Luca Sabin
Adrian Sàpàturi arheologice in Pe¸tera nr. 1 (Pe¸tera
Mare) de la Ceri¸or (com. Lelese, fud. Hunedoara)
Corviniana 6 p. 7-59
Sztancs 2004 Sztancs Diana-Maria Recen:ie la Luca Sabin Adrian;
Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Cercetàri
arheologice in Pe¸tera Cauce (I) (sat Ceri¸or, com.
Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de Eugen
Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu Institutul pentru
Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvánean în Context European Bibliotheca
Septemcastrensis IV Sibiu Corviniana 8 (sub tipar)
Taborin 1991 TaborinYvette Fiche coquillages façonnes în Barge-
Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991 6 p.
Taborin 1993 Taborin Yvette La parure en coquillage au
Paleolithique XXIX
e
Supplement a Gallia-Prehistoire
Paris
Terzea Beldiman 2003 Terzea Elena; Beldiman Corneliu Pe¸tera nr. 1 din
Dambul Colibii. date paleontologice ¸i arheologice
RevBist 17 p. 33-43






Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

110


















Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

111


UN MORMANT NOUA INEDIT DE LA RÄDE$TI (1UD. ALBA)
Cristian Ioan Popa
-


Abstract An unpublished grave of Noua culture from Ràde¸ti (Alba County). In the year 2000 there was discovered
casually in the village on the occasion oI digging a ditch the rests oI a Noua grave. From the grave there were
conserved a part oI the legs and the Noua type pots deposited at the right oI the legs. The discovery represents the
evidence oI the presence here oI an isolated grave or oI a possible cemetery oI Noua culture.

Localitatea Rádesti se aIlá situatá pe malul stâng al Muresului la cca. 3 km sud-est de municipiul
Aiud. În hotarul satului au Iost descoperite de-a lungul timpului în puncte diIerite vestigii ce apartin
epocii neolitice (?) a bronzului culturii Basarabi ori perioadelor dacicá romaná si medievalá timpurie.
O nouá aparitie din cursul anului 2000 vine sá completeze repertoriul arheologic al localitátii
dar sá si nuanteze datele privitoare la epoca bronzului.
Descoperirea în cauzá s-a produs Iortuit în vatra de nord-vest a satului pe terasa înaltá a
Muresului în grádina Iamiliei Balasz Ioan
1
. Sáparea unui sant de canalizare cu lungimea de cca. 30
m si adâncimea de aproximativ 2 m a prilejuit dezvelirea partialá a unui mormânt de înhumatie.
Mormântul (pe care îl vom nota conventional M1/2000) a apárut la adâncimea de cca. 150 m
de la supraIata actualá a solului. În santul sápat au Iost surprinse membrele inIerioare ale
deIunctului Iárá a avea precizári asupra pozitiei exacte (chircitá sau întinsá pe spate). La dreapta
picioarelor se aIlau depuse douá vase ceramice întregi speciIice culturii Noua.
Descrierea inventarului funerar
a) Kantharos cu corpul globular prevázut cu douá toarte supraînáltate având sectiunea
tringhiulará. Pasta vasului este degresatá cu nisip si pietricele cu aspect aspru la pipáit Iapt ce include
recipientul în rândul speciei grosiere. Arderea este slabá pe ambele Iete prezentând nuante de cenusiu-
negru cu pete portocalii. Dimensiuni: h ÷ 85 ¹ 2 cm; D
Iund
÷ 55 cm; D
gurá
÷ 87 cm (pl. I/1; II/1);
b) kantharos cu corpul bombat partea superioará usor arcuitá spre exterior din care pornesc
douá toarte supraînáltate prevázute cu butoni si nervurá medianá. Pasta este degresatá cu nisip si
pietricele având aspect grosier cu toate cá se poate observa o tendintá de netezire a supraIetei
vasului. Pe ambele Iete arderea a Iost reductantá rezultând nuante de cenusiu. Dimensiuni: h ÷ 85
¹ 25 cm; D
Iund
÷ 55 cm; D
gurá
÷ 87 cm (pl. I/2; II/2).
În ambele vase se gásea la data descoperirii un pámânt de culoare neagrá. Alte piese de
inventar nu au Iost descoperite.
Remarcám în primul rând în cazul ceramicii dimensiunile identice a celor douá vase din
inventar cu diIerente date doar de Iormá si tipul tortilor. Aceastá constatare ne determiná sá le
considerám ca Iiind conIectionate simultan special pentru depunerea cu rol Iunerar în M 1.
Cele douá vase apartin atât tipologic cât si ca Iacturá repertoriului ceramic al culturii Noua.
Chiar dacá asemenea Iorme ceramice sunt întâlnite constant în acest mediu cultural analogiile
exacte sunt rare în majoritatea situatiilor vasele Iiind prevázute cu prag în zona gâtului sau

-
Universitatea «1 Decembrie 1918» Str. Nicolae Iorga nr. 13 Alba Iulia.
1
Datele privitoare la descoperire si piesele apárute cu acest prilej ne-au Iost Iurnizate de Ana-Maria Balasz studentá la
specializarea Muzeologie din cadrul Universitátii «1 Decembrie 1918» Alba Iulia. Îi multumim si pe aceastá cale.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

112
ornamentate. Pentru kantharos-ul cu corp globular (pl. I/1) analogii ne sunt oIerite de piese cu
aceeasi destinatie Iunerará din morminte dezvelite la Probota
2
Doina
3
si în imediata apropiere la
Teius
4
. Cel de-al doilea vas (pl. I/2) prezintá similitudini cu un vas apárut mai demult la Alba Iulia
5
.
Descoperirea Noua de la Rádesti completeazá lista vestigiilor de acest tip sesizate la nord de
vársarea Târnavei în Mures precum cele de la Aiud (cele mai apropiate geograIic)
6
Aiudul de Sus
7

Soimus (com. Rádesti)
8
si Obreja
9
. Materialelor gásite la Soimus Obreja si Aiud li s-au atribuit un posibil
caracter Iunerar
10
Iárá a avea întotdeauna date suIicient de relevante. Singurele descoperiri Iunerare Noua
sigure mai apropiate le aIlám în aval pe Mures la Teius localitate unde au Iost cercetate douá necropole
atribuite Iazei a II-a a culturii Noua situate în punctele numite Cetàtuie
11
si Sub Drum
12
. În privinta
obiceiului depunerii inventarului Iunerar la picioarele deIunctului remarcám larga sa utilizare în mediul
Noua exemplul cel mai apropiat oIerindu-l chiar mormintele învecinate de la Teius
13
.
În cazul de Iatá ne aIlám sigur în Iata unui mormânt Noua. De retinut cá în cei cca. 30 m cât
avea santul sápat în anul 2000 nu au apárut si alte urme similare Iapt ce pledeazá îndeosebi pentru
prezenta unei înmormântári izolate; în acelasi timp însá date Iiind limitele restrânse si caracterul
descoperirii nu poate Ii exclusá ipoteza existentei unei necropole la Rádesti. O potentialá sápáturá
sistematicá de inIormare ar putea lámuri aceastá dilemá.









Explanation of the figures

Pl. I Ceramic pots Irom the inventory oI the Noua grave Irom Rádesti (drawings).
Pl. II Ceramic pots Irom the inventory oI the Noua grave Irom Rádesti (photo).


2
Florescu 1991 Iig. 189/1.
3
Florescu 1991 Iig. 194/1.
4
Florescu 1991 Iig. 168/2.
5
Berciu Popa 1965a p. 547 Iig. 1/a.
6
În trei puncte: Microraion III (Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4; RepArhAlba 1995 p. 20) Pepiniera IAS
(Ciugudeanu 1978 p. 45 Iig. 3/14; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4; RepArhAlba 1995 p. 22) si Jatra ora¸ului
(Florescu 1991 p. 23 Iig. 173/6; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4).
7
Lazár 1977 p. 616 pl. II/1-4; Florescu 1991 p. 23-24; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 5.
8
Florescu 1991 p. 123 Iig. 171/1-2 (autor care conIundá Soimusu din judetul Alba cu cel din judetul
Hunedoara); Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 150.
9
Soroceanu 1973 p. 496-497 pl. 4/2; 7/3-7; Florescu 1991 p. 98; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 141 nr. 106.
10
Ciugudeanu 1978 p. 45; Florescu 1991 p. 98 123.
11
Berciu Popa 1965 p. 45-46; Popescu 1970 p. 499 nr. 48; Vasiliev et alii 1973 p. 27; Florescu 1991 p. 129-
130 Iig. 168; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 158.
12
Berciu Popa 1965 p. 39-50 Iig. 1-3; Florescu 1991 p. 130 Iig. 169-170; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 158;
Andritoiu Vasiliev 1993a.
13
Berciu Popa 1965 p. 40-44 Iig. 2-3 unde din cele sase morminte cercetate (unul Iiind rávásit) patru aveau
depuse în zona picioarelor unul sau douá recipiente.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

113

Bibliografie

Andritoiu Vasiliev 1993 Andritoiu Ioan; Vasiliev Valentin Cateva consideratii
privind cultura Noua in Transilvania Apulum XXVII-
XXX 1990-1993 p. 121-161
Andritoiu Vasiliev 1993a Andritoiu Ioan; Vasiliev Valentin Quelques
considerations concernant la culture Noua en
Transylvanie Culture et civilisation au Bas Danube 15 p.
101-123
Berciu Popa 1965 Berciu Ion; Popa Alexandru Un nou cimitir de tip Noua
la Teiu¸ Apulum V p. 39-50
Berciu Popa 1965a Berciu Ion; Popa Alexandru Urme ale culturii Noua la
Alba Iulia Apulum V p. 547-550
Ciugudeanu 1978 Ciugudeanu Horia Noi descoperiri arheologice pe
teritoriul fudetului Alba (I) Apulum XVI p. 39-53
Florescu 1991 Florescu Adrian C. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni
din Romania. A¸e:àri ¸i necropole CCDJ IX/Biblioteca
Thracologica I Cálárasi 1991
Lazár 1977 Lazár Valeriu Descoperiri arheologice in :ona Mure¸ului
miflociu Apulum XV p. 613-629
Pârvan 1926 Pârvan Vasile Getica. O protoistorie a Daciei Bucuresti
1926
Popescu 1970 Popescu Dorin Sàpàturile arheologice din Republica
Socialistà Romania in anul 1969 SCIV 21 3 p. 493-522
RepArhAlba 1995 Moga Vasile; Ciugudean Horia (eds.) Repertoriul
arheologic al fudetului Alba Bibliotheca Musei Apulensis
II Alba Iulia 1995
Soroceanu 1973 Soroceanu Tudor Descoperirile din epoca bron:ului de la
Obrefa (fud. Alba) ActaMN X p. 494-515
Vasiliev et alii 1973 Vasiliev Valentin; Badea Aurel; Man Ioan Douà noi
morminte scitice descoperite la Teiu¸ Sargetia X p. 27-43


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

114


Pl. I Vase ceramice din inventarul mormântului Noua de la Rádesti.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

115
















































Pl. II Vase ceramice din inventarul mormântului Noua de la Rádesti (Ioto).

1
2
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

116






Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

117


RESTURILE PALEOFAUNISTICE DIN A$EZAREA
HALLSTATTIANÄ TIMPURIE DE LA MEDIA$ - ,CETATE¨
Diana Bindea
-
, Sergiu Haimovici
--


Abstract - The paleofaunistical remains of the early Hallstatt settlement in Media¸-'Cetate`.The Iaunistical remains
that are the subject oI our study come Irom the settlement Medias the point 'Cetate¨. The bones represent 160
ascertained remains. With the exception oI a vertebra that belonged to a teleostean Iish 35-40 cm long and
approximately 1 kg (possibly a percide) all the other remains come Irom mammals. The domestic mammals are
predominant (9623 ° by the number oI Iragments and 8788 ° by the minimal number oI individuals).
The majority by the number oI Iragments is held by the goats and the sheep; they represent 3019 ° oI the hole
material. OI the 48 Iragments 12 are sheep and 6 are goats. The other Iragments were included in the category oI ovi-
caprines. Based on a hole sheep metacarpi we were able to estimate the height at the neck oI 6748 cm (aIter Teichert
DRIESCH BOESSNECK 1974 p.339). For the goats the size oI a kid was estimated at 50.02 cm (aIter Schramm
DRIESCH BOESSNECK 1974 p.341). The domestic horned cattle are smaller in number (2648 °) than the ovi-
caprines but they can be considered the main suppliers oI meat Ior the people oI the settlement. The size oI an
individual over 4-5 years old is very small about 9232 cm. The values obtained on two whole metacarpi that belong to
Iemales are bigger oI 11434 cm and 10224 cm. Domestic pigs have an important part in the economy oI this
population with 2516 ° close to the percent oI the horned cattle. We noticed the presence oI two Iemales and two
males. We have two Iragments oI horse a percentage oI 943. A whole metacarpi comes Irom an individual with a
height at neck oI 1403 cm. The dog holds 503 ° oI the Iragments that were ascertained. Remains oI the under-jaw
allowed in two cases the estimate oI the length oI the base oI the cranium. The values are 188 mm and 193 mm.
Wild mammals are poorley represented in the material that we studied. There are three Iragments all Irom a deer.
There is a rest oI an under-jaw Irom a wild boar; this species probably has two more Iragments that are hard to Irame
because oI their small size. These could belong to some Iemales oI wild boar. The roebuck is represented by a proximal
phalanx and a Iragment oI an under-jaw belongs to a bear.
The main occupation oI the inhabitants oI the settlement Irom Medias ,Cetate¨ was obviously the breeding oI
domestic animals (and agriculture). They also bred horses that were used Ior raiding but it is highly likely that this
animal was also consumed. Hunting had a low importance. They used to hunt deer wild boars roebucks and bears.
Occasionally they would probably Iish in the rivers Târnava Mare and Mosna.

PaleoIauna hallstattianá de pe teritoriul României în mod special cea de pe teritoriul
Transilvaniei este Ioarte putin studiatá. Dacá pentru celelalte zone ale tárii au apárut unele date în
publicatii de specialitate pentru Transilvania situatia este diIeritá. Pentru asezarea IortiIicatá de la
Teleac ne sunt Iurnizate câteva date Iaunistice
1
care din pácate se rezumá la un tabel cu Irecventa
pe specii
2
. O serie de inIormatii arheozoologice ne parvin chiar din localitatea ce Iace si obiectul
studiului nostru. Sápáturile eIectuate în anii 1973-1974 la Medias în partea de nord-vest a orasului
în punctul numit ,Gura Câmpului¨ au adus inIormatii privind viata economicá a locuitorilor si din
perspectiva studiului Iaunistic
3
. În ambele cazuri mai sus mentionate lipsesc datele morIologice si
biometrice împiedicând astIel eIectuarea unor bune analogii.
Resturile Iaunistice ce Iac obiectul studiului nostru provin din asezarea de la Medias. Localitatea
este situatá în Podisul Târnavelor la aproximativ 300 m altitudine pe râurile Târnava Mare si Mosna.

-
Muzeul National a Transilvaniei Str. C. Daicoviciu nr.2 Cluj-Napoca.
--
Facultatea de Biologie Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» Iasi.
1
Determinári eIectuate de C. Lisovschi-Chelesanu si transmise autorilor citati de noi doar sub Iorma unui tabel
cu speciile de animale si Irecventa lor.
2
Vasiliev Aldea Ciugudean 1991 p. 162.
3
Blájan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 36-37 42; 1980 p. 203-204 211 214.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

118
Vegetatia podisului este reprezentatá în special prin páduri de carpen si gorun pástrate doar pe culmile
dealurilor si pajisti secundare mezoxeroIile
4
.
Punctul în care au Iost eIectuate sápáturile arheologice
5
este o coliná numitá ,Cetate¨ situatá în
nord-estul orasului cu douá terase una îngustá márginitá de o pantá abruptá si împáduritá si o terasá mai
largá pe care a Iost descoperitá asezarea hallstattianá pe trei nivele de locuire
6
. Aceste nivele de locuire (I-
III) marcheazá cea de-a doua etapá a Hallstattului timpuriu din Transilvania numitá Hallstatt B
7
.
Lotul osteologic însumeazá 160 resturi determinate. Cu exceptia unui corp vertebral ce
apartinuse unui peste teleostean un exemplar de 35-40 cm lungime si de aproximativ 1 kg (posibil
un percid) toate celelalte resturi provin de la mamiIere. Distributia pe specii (Tab. 1 Fig. 1) aratá
predominanta mamiIerelor domestice ce ating procentajul de 9623 ° dupá numárul de Iragmente
si 8788 ° dupá numárul minim de indivizi. Sunt prezente toate speciile domestice comune în
asezárile de epoca bronzului si dacice din România.
Ovicaprinele sunt majoritare prin numárul de Iragmente; reprezintá 3019 ° din totalul
materialului. Din cele 48 de Iragmente cu o distributie relativ echilibratá pe regiuni anatomice 12
apartin ovinelor si 6 caprinelor celelalte Iiind categorisite în Iormatiunea artiIicialá a ,ovicaprinelor¨.
De la Ovis provine un Iragment de craniu neural cu o parte a zonei Irontale pe care se poate
observa o slabá ridicáturá de cca. 1 cm înáltime; acest corn mic nu ajungea la exterior probabil nici
nu se simtea pe viu prin palpare. Fragmentul apartinea prin urmare unui individ acornut. De la oaie
mai provin: 1 Iragment de omoplat 4 Iragmente de humerus unul dintre ele apartinea probabil
unui mascul (lt. ep. dist. ÷ 35 mm; lt. trohlee ÷ 33 mm) 1 Iragment de radius 1 Iragment de Iemur
2 Iragmente tibiale si 2 metacarpiene unul întreg si un rest proximal.
De la Capra au Iost determinate: 1 rest de corn rupt cátre bazá si vârI plan-convex în
sectiune gracil provenit de la o Iemelá 2 Iragmente distale de humerus 1 Iragment distal de radius
si 2 metacarpiene unul întreg si un rest proximal.
Din cei 8 indivizi estimati cel putin 4 sunt ovine si 2 caprine. Vârstele de sacriIicare sunt variate:
2 indivizi de aproximativ 1 an unul de aproximativ 2 ani unul de aproximativ 3 ani unul între 4 si 5 ani
si unul între 5 si 7 ani. Un metacarp neepiIizat distal provine de la un ied mai mic de 15 ani.
Pe baza unui metacarp întreg de ovin a Iost posibilá estimarea înáltimii la greabán de 6748
cm
8
. Pentru caprine pe baza metacarpului neepiIizat distal s-a apreciat talia unui ied de 5002 cm
9
.
Aceste valori si datele metrice (Tab. 2) indicá ovine de talie mijlocie si o caprine de talie micá.
Comparativ cu ovinele din alte asezári hallstattiene din tará: Remetea Mare Gomila lui Pitut
10

unde valoarea medie a taliei este 605 cm; Rasova Malul Rosu
11
unde valoarea este de 5926 cm
si Curteni
12
unde valoarea este de 618 cm oaia de la Medias este semniIicativ mai mare.
Bovinele domestice desi înregistreazá un procentaj mai redus (2648 °) decât cel al
ovicaprinelor pot Ii considerate principalele Iurnizoare de carne pentru locuitorii asezárii dacá tinem
cont de Iaptul cá o vitá Iurniza în medie 250 kg carne Iatá de numai 30 kg carne date de o oaie si 60 kg
carne de la un porc primitiv
13
. În plus la Medias raportul indivizilor de vitá/oaie/porc este de 6/8/9.
Din regiunea cranianá s-au pástrat 3 resturi de craniu neural si 2 coarne. Un Iragment de corn
drept cu regiunea bazalá ruptá pe Iata interná cu rugozitáti relativ sterse indicá un individ mare. La
cca. 4 cm de bazá prezintá o táieturá putin adâncá; cu sigurantá se utiliza tocul cornos al cornului în
diverse scopuri. Un corn stâng rupt si reîntregit are o portiune de Irontal pe care se vád mai multe
táieturi consecutive; astIel de táieturi existá si pe Iata anterioará a bazei cornului. Cornul situat aproape

4
Ghinea 2002 p. 1263.
5
Sápáturi eIectuate de Ion Nestor si Eugenia Zaharia în anul 1958.
6
Zaharia 1965 p. 83-84.
7
Zaharia Morintz 1965 p. 454.
8
Driesch Boessneck 1974 p. 339 (dupá Teichert).
9
Driesch Boessneck 1974 p. 341 (dupá Schramm).
10
El Susi 1988 p. 156.
11
Vasilescu Ureche Haimovici 1976 p. 33.
12
Haimovici 1980 p. 224.
13
Haimovici 1987 p. 147-149 151.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

119
în acelasi plan cu craniu perpendicular pe acesta se îndreaptá lateral ti usor înainte (anterior). Lungimea
maximá si indicele de aplatizare (Tab. 2) indicá un corn mic cu sectiune relativ rotundá.
Resturile maxilare au evidentiat indivizi cu erodári puternice ale dentitiei cu vârste de peste 5
ani. În ceea ce priveste scheletul postcranian se remarcá predominanta Iragmentelor osoase din
regiunea membrelor anterioare. Dacá excludem Ialangele în numár de 12 au Iost identiIicate doar
2 oase de la membrele posterioare Iatá de 13 resturi provenite de la membrele anterioare.
Din cei 6 indivizi prezumati doar unul avea aproximativ 25 ani în momentul sacriIicárii pentru
unul nu se poate preciza vârsta iar ceilalti 4 depásiserá 5 ani dupá cum urmeazá: un individ de
aproximativ 5 ani unul de aproximativ 6 ani unul cu vârstá cuprinsá între 7 10 ani si unul peste 10 ani.
Estimarea taliei bovinelor
14
s-a realizat pe baza a 3 oase întregi. Talia calculatá dupá un
humerus provenit de la un individ de peste 45 ani are o valoare Ioarte micá de 9232 cm. Valorile
obtinute pe baza a douá metacarpiene întregi apartinând unor Iemele sunt mai mari 11434 cm si
10224 cm. Remarcám cá în asezare apar atât vite de dimensiuni mici dar si vite de dimensiuni
mai mari. Unul dintre radiusuri prezintá o látime proximalá mare (79 mm) Iatá de celelalte trei
radiusuri (Tab. 2). Acesta poate sá proviná de la un mascul sau de la un castrat. În comparatie cu
vitele din alte asezári hallstattiene vitele de la Medias cu o talie medie de 10297 cm sunt
asemánátoare cu vitele de la Remetea Mare Gomila lui Gabor
15
si mai mici decât cele de la
Remetea Mare Gomila lui Pitut
16
si Curteni
17
.
Suinele domestice ocupá un loc important în economia populatiei detinând un procent de
2516 ° apropiat de cel al bovinelor. Cele 40 de Iragmente provin de la minimum 9 indivizi. O
pondere însemnatá o detin resturile maxilare (superioare si inIerioare) ce au Iurnizat inIormatii
asupra vârstei dar si asupra sexului suinelor. Remarcám prezenta a 2 Iemele si a 2 masculului.
Un rest mandibular cu lungimea simIizei de 73 mm este posibil sá proviná de la o Iemelá de
mistret. Incertitudinea apartenentei la specia domesticá planeazá si asupra unui calcaneu cu
tuberozitatea osiIicatá (lg.max.÷87 mm). Si acesta ar Ii putut sá apartiná unei Iemele de mistret.
Talia acestui individ a Iost estimatá la 8125 cm
18
.
Dupá dentitie vârstele de sacriIicare ale porcilor nu depásesc 25 ani. Dupá scheletul
postcranian având în vedere existenta unor oase lungi epiIizate existau si porci de peste 25 ani
pâná spre 4 ani (maturi si reproducátori). Un individ a Iost sacriIicat sub 1 an.
Unul din metapodiile de porc este ars puternic. Datele metrice (Tab. 2) indicá un porc de talie relativ
mare. Nu a Iost posibil calculul înáltimii la greabán dacá nu luám în considerare talia stabilitá mai sus.
Calul cumuleazá 15 Iragmente ceea ce reprezintá un procent de 943 ° provenite de la 3
indivizi. Un rest mandibular cu premolarul 1 decidual provine de la un mînz de sub 1 an probabil Iemel
(caninul este absent). Existá de asemenea patru dinti jugali inIeriori de la P
4
la M
3
care ar putea
apartine aceluiasi individ de aproximativ 10-12 ani. Pentru cel de-al treilea individ nu a Iost posibilá
aprecierea vârstei dar depásise 15 ani. Un Iragment distal de humerus prezintá la nivelul condilului
urme de táieturi. Acestea aláturi de aspectul Iragmentar al materialului (de resturi menajere) pot Ii
indicii al consumului speciei de cátre populatia de la Medias. Un metacarp întreg provine de la un
individ cu o înáltime la greabán de 1403 cm. Era deci un exemplar înalt bun pentru cálárie.
Câinele reprezintá 503 ° din totalul Iragmentelor determinate. Cele 8 resturi provin de la 3
indivizi. Resturile mandibulare (în numár de 3) au permis în douá cazuri estimarea lungimii bazale a
craniului (Tab. 2). Valorile obtinute sunt 188 mm si 193 mm. Acestea corespund unor exemplare de
talie mare. Al treilea rest mandibular este de dimensiuni mai mici. Au mai Iost determinate un Iragment
distal de humerus si 4 metapodii ce provin cu certitudine de la doi indivizi de talii diIerite.
MamiIerele sálbatice sunt slab reprezentate în esantionul Iaunistic analizat. Cerbului îi revin
3 Iragmente de la un individ sub 35 ani (probabil Iemel). De la mistre( provine un rest mandibular
cu M
3
puternic erodat corespunzátor unui individ de 6-8 ani. Dupá cum am speciIicat deja

14
Driesch Boessneck 1974 p. 336 (dupá Matolcsi).
15
El Susi 1997 p. 50.
16
El Susi 1988 p. 155.
17
Haimovici 1980 p. 224.
18
Driesch Boessneck 1974 p. 341 (dupá Teichert).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

120
mistretului i-ar mai putea Ii atribuite încá 2 Iragmente un rest mandibular si un calcaneu care prin
dimensiunile lor sunt diIicil de încadrat. Acestea ar putea apartine unor exemplare Iemele de
mistret. Càpriorul este reprezentat printr-o Ialangá proximalá probabil anterioará iar de la urs
provine un Iragment mandibular cu corp si ram cu caninul cázut din alveolá dar recuperat
(înált.coroaná~27; diam.mare÷23; diam.mic÷13). Dupá alveola caninului urmeazá o alveolá Ioarte
micá a lui P2 (2 mm) apoi un diastem lung de 27 mm alveola lui P3 de asemenea Ioarte micá.
Dintii prezenti în mandibulá sunt P4 M3. P4 are un singur cuspid ascutit carnasiera (M1) prezintá
3 cuspizi la trigonid si 3 la talonid la Iel sunt cuspizii lui M2 dar mai grosi; M3 prezintá o eroziune
puternicá. Este posibil ca individul sá Ii Iost o Iemelá destul de în vârstá.
Spectrul Iaunistic al asezárii de la Medias ,Cetate¨ se apropie cel mai mult de cel al asezárii
de la Curteni (jud. Vaslui) plasatá tot într-o zoná de podis ce apartine însá Hallstattului târziu.
Asemánarea constá în primul rând în ponderea Ioarte micá a speciilor sálbatice dar sunt
comparabile si Irecventele speciilor domestice
19
.
În ceea ce priveste similitudinile cu situri hallstattiene contemporane din Transilvania (unde din
pácate studiile arheozoologice sunt Ioarte putine) vom Iace reIeriri la resturile Iaunistice decoperite în
asezárile de la Medias ,Gura Câmpului¨ (jud. Sibiu) Teleac (jud. Alba) si Zau de Câmpie (jud.
Mures). La Medias ,Gura Câmpului¨
20
Irecventa speciilor sálbatice este mult mai mare de 2093 °
Iatá de Irecventa obtinutá de noi în punctul ,Cetate¨ de numai 377 °. Este interesat de observat
aceastá diIerentá între douá situri contemporane si atât de apropiate geograIic (ambele sunt situate în
nordul orasului Medias). Ca elemente diIerite în componenta Iaunei sálbatice între cele douá puncte
mentionám prezenta la ,Gura Câmpului¨ a bourului iar la ,Cetate¨ a ursului iar în ceea ce priveste
mamiIerele domestice ponderea bovinelor este semniIicativ mai mare la ,Gura-Câmpului¨ (4279 °)
iar ovicaprinele si suinele sunt mai slab reprezentate (1813 ° respectiv 1441 °).
Analogia cu asezarea de la Teleac relieIeazá o pondere dar si o diversitate mai mare a speciilor
sálbatice decât la Medias ,Cetate¨
21
. Sesizám însá o eroare în lista de specii sálbatice de la Teleac
unde printre mamiIerele sálbatice Iigureazá Myocastor coypus (nutria) specie originará din Lumea
Nouá inexistentá deci în Iauna României în acea perioadá. Este posibil sá Ii Iost vorba despre Castor
fiber (castorul) tot un rozátor dar mai mare ca talie speciIicá ce avea în zoná elementele mediale
necesare prezentei sale (pádurea si râul). Din pácate desi au Iost descoperite o serie de oase întregi de la
mamiIerele domestice nu existá date metrice care sá ilustreze tipul si talia populatiilor de animale
crescute la Teleac Iapt valabil de altIel si pentru esantionul de la Medias ,Gura Câmpului¨ încât nu
putem realiza comparatii cu materialul nostru la care noi am prezentat aceste date.
În asezarea de la Zau de Câmpie a Iost descoperit un strat hallstattian timpuriu din care provin
123 resturi Iaunistice determinate
22
. Analiza lor indicá diIerente mari în ceea ce priveste modul de
exploatare al speciilor Iatá de asezarea de la Medias ¨Cetate¨. La Zau de Câmpie peste jumátate
din material apartine bovinelor domestice în timp ce ovicaprinele si suinele înregistreazá aproape
jumátate din procentajele lor de la Medias. De asemenea talia ovinelor (singura specie de la Zau de
Câmpie pentru care a Iost posibilá estimarea înáltimii la greabán) este mai mare la Medias (6748
cm Iatá de 6259 la Zau). În plus speciile sálbatice sunt mai bine reprezentate la Zau de Câmpie.
Principala ocupatie a locuitorilor asezárii hallstattiene timpurii de la Medias ,Cetate¨ era
evident cresterea mamiIerelor domestice (aláturi de agriculturá). Se cresteau în egalá másurá
ovicaprine (în special oi) bovine si suine principalele Iurnizoare de carne dar si de produse
secundare (lapte lâná máduvá) si materie primá pentru unelte. De asemenea se cresteau cai pentru
cálárit dar Ioarte probabil cá acest animal era si consumat. Vânátoarea avea o importantá Ioarte
scázutá. În páduri (care cu sigurantá erau mai extinse decât astázi) se vânau cerbi mistreti cápriori
si ursi Iauná existentá partial (exceptie: ursul si probabil cerbul) si în prezent în zoná. Probabil cá
ocazional locuitorii pescuiau în râurile Târnava Mare si Mosna. Vertebra de peste descoperitá

19
Haimovici 1980 p. 224.
20
Blájan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 37; 1980 p. 211.
21
Vasiliev Aldea Ciugudean 1991 p. 162.
22
Material inedit. Sápáturi eIectuate în anul 1996 de cátre Gheorghe Lazarovici si Zoia Maxim cárora le
multumim pentru resturile Iaunistice pe care ni le-au oIerit pentru studiu.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

121
aláturi de resturile de Unio gásite la Medias ,Gura Câmpului¨
23
ne dau inIormatii asupra
ambientului. Pesti de talie mare si scoici apartinând genului Unio nu tráiesc în ape mici izvoare
pâraie cu ape repezi deci sunt indicatorii existentei unui râu cu maluri námoloase (Târnava Mare).













Explanation of the figures


Figure 1 The Irequency oI the mammals by the number oI the Iragments and the MNI (the
minimal number oI individuals) (°)
Figure 2 The average size (cm) oI some domestic species in the romanian hallstatt
settlements
Figure 3 The ratio between the domestic mammals and the wild ones in the transilvanian
hallstatt settlements
Table 1 The Irequency oI the mammal species discovered at Medias ,Cetate¨
Table 2 The metric data (mm) o Ithe bone remains Irom the settlement at Medias ,Cetate¨
























23
Blájan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 42; Blájan Stoicovici Georoceanu 1980 p. 214.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

122
Bibliografie

Blájan-Stoicovici-Georoceanu 1979 Blájan Mihai; Stoicovici Eugen; Georoceanu
Paul Contributii la cunoa¸terea vietii economice
a populatiei hallstattiene din :ona Media¸
(fud.Sibiu) Sargetia XIV p. 35-44
Blájan-Stoicovici-Georoceanu 1980

Blájan Mihai; Stoicovici Eugen; Georoceanu
Paul Contributions a la connaissance de la vie
economique de la population hallstattienne de la
:one de Media¸ (dep. de Sibiu, Roumanie) în
Actes du II
e
Congres International de
Thracologie I Bucuresti p. 203-214
Driesch-Boessneck 1974 Driesch Angela von den; J. Boessneck Jan
Kritische Anmerkungen :ur Widerristhòhen-
berechnung aus Laàngenmaßen vor- und
frùhgeschichtlicher Tierknochen BLV-Verlags-
gesellschaIt München 40 22 4 p. 325-348
El Susi 1988

El Susi Georgeta Consideratii privind fauna din
a¸e:area hallstattianà timpurie de la Remetea
Mare Gomila lui Pitut Thraco-Dacica IX 1-2
p. 153-160
El Susi 1997

El Susi Georgeta Resturile de faunà dintr-o
locuintà hallstattianà de la Remetea Mare
Gomila lui Gabor (fudetul Timi¸) Analele
Banatului Serie nouá V p. 47-53
Ghinea 2002

Ghinea Dan Enciclopedia geograficà a
Romaniei Bucuresti
Haimovici 1980

Haimovici Sergiu Studiul materialului
paleofaunistic din a¸e:area hallstattianà tar:ie de
la Curteni (fud.Jaslui) Cercetári Istorice Serie
nouá XI p. 223-227
Haimovici 1987

Haimovici Sergiu Cre¸terea animalelor la geto-
daci (sec. IJ i.e.n. sec. I e.n.) din Moldova ¸i
Muntenia Thraco-Dacica VIII 1-2 p. 144-153
Nestor-Zaharia 1960

Nestor Ion; Zaharia Eugenia Sàpàturile de la
Media¸ Materiale si cercetári arheologice VII p.
171-178
Vasilescu-Ureche-Haimovici 1976

Vasilescu-Ureche Rodica; Haimovici Sergiu
Studiul preliminar al materialului faunistic din
a¸e:area hallstattianà de la Rasova (Malul Ro¸u)
Pontica IX p. 29-36
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991

Vasiliev Valentin; Aldea Ioan Al.; Ciugudean
Horia Civili:atia dacicà timpurie in aria
intracarpaticà a Romaniei. Contributii
arheologice. A¸e:area fortificatà de la Teleac
Cluj-Napoca
Zaharia 1965

Zaharia Eugenia Remarques sur le Hallstatt
ancien de Transylvanie. Fouilles et trouvailles de
Media¸ 1958 Dacia N.S. IX p. 83-104
Zaharia-Morintz 1965

Zaharia Eugenia; Morintz Sebastian Cercetarea
Hallstattului timpuriu din Romania SCIV 16 3
p. 451-462
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

123

Anexe

Fig. 1 Frecven(a mamiferelor dupà numàrul de fragmente yi dupà
NMI (º)
0 20 40 60 80 100 120
Ovis aries / Capra hircus
Sus scrofa domesticus
Canis familiaris
Sus scrofa ferus
Ursus arctos
Mamifere sàlbatice
Nr. Irg. NMI


Fig. 2 Talia medie (cm) a unor specii domestice
în ayezàri hallstattiene din România
102,9 103
112,3
108
67,4
60,5 61,8
59,2
140,3
139,2
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Medias Gomila lui Gabor Gomila lui Pit ut Curt eni Rasova
Bos taurus Ovis aries Equus caballus



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

124


Tabel 1 Frecventa speciilor de mamiIere descoperite la Medias ,Cetate¨

Specia
Fragmente Indivizi
Nr. º Nr. º
Ovis aries / Capra hircus 48 3019 8 2424
Bos taurus 42 2642 6 1818
Sus scrofa domesticus 40 2516 9 2727
Equus caballus 15 943 3 909
Canis familiaris 8 503 3 909
Mamifere domestice 153 9623 29 8788
Cervus elaphus 3 189 1 303
Sus scrofa ferus 1 063 1 303
Capreolus capreolus 1 063 1 303
Ursus arctos 1 063 1 303
Mamifere sàlbatice 6 377 4 1212
Total 159 33


Fig. 3 Raportul mamifere domestice / mamifere sàlbatice în ayezàri
hallstattiene din Transilvania
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Medias "Cetate" Zau de Câmpie Teleac Medias "Gura Câmpului"
MamiIere domestice MamiIere sálbatice
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

125

Tabel 2 Datele metrice (mm) ale resturilor osoase din asezarea de la Medias ,Cetate¨

















































Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

126






Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

127

URME ALE PRELUCRÄRII LEMNULUI LA GETO-DACI
DESCOPERITE ÎN 1UDETUL HUNEDOARA
Gino-Mario Cràciun
-


Abstract - Historical marles of wood processing at the Getas and Dacians discovered in Hunedoara County. Wood
was greatly appreciated in the getas and dacians culture. It was used both in the military and civil constructions. A
whole range oI vessels and Iurniture was made oI wood. The riches oI Dacia`s Iorests was shown even on Traian`s
Column in Rome. As it is a perishable stuII wood was discovered carbonized aIter intense Iires. Remains oI carbonized
wood were discovered in the old cities oI Bánita Costesti Piatra-Rosie Sarmizegetusa and in the little inhabited areas
Cozia Câmpuri-Surduc Meleia Rudele. In some cases wood was preserved because its humidity as in the water tank in
the city oI Costesti or in the decantation barrel and the water in Sarmizegetusa. Processing oI wood was most important
in the dacian culture this being proved too by the discovery several woodwork tools like: axes broad axes (hatchets)
wood saws planes. The tools were discovered both in together in storage places (Sarmizegetusa) or single ( Valea
Cucuisului Câmpuri- Surduc). Based on archaeological discoveries the Iorests in the area that the theses describes
were composed mainly oI oaks beeches Iir-trees oak-groves.

Lemnul s-a bucurat de o mare pretuire din partea geto-dacilor dovadá stá locul important ce i
s-a rezervat aláturi de metale si ceramicá în sistemul economic.
În arhitectura dacicá majoritatea constructiilor au Iost ridicate din lemn. IndiIerent dacá ele erau
adâncite în pámânt sau la supraIatá dacá aveau la bazá o temelie de piatrá sau nu dacá erau patrulatere
poligonale sau rotunde cea mai mare parte a materialului de constructie o constituiau diIeritele esente
de lemn. Chiar si grandioasele constructii din piatrá Iasonatá zidurile de cetate sau de sustinere a
teraselor necesitau mari cantitáti de lemn Iasonat ce le asigurau rezistenta si stabilitatea. Tot din lemn se
conIectionau o serie de vase (coIe donite cáni butoaie) si mobilierul încáperilor.
Bogátia în lemn a regiunilor locuite de geto-daci este mentionatá de Florus care spune cá
,dacii tráiesc nedezlipiti de munti¨. Tot Florus aminteste cá în anul 74 î.Hr. generalul Scribonius
Curio urmárind pe daci si scordiscii care náváleau în sudul Dunárii se opreste pe tármul drept al
Iluviului si nu îndrázneste sá-l treacá din cauza codrilor întunecosi.
Multimea pádurilor de pe teritoriul patriei noastre apare reprezentatá si pe Columna lui
Traian. Armata romaná este prezentatá strábátând páduri si construind castre
1
. Tot pe columná sunt
prezentate constructii civile si militare dacice din lemn care sunt incendiate
2
.
Vasile Pârvan reIerindu-se la utilizarea lemnului de cátre geto-daci aIirma cá: ,dar nu numai
cetátile casele uneltele de lucru si mijloacele de transport geto-dacice erau de lemn ci si întreaga
mobilá si chiar vasele de întrebuintare zilnicá
3
.
Fárá a Ii cunoscut varietatea si numárul impresionant al pieselor de Iier de pe teritoriul Daciei
Vasile Pârvan aIirma cá ,agricultura si gospodária geticá e încá în epoca lemnului¨.
4

Din pácate lemnul Iiind un material Ioarte perisabil s-au pástrat Ioarte putine obiecte din lemn de
cele mai multe ori acestea Iiind gásite în asezárile dacice sub Iormá carbonizatá în urma incendiilor.
Zidul dacic este ridicat din blocuri mari de piatrá grupate în doi parametrii între care a Iost
asezat pámânt. Parametrii se legau cu ajutorul unor grinzi de lemn asezate transversal pe toatá

-
Scoala Generalá nr. 11 str. Rândunicii nr. 3 Hunedoara.
1
Daicoviciu-Daicoviciu 1968 pl. 24 57.
2
Ibidem pl. 14-15 25 27 58.
3
Pârvan 1982 p. 86.
4
Ibidem p. 85.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

128
lungimea zidului. Grinzile aveau capetele táiate în Iormá de ,coadá de rândunicᨠ(,babe¨) si
intrau în scobiturile de pe supraIata blocurilor respective sau erau utilizate ca scoabe. Asa sunt
construite zidurile de la Costesti
5
Blidaru Piatra-Rosie
6
Sarmizegetusa.
În cetatea dacicá de la Bánita se remarcá o mai mare Iolosire a lemnului. ,Capetele grinzilor
pentru acoperis sau cele destinate platIormelor despártitoare de nivele erau Iixate în peretii stâncii
în locuri anumite táiate pe másura grinzilor. Dupá aceste mici Iiride vizibile si astázi se poate
aprecia înáltimea unora din constructiile cetátii.
7
,De asemenea zidurile cetátii erau apárate de
turnuri de lemn lucru sesizat pe teren dupá resturile de lemn ars
8
.
Cetatea dacicá de la Costesti pe lângá zidul de apárare mai dispunea si de un val de pámânt cu
palisadá. S-au descoperit urmele parilor înIipti în pámânt precum si bârnele transversale care legau
între ele cele douá rânduri de pari ale palisadei
9
. Tot în cetatea de la Costesti lângá turnul locuintá
Nr. 1 s-au descoperit resturile unui turn de veghe construit pe stâlpi de lemn
10
. AstIel de turnuri sunt
reprezentate si pe Columná
11
.
În asezarea dacicá de la Câmpuri-Surduc în apropierea zidului de apárare s-a descoperit un
strat gros de chirpici (uneori bucáti mari) cu urme de lemn Iasonat si neIasonat amestecat cu cenusá.
Cantitatea de chirpici cât si dispunerea lui demonstreazá cá zidul n-a Iost în întregime din piatrá ci
la o înáltime oarecare era continuat din lemn si pámânt
12
.
În asezarea dacicá de la Cozia-Deva s-au descoperit cantitáti mari de chirpici pe care sunt imprimate
urmele scândurilor
13
precum si numeroase piroane care provin de la locuintele de lemn din asezare
14
.
Într-una din constructiile de pe Rudele s-au descoperit dopuri de lemn de brad carbonizate
unele dintre ele purtând încá urme de cioplire precum si urme de bârne arse
15
.
Pe platoul Meleii într-una din constructii bârna carbonizatá încá mai pástra unul din cuie în ea
16
.
În cetatea de la Sarmizegetusa pe terasa cu stâná au Iost descoperite urme de bârne de Iag
precum si o tâtâná din Iier aláturi de o bucatá de lemn carbonizat de Iag pe care se mai vedeau
gáurile si cuiele mici de Iier cu care era prinsá de altá scândurá
17
.
Geto-dacii pástrau avutul si alimentele în lázi. La Meleia într-una din constructii a Iost
descoperitá o masá compactá de mei carbonizat înconjurat de lemn de brad ceea ce ar sugera cá
meiul era pástrat într-o ladá
18
.
În cetatea de la Sarmizegetusa într-o cládire au Iost gásite 20 kg de grâu carbonizat care
Iusese asezat într-o ladá de lemn de Iag bátutá cu tinte Ioarte mici
19
. Pe terasa a VIII-a au Iost
descoperite gropi în care se gásea grâu amestecat cu bucáti de lemn ars (lemn de brad) si cuie ceea
ce demonstreazá cá acesta era depozitat în vase de lemn
20
adâncite în gropi. Tot în cetate au Iost
descoperite resturile unui hambar de grâne cu multe resturi de lemnárie carbonizatá
21
.
În cetatea dacicá de la Costesti într-o locuintá s-a descoperit un vas de lemn carbonizat
rotund cu diametrul de 50-60 cm în care erau cereale
22
.

5
Daicoviciu 1979 p. 106.
6
Daicoviciu 1954 p. 38-39.
7
Macrea-Floca-Lupu-Berciu 1966 p. 30.
8
Ibidem p. 26.
9
Daicoviciu 1979 p. 104 110.
10
Ibidem p. 109-110.
11
Daicoviciu-Daicoviciu 1968 pl. 15 25.
12
Valea-Márghidan 1966 p. 66.
13
Valea-Márghidan 1969 p. 50.
14
Ibidem p. 51.
15
Daicoviciu 1959 p. 345-346.
16
Daicoviciu 1961 p. 313.
17
Daicoviciu 1955 p. 206.
18
Daicoviciu 1961 p. 313.
19
Daicoviciu 1952.
20
Ibidem p. 299; Daicoviciu 1953 p. 166.
21
Daicoviciu 1951 p. 108.
22
Daicoviciu 1959 p. 334.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

129
Pe terasa a VIII-a de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un atelier unde uneltele státeau în
lázi de lemn
23
. Unele unelte încá mai pástrau urmele cozilor de lemn
24
.
În 1943 în timpul sápáturilor arheologice de pe Valea Chisetoarei în apropierea cetátii de la Costesti
a Iost descoperitá o cisterná de apá construitá din lemn de gorun. Datoritá umiditátii lemnul de gorun s-a
pástrat în cea mai mare parte. Cisterna a Iost acoperitá cu sindrilá câteva bucáti gásindu-se în interior
25
.
În cetatea dacicá de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un butoi de decantare a apei Iácut din lemn de
brad unde apa era adusá prin tevi de teracotá. Tevile conductei erau asezate în jgheaburi Iácute din trunchiuri
lungi de brad cáptusite cu lut de culoarea albastrá. Jgheaburile erau acoperite cu scânduri de brad
26
.
În urma analizelor de laborator s-a stabilit cá butoiul de lemn a Iost construit din lemn de molid
27
.
În urma cercetárilor arheologice din anii 1987-1988 la Sarmizegetusa a Iost descoperitá o
nouá cisterná de apá care era sápatá în stâncá si placatá cu scânduri de laritá iar acoperisul se
sprijinea pe stâlpi grosi din acelasi lemn
28
.
Faptul cá prelucrarea lemnului ocupa un loc deosebit în rândul dacilor o constituie si descoperirea a
numeroase unelte de tâmplárie-dulgherie. Aceste unelte constau în topoare bárzi tesle Iierástraie dálti
sIredele cutitoaie rindele. Uneltele au Iost descoperite Iie singular Iie sub Iormá de depozite.
Pe terasa a VIII-a din cetatea de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un atelier de dulgherie
29
.
Pe terasa a V-a într-o locuintá au Iost descoperite topoare si douá Iierástraie
30
.
În 1970 pe dealul Cápráreata din apropierea Sarmizegetusei a Iost descoperit un atelier de
Iáurárie unde se gáseau numeroase unelte de dulgherie
31
si urme de bârne arse de la constructie
32
.
La ,Strâmbu¨ în apropiere de Sarmizegetusa a Iost descoperit un depozit de unelte cu
numeroase unelte de dulgherie
33
.
În cetatea dacicá de la Piatra-Rosie au Iost descoperite numeroase unelte de dulgherie
34
. Tot la
Piatra-Rosie a Iost descoperit un scut de paradá metalic care pástreazá urmele gáurilor de la cuiele
care erau bátute în lemn
35
.
În Valea Cucuisului în diIerite puncte: Padesul de Sus
36
Golu
37
Glájerie
38
au Iost
descoperite unelte de dulgherie. Unelte de dulgherie au mai Iost descoperite la Grádistea
Muncelului Bisericá
39
Valea Largá
40
Fata Cetei
41
.
În asezarea dacicá de la Câmpuri-Surduc a Iost descoperit un topor
42
.
Nu este în intentia noastrá sá reluám descrierea tuturor uneltelor dacice de tâmplárie-
dulgherie dar le vom mentiona atunci când vom aminti sumar operatiunile de prelucrare a lemnului
de la momentul táiatului acestuia din pádure si pâná la Iinisare.
Doborâtul copacilor si primele operatiuni de curátare a acestora de crengi se Iácea cu ajutorul
topoarelor. Pe lângá táiatul copacilor erau Iolosite la despicarea acestora transarea lor la diverse
munci în gospodárie. Pentru a corespunde destinatiei dincolo de Iorma triunghiulará ele trebuiau sá
aibá o buná stabilitate în coadá sá Iie masive pentru a putea pátrunde cu usurintá în lemn sá aibá

23
Daicoviciu 1952 p. 299.
24
Daicoviciu 1953 p. 168.
25
Daicoviciu-Ferenczi 1951 p. 25.
26
Daicoviciu 1951 p. 121-122; Daicoviciu 1952 p. 296.
27
Petrescu-Igna 1982 p. 617-620.
28
Iaroslavschi 1997 p. 103; Iaroslavschi 1995 p. 139; Glodariu 1995 p. 125.
29
Daicoviciu 1952 p. 299; Daicoviciu 1953 p. 169.
30
Daicoviciu 1958 p. 395.
31
Glodariu 1975 p. 111.
32
Ibidem p. 109.
33
Crisan 1965 p. 213 217.
34
Daicoviciu 1954 p. 78 79 80 84 85.
35
Ibidem p. 119 120 121.
36
Iaroslavschi-Rosu 1977 p. 82.
37
Ibidem p. 83.
38
Ibidem p. 83.
39
Daicoviciu 1964 p. 117.
40
Ibidem.
41
Daicoviciu 1964 p. 119.
42
Valea-Márghidan 1969 p. 67.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

130
táisul dur. Toate cele sase tipuri cunoscute cu unele variante ale lor au o trásáturá distinctá:
oriIiciul pentru coadá dispus transversal. Acest sistem de prindere a cozii era impus de speciIicul
lucrárilor executate. Menit a pátrunde proIund în lemn de unde apoi trebuia extras cu vigoare
vechiul sistem de prindere a cozii longitudinal mostenit din Hallstatt nu mai corespundea
43
.
Cioplirea trunchiurilor sau a bârnelor pentru a obtine supraIete netede întinse se Iácea cu
ajutorul bárzii. Caracteristica principalá este Iaptul cá táisul depáseste înáltimea piesei si tubul de
Iixare longitudinal
44
.
Teslele se Ioloseau atât pentru netezirea unor supraIete relativ plane cât mai ales la scobirea
lemnului în vederea obtinerii unor supraIete curbe a jgheaburilor. Dupá Ielul cum se Iixa coada
teslele descoperite în mediul dacic pot Ii împártite în trei categorii: 1. cu oriIiciu pentru coadá
dispus longitudinal; 2. cu gura de Iixare transversalá; 3. cu tub de Iixare. Cele mai numeroase sunt
teslele apartinând tipului 2
45
.
Pentru scurtarea bucátilor de lemn si pentru lucrári de asamblare se Iolosea Ierástrául. Tipul I
este reprezentat de joagárul cu lamá latá având dintii mari si îndoiti în ambele párti creând la
mijloc ,o cárare¨ ce permitea o mai usoará miscare în interiorul trunchiului. Capetele se terminau
cu mânere de Iier nituite pe lamá si continuate cu obisnuitele apucátori de lemn.Tipul II avea lama
mai îngustá cu dintii mai mici. Lama era Iixatá pe o ramá de lemn si putea Ii miscatá spre a executa
táieri oblice orizontale sau verticale. Tipul III este Ierástrául mic de mâná cu pânzá îngustá Iixatá
într-o ramá de metal de Iormá ovalá
46
.
Scobirea lemnului în vederea obtinerii unor locasuri în care sá intre cepuri se Iácea cu ajutorul
dáltilor. Primul tip le cuprinde pe cele plate si subtiri cu gura látitá si subtiatá treptat. Tocmai aceastá
subtiere progresivá a táisului aratá cá unealta se întrebuinta cu precádere la lucrul în lemn. AltIel s-ar Ii
îndoit si deteriorat rapid la táierea metalelor dure. Al doilea tip cuprinde dáltile cu limbá sau cu cui la
mâner. Gura lor era subtiatá treptat si bine ascutitá. La al treilea tip mânerul se introducea într-un tub
creat prin aplatizarea si sudarea pártii superioare. Unele dintre dálti cu gura ovalá cu marginile usor
ridicate si putea servi în lucrári de sculptare spre a decora diverse piese arhitectonice sau de mobilier
47
.
Lucrárile de perIorare erau Iácute cu ajutorul sIredelelor. Aceastá unealtá era conIectionatá dintr-o
bará de Iier cu sectiunea rotundá ovalá sau patrulaterá. La partea superioará era látitá sau în patru
muchii spre a nu se rásuci în mânerul de lemn cu ajutorul cáruia era învârtitá. Capátul inIerior era în
Iormá de linguritá cu marginile si vârIul ascutite. Prin învârtire aceste margini ascutite muscau din lemn
realizându-se gáuri al cáror diametru era ,egal¨ cu látimea maximá a ,linguritei¨
48
.
Rindelele utilizate pentru lustruirea si egalizarea supraIetelor lemnoase s-au pástrat doar
partial partea lemnoasá neconservându-se. Chiar si lama de otel în general subtire s-a corodat
uneori asa de mult încât au devenit de nerecunoscut. Cele câteva descoperite în zona capitalei la
Grádistea Muncelului si Luncani-Piatra Rosie au Iorma unor pláci dreptunghiulare ascutite oblic la
unul din capete si cálite puternic tot acolo
49
.
Pe baza descoperirilor arheologice putem aIirma cá pádurile din zona cetátilor din Muntii Orástiei
erau Iormate din stejar (Columna lui Traian) Iag (Pustâiosul) brad (Grádistea de Munte) gorun (Costesti).
Lotul cel mai numeros de unelte descoperite în Muntii Orástiei îl Iormeazá cele de tâmplárie-
dulgherie ceea ce demonstreazá cá prelucrarea lemnului a Iost una din ocupatiile de bazá ale geto-
dacilor si cá în zoná existau numeroase páduri. Dovada utilizárii masive a lemnului în constructii o
constituie numeroasele urme de arsurá de sub chirpiciul constructiilor resturile carbonizate ale
bârnelor precum si numárul mare de cuie si piroane gásite în asezári ceea ce aratá cá majoritatea
constructiilor erau din lemn. Toate aceste urme aratá cá lemnul a jucat un rol important în economia
geto-dacilor si s-a bucurat de pretuirea acestora.

43
Glodariu-Iaroslavschi 1979 p. 77-81.
44
Ibidem p. 81-82.
45
Ibidem p. 83-85.
46
Ibidem p. 86-87.
47
Ibidem p. 89-91.
48
Ibidem p. 92-93.
49
Ibidem p. 93.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

131

Bibliografie

Crisan 1965 Crisan Ion Horatiu Un depo:it de unelte descoperit in
apropierea Sarmi:egetusei (Gràdi¸tea Muncelului)
StComB 1965 p. 213-222
Daicoviciu 1951 Daicoviciu Constantin Studiul traiului dacilor in Muntii
Orà¸tiei SCIV 1 p. 95-126
Daicoviciu 1952 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului SCIV p. 281-307
Daicoviciu 1953 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului SCIV 1-2 p. 153-194
Daicoviciu 1954 Daicoviciu Constantin Cetatea dacicà de la Piatra-Ro¸ie
Bucuresti 1954
Daicoviciu 1955 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului SCIV 1-2 p. 195-232
Daicoviciu 1958 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului MCA V p. 379-401
Daicoviciu 1959 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului MCA VI p. 331-358
Daicoviciu 1961 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Gràdi¸tea
Muncelului MCA VII p. 301-320
Daicoviciu 1964 Daicoviciu Hadrian Daicoviciu Constantin Addenda la
,A¸e:àrile dacice din Muntii Orà¸tiei` AMN I p. 111-124
Daicoviciu 1968 Daicoviciu Constantin; Daicoviciu Hadrian Columna lui
Traian Bucuresti 1968
Daicoviciu 1979 Daicoviciu Hadrian Sistemul defensiv al cetàtii dacice de
la Coste¸ti Sargetia XIV p. 103-114
Daicoviciu-Ferenczi 1951 Daicoviciu Constantin; Ferenczi Alexandru Asezári
dacice din Muntii Orástiei Bucuresti 1951
Glodariu 1975 Glodariu Ion Un atelier de fàuràrie la Sarmi:egetusa
dacicà AMN XII p. 107-121
Glodariu 1995 Glodariu Ion Addenda aux ,Points de repere pour la
chronologie des citadelles et des etablissements daciques
des Monts dOrà¸tie AMN 32 p. 117-134
Glodariu Iaroslavschi 1979 Glodariu Ion; Iaroslavschi Eugen Civili:atia fierului la
daci Cluj-Napoca 1979
Iaroslavschi 1995 Iaroslavschi Eugen Conduits et citernes deau che: les
daces AMN 32 p. 135-143
Iaroslavschi 1997 Iaroslavschi Eugen Tehnica la daci Cluj-Napoca 1997
Iaroslavschi Rosu 1977 Iaroslavschi Eugen; Rosu Petre Cateva noi a¸e:àri dacice
pe Jalea Cucui¸ului AMN XIV p. 81-94
Macrea-Floca-Lupu-Berciu 1966 Macrea Mihail; Floca Octavian; Lupu Nicolae; Berciu Ion
Cetàti dacice din sudul Transilvaniei Bucuresti 1966
Pârvan 1982 Pârvan Vasile Getica. O protoistorie a Daciei Editia a
doua Bucuresti 1982
Petrescu-Igna 1982 Petrescu Iustinian; Igna Aurelia Investigàri biologice in
serviciul cercetàrii istorice (III). Anali:a pàrtilor lemnoase
provenind dintr-un butoi dacic (sec. I e.n.) de la Gràdi¸tea
Muncelului AMN XIX p. 617-620
Valea-Márghidan 1966 Valea Mihai; Márghidan Liviu A¸e:area dacicà de la
Campuri-Surduc Sargetia IV p. 65-74
Valea-Márghidan 1969 Valea Mihai; Márghidan Liviu A¸e:area dacicà de la
Co:ia-Deva Sargetia VI p. 47-53
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

132


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

133


ÎNCEPUTURILE ESTETICII BIZANTINE
Miron Costin
-


Abstract The beginnings of the By:antine esthetics. The author overviews the philosophical and the religious
environment in which the principles oI the Byzantine esthetics were born principles that were based upon the structures
oI the Judaic religion the Bible texts and the inIluences oI the Greek world.

Perioadele de tranzitie acele intervale situate între epoci distincte bine deIinite acele zone
intermediare pot Ii eludate cu usurintá din cauza neclaritátilor a interIerentelor greu desciIrabile a
ambiguitátilor care le deIinesc prin excelentá. În istoria artei si istoria IilozoIiei au existat multe ,no
man's land¨-uri chiar pâná la jumátatea secolului XX.
O astIel de zoná nerevendicatá a Iost Evul Mediu care a Iost cercetat treptat mileniul Iiind
acoperit pâná la urmá de cercetári care au lásat totusi pete albe mai ales la marginile perioadei
care n-au Iost arondate cu certitudine nici Antichitátii nici Evului de mijloc Iiind prea îndepártate
de Antichitatea clasicá pentru unii istorici si prea timpurie pentru altii. Omisiunea a vizat deliberat
tranzitia de la o epocá la alta
1
pentru cá IilosoIia si estetica erau subsumate teologiei.
Antichitatea târzie a Iost abordatá din trei unghiuri potrivit tipului de cercetare eIectuat. AstIel
Iilologia clasicá o considerá o etapá Iinalá a culturii antice. Istoricii teologi vád Antichitatea târzie
ca pe o etapá initialá a ideologiei medievale în vreme ce istoria mentalitátilor o considerá o Iazá de
tranzitie de la Antichitate la o nouá perioadá culturalá a istoriei umanitátii
2
.
Primele douá secole din era crestiná au constituit aria în care s-au înIruntat Antichitatea târzie
si crestinismul timpuriu douá conceptii antagonice una tânárá si amenintatá în dezvoltarea ei si
una învechitá dar destul de puternicá.
În planul mental s-a petrecut un clivaj de la structurile ce se mentineau cu destulá Iortá încá
la cele noi proaspát conIigurate.
Constiinta crestiná s-a concretizat lent dar ireversibil. Ca mod de interpretare si întelegere a
lumii sensibile crestinismul a evoluat la începutul existentei sale aláturi de celelalte curente
IilosoIico-religioase ale elenismului târziu.
Faptul cá una dintre bazele aparitiei sale a constituit-o religia arhaicá iudaicá aláturi de alte
elemente orientale i-a permis renuntarea la unele din principiile gândirii si culturii antice depásind
astIel multe dintre crizele spirituale ce caracterizau lumea anticá la apusul ei. A Iost posibilá sinteza
dintre Iundamentele culturii orientale si atributele deIinitorii ale culturii greco-romane care s-a
realizat în arealul crestinismului elen
3
.
Criza spiritualá a lumii antice a Iost depásitá prin suportul spiritual oIerit de Orientul apropiat sub
Iorma textelor de bazá cultural-istorice religioase IilosoIice din alcátuirea Bibliei. Biblia s-a impus ca
paradigmá supremá pentru toatá literatura crestiná devenind hraná spiritualá pentru tot Evul de Mijloc.

-
Universitatea «Lucian Blaga» Facultatea de Istorie si Patrimoniu «Nicolae Lupu» Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu România.
1
I. Ianosi PreIatá la Estetica antichitàtii tar:ii de V. V. Bâcikov Bucuresti 1984 p. 5.
2
Începutul Evului Mediu este marcat mai devreme în ideologie decât în domeniul social-economic.
3
Hellenismos provine din verbul helleni:o care însemna la început ,a vorbi corect greceste¨ apoi în perioda
elenisticá si-a schimbat sensul semniIicând chiar în tárile orientale apartenenta la cultura greacá; W. Jager Das frùhe
Christentum und die griechische Bildung Berlin 1963 p. 81.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

134
Cele douá curente care se regásesc în cadrul crestinismului prezintá conceptii si idei
Iundamental opuse dintre care unele au Iost respinse iar altele acceptate în sânul noii culturi. Cea
mai pregnantá diIerentá constá în tipul de gândire întelegere si cunoastere a lumii în traditiile elene
si cele ale Orientului Apropiat. Gândirea logicá greceascá ce státea la baza cunoasterii intelectuale
avea ca oponent irationalismul vetero-testamentar
4
.
În Vechiul Testament mintile luminate nu încercau sá cunoascá lumea si divinitatea prin
contemplare si atribuirea de întelesuri logic-conceptuale ci se apropiau de adeváruri tráind viata si
nu stând undeva deasupra ei cum Iácea IilosoIul antic
5
. Moise David Solomon si proorocii erau
,încercati¨ de Dumnezeu chiar în interiorul situatiilor din viatá.
FilosoIiei grecesti a logosului Biblia îi opune IilosoIia Iaptei. Crestinismul renuntá la
contemplarea abstractá pentru educarea omului prin moralá si cucernicie. Fundamentele
crestinismului sunt morala iubirea de aproape dragostea pentru Dumnezeu si credinta în viata de
apoi care este vesnicá. Noua culturá nu mai considera necesará stiinta iar estetica nici atât.
Ioan Damaschinul a spus cá ,Iubirea de Dumnezeu este adevárata IilozoIie¨ iar Isidor din
Sevilla scria: ,Cea dintâi îndatorire a stiintei este de a-l cáuta pe Dumnezeu iar cea de-a doua de a
lupta pentru nobletea vietii¨
6
. Prin urmare dacá crestinismul va promova o IilozoIie aceasta va Ii
una proprie deosebitá de cea dinaintea lui.
Gânditorii din Orientul crestin au înteles necesitatea IilosoIiei si oportunitatea Iolosirii
IilosoIiei grecesti pentru crearea unei IilosoIii crestine.
În Iunctie de instructia primitá apologetii au încercat sá crestineze IilosoIia anticá. Tertulian a
încercat sá croiascá o IilozoIie crestiná având ca principal izvor stoicismul Clement Alexandrinul si
Grigore de Nyssa s-au Iolosit de platonism iar Origene de neoplatonism. Biserica n-a apreciat
aceste eIorturi dar în secolele IV-V o IilozoIie
7
care combiná credinta crestiná cu IilozoIie si
Iragmente de stiintá anticá poate Ii desciIratá în scrierile SIintilor Párinti greci.
Estetica desi nu era consideratá importantá se regáseste în aceastá IilozoIie. Crescuti în
traditiile IilosoIiei antice grecesti SI. Párinti s-au arátat interesati de esteticá si s-au remarcat prin
competentá în domeniu. Dar excluzând ideile grecesti consideratiile lor pe marginea esteticii
provin din SIintele Scripturi.
DiIerenta între viziunile despre lume si viatá în cultura anticá si cea crestiná este vizibilá si în
domeniul esteticii. Una din componentele majore ale culturii antice este arta plasticá
8
IilosoIia si
estetica Iiind strâns legate. Grecii sunt înclinati spre contemplare iar plastica este menitá
contemplárii plasticitatea reprezentând unul din modurile de întelegere a cosmosului la greci. În
gnoseologia elená vázul era considerat cel mai important simt. În limba greacá termenul ,idee¨ si
,eidos¨ au aceeasi etimologie: verbul a vedea eido
9
. Aici poate Ii gásitá si cauza propensiunii
grecilor pentru genurile statice si cu o plasticitate evidentá ca arhitectura si sculptura.
Tot de aici se poate desprinde si caracterul ontologic al esteticii antice grecesti: o piesá de
sculpturá buná poate Ii contemplatá ba chiar invitá la contemplare. Frumusetea devine astIel
atributul a tot ceea ce este în repaus si imuabil
10
.
Estetica biblicá are principii cu totul diIerite. Forma pliná tot ce are plasticitate volum nu este
acceptat ceea ce e perceptibil vizual este respins. Spre deosebire de greci în gnoseologia popoarelor

4
E. R. Dodds a studiat în Grecii ¸i irationalul Bucuresti componenta irationalá din cultura greacá provenitá din
credintele populare si a conchis considerând tipul de gândire greacá ca Iiind rationalist în ansamblu; L. Sestov Iace
apologia irationalului în cartea sa Atena ¸i Ierusalimul Paris 1951.
5
V. V. Bâcikov Estetica Antichitàtii Tar:ii Bucuresti 1984 p. 48.
6
CI. W. Tatarkiewicz Istoria esteticii Bucuresti 1978 vol. II p. 7.
7
Origene si Clement din Alexandria sunt considerati întemeietorii IilosoIiei crestine Clement Iiind cel care a
crestinat platonismul; A. Mehat Etude sur le ,Stromates` de Clement dAlexandrie Paris 1966 p. 96-114.
8
J. Winckelmann Istoria artei antice Bucuresti 1985.
9
Estetica si gnoseologia greacá pleacá în demersul lor speciIic de la receptarea vizualá si multi dintre termenii
speciIici decurg din punct de vedere etimologic de la verbul a vedea eido.
10
V. V. Bâcikov op. cit. p. 50.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

135
aniconice din Orientul Apropiat auzul este prevalent si nu vázul
11
. Orientalii îsi preamáreau divinitátile
prin cântece si muzicá iar grecii le cinsteau memoria si prezenta prin statui si temple.
Desi ideile din Biblie vizeazá cu totul altceva apologetii crestinismului au gásit consideratii
estetice în special în Jechiul Testament.
Termenul ,Irumos¨ kalos apare de mai multe ori în Septuaginta
12
unde problemele legate
de esteticá sunt cuprinse în majoritatea lor în douá capitole cu caracter distinct: Facerea si Cartea
intelepciunii lui Solomon.
Omul din Asia Micá nu pune pret pe varietatea si complexitatea maniIestárilor Irumusetii si
armoniei lumii. Toate cele pámântesti sunt considerate o reIlexie a puterii si întelepciunii divine
13
. Atât
la grecii antici cât si la evrei Irumosul si binele se contopesc. To kalon din greaca veche are
corespondent în ebraicá tob
14
care apare în Jechiul Testament
15
. În Jechiul Testament primeazá
Iunctionalitatea Iiind considerat Irumos orice lucru care are o destinatie precisá
16
. În Orient Irumosul
era vázut diIerit Iatá lumea elená orientalii îl distingeau în tot ceea ce avea viatá tot ceea ce misca si în
special în Iortá si vigoare. Frumusetea era accentuatá de lumina intensá culoare sunete
17
.
Chiar primul capitol din Cartea Facerii cuprinde o reIerire Ioarte importantá pentru evolutia
esteticii bizantine care vizeazá Irumusetea universului. Dumnezeu îsi priveste creatia si apreciazá lumea
pe care a creat-o: ,Si a privit Dumnezeu toate câte a Iácut si iatá erau bune Ioarte¨
18
(kala, bona)
19
.
În Facere expresia estre des întâlnitá si se desprinde convingerea cá lumea e Irumoasá cá este
o creatie constientá pankalia. Trebuie mentionat însá cá Facerea contine aceste idei numai în
Septuaginta iar în cea ebraicá nu pot Ii întâlnite acestea Iiind introduse de cei ce au tradus biblia
din ebraicá în greceste. Întelesul termenului ebraic original este diIerit
20
. Învátatii evrei din
Alexandria secolului al III-lea î.Chr. l-au tradus Iolosindu-se de grecescul kalos ,Irumos¨.
Termenul ebraic era un adjectiv cu un sens mai lax desemnând în primul rând calitáti morale:
vitejie Iolos bunátate si cu înteles mai putin estetic.
SemniIicatia originalá a cuvintelor din Facere potrivit cárora Dumnezeu îsi apreciazá opera
este cá a Iost izbutitá iar termenii subsumeazá un acord general si nu speciIic estetic.
Expresia ebraicá este în concordantá cu spiritul Jechiului Testament si mai ales cu Iaptul cá
Irumusetea avea un rol minor în civilizatia biblicá.
În Noul Testament cele douá adjective echivalente Irumos si bine sunt Iolosite în continuare
pentru a reproduce sensul de ,nobil¨ ,onorabil¨ ,admirabil¨
21
. Pavel inspirat de Septuaginta
întrebuinteazá termenul agatosine pentru bunátatea crestiná pentru Iacerea de bine (Rom. 15 14;
Gal. 5 22; EIes. 5-9; 2 Tes. 1 11). El Ioloseste de asemenea crestotes (,bunátate¨) pentru a
desemna bunátatea îndurátoare a lui Dumnezeu
22
. Traducátorii au Iost îndreptátiti sá utilizeze
termenul kalos care avea si el valori semantice numeroase vizând totodatá Irumosul estetic pe cel
moral si în general cam tot ceea ce producea plácere. Este posibil ca traducátorii sá Ii Iolosit
cuvântul grecesc având în vedere mai întâi Irumosul estetic datá Iiind atmosIera spiritualá din
Alexandria dominatá în întregime de greci iar evreii de aici erau si ei inIluentati puternic de cultura
si gândirea greacá.

11
J. Hessen în Platonismus und Prophetismus München 1955 si Th. Boman în Das hebraische Denken im
Jergleich mit dem Griechischen, Gottingen 1959 studiazá comparativ spiritualitatea Jechiului Testament si cea a
grecilor antici.
12
Septuaginta versiunea greacá a Bibliei Stuttgart 1935.
13
Psalmul 103 25.
14
În Septuaginta tob este tradus si prin agatos un cuvânt grec obisnuit care înseamná bine aici dobândind o
calitate Iizicá sau moralá
15
T. Boman op. cit. p. 177.
16
Cartea intelepciunii lui Sirah 39 26.
17
V. V. Bâcikov. op.cit. p. 51.
18
Ed. Institutului Biblic Bucuresti 1982 Biblia Cartea Facerii 1 31.
19
Septuaginta Is'vsotç 1 31.
20
Teologisches Wòrterbuch :um Neuen Testament hrsg. v. H. Keittel 1938 vol. III p. 539 (articolul Kalos de
W. Grundmann) apud W. Tatarkiewicz op. cit. p. 12.
21
Dictionarul Biblic Oradea 1995 p. 156.
22
C. F. H. Henry Christian Personal Ethycs 1957 p. 209-218.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

136
Voit sau nu evreii care au tradus Biblia au introdus în Facere o idee greceascá despre
Irumusete. Odatá introdusá ideea a germinat desi în Julgata nu se regáseste aici kalos Iiind
înlocuit cu bonum nu cu pulchrum si s-a pástrat pâná în cultura moderná
23
.
Despre Irumusetea creatiei mai întâlnim reIeriri si în alte capitole ale Jechiului Testament:
Cartea intelepciunii lui Solomon (13 7 si 13 5) Cartea intelepciunii lui Iisus fiul Sirah (39 22; 43
11 13 22) în Ecclesiastul (3 11) si în Psalmul 26 8
24
. În toate aceste Iragmente din Vechiul
Testament unii cercetátori au vázut numai inIluentele esteticii elenistice
25
.
Una din cártile Jechiului Testament în care categoria Irumos este întâlnitá cel mai des este
Cartea intelepciunii lui Solomon care ar data tocmai din sec. I d.Chr. Aici este mentionatá
Irumusetea creatiei si totodatá consideratá un argument al existentei si activitátii lui Dumnezeu. În
Cartea Intelepciunii lui Solomon apare si una dintre primele reIeriri la operele de artá nu numai la
Irumusetea naturii: oamenii ,au numit Dumnezei lucrurile mâinilor omenesti¨ (13 10).
Si în aceastá carte se poate observa cá traducátorii erau tributari IilosoIiei grecesti prin
introducerea unei teorii matematice a esteticii: Dumnezeu le-a ,rânduit pe toate cu másurá cu
numár si cu cumpánᨠ(11 20).
Fárá îndoialá cá grecii au strecurat în Biblie Iragmente din estetica lor si notiuni matematice
de Irumos dar predominá în Jechiul Testament o atitudine opusá celei grecesti Iatá de Irumos.
Aceastá categorie este privitá cu rácealá din cauzá cá evreii puneau prea putin pret pe înIátisarea
lucrurilor pe aspect pe universul terestru. Ba se ajunge chiar la aIirmatii negative legate de Irumos
cum se întâmplá în Pilde
26
.
Aversiunea Iatá de Irumos maniIestatá pe parcursul Jechiului Testament a avut rolul ei în
istoria esteticii crestine dar nu toti crestinii au îmbrátisat-o. Biserica Rásáriteaná socoteste
Irumusetea ca Iiind un dar de la Dumnezeu o dovadá a generozitátii sale a dragostei pentru oameni
si nu în ultimul rând a perIectiunii sale.
Pozitiile divergente vis-a-vis de Irumusete Irumusetea ca desertáciune si Irumusetea ca parte din
epiIanie au existat aproape în permanentá în estetica crestiná pe parcursul celor douá milenii de crestinism.
O categorie importantá în antichitate a Iost lumina care a avut un rol major si în si în estetica
si cultura medievalá. Platon este cel care pune bazele IilosoIiei antice si medievale legate de luminá.
În aceastá privintá grecii si orientalii au multe în comun. Expresii ca ,luminá-divinᨠsau
,luminá-spiritualᨠIac sá transpará continutul unui simbolism Ioarte bogat în Orient.
De multe ori granita dintre lumina-simbol si lumina-metaIorá rámâne incertá.
La evrei însá lumina are o însemnátate deosebitá
27
ea Iiind intermediarul între om si
divinitate iar înainte de asta Iiind consideratá un aspect al lumii inIormale
28
. De exemplu Fiat lux
din Facere înseamná si ,iluminare¨ si ,ordonare a haosului¨.
SI. Apostol Ioan (1 9) scrie cá lumina primordialá se identiIicá cu Logosul cu Cuvântul. Este
lumina ,care lumineazá pe tot omul care vine în lume¨ conchide SI. Ioan subliniind astIel simbolismul
luminii-cunoastere înteleasá Iárá reIractie Iárá intermediere deIormatoare prin intuitie directá
29
.
Combinarea reprezentárilor privitoare la luminá apartinând orientalilor cu cele ale
platonicienilor la Filon din Alexandria la neoplatonicieni si la Augustin a constituit temelia
esteticii si metaIizicii medievale a luminii
30
.
Un alt capitol important în stabilirea aIinitátilor si deosebirilor dintre gândirea greacá si cea
ebraica este întelegerea Iormei. Si de aici se vor desprinde mai târziu câteva trásáturi deIinitorii
pentru aparitia si evolutia istoriei si teoriei de artá în Europa.

23
W. Tatarkiewicz op. cit. p. 13.
24
Biblia op. cit. p. 576 666 978 1019.
25
J. Hempel Gottliches Schopfertum und manschliches Scopfertum în Forschungen zur Kunstgeschichte und
christlichen Archäologie vol. II 1953 p. 18.
26
T. Boman op. cit. p. 68-95.
27
M. Cocagnac Simbolurile biblice, Bucuresti 1997 p. 13-23.
28
A. Virel, Histoire de notre image Geneva 1965 p. 265 si urm.
29
J. Chevalier A. Gheerbrant Dictionar de simboluri Bucuresti 1995 p. 237.
30
V. V. Bâcikov op. cit. p. 52.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

137
Grecii distingeau Iorma de continut atât în naturá cât si în operele de artá cu toate cá mai târziu
unii stoici nu recunosteau continutul artei atribuindu-i acesteia doar aparenta. Pentru greci Iorma era
doar un învelis pentru continut un contur clar desemna o Iormá. Aceastá conceptie are ca Iundament
gândirea spatialá a grecilor antici care a dus implicit la vizualizarea Iormelor senzoriale. Nu trebuie
uitat Iaptul ca în Renastere s-a ajuns la descoperirea reprezentárii celei de-a treia dimensiuni
adâncimea prin perspectiva lineará
31
pornind de la ideile grecilor antici si de la arta lor.
Vechii evrei nu aveau în vocabular termenul ,Iormá¨; în Jechiul Testament nu apare notiunea
de Iormá aceasta Iiind inseparabilá de continut. Important era Ienomenul sau obiectul ca atare nu
aspectul exterior unde se putea admira în cazul operelor de artá executia plasticá Iorma etc.
Învelisul îi trimitea pe evrei la continut el era doar un simbol
32
.
Materializarea conceptiei Iormei la greci s-a maniIestat în literaturá într-un gen artistic care
consta de Iapt în descrierea ei o întruchipare a contemplárii o prezentare în culori si Iorme a asezárilor
urbane a ediIiciilor a operelor de artá o remodelare a realitátii pentru cititorul care nu le-a vázut
33
.
În Jechiul Testament nu sunt descrise aspectele exterioare ale lucrurilor ci cum au Iost Iácute
materialele si tehnologia
34
. Aceastá atitudine ar putea Ii explicatá prin aceea cá evreii din antichitate ca
aproape toate popoarele din Orientul Apropiat aveau o culturá aniconicá. Iconoclasmul Bizantin îsi are
rádácinile chiar în Jechiul Testament Moise a interzis înIátisarea oricárei Iiinte vii
35
.
Natura acestor interdictii era indubitabil de esentá religioasá si au Iost impuse pentru a
împiedica idolatria. Religia care si-a avut sorgintea la muntele Sinai este absolut lipsitá de imagini
ale divinitátii. Moise si-a atentionat conationalii cá revelatia lui Dumnezeu de la Muntele Sinai nu a
avut nici ,chip¨ nici ,Iormᨠsi aceasta pentru ca poporul sá nu decadá si sá nu-si Iacá imagini ale
lui Dumnezeu. Interdictia din Deut. 4 12 vizeazá strict religia si nu teologia.
A doua poruncá este Iundamentalá pentru perioada mozaicá si unicá prin puterea ei în lumea
anticá orientalá; arheologii nu au descoperit o imagine a lui Iahve în vreme ce idolii se regásesc din
plin în celelalte religii contemporane
36
. Discutiile pe marginea idolatriei din Jechiul Testament
purtate în deosebi de proIeti si de psalmisti pun în valoare cele douá adeváruri pe care le va întári
mai târziu SI. Pavel: idolul nu este nimic si în poIida acestui Iapt are o Iortá spiritualá demonicá si
reprezintá un pericol spiritual (Is. 40 6-20; 41 6-7; 1 Cor. 8 4; 10 19-20).
Jechiul Testament contine trei mari subcategorii: Irumusetea universului Irumusetea ca
rezultantá a másurii numárului si greutátii si Irumusetea ca desertáciune periculoasá. Aceste idei
erau comune si grecilor: în prima se poate recunoaste tema elenisticá a pankaliei în a doua ideea
pitagoricianá a másurii iar cea de-a treia pare sá Iie luatá de la cinici. Dacá primele douá au ajuns
probabil în Jechiul Testament prin traducerile grecesti a treia este creatia autorului Ecclesiastului.
La sIârsitul Antichitátii cultura clasicá se lasá dominatá de idealism în detrimentul ratiunii care
guvernase pâná atunci cunoasterea. Gândirea Iormalá logicá este înlocuitá este abandonatá interesul
Iiind canalizat spre zona emotional-misticá si spre lumea láuntricá a omului. Este o perioadá în care
estetica intrá în centrul atentiei odatá cu cresterea importantei gândirii aIectiv-imaginative
37
.
Estetica crestiná are douá principale izvoare de inspiratie Jechiul Testament si IilosoIia
greacá iar împrumuturile semnalate nu au Iácut decât sá înlesneascá sinteza dintre cele douá surse
Iapt care va Ii sesizabil mai putin în teorii si generalizári de tip stiintiIic si mai mult în preIerinte si
gusturi
38
. Atunci când au Iost nevoiti sá abordeze probleme de esteticá primii crestini parte

31
Filippo Brunelleschi primul spirit universal al Renasterii italiene din Quattrocento pune la punct un sistem
geometric de reprezentare graIicá pe un plan bidimensional a celei de a treia dimensiuni sistem care a revolutionat
tehnica picturii.
32
V. V. Bâcikov op. cit. p. 53.
33
Odatá cu Homer întâlnim în literatura greacá numeroase astIel de descrieri ekfraseis care sunt un element
structurant Iundamental al literaturii grecesti.
34
T. Boman op. cit. p. 61
35
În Septuaginta interdictia apare de opt ori si este Iormulatá cel mai explicit ( Ie¸. 20 4; 20 23; 24 17; Lev. 6
1; Deut. 4 15; 4 23; 5 8; 27 15).
36
Dictionar Biblic op. cit. p. 544.
37
V. V. Bâcikov op. cit. p. 66.
38
W. Tatarkiewicz op. cit.. p. 21
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

138
integrantá a lumii elenistice au apelat la sintagme si concepte vehiculate de IilosoIia greacá a
perioadei. Populare erau atunci deIinitia datá de eclectici potrivit cáreia Irumosul rezidá în
dispunerea pártilor si noua conceptie avansatá de Plotin cá Irumosul stá în luminá si strálucire.
Evul Mediu a preluat multe din temele sale estetice din Antichitate dar le-a investit cu un nou sens un
nou continut integrându-le conceptiei crestine despre lume viatá om si divinitate
39
. Fenomenul se datoreazá
atitudinii religioase care raporta totul la divinitate si subordonarea vietii în general valorilor morale.
Principala Iormá de exprimare a noii culturi cel mai important gen literar
40
si instrument de luptá
împotriva vechilor conceptii despre lume si viatá a Iost apologetica crestiná care a existat si Iunctionat
din plin în secolele II-III
41
. Apologiile cuprind chintesenta zbuciumului cultural de la sIârsitul
Antichitátii în aproape toate maniIestárile lui incluzând si estetica si chiar elemente de teoria artei.
Apologetii tráiau în mijlocul lumii greco-romane Iáceau parte din ea prin educatie si statut
dar o priveau motivat critic din aIará datoritá noii IilosoIii crestine Iolositá ca un Iiltru decantor
separator al valorilor. Pentru a critica lumea în care tráiau sistemul primii autori crestini au Iolosit
tot aparatul critic pus la punct chiar de cultura greco-romaná în scrierile gânditorilor ce I-au
precedat sau contemporani lor.
Nu trebuie sá ne mire Iaptul cá unii scriitori crestini au preluat multe din Iilipicele cinice care criticau
lumea romaná si organizarea ei sau idei din Cicero Plutarh Seneca Varro Epictet Lucian. Apologetii nu
cáutau adevárul pentru cá ei considerau cá-l primiserá prin revelatie încercau doar explicarea pe cale
rationalá a ,adevárurilor revelatiei divine¨ si protejarea acestora de cei care nu credeau si atacau aceste
adeváruri. Aici iese în evidentá apologetismul IilosoIiei crestine si în acelasi timp limitele ei.
În permanenta sa disputá cu antichitatea crestinismul primelor secole a Iost obligat sá tiná
cont de o parte importantá a culturii antice pe care o constituia arta.
Este bine cunoscut Iaptul cá orice cetátean al lumii romane din orice oras sau provincie era
Iamiliarizat cu arta din copilárie în scoalá (memorau poezii si Iragmente de literaturá) apoi de-a lungul vietii
întâlnind-o Ioarte de sub diversele ei Iorme: retoricá teatru reprezentatii de mimi poezie arte plastice etc.
42
.
Formati intelectual în aceastá lume însotiti permanent de arte apologetii nu au ocolit în
demersurile lor critice arta ba chiar au Iost Ioarte acerbi în criticarea artei romane târzii care nu
mai corespundea noilor viziuni despre univers viatá în general si om în special
43
era indisolubil
legatá de religia anticá si mai mult decât atât a Iost Iactorul care a contribuit în mare másurá la
consolidarea diIeritelor culte. Pentru apologeti universul are douá puncte cardinale: Dumnezeu su
omul. Pentru istoria culturii crestinismul prin apologetica sa marcheazá un moment important:
omul constientizeazá cá trebuie sá Iie uman si cá humanitas este cea mai mare avere a sa
44
.
La început ideile estetice ce au apárut la apárátorii crestinismului serveau de Iapt o esteticá a
negatiei care tinea cont de autoritatea Bibliei de traditia luptei cu idolatria instituitá de Jechiul
Testament. Cei mai vehementi în aceastá directie au Iost Tertulian si Tatian care au scris tratate
speciale împotriva idolatriei. Tertulian este convins cá ,creatorii statuilor imaginilor si ai oricárui
Iel de reprezentári¨ sunt mânati de diavoli iar ,baza idolatriei este orice artá care sub o Iormá
anume creeazá idoli¨
45
.

39
U. Eco Arta ¸i frumosul in estetica medievalà Bucuresti 1999 p. 11.
40
Ca gen literar apologetica se situeazá la granita dintre dialog si discurs de aici rezultând si aspectul soIistico-
retoric desi autorii nu-si denumeau scrierile ,apologii¨ continutul îi tráda.
41
I. G. Coman Patrologia, Bucuresti 1984 vol. I; 1985 vol. II; 1988 vol. III; J. Quasten Patrology, vol. I
Bruxelles-Utrecht 1950.
42
J. Carcopino Jiata cotidianà in Roma la apogeul imperiului Bucuresti 1979 p. 155-159; N. Lascu Cum
tràiau romanii Bucuresti 1965 p. 116-121; H. Mattingly Roman Imperial Civilisation Londra 1957 p. 244-292.
43
Gh. Vládutescu Filosofia primelor secole cre¸tine, Bucuresti 1995 p. 13-28.
44
Arta nu mai corespundea noului tip de humanitas; Iustin FilosoIul este considerat Iondatorul ,umanismului
crestin¨ prin introducerea deliberatá a IilosoIiei antice a Logosului în traditia crestiná; SI. Iustin Martirul si FilosoIul
Apologia intaia ¸i a doua în Apologeti de limbá greacá Bucuresti 1980; I. G. Coman Elemente de antropologie in
Operele Sfantului Iustin Martirul ¸i Filosoful Ortodoxia Bucuresti Anul XX nr. 3 1968 p. 378-394.
45
Tertulian De idol. 3 cI. V. V. Bâcikov op. cit. p. 220.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

139
Tatian a atacat reprezentárile personajelor mitologice obscene care trebuiau distruse pentru cá
reprezentau un atentat la bunele moravuri. Lui îi apartine îndemnul ,DesIiintati monumentele necinstei¨
46

Iolosit mult timp de bisericá drept motto în campania de distrugere a operelor de artá clasicá.
Tatian Tertulian Irineu Origene
47
aláturi de alti apologeti atât greci cât si latini sunt
promotorii primului val iconoclast în bisericá. Pozitia lor era Ioarte clará în ceea ce priveste
imaginile cultice págâne si excludeau orice posibilitate de reprezentare a lui Dumnezeu.
Transcendenta divinitátii în crestinism constituie motivul aversiunii apologetilor pentru
imagini. Tertulian a sintetizat iconoclasmul crestin timpuriu spunând cá ,Pentru noi nu are
importantá ce Iel este Iorma deoarece venerám o imagine lipsitá de Iormá¨
48
. Clement
Alexandrinul subliniazá: ,. sá te închini unei imagini acorporale este accesibil numai vederii
spirituale iar s-o reprezinti sub o Iormá senzorialá înseamná doar s-o înjosesti¨
49
.
Aceste comentarii au devenit legi pentru estetica patristicá si apoi bizantiná diminuând treptat
rolul reprezentárii mimetice în Iavoarea celei simbolice si transIormând imaginea cu caracter
iluzionist într-una schematic conventionalá.
Scriitorii bisericesti erau intrigati mai putin de artá cât de artisti Iáuritorii de imagini si statui
vázuti ca principali idolatri. Tertulian încearcá o reconversie îndemnându-i pe artisti sá renunte la
crearea de idoli apreciindu-le însá máiestria talentul si spiritul creator si sá se orienteze cátre artele
decorative si mestesuguri care sunt mult mai Iolositoare
50
.
Clement era un bun cunoscátor al artei grecesti si nu nega arta în totalitate el încerca sá arate
cá arta nu este realitate: ,Sá Iie láudatá arta dar tabloul sá nu însele pe om ca si cum ar Ii însási
realitatea¨
51
. ,Pentru noi însá chipul lui Dumnezeu este spiritual; nu-i o materie care cade sub
simturi. Dumnezeu singurul cu adevárat Dumnezeu este spiritual nu-i o imagine sensibilá¨
52
.
Aici Clement trádeazá încá ,gândirea plasticᨠtipic greceascá cu toate cá renuntá declarat la
cultul plasticii ,imaginea spiritualᨠluatá literal este statuia spiritualá (noeton to agalma .esti).
Lactantiu vine dupá ce reia toate problemele expuse de apologetii ce l-au precedat accentuând o
idee mai veche conIorm cáreia statuile datoreazá tot ansamblul de calitáti artistului care le-a creat si
trebuie apreciat îndeosebi omul-creator si nu produsul creatiei
53
.
Una din consecintele proaspátului umanism crestin este glisarea centrului de interes de la opera
de artá la artist. O imagine doar îl reprezintá pe om în vreme ce omul este imaginea lui Dumnezeu.


46
Tatian Asirianul Cuvant càtre greci Râmnicul Vâlcii 1936 p. 33-35.
47
Pentru Irineu din Lyon si Origene v. Alain Besançon Imaginea inter:isà Bucuresti 1996 p. 96-106.
48
Tertulian Ad. nat. 14 op. cit. p. 223.
49
Clement Alexandrinul Stromate Bucuresti 1982 p. 327 V 28 4-5.
50
Tertulian De idol. op. cit. p. 225.
51
Clement Alexandrinul Cuvant in indemn càtre eleni (Protrepticul) în vol. Scrieri, Bucuresti 1982 p. 118.
52
Ibidem p. 112.
53
Ideea apare prima datá la Seneca este preluatá de SI. Iustin si apoi de Clement.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

140











Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

141

UN PSEUDO-ARTHUR PE TURNUL-CAMPANILÄ DE LA MODENA
(BAZINUL PADULUI, ITALIA, SECOLUL AL XII-LEA)
Vladimir Agrigoroaei
-


Abstract A Pseudo-Arthur on the Campanilla of the Cathedral in the city of Modena (Po Basin, Italy, XII
th
century).
While reassuming a previous hypothesis concerning the interpretation oI a relieI Irom the Ghirlandina tower XII
th

century campanilla in the city oI Modena (northern Italy Po Basin) the statue did not Iit the King Arthur descriptions
revealing diIIerent and divergent characteristics Irom the meaning Iormerly by Rita Lejeune. The links to the Arthurian
Modena archivolt and the REX ARTVURVS oI the Otranto Cathedral mosaic (two contemporary Italian King Arthur
depictions) proved unstable and the Ghirlandina Iigure thus belonged to a diIIerent cultural root. The discovery oI a
sacriIicial kniIe in the right hand oI the Ghirlandina statue isolated it Irom the previously montioned Arthurian
representations while the presence oI two more relieIs on the same campanilla tower (a couple and a Woman with a
Flower) did not belong to the King Arthur legends as stated beIore but to the Rolandian corpus. In the end the author
closes in the research assuming the Ialse King Arthur oI the Ghirlandina could be a biblical patriach.

Turnul-campanilá la Ghirlandina este una dintre cele mai înalte cládiri din nordul Italiei
romanice. El este alipit Ilancului nordic al catedralei din Modena iar constructia sa a început mult mai
târziu decât cea a catedralei. Turnul este construit dintr-o serie de etaje iar palierul care ne intereseazá
pe ale cárui laturi sunt reprezentate opt relieIuri cu scene diverse a Iost construit între 1169-1179
1
. Cele
opt scene sunt sculptate în marmurá si apoi Iixate pe colturile cornisei celui de al doilea etaj.
Douá dintre ele sunt reprezentári rolandiene si se aIlá pe ambele Iete ale coltului de nord-est.
Una dintre scene înIátisazá un personaj în vesmânt usor neînarmat Iárá barbá si cu párul pieptánat
cu cárare pe mijloc care suIlá din corn. Pozitia corpului este destinsá omul îsi sprijiná mâna
dreaptá în sold si desi reprezentat Irontal îsi întoarce picioarele si soldurile cátre stânga sa cu un
gest de cochetárie. Cornul în care suIlá este tinut cu stânga potrivit în coltul gurii. Aspectul pe care
îl degajá personajul este unul de curtean. Nu regásim în el pe rázboinicul Roland care în ultimele
clipe ale vietii suIlá cu disperare în oliIantul sáu. Pe latura de est a aceluiasi colt se aIlá un alt
rázboinic înarmat cu o sabie si cu un scut ogival. Vesmântul lui este identic cu cel al lui Roland
suIlând în corn. Rita Lejeune îl considerá o altá reprezentare a lui Roland dar datoritá coaIurii
diIerite (párul buclat si lipsa cárárii pe mijloc) suntem tentati sá-l apropiem mai degrabá de Iigura
lui Olivier
2
. Printre celelalte relieIuri se numárá douá ale regelui David (David cântând la harpá si
David dansând) în care personajul este încoronat sade pe un tron priveste drept înainte si tine
harpa cu ambele mâini. Este îmbrácat cu o mantie si poartá pe cap o coroaná. Celálalt personaj
presupus a Ii un David dansând în Iata Chivotului
3
este mult deteriorat de intemperii. Capul este
distrus aproape în întregime asa cá nu putem sti dacá va Ii purtat sau nu o coroaná. Mâna dreaptá îi
atârná pe lângá corp spinarea îi este plecatá si picioarele sunt Ilexate ca pentru a Iace o serie de pasi
cadentati. David cântá danseazá si ocupá cele douá Iete ale coltului de sud-est.

-
Universitatea Crestiná «Dimitrie Cantemir» Facultatea de Istorie Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucuresti 53 România.
1
Datarea a Iost Iácutá în Iunctie de o inscriptie de pe campanilá. Jacques Stiennon et Rita Lejeune La legende
arthurienne dans la sculpture de la cathedrale de Modene în «Cahiers de civilisation medievale» Poitiers no. 3 1963 p. 291.
2
Considerám personajul înarmat cu scut ogival si sabie drept Olivier din cauza altor ocurente ale acestui cuplu la
Verona si la Brindisi. De asemenea aceastá interpretare mai Iusese Iácutá înainte si de cátre Patetta (1907) si Bertoni (1921);
Rita Lejeune (1963) propunea identiIicarea cu Roland în dublá ipostazá pe baza altor douá dedublári care apar în celelalte sase
relieIuri ale Ghirlandinei: Arthur Guinevra-Winlogee si David. Jacques Stiennon et Rita Lejeune ibidem pp. 291-292.
3
Ibidem p. 293.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

142
Tot pe Iatada nordicá dar în coltul de nord-vest este reprezentat un personaj tânár imberb care
priveste din proIil spre vest. Vesmântul lui Iormeazá aceleasi pliuri iar mâinile i se aduná la piept
strângând un baston. Rita Lejeune îl considera un Gawain
4
. Corespondentul sáu pe Iata vesticá a aceluiasi
colt este motivul redactárii acestui articol. Sculptura înIátisazá un bárbat care sacriIicá un animal.
Pe baza identitátii dintre alte douá personaje contemporane reprezentárilor de pe campanilá (Artus
de Bretania de la Modena si Rex Arturus de la Otranto) Rita Lejeune identiIica una dintre statuile de pe
campanila catedralei din Modena (la Ghirlandina) cu acelasi rege Arthur. Arhivolta catedralei de la
Modena este una dintre cele mai stranii variante ale legendei arturiene
5
. Pe portalul nordic al acestei
catedrale (Portale della Pescheria) sunt reprezentati sase cavaleri trei de o parte trei de cealaltá care
asediazá un castel. Cinci dintre cei sase poartá nume (Artus de Britania, Isdernus, Galvaginus,
Galvariun si Che) care duc cu gândul la nume celebre ale regelui legendar si ale cavalerilor Mesei
Rotunde: regele Arthur Yder Gawain si Kay. Ei se luptá cu un pitic (Burmaltus) si cu un alt cavaler
(Carrado) iar în castel se aIlá o domnitá (Winlogee) si un alt bárbat (Mardoc). Povestea pare simplá:
regele Arthur a plecat în cáutarea doamnei sale Winlogee pe care o tine prizonierá un cavaler ráu
Mardoc. Aliatul lui Mardoc cavalerul Carrado se luptá cu sir Gawain în partea dreaptá pe când un pitic
(Burmaltus) îi iese dinainte regelui Arthur în cea stângá. Mardoc se înIricoseazá în castel si vrea sá se
urce în turnul din dreapta iar Winlogee asteaptá tremurând rezultatul luptei.
Cea de a doua reprezentare arturianá cunoscutá este mult mai sudicá. În orasul Otranto situat
în sudul provinciei Apulia se aIlá o catedralá normandá care a suIerit multiple reconstructii: nucleul
sáu cu cripta de tip ad oratorium si planul cu trei nave a Iost construit în anul 1080 iar consacrarea
ei de cátre papa Urban al II-lea a avut loc în 1088 pe când episcop de Otranto era un anumit
Willelmus
6
. Mozaicul catedralei a Iost asamblat însá abia între 1163-1165 iar în prima travee a
navei centrale între o scená cu Adam si Eva alungati din Rai si o alta în care Iratii Cain si Abel
aduc oIrande lui Dumnezeu îsi Iace aparitia regele Arthur: un personaj încoronat îmbrácat într-o
cámasá cu mâneci lungi si poale pâná la genunchi purtând o máciucá la Iel cu cea a lui Cain si
cálárind un animal Iantastic al cárui corp de cal are o coadá de oaie copite despicate si douá
coarne. Capul se aseamáná capetelor de pásári din acelasi mozaic dar ar putea Ii si un cap de oviná.
La stânga acestui animal este reprezentatá vertical o Ieliná probabil o pisicá al cárei proIil este
neclar conturat. Sub silueta cu coroaná si máciucá este reprezentat un alt personaj poate o Iemeie
mâncat de o Ieliná. Stim cá acest personaj este regele Arthur din inscriptia care îl însoteste (REX
ARTVRVS) dar aparitia sa la Otranto ridicá numeroase probleme de interpretare
7
.

4
Ibidem pl. X Iig. 22.
5
Pentru alte studii privind arhivolta arturianá de la Modena v. Roger Sherman Loomis The Date, Source and
Subfect of the Arthurian Sculpture at Modena în «Medieval Studies in Memory oI G. Schoepperle Loomis» New
York 1928 pp. 209-211; Arthur Kingsley Porter si Roger Sherman Loomis La legende archeologique a la Cathedrale
de Modene în «Gazette des Beaux-Arts» no. LXX 1928 p. 109; Roger Sherman Loomis Arthurian Legends in
Medieval Art London-New York 1938 pp. 32-35; P. Deschamps La legende arturienne a la cathedrale de Modene et
lecole lombarde de sculpture romane în «Monuments Piot» nr. XXVIII 1925-1926 p. 69; P. Toesca Il Medioevo
Milano 1927 pp. 781 886; G.H. Gerould Arthurian Romance and the Modena Relief în «Speculum» nr. X 1935 p.
355; L. Olschki La Cattedrale di Modena e il suo rilievo arturiano în «Archivum Romanicum» nr. XIX 1935 p. 145;
Roberto Salvini Wiligelmo e le origini della scultura romanica Aldo Martello editore Milano 1956 p. 171-189.
6
P. Vergarra Elementi architettonici tardoantichi e medievali nella cripta della cattedrale di Otranto în
«Rivista dell`Istituto Nazionale di Archeologia e Storia dell`Arte» nr. III IV 1981 pp. 71-103; C. d`Angela Note
sullintrodu:ione del Cristianesimo nel basso Salento pp. 38-41; P. Belli d`Elia La cattedrale a Otranto în «Italia
Romanica» no. 8 Milano 1987 pp. 101-154; Heinrich Wilhelm Schulz Denkmaeler der Kunst des Mittelalters in
Unteritalien Dresden 1860 vol. 1 p. 267; C. Settis Frangoni Per la lettura del mosaico pavimentale della cattedrale
di Otranto în « Bullettino dell`Istituto Italiano per il Medioevo ed Archivio Muratoriano » no. LXXXII 1970 pp. 243-
270; Grazio GianIreda Il mosaico di Otranto, biblioteca medioevale in immagini 6
a
ed. aggiornata e migliorata Lecce
1998; Walter Hang Das Mosaik von Otranto. Darstellung, Deutung und Bilddokumentation ed. Ludwig Reichert
Verlang Wiesbaden 1977 pp. 25-27.
7
Walter Hang atrágea atentia asupra Iaptului cá în cazul în care acceptám identitatea celor douá reprezentári
(SacriIicatorul de pe Ghirlandina din Modena si REX ARTVRVS de la Otranto) nu se poate înainta în studiul lor
pentru cá cele douá interpretári se conditioneazá reciproc. Încercând sá analizeze doar Iigura de la Otranto el emitea
trei posibilitáti. Deoarece cea mai mare parte a mozaicului din transept era distrus si numai reconstructia ulterioará a
permis reIacerea imaginii complete a regelui Arthur si a animalului cálárit de el este Ioarte posibil ca restauratorii
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

143
În Italia secolului al XII-lea ar Ii existat asadar trei reprezentári artistice arturiene dintre care
douá s-ar Ii aIlat la Modena. Presupunerea pornea de la asemánárile de reprezentare pe care
cercetátoarea le identiIicase între personajul de pe mozaicul catedralei de la Otranto si echivalentul
sáu de pe Ghirlandina modenezá
8
.
Pe Ghirlandina scena înIátisazá un bárbat cu párul lung retezat pe umeri cu barbá în suvite
groase în vesmânt lejer la Iel ca toate celelalte personaje care încalecá un animal ce pare a semána
cu o oaie tinându-l cu mâna stângá de bot iar cu dreapta urmând sá-l sacriIice cu ajutorul unui
cutit. Rita Lejeune nu a stiut despre existenta cutitului: setul de poze cu care a lucrat Iurnizate de
compania modenezá Orlandini prezentau scena vázutá din latura dreaptá or cutitul poate Ii
observat numai din partea stângá
9
. La data la care studiul sáu a Iost publicat împreuná cu cel al lui
Jacques Stiennon lansa ca ipotezá doar asemánarea cu scena de la Otranto Iárá a reusi sá explice
relatia dintre cele douá reprezentári. Párea de la sine înteles cá o datá ce amândouá scenele dateazá
din aceeasi epocá si se aIlá în spatiul italic ele reprezintá douá ipostaze ale aceleiasi legende. De
asemenea pentru imaginea de la Otranto nu a Iolosit o IotograIie ci un releveu inexact din
perioada în care mozaicul catedralei nu Iusese încá restaurat
10
. Ambele scene apáreau distorsionat
iar interpretarea suIerea si ea de pe urma materialului IotograIic.
Demonstratia se baza pe Iaptul cá cele douá personaje cáláresc animale cu trásáturi de oviná.
Toate celelalte diIerente sunt trecute sub tácere sau amintite ca simple ciudátenii diIerente de
reprezentare
11
iar interpretarea datá celor douá scene jongleazá cu simbolismul tapului: ,regele¨ Arthur
a învins Iortele inIernale la Otranto cálárind un tap urias iar pe Ghirlandina de la Modena cálárind unul
de márime medie. Presupunerile se înmultesc: o Iemeie tinând în mâná o Iloare este interpretatá drept
Guinevra-Winlogee sotia sau simpla partenerá a lui Arthur iar scena de pe Ilancul sudic un cuplu în
care partenerii îsi întind mâinile este consideratá drept logodna lui Arthur cu acest personaj Ieminin. La

mozaicului sá Ii adáugat din exces de zel o serie de detalii care nu apáreau în compozitia originalá. AstIel coarnele
animalului pe care cáláreste Arthur puteau sá nu existe în varianta din 1165 iar imaginea sa ar Ii Iost una dintre cele
mai comun întâlnite cea a cáláretului regal. Cea de a doua posibilitate pleca chiar de la ipoteza Iormulatá de Rita
Lejeune: dacá regele legendar ar cálári un tap acestuia îi lipseste totusi barba caracteristicá. Nu am avea de a Iace cu o
capriná ci mai degrabá cu o mixturá ciudatá de cabaliná si oviná. Dacá aceastá variantá este corectá atunci trebuie luat
în consideratie Iaptul cá artistul (Pantaleone) a vrut sá se abatá de la traditia comuná dorind ca scena lui sá aibá un
înteles diIerit în contextul mai larg al întregului mozaic. Figura ar cápáta un subtext simbolic iar regele ar cálári un
animal demonic despre care nu stim exact dacá va Ii Iost îmblânzit sau îl va Ii purtat prizonier pe Arthur. Dacá
animalul este îmblânzit atunci întelesul este cá regele legendar a înIrânt demonul de sub el si cálárindu-l îl tine în Irâu.
Dacá Arthur este ,prizonier¨ atunci demonul a învins si îl duce în Lumea Cealaltá. Aceste douá variante se bazeazá pe
simbolistica medievalá a tapului animal cu atributii negative si model predilect al lascivitátii. Reprezentarea regelui
Arthur ar putea avea un scop didactic: dacá regele este un învingátor atunci avem de a Iace cu interpretarea Ritei
Lejeune în care lupta lui Arthur cu acest animal demonic este apropiatá de lupta lui Samson cu leul. În cazul în care el
este purtat cu Iorta de animal Rex Arturus trebuie deIáimat de cátre public iar exemplul sáu nu trebuie urmat. Cea de a
treia si ultima posibilitate propusá de Walter Hang este cá prin acest animal Iantastic mesterul Pantaleone constient de
povestea pe care o paraIraza a încercat sá exprime o preistorie a legendei arturiene în care Arthur era un rege dintr-o
epocá îndepártatá iar animalul Iantastic de sub el este la rândul lui unul care nu mai exista în contemporaneitatea din
1165. Hibridul pe care cei doi îl reprezintá ar Iace trimitere la o lume precrestiná caracterizatá în restul mozaicului prin
numeroasele reprezentári de Iiare. În plus máciuca purtatá de regele Arthur se aseamáná cu cea a lui Cain putând Ii
asadar o armá dintr-o epocá arhaicá. Walter Hang op. cit. pp. 31-39.
8
Cele mai multe dintre reproducerile IotograIice din acest articol vor Ii de o calitate scázutá. Cele însotite de
copyright-ul companiei Orlandini sunt reproduse dupá articolul lui Jacques Stiennon si al Ritei Lejeune ele Iiind
imagini scanate dupá o Iotocopie precará. În ceea ce priveste imaginile reproduse cu copyright-ul companiei Colombini
ele sunt prelucrári dupá Iragmente de imagini care ne-au Iost disponibile prin amabilitatea acestei companii editoriale
modeneze. Din pácate imaginile Iárá banda de copyright si la o rezolutie superioará necesitau un pret Ioarte ridicat
astIel încât unele au Iost prelucrate la Iorma unor schite. FotograIiile Orlandini dateazá de la mijlocul secolului al XX-
lea pe când cele Colombini sunt mult mai recente de acum câtiva ani (1998-2001).
9
Rita Lejeune a Iolosit asa cum aminteste singurele IotograIii disponibile la acea datá (1963) reproduse de
Giulio Bertoni în editia din 1921 a volumului Atalante storico-paleografico del duomo di Modena. Ele Iuseserá Iácute
cu prilejul lucrárilor de restaurare a Ghirlandinei. Jacques Stiennon et Rita Lejeune op. cit. p. 291.
10
Ibidem pl. XI Iig. 24.
11
Ibidem pp. 294-295.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

144
rândul lui personajul cu baston de pe Iatada nordicá a campanilei devine Gawain pentru cá acesta este
însotitorul lui Artus de Bretania pe arhivolta portalului nordic al domului
12
.
Existá totusi multe diIerente de compozitie si de reprezentare între relieIul asa-zisului Arthur de
pe Ghirlandina si silueta de la Otranto. Prima dintre ele este talia animalului: scena de pe campanila
modenezá prezintá o oviná de mici proportii pe când cea de la Otranto un animal Iantastic cu copite
despicate ceea ce îl demonstreazá non-cabalin dar nu neapárat o oaie sau caprá. Acest animal are un
bot alungit si douá coarne de tap dar care ar putea Ii interpretate si ca urechi. Spre deosebire de animalul
de la Modena care páseste ca o caprá sau oaie cel de la Otranto îsi întinde piciorul drept din Iatá cu o
gratie de Ieliná si îsi cabreazá capul precum un cal. Regele Arthur îl cáláreste într-o pozitie Iireascá
motiv pentru care suntem tentati sá credem cá la Otranto ar putea Ii înIátisat un cal-caprá.
În plus bárbatul de la Modena sacriIicá animalul deoarece are în mâna dreaptá un cutit si îl
apropie de beregata acestuia. Cel de la Otranto nu dá nici mácar impresia cá ar sacriIica animalul pe
care îl cáláreste pentru cá mâna lui dreaptá este ridicatá ca pentru salut iar în stânga tine un baston.
Personajul de pe Ghirlandina stá pe sol strângând animalul între picioare pe când cel de la Otranto
nu atinge pámântul ci cáláreste în adeváratul sens al cuvântului. El are ca atribute o máciucá (poate
sceptru) si o coroaná poartá numele de REX ARTVRVS pe când cel de la Modena nu primeste
nici-un atribut suplimentar. DiIerentele dintre cele douá reprezentári ne Iac sá credem cá în spatiul
padan avem de a Iace cu un sacriIicant pe când în cel sud-italic cu simplu cáláret. Acesta nu are
nici-un gând sá jertIeascá animalul ci îl Ioloseste ca mijloc de transport. Bárbosul de pe
Ghirlandina nu cáláreste ovina de sub el pentru cá picioarele îi ating pámântul si bazinul se aIlá
mult deasupra spinárii animalului. La o examinare dinspre nord-nord-vest se poate observa cum
sacriIicantul îsi strânge victima între pulpe. Tot pentru a o imobiliza o apucá cu mâna stânga de bot
iar animalul se încordeazá cu disperare. Cele douá compozitii nu înIátiseazá un subiect comun.
Lipsa numelui ni s-a párut la început un alt indiciu cá regele Arthur nu poate apárea pe turnul
campanilá de la Modena. Dacá pe arhivoltá el purta numele de Artus de Bretania si pe mozaicul sud-
italic cel de Rex Arturus reprezentarea de pe Ghirlandina se aIlá într-un anonimat total. Spre
deosebire de cele douá reprezentári sigur arturiene cea a personajului bárbos care sacriIicá o oviná se
aIlá la o înáltime impresionantá. Ea nu are public pentru cá nu poate Ii privitá. Plimbându-se în jurul
domului modenezii nu aveau cum sá vadá cele opt scene de pe Ghirlandina iar dacá se vor Ii urcat în
turn nu puteau sá le observe decât dintr-un unghi mort perspectivá din care nu ar Ii putut observa
detaliile de reprezentare. Cele opt scene nu Iac apel la memoria omului ci mai degrabá la cea a
Divinitátii. Roland si Olivier sunt mari eroi crestini luptátori ai unei cauze drepte împotriva págânilor
mauri. David este un personaj din Vechiul Testament autorul psalmilor iar Iigura lui s-a bucurat de
adulatie în cursul evului mediu. Regele Arthur nu era nici un cavaler cruciat si nici un personaj biblic.
Pentru modenezi el era poate un rege-cavaler dupá tiparul legendelor arturiene în varianta lor
Irancezá. Lipsa publicului nu ar putea justiIica prezenta sa pe cornisa celui de al doilea etaj.
În plus dacá personajul de pe Ghirlandina ar Ii regele Arthur în varianta sa de la Otranto el
nu are nici-unul dintre atributele regalitátii. La Otranto regalitatea este maniIestatá prin nume
(REX) si prin costum (coroana). SacriIicantul de pe campanilá nu poartá însá nici-o coroaná párul
sáu este lásat sá cadá liber în bucle pe spate ba are spre deosebire de varianta sud-italicá si barbá.
Pe cornisa celui de al doilea etaj al turnului modenez existá un rege. Acesta are o coroaná si cântá la
harpá. Dacá David este un rex sacriIicantul nu se dovedeste a Ii si el la Iel.
Mozaicul de la Otranto a Iost asamblat în intervalul 1163-1165 pe când etajul Ghirlandinei si
sculpturile de pe cornisa acestuia au Iost asezate între 1169-1179 Iapt care ar presupune o posibilá
comunicare directá între cele douá spatii: motivul regelui Arthur ar Ii apárut astIel la distantá de cel
mult zece ani la Modena iar modelul ar Ii trebuit sá Iie mozaicul de la Otranto. Cele douá

12
Compozitia arhivoltei de la Modena prezintá douá personaje din tabára atacatorilor împotriva a douá alte
personaje care apárá castelul : Artus de Bretania se luptá cu Burmaltus iar Galvaginus cu Carrado. Deoarece atât Artus
cât si Galvaginus apartin aceleiasi tabere ar párea evident ca ei sá Iie personajele cele mai importante ale povestii.
Artus de Bretania este probabil echivalentul regelui Arthur Cavaler în varianta sa continental Irancezá pe când
comparatia numelor ne demonstra cá Galvaginus ar Ii si el eroul Gawain. Rita Lejeune pr esupune cá personajul care se
sprijiná în toiag ar Ii acest Gawain. Nu explicá însá de ce Gawain ar purta un toiag.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

145
reprezentári nu ar Ii putut apárea spontan în acelasi interval de timp în douá locuri aIlate la sute de
kilometri distantá. Dacá ipoteza Iormulatá de Rita Lejeune ar Ii corectá atunci ele ar Ii Iost rodul
legáturilor dintre cele douá spatii. Cum orasul Modena era în cea de a doua jumátate a secolului al
XII-lea aIlat sub dominatia culturalá si politicá a împáratului german de dincolo de pasul Brenner
iar acesta era rivalul regelui normand din Sicilia eventualii reactionari din zona lombardá ar Ii putut
cultiva legáturi politice cu regele sud-italic. Cu toate acestea atentia regelui de la Palermo se
concentra mai ales asupra aliantelor cu republicile maritime Genova si Pisa si nu asupra aliantelor
cu orasele padane. Aceastá ecuatie demonstreazá cá legáturile culturale dintre cele douá orase
(Modena si Otranto) vor Ii Iost insigniIiante: poate cá vreun pelerin sau negustor modenez a ajuns
în Apulia dar cu sigurantá cá reprezentarea regelui Arthur nu s-a întors în spatiul lombard pe
aceastá cale. În acest moment nu ne rámâne decât sá ne întrebám dacá este vorba chiar de regele
Arthur sau sacriIicantul de pe Ghirlandina nu este cumva vreun alt personaj.
Cel de al doilea punct al ipotezei lansate de Rita Lejeune interpreta personajul Ieminin de pe
aceeasi cornisá drept sotia sau logodnica lui Arthur cáreia îi dádea numele conventional de
Guinevra-Winlogee dupá cele pe care le purta în traditia romanescá si pe arhivolta de la Modena
13
.
Reprezentarea în cauzá se aIlá pe Iatada vesticá în coltul de sud-vest. Personajul are trásáturile
redate rudimentar astIel cá expresia Ietei seamáná mai mult cu cea a unui bárbat. Stim cá este o
Iemeie dupá coaIura cu párul lung pe umeri si diademá precum si dupá rochia lungá care Iormeazá
o trená si este prinsá cu o cingátoare ornatá sumar. Femeia tine în mâná o Iloare pe care o lipeste cu
bratul drept de piept iar cu mâna dreaptá îsi prinde Ialdurile rochiei. Inspirá elegantá melancolie si
se dovedeste iubita Iidelá a unui necunoscut.
Acelasi drum l-a urmat în interpretarea sa si Rita Lejeune moment în care a observat repetitia
personajului pe latura sudicá a aceluiasi colt de aceastá datá într-un cuplu. Dat Iiind cá Roland si
Olivier apar pe cele douá Iete ale coltului de nord-est cá David cântând la harpá si David dansând
ocupá Ietele coltului de sud-est simetria ne îndeamná sá credem automat cá Femeia cu Floare apare
si pe cealaltá laturá a coltului de sud-vest.
Aici este înIátisat un cuplu: el poartá barbá párul táiat pe umeri un vesmânt în Ialduri pâná
dincolo de genunchi iar la spate are atârnatá o sabie. Ea are aceeasi expresie masculiná poartá tot o
rochie cu trená si cingátoare iar párul lung pe spate este prins cu o diademá. Femeia este asadar
reproducerea Iidelá a Femeii cu Floare. De aceastá datá însá Iloarea lipseste iar mâinile ei se aduná
în Iatá cu timiditate ca si cum ar astepta. Bárbatul îsi desprinde mâna dreaptá de trup si o îndreaptá
cu palma în sus cátre însotitoarea lui. Îi dá ceva. Rita Lejeune credea cá el îi dá un inel si cá scena
reprezintá logodna celor douá personaje sau cásátoria lor
14
. De asemenea mai credea cá bárbatul
este unul si acelasi din scena în care cálárea o oviná si presupunând în plus îi credea pe baza
asemánárii cu mozaicul de la Otranto o reprezentare a regelui Arthur. Femeia devenea astIel
Guinevra iar cei doi patronau orasul Modena.
Atragem atentia asupra Iaptului cá sacriIicantul bárbos poartá în mâna dreaptá un cutit pe
când cel din cuplul amintit are la brâu atârnatá o sabie. Dacá cei doi ar Ii identici atunci scenele ar
trebui sá reprezinte o poveste a cárei decriptare s-ar Iace de la nord la sud: un bárbat sacriIicá un
animal o Iemeie cu o Iloare se gândeste melancolicá la absenta lui pentru ca în Iinal sá se
întâlneascá si el sá îl dáruiascá poate un inel. Dacá aceasta ar Ii interpretarea scenelor atunci
înseamná cá brusc cutitul a devenit sabie ceea ce nu este posibil. RelieIurile celor doi David
dovedesc la Iel ca si costumul personajului Ieminin cá sculptorul a avut multá grijá sá redea exact
identitatea aceluiasi personaj în reprezentári diIerite. Se ridicá astIel un al doilea semn de întrebare
în legáturá cu identiIicarea sacriIicatorului cu regele Arthur.
Femeia cu o Iloare în mâná apare si la Verona în apropierea reprezentárilor rolandiene de pe
lintelul portalului de vest
15
. Aici ea tine în mâná douá Ilori parcá admirând-o pe cea din mâna

13
Ibidem pp. 294-295.
14
Ibidem.
15
Lintelul portalului este la rândul sáu împodobit cu diverse personaje. Cadrele în care sunt dispuse acestea sunt
create prin intemediul unor coloane si arce de boltá care Iormeazá porticuri. În Iiecare portic apare un personaj. Douá
dintre ele ne retin atentia: o Iemeie care tine în Iiecare mâná câte o Iloare (una cu 4 petale alta cu 8) si un cavaler cu
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

146
dreaptá. Lângá ea sub o altá arcadá este înIátisat un cavaler cu scut ogival si lance depre care se
presupune cá ar Ii un Roland. Sub cele douá relieIuri sunt scrise cuvintele: A·PRI·LIS f MA·I·VS
numele a douá luni de primávará. Femeia cu Floare ar reprezenta astIel luna aprilie iar cavalerul
luna mai? Probabil cá nu asa cum nici personajul grotesc din stânga celor douá scene nu
simbolizeazá luna martie. Calendarul de pe lintelul portalului de vest al catedralei San Zeno nu
ilustreazá ca alte calendare contemporane lunile anului ci prezintá personaje si legende exotice.
La Iel aceeasi Femeie cu Floare apare într-unul dintre relieIurile Iatadei centrale a aceleiasi
catedrale unde legátura sa cu mitul rolandian este evidentá. Din pácate relieIul este grav deteriorat
de intemperii si nu putem sti cu exactitate textul inscriptiei de pe arcada porticului în care este
încastrat personajul. Literele care se mai pot observa Iormeazá textul .ATA LI.A.NA pe care
nu l-am putut întregi. Probabil cá ele Iormau un nume de Iemeie asa cum o dovedeste ultima literá
(A). În dreapta acestor reprezentári se deruleazá scene rolandiene
16
. Presupunem cá Femeia cu
Floare de pe turnul campanilá din Modena este unul dintre numeroasele personaje Ieminine care si-
au Iácut aparitia în lunga evolutie a corpusului rolandian. Nu stim însá care dintre ele va Ii tinut în
mâná o Iloare si nici ce însemna gestul.
Totusi cuplul presupus de Rita Lejeune ca Arthur-Guinevra este amplasat pe Iatada sudicá a
turnului campanilá astIel cá el se aIlá ,Iatá în Iatᨠcu arhivolta arturianá a portalului nordic (della
Pescheria). Un plan comun al reprezentárilor este exclus pentru cá scenele în care sunt protagonisti
,Arthur - sacriIicantul¨ si ,Guinevra - Femeia cu Iloare¨ ocupá latura vesticá. De asemenea reprezentarea
sacriIicantului este situatá în coltul de nord-vest al cornisei iar cea a Femeii cu Floare în coltul de sud-vest
unde nu putem presupune cá sculptorul ar Ii avut vreun motiv sá repete compozitia arhivoltei.
Tot Iatá în Iatá cu portalul nordic se aIlá o reprezentare a lui David dansând ceea ce eliminá
orice posibilitate a unei compozitii complementare. Planul iconograIic al Ghirlandinei nu va Ii Iost
inIluentat de cel al arhivoltei nordice.
Dacá personajul Ieminin nu este Guinevra atunci legátura dintre Femeia cu Floare si sacriIicantul
bárbos este una neIondatá. În plus Rita Lejeune nu stia despre existenta cutitului Iapt care a dus la o
apropiere Iortatá a aceluiasi personaj cu reprezentarea lui Rex Arturus de pe mozaicul sud-italic.
Întrebându-ne ce personaje ar Ii putut purta acest cutit si în ce scop ar Ii putut sacriIica animalul primul
gând ne-a dus la textul Vechiului Testament în care o sumedenie de personaje cu barbá sacriIicá animale.
Apropiindu-ne cu si mai mare atentie de diversele pasaje vechi testamentare putem observa cá majoritatea
covârsitoare a animalelor sacriIicate sunt ovine pentru cá semitii erau prin excelentá pástori de oi.
Bárbosul de pe Ghirlandina este probabil un Abel un Avraam sau orice alt patriarh al Vechiului
Testament
17
. În linia aceleiasi interpretári personajul care îl însoteste pe latura nordicá a aceluiasi colt ar
putea Ii Iiul lui care se sprijiná în toiagul de pástor pe care îl strânge la piept.
În ceea ce priveste Femeia cu Floare ea ar putea Ii legatá de legenda cavalerului Roland. În
stadiul actual al cercetárilor nu putem specula mai mult astIel încât atragem doar atentia asupra
Iaptului cá personajul în cauzá apare la Verona în douá rânduri în ambele situatii Iiind în
vecinátatea reprezentárilor rolandiene. De asemenea el mai apare la Modena pe Ghirlandina în
imediata vecinátate a unui Roland suIlând în corn si a unui Olivier înarmat cu scut si sabie
18
.

lance si scut ogival cu coiI Iárá nazalá si vesmânt simplu Iárá cámasá de zale. Cavalerul este un probabil Roland iar
personajul Ieminin apare pentru a doua oará în legáturá cu el.
16
Frizele sunt situate în partea stângá a portalului Iatadei catedralei San Zeno di Verona si prezintá douá scene în care
Roland se luptá cu Ferragut. În prima dintre aceastea doi cáláreti ai cáror cai sunt reprezentati simetric poartá lánci si scuturi
ogivale. Cel din stânga îl strápunge cu lancea pe cel din dreapta; lancea acestuia se Irânge vârIul ei se desprinde oblic în sus
probabil dupá ce a atins scutul adversarului. Amândoi cavalerii poartá coiIuri ogivale. Cea de a doua scená prezintá lupta a doi
rázboinici pedestri: cel din dreapta înarmat cu scut ogival coiI si cámasá de zale páseste cu piciorul stâng cátre adversar
purtând în mâna dreaptá o spadá cu care îl strápunge. Cel din stânga contorsionat de pe urma loviturii este înarmat aproape
identic cu exceptia coiIului. Se încovoaie si este gata sá cadá; mâna dreaptá în care tine spada se îndepárteazá de corp iar
capul si-l lasá pe spate cu pletele Iluturând. Scena este mult mai tensionatá decât cea precedentá.
17
Pentru reIerintele amintite v. Jechiul Testament Facerea IV 4; XXII 13. Lista poate continua. Exemplele
date sunt doar de la începutul cártii Facerii (Genezei); cele din restul Bibliei sunt extrem de numeroase iar amintirea
lor departe de a Ii exhaustivá s-ar dovedi o întreprindere inutilá.
18
Femeia cu Floare ar putea Ii în Iunctie de personajul bárbos care o însoteste într-una dintre reprezentári o
Bertha sorá a lui Charlemagne iar partenerul ei un Milon. Cei doi sunt párintii eroului Roland Iugiti în împrejurimile
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

147
DiIerentele de costum dintre sacriIicant si însotitorul Femeii cu Floare ne Iac sá credem cá
cele douá personaje trimit la povesti diIerite. Un alt argument este dat si de planul iconograIic al
campanilei: Roland si Olivier ocupá coltul de nord-est cele douá reprezentári ale lui David pe cel
de sud-est iar aparitiile Femeii cu Floare coltul de sud-vest. Ar Ii putin probabil ca regele Arthur
si partenera lui sá ocupe disproportionat spatiul a trei reprezentári când stim cá Roland si David au
ocupat Iiecare doar câte douá. SacriIicantul ocupá latura vesticá a coltului de nord-vest Iapt care ar
presupune cá aparitia de pe latura cealaltá ar apartine aceleiasi povesti. IdentiIicarea personajului
care sacriIicá o oviná depinde de sculptura alipitá Iatadei nordice. Aceasta reprezintá un pástor
astIel cá povestea celor doi ar deveni: pe când tatál bárbos sacriIica un animal din turmá Iiul
sprijinit în toiag privea ceremonia. În aceastá nouá decriptare personajul bárbos de pe etajul
Ghirlandinei nu este un Arthur iar stadiul cercetárilor este încá incipient.
Ne Ierim sá Iormulám vreo posibilá explicatie pentru cele patru scene de pe colturile de nord-vest si
sud-vest. PreIerám doar sá eliminám presupusul Arthur din aria cercetárilor. El este poate un patriarh biblic.

Explanation of the figures

Fig. 1 The Cathedral in the city oI Modena: plan. © Courtauld Institute oI Art.
Fig. 2 La Ghirlandina tower and the placement oI relieIs at the second Ilow. © Unknown; ©
Vladimir Agrigoroaei.
Fig. 3 The relieIs Irom the second Ilow oI the La Ghirlandina tower: David, Roland, Roland
or Olivier and a unknow Iigure that might be Gawain. © Orlandini.
Fig. 4 La Ghirlandina tower northern Iacade oI the north-western corner: the presumed King
Arthur. © Orlandini; © Vladimir Agrigoroaei sketch and photo (the kniIe) aIter a photo by Colombini.
Fig. 5 The mosaic oI the Normand Cathedral in the city oI Otranto: REX ARTVRVS the
sketch oI Millin (BNF) used by Rita Lejeune; photo. © BNF; © Unknown.
Fig. 6 RelieI oI La Ghirlandina tower: the presumed Guinevra (Woman with a Flower). ©
Orlandini; © Colombini.
Fig. 7 RelieI oI La Ghirlandina tower: the presumed couple Arthur-Guinevra. © Orlandini.
Fig. 8 The Cathedral San Zeno in the city oI Verona western portal: Woman with a Flower
and Roland. © Courtauld Institute oI Art.
Fig. 9 The Cathedral San Zeno in the city oI Verona relieI oI the Iacade: Woman with a
Flower placed in the context oI the Rolandian scenes. © Courtauld Institute oI Art.
Fig. 10 The Cathedral in the city oI Modena: Porta della Pescheria Arthurian archivolt. ©
Courtauld Institute oI Art.


Romei din cauza dragostei lor al cárei rod a Iost conIorm legendei celebrul cavaler. Presupunerea ar putea Ii
conIirmatá de Iaptul cá traditia nord-italicá atestá la o datá mult mai târzie povestea Berthei si a lui Milon. Cu toate
acestea Milon nu sacriIicá niciodatá o oviná Bertha nu tine niciodatá în mâná o Iloare iar literele grav alterate de
deasupra personajului de la Verona nu se aseamáná cu nici-una dintre variantele numelui purtat de mama lui Roland. În
variantele Iranceze si latine ale legendei lui Charlemagne sora acestuia s-ar Ii numit Gisla sau Bertha. Bertha e Milone
si Rolandin sunt douá Iragmente din manuscrisul Geste Francor (i.e. ,Faptele Irancezilor¨) care dateazá din secolul al
XIV-lea. Bertha e Milone ocupá II. 51 Vb - 54 Rb vv. 9027-9495 iar Rolandin II. 61 Vb - 64 Rb vv. 10896-11335.
Textul este redactat într-un curios dialect Iranco-italian atestat numai pe cale literará. Pentru traducerea comentariul si
bibliograIia asupra variantei Iranco-italiene a legendei Berthei si a lui Milon v. Leslie Zarker Morgan Franco-Italian
Epic. The Geste Francor (anonymous) 1996 la Medieval Sourcebook Web Page.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

148


Fig. 1 Planul catedralei de la Modena. © Courtauld Institute oI Art.




Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

149
























Fig. 2 Campanila La Ghirlandina si amplasarea relieIurilor pe cornisa celui de al doilea etaj. ©
necunoscut; © Vladimir Agrigoroaei
























Fig. 3 RelieIuri de pe cornisa campanilei din Modena David cantand din harpà, Roland sunand din
corn, Roland sau Olivier si personajul necunoscut presupus a Ii Gawain. © Orlandini
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

150
























Fig. 4 Campanila din Modena Iatada de nord a coltului de nord-vest. Presupusul rege Arthur. ©
Orlandini; © Vladimir Agrigoroaei schitá cu IotograIie detaliatá (cutitul) dupá o IotograIie
Colombini



















Fig. 5 Mozaicul catedralei normande din Otranto REX ARTVRVS. Releveul lui Millin (BNF) Iolosit
de Rita Lejeune. FotograIie actualá a sectiunii de mozaic. © BNF; © necunoscut



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

151










































Fig. 6 RelieI de pe cornisa campanilei din Modena. Presupusa Guinevra (Femeia cu Floare). © Orlandini;
© Colombini.




Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

152



Fig. 7 RelieI de pe cornisa campanilei din Modena. Presupusul cuplu Arthur-Guinevra. © Orlandini.








Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

153



Fig. 8 Catedrala San Zeno di Verona lintelul portalului de vest. Femeie cu Floare si Cavaler (Roland).
© Courtauld Institute oI Art


Fig. 9 Catedrala San Zeno di Verona relieI pe Iatadá. Femeia cu Floare si vecinátatea ei cu scenele
rolandiene. © Courtauld Institute oI Art
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

154



Fig. 10 Catedrala din Modena Porta della Pescheria. Arhivolta arturianá. © Courtauld Institute oI Art








Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

155

OBSERVATII PRIVIND SPADA DE CÄLÄU A ORA$ULUI SIBIU
(SECOLUL AL XVI-LEA)
Anca Ni(oi
`


Abstract Considerations regarding the Headsman Sword from Sibiu (16
th
century). The article tries to clariIy some
aspects regarding the Headsman Sword Irom Sibiu an old piece that through its richness show the importance oI the
Hermannstadt burgh in medieval Transylvania and also in the Central Europe. The sword is a classic sample oI a 16
th
century European arms. The sword- inv. M3813 is 110 cm long with a 72 cm sharp blade which ends in a round point and
belongs to the type XVI -aIter D.G. Alexander and subtype XVIII-b aIter R. E. Oakeshott. It has a double guard a straight
one and the other one Ior hand protection and ends in a Iilled pear pommel. The hilt is made oI wood is wrapped up with a
copper wire. A similar piece is presented in the paintings oI Hálchiu panelpaitings in the ,Resurrection¨ scene. On one side
oI the blade it was engraved a quotation Irom the Psalms with a protector role Ior the carrier oI the sword. Quotation like
these can also be Iound on almost every headsman sword Irom all over the Bavarian county Irom the same period oI time.
Like a peculiar inIormation it is thought that this headsman sword is the same one used in 1703 by the Hungarian nobility
Ior beheading the German Commissioner Sachs Von Harteneck in the Big Square Irom Sibiu.

Colectiile Muzeului National Brukenthal din Sibiu în special cele apartinând Muzeului de
Istorie reprezintá unul din cele mai bogate Ionduri de acest Iel multitudinea pieselor aIlate aici
Iácând posibilá o cercetare exhaustivá ce ar putea permite un studiu complex privind istoria
medievalá a Transilvaniei.
În privinta colectiei de arme a Muzeului Brukenthal ea poate Ii analizatá si prezentatá numai
în contextul evolutiei istorice a orasului Sibiu Iiind o consecintá Iireascá a existentei ,cetátii¨ si a
misiunii sale de a se autoapára în numeroasele si diIicilele momente ale întregului Ev Mediu. Acest
lucru s-a impus de la mijlocul secolului al XIII-lea dupá invazia tátará din 1241 care a Iácut
dovada necesitátii organizárii apárárii orasului prin realizarea unui sistem deIensiv puternic si
dezvoltarea unei productii proprii de armament
1
.
Datoritá dezvoltárii explozive a productiei mestesugáresti si a comertului Sibiul a ajuns sá Iie
unul din cele mai înIloritoare orase ale Transilvaniei devenind în scurt timp unul din cele mai
importante centre producátoare de armament ce satisIácea nu numai necesitátile interne dar si
cererile venite din celelalte tári române. Fierarii organizati în breaslá sunt atestati la Sibiu începând
cu anul 1376 când cu prilejul reînnoirii statutelor de breaslá din orasele Orástie Sebes Sibiu si
Sighisoara apar sub denumirea de Fabrorum Fraternitatis
2
Iiind specializati în urmátoarele branse:
cutitari cáldárari lácátusi si sábieri (sau gladiatores)
3
. Dupá stabilirea în 1376 a statutelor breslelor
din cele patru orase sud transilvane breasla Iierarilor din Sibiu îsi reînnoieste statutele abia la data
de 6 mai 1514
4
. ConIorm acestor statute Iiecare membru breslas era obligat sá presteze serviciul militar de
garnizoaná un numár de zile pe an serviciu care consta în paza unui turn sau a unei porti ce apartinea breslei.
Existenta Arsenalului a Morii de pulbere ca si a mesterilor armurieri locali explicá în parte capacitatea de
rezistentá a cetátii Sibiului în decursul evului mediu
5
. De la sIârsitul secolului al XIV-lea când Sigismund de

*
Primária Municipiului Sibiu B-dul Victoriei nr. 1-3 Sibiu.
1
Roman E. Catalogul armelor de foc portative, secolele XJ-XJIII Sibiu 1981 p. 5.
2
Zimmermann Fr. Werner K. Müller G. Urkundenbuch :ur Geschichte der Deutschen in Siebenbùrgen, II
Sibiu 1897 p. 451.
3
Ibidem.
4
Arhivele Statului Sibiu Zunft Urkunde, I nr. 33.
5
Roman E. Arme ¸i armuri in colectia Mu:eului Brukenthal.arme de foc ¸i arme portative, StComB 21 1981
p. 291.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

156
Luxemburg dispune întárirea oraselor si înconjurarea lor cu noi IortiIicatii apárarea si întretinerea acestora
sunt date în grija breslelor si o dovadá a cât de bine au Iost dotate si apárate este si Iaptul cá în cazul Sibiului
de la 1241 pâná la 1848 cetatea nu a mai Iost cuceritá prin luptá
6
. EIicienta breslelor în apárarea orasului
reiese si din statistica conIorm cáreia în secolele XIII-XIV breslele detineau o treime din centurile de
IortiIicatie ale orasului: în 1376 cca. 40-42° iar în secolul al XV-lea 31° (din 39 de turnuri si bastioane
aveau în întretinere 12)
7
. Depozitele din turnuri armele din Arsenal ca si cele din casele nobililor au Iormat
nucleul Camerei de arme a orasului ,Stadtische Rùstkammer` înIiintat în 1872
8
din initiativa lui Carol
Platz comisarul primáriei Sibiului care cunoscând valoarea armelor le-a adunat la primária orasului. Cu
acest prilej au Iost adunate arme de toate categoriile steaguri si recuzitá de rázboi.
Pâná la momentul actual din bogata colectie a Muzeului Brukenthal armele albe nu au Iácut
obiectul unui studiu aproIundat iar dintre acestea spadele cele mai apreciate arme ale epocii medievale
considerate simbol si însemn al rangului cavaleresc dovadá a apartenentei la casta privilegiatá a
rázboinicilor evului mediu vasalic reprezintá o importantá componentá. Singurele cercetári temeinice si
aproIundate au Iost cele ale lui Martin Rill cu privire la spadele medievale timpurii
9
. Arme oIensive
spadele si sábiile reIlectá în cea mai mare másurá evolutia generalá a conceptiei strategice si a organizárii
militare a spatiului intracarpatic Iiind în Iapt piesele de bazá ale armamentului epocii
10
.
Pe lângá rolul sáu propriu-zis ca armá de luptá în credintele si superstitiile medievale o armá
putea Ii minunatá si purtátoare de noroc în luptá dar si blestematá si aducátoare de ghinion. Armele
aveau si o dublá valoare: militará si de simbol în acelasi timp
11
. Spada lancea si scutul Iolosite în
ceremonialul ridicárii în rang de cavaler nu erau doar arme simbolice ci în acelasi timp arme
Iolosite eIectiv pe câmpul de luptá
12
. Spada a avut întotdeauna un rol esential în simbolistica
judiciará de la legenda tiranului Dionysos din Siracusa si pâná la reprezentárile moderne ale
justitiei balanta în mâna stângá si spada dreptátii în mâna dreaptá.
Legat de simbolistica spadei un exemplu interesant îl reprezintá asa-numitele ,Rolansäulen¨
statui ale unor cavaleri tinând în mâná o spadá trasá din teacá si interpretat îndeobste ca expresie a
orasului liber regal cu drept de judecatá capitalá acest simbol Iiind pus pe seama existetei lui
Roland care a luptat pâná la sacriIiciul suprem pentru Dumnezeu si credinta crestiná. În
Transilvania Sibiul este singurul oras al Pámântului Cráiesc în care este documentatá si s-a pástrat
o asemenea statuie a lui Roland cu o spadá care actualmente se aIlá la Muzeul Brukenthal Iiind în
Iapt a treia statuie a lui Roland din Sibiu (pl. I). Aceastá statuie ridicatá în secolul al XVII-lea a
înlocuit-o pe cea executatá în 1550 de pietrarul OnoIIorus
13
.
În mediul sásesc transilvan existá o combinatie între simbolul dreptátii crestine al justitiei
medievale si al dreptului de judecatá capitalá ,Jus gladii¨ obtinut de colonistii germani încá din
1224 prin Diploma regalá datá de Andrei al II-lea
14
. Cât priveste spada ca obiect de executie nobilá
este Ioarte probabil ca ea sá Ii Iost preluatá de orasele libere din mediul cavaleresc. Orásenii direct
dependenti de coroana regalá se simteau egali în drepturi cu ceilalti vasali ai regelui iar metoda de
executie varia în Iunctie de gravitatea Iaptei comise executia prin decapitare Iiind un apanaj al nobilimii.
Spada de cáláu care Iace obiectul studiului de Iatá se gáseste în colectiile muzeului sub
numárul de inventar M 3813 (pl. I/b) Iiind în Iapt una din cele mai spectaculoase piese existente
aici. Spada are o lungime de 110 cm din care 85 cm îi másoará doar lama. Fiind o spadá de executie
aceasta are lama latá care îsi pástreazá aceeasi látime de 72 cm de la vârIul rotunjit si pâná sub
gardá încadrându-se în limitele între care oscileazá în general o astIel de spadá. Spre deosebire de

6
Tiplic I. M. Breslele armurierilor din Sibiu ¸i functia lor militarà Sargetia XXVI 1 p. 489.
7
Abrudan P. Sontag F. Sistemul de apàrare al cetàtii Sibiului in secolele XJ-XJI, expresie a conceptiei
rà:boiului popular SMMIM 7-8 1974-1975 p. 121.
8
Petranu C. Mu:eele din Transilvania, Banat, Cri¸ana ¸i Maramure¸ Bucuresti 1922 p. 156.
9
Rill M. Mitellalterliche Schwerter in Brukenthalmuseum ForVL 26-2 1983 p. 80-84.
10
Pinter Z. K. Spada ¸i sabia medievalà in Transilvania ¸i Banat (secolele IX-XIJ) Resita 1999 p. 89.
11
Idem Aspecte ale cultului armelor. Jaloarea spiritualà ¸i simbolicà a pieselor de armament in mentalitatea
medievalà AICSU I 1994 p. 13.
12
Ibidem.
13
Fabricius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983.
14
Sutschek F. Statutele municipale ale sa¸ilor din Transilvania Stuttgart 1997 p. 300.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

157
majoritatea spadelor de acest Iel spada în discutie nu prezintá acele sentuiri mediane pentru
scurgerea sângelui denumite în literatura germaná de specialitate ,Blutrinne¨. Ea se îmbiná în mod
armonios cu teaca din piele maro terminatá într-o buterolá de metal. Chiar dacá în vechiul registru
de inventar al colectiei spada în discutie este trecutá ca având o teacá neagrá de piele párerea
noastrá este cá aceasta existentá în inventar nu avea cum sá apartiná acesteia deoarece reprezintá o
teacá pentru o spadá cu vârIul ascutit de luptá în care nu putea pátrunde spada noastrá. De altIel
una din caracteristicile armelor de executie este chiar vârIul rotunjit (în patru laturi tesit sau
semicircular
15
) neîntâlnit în general la spadele de luptá la care acesta era ascutit.
Garda dublá este Iormatá dintr-una dreaptá ce másoará 195 cm lungime de sectiune pátratá în
partea centralá evazatá spre capetele care se prezintá sub Iorma unui trunchi de con cu baza mare ca
extremitate si o altá gardá destinatá protectiei mâinii. Aceasta dupá párerea noastrá nu se prezintá în
Iorma initialá care era usor arcuitá spre mâner. La toate spadele de executie întâlnite de noi în literatura
de specialitate garda este dreaptá Iárá aceastá protectie pentru mâná sau inel Iapt care ne Iace sá ne
întrebám dacá scopul sáu intial a Iost doar acela de executie? La o cercetare mai atentá pe aceastá gardá
pentru protejarea mâinii se poate observa stantatá stema Sibiului stiut Iiind Iaptul cá toate armele care
au Iácut parte din ,Camera de arme¨ a orasului au reprezentate pe ele stema orasului lucru care ne
îndreptáteste sá aIirmám cu sigurantá cá aceastá spadá a apartinut Sibiului.
Tija mânerului másoará 20 cm între gardá si buton Iiind astIel realizatá pentru a putea Ii
cuprinsá cu douá mâini în asa Iel încât lovitura sá Iie atât de puternicá ca sá reteze din prima
încercare capul condamnatului. Mânerul din lemn este înIásurat cu o sârmá din cupru împletitá (pl.
I-c) si se terminá într-un buton plin piriIorm cu o lungime de 5 cm la Iel ca si la spadele bavareze
unde mânerul este de cele mai multe ori conIectionat din acelasi material ca si garda Iiind apoi
înIásurat în piele de multe ori tintuitá
16
. Tipul de buton plin echilibra Ioarte bine spada centrul de
greutate cázând pe mijlocul lamei spre vârI.
Fiind o spadá de executie aceasta are pe lamá gravatá urmátoarea expresie derivatá din
psalmi: ,JESVS DIR LEB ICH JESVS DIR STIRB ICH DEIN BIN ICH TOT UND LEBENDIG¨
(Isus pentru Tine tràiesc, Isus pentru Tine mor, al Tàu sunt mort sau viu) ceea ce îi conIerea
acesteia binecuvântarea diviná (pl. II). Aceastá inscriptie avea scopul de a proteja si de a justiIica
actiunea armei si a celui care o mânuieste ambii Iiind de Iapt doar niste executori ai vointei legii
încercându-se prin aceste citate sá se aducá condamnatului în ultimele sale clipe pacea
suIleteascá. Pe lângá inscriptie încadrând-o se aIlá o reprezentare a spânzurátorii si a rotii. Aceste
reprezentári sunt cele mai ráspândite ornamentatii întâlnite pe lamele spadelor de cáláu de la cele
mai simple cum ar Ii spânzurátoarea alcátuitá din stâlp si grindá transversalá trasate ca douá linii
pâná la cele în care este ilustrat un condamnat; roata evoluând de la un cerc gravat cu mai multe
raze ca si spite pâná la roata ca instrument de executie
17
. Aceste reprezentári aláturi de citatele din
Psalmi se constituie într-o instantá supremá ce dá sentinta. Interesant de remarcat este Iaptul cá
spânzurátori erau Irecvent asezate la granitele regatului ca un mod de a-i speria pe stráinii care
intrau în tará
18
. Pe cealaltá parte a lamei sunt gravate motive Ilorale (pl. II/b) în acelasi mod în care
ele se întâlnesc pe lamele spadelor de executie din mediul german unde sunt însá încadrate de alte
citate din psalmi. AstIel de Iormulári ca cea de pe spada în discutie se întâlnesc si pe alte spade de
cáláu bavareze din secolele XVI-XVII unde se spunea ,sentinta o dà stàpanirea, eu execut doar
sentinta¨ iar alte Iormulári încercau sá exprime ideea cá moartea prin spadá asigurá celui executat
viatá vesnicá ,spada o ridic asupra lui, dà Doamne viatà ve¸nicà pàcàtosului¨
19
. Prin acest Iel de
Iormulári cálául încerca sá se protejeze într-un Iel de blestemele rostite de condamnat în ultimele
sale momente. Tot Iormulári asemánátoare ca de exemplu ,De aceea din timp sà và càiti ¸i la
picioarele lui Dumne:eu sà càdeti, inainte ca prin aceastà spadà executati sà fiti` sau pe cealaltá
parte a lamei ,Aceastà spadà are tài¸ ascutit, iar eu sunt investit, pe Dumne:eu ¸i pe autoritàti sà

15
Kühn U. Das Richtschwert in Bayern WaIIen und Kostümkunde 2 1970 p. 90.
16
Ibidem p. 90.
17
Ibidem p. 101-102.
18
Ibidem p. 103.
19
Ibidem p. 95-99.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

158
slufesc ¸i pe oamenii rài sà-i pedepsesc` se gásesc si pe spada de cáláu a orasului Deva
20
. Spade de
cáláu se regásesc pe tot cuprinsul Transilvaniei în orasele libere cu drept de judecatá un exemplu
concludent Iiind Clujul a cárui spadá se regáseste în colectiile Muzeului National al Transilvaniei si
la care se observá garda dreaptá si o serie de însemne care par a Ii însemne de mester aIlate pe lamá
în imediata apropiere a gárzii
21
. Tot spade de cáláu cu aproximativ aceeasi structurá se regásesc în
colectiile Muzeului Militar Central având o provenientá germaná.
Tot o spadá de cáláu cu aproximativ aceleasi dimensiuni si tot Iárá sentuire medianá cu o gardá
dreaptá cu capetele rotunjite si cu mânerul înIásurat în piele tintuitá se gáseste în mediul bavarez la
Straubinger
22
încadratá tot în secolul al XVI-lea. Un lucru interesant este Iaptul cá lamá sunt gravate în
acelasi mod roata psalmul si spânzurátoarea Iiind realizate identic cu cele de pe spada sibianá.
O spadá de o absolutá corespondentá tipologicá cu acelasi tip de gardá dreaptá cu extremitátile
pronuntate cu mânerul înIásurat cu o sârmá de aceastá datá de argint si cu butonul piriIorm se gáseste
în Arsenalul din Alexandria unde este mentionatá ca Iiind spadá de origine transilvaná. AstIel de spade
sunt încadrate de D. G. Alexander în grupa XVI a clasiIicárii sale si întâlnite începând cu secolul al
XVI-lea
23
ca spade grele pentru lovit si împuns. Spadele cu aceleasi caracteristici ca a celei de cáláu de
la Sibiu sunt încadrate de Ewart Oakeshott în subtipul XVIII-b al clasiIicárii sale
24
autorul speciIicând
Iaptul cá majoritatea spadelor de acest Iel provin din mediul german asa cum se poate observa si în
iconograIia germaná a secolelor XV-XVI în special în opera lui Albrecht Dürer
25
. În iconograIia
transilvaná asemenea piese sunt întâlnite în reprezentárile altarului bisericii evanghelice din Hálchiu
26
în
ciclul Patimilor în tabloul reprezentând ,Rugáciunea în Ghetsemani¨. Aici se poate observa o spadá cu
garda dreaptá si evazatá spre capete terminatá în douá sIere (stilul 11-Oakeshott
27
; varianta I-Pinter)
28

cu un mâner pentru o mâná si jumátate (m 1 1/2-Pinter)
29
terminat într-un buton piriIorm (tip T
5
-
Oakeshott)
30
. O astIel de spadá de corespondentá tipologicá se gáseste în Muzeul National Bavarez din
München încadratá în ultima parte a secolului al XV-lea Ioarte bine conservatá similará cu piesele
purtate de sIintii si cavalerii lucrárilor lui Dürer
31
.
Ca o inIormatie ineditá este Ioarte posibil ca aceastá spadá sá Ii Iost cea cu care în 1703 a Iost
decapitat comitele Sachs von Harteneck ridicat la rangul de cavaler de împáratul Leopold I abia cu
cinci ani în urmá. Reprezentant al natiunii sásesti Sachs von Harteneck reusise datoritá calitátilor
sale remarcabile sá aibá o deosebit de mare inIluentá asupra împáratului care tinând seama de
sIaturile comitelui încerca o integrare cât mai eIectivá a Transilvaniei în Imperiul Habsburgic. El
reusise sá obtiná la Viena conIirmarea ,Natiunii¨ sásesti prin Diploma Leopoldiná drept bazá juridicá
pentru continuitatea ei ca ,Natiune¨ în Dieta transilvaná. El considera cá numai sub protectia Austriei
Transilvania îsi putea mentine legátura cu sIera de culturá occidentalá. Este doar normal ca aceastá
mare trecere pe care Harteneck o avea la curtea de la Viena sá Iii stârnit invidia nobilimii maghiare
din Transilvania care-si simtea periclitat rolul sáu de lider. Dar ceea ce a declansat ura celorlalte
natiuni privilegiate ale Transilvaniei a Iost reIorma Iiscalá propusá la Dieta din 1702 prin care
Harteneck cerea impunerea unor taxe generale suportate de întreaga populatie în Iunctie de venituri si
de proprietáti ceea ce ar Ii determinat nobilimea maghiará sá pláteascá taxe si u sá le încaseze. Din
acel moment comitele sas a devenit cel mai mare inamic al nobilimii maghiare. Sansa pentru o
rázbunare nu a întârziat sá apará Harteneck Iiind acuzat de înaltá trádare deoarece judecase aláturi

20
Andrus R. Spade ¸i sàbii din colectia mu:eului devean, Sargetia XXV 1992-1994 p. 337.
21
Vládescu C. König C. Popa D. Arme in mu:eele din Romania Bucuresti 1973.
22
Kühn U. op. cit. p. 122.
23
Alexander D. G. European Swords in the Collection of Istanbul. Part II. Swords from the Arsenal of
Alexandria WaIIen und-Kostümkunde 29-1 1987 p. 23.
24
Oakeshott R.E. The Sword in the Age of Chivalry, London 1964, p. 70.
25
Marica-Guy V. Dùrer Bucuresti 1980.
26
Nitoi A. Repre:entàri de arme ¸i armuri in pictura altarului de la Hàlchiu Erasmus.
27
Oakeshott R. E. op. cit. p. 118.
28
Pinter Z. K. op. cit. p. 97.
29
Ibidem p. 96.
30
Oakeshott R. E. op. cit. p. 106.
31
Albrecht Dùrer 1471-1971. Ausstelung des Germanischen Nationalmuseum Nürnberg 1971 p. 133 pl. 231.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

159
Consiliul Sighisoarei pe primarul orasului Johann Schuller acuzat de abuz în Iunctie condamnându-l
la pedeapsa cu moartea. Acuzat si judecat de înaltá trádare Iatá de coroana imperialá Harteneck a Iost
condamnat la moarte prin decapitare sentintá ce a Iost executatá în 5 decembrie 1703 în Piata Mare
din Sibiu
32
. Aceasta este ultima executie de acest Iel petrecutá în Sibiu.
În concluzie credem cá nu este deloc gresit dacá considerám cá spada de cáláu care Iace
obiectul studiului de Iatá este prin semniIicatiile sale spirituale si materiale o dovadá a importantei
burgului sibian în contextul privilegiilor obtinute de cátre orasele sásesti din regatul maghiar.



Explica(ia figurilor

Pl. I a Statuia lui Rolans cu prezenta spadá de executie; b Spada de executie detaliu mâner; c
Spada de executie
Pl. II a Textul de pe spada de executie; b Motive Ilorale de pe lama piesei


Explanation of the figures
Pl. I a Rolans` statue with the execution sword; b The execution sword detail oI the hilt; c
The execution sword
Pl. II a The text on the execution sword; b The Iloral motives on the blade oI the piece

32
Foisel J. Saxons through seventeen centuries, Clevaland 1936 p. 197; Fabricius-Dancu I. Spa:iergang
durch Alt-Hermannstadt Sibiu 1983; Sigerus E. Cronica ora¸ului Sibiu Sibiu 1997 p. 35.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

160














































Pl. I



a

b c
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

161















































Pl. II




b
a
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

162












Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

163

UN DOCUMENT DE LA RADU MIHNEA RELATIV LA
PARTICIPAREA O$TENILOR ÎN MAREA ADUNARE A TÄRII
Gheorghe Bichicean
-


Abstract A document from Radu Mihnea refering to the participation of the army at the great assembly of the
country. The author studies a new document issued by the woiewod oI Moldavia Radu Mihnea in October 14
th
1625 in
which aIter a trial the nobleman Nicolae receives a clock. This article also relates to the situation oI the woiewod and
that oI the representatives oI the privileged social structures in Moldavia oI the 17
th
century as well as the diIIerent
levels oI the representation oI the power (ruler clergy courtiers and servants).

Cadrul general de abordare
O datá cu organizarea corporativá a stárilor domnul tárii se situeazá împreuná cu acestea sub
semnul unitátii cutumiare. În virtutea dreptului de reciprocitate domnul si reprezentantii stárilor
privilegiate colaboreazá atât pentru interpretarea si împártirea dreptátii cât si pentru alte probleme
importante ce trebuie sá le rezolve în interesul general. Terminologia Iolositá este un argument în sensul
existentei si activitátii institutiei SIatului domnesc si Adunárilor de stári din Moldova (Sobor Soborul
tárii). Mai târziu SIatul de obste si Soborul de obste desciIreazá sensul unor adunári mai cuprinzátoare
în sensul reprezentárii. Soborul tárii sau Soborul obstesc erau adunári care reuneau stárile laicá si
ecleziasticá. De aceea din secolul al XVII-lea adunarea va Ii mentionatá tot mai des sub denumirea ,tot
sáborul tárii duhovnicesc si mirenesc¨ ,cu sveatul si voia a tot sáborul¨ ori ,SIat de obste¨
1
.
Caracterul însási al Domniei traditia stápânirii în Tárile Române au presupus structuri
institutionale care au permis voievodului sá ocupe în interiorul societátii o pozitie autocraticá ce
presupune superioritatea unei legi proprii de judecatá (po :aconu :emscoi, :emskago :acona) si care
reclamá prezenta unui sfat constituit din stápânii pámântului
2
ce i s-au închinat. El dá domnitorului
dreptul de a conIirma stápânirea pámântului de a acorda imunitáti si a percepe veniturile domniei.
În procedura reprezentárii si în cunoasterea structurii de stári este precizatá si în acest
document distinctia între boierii mari si mici (velikimi o malimi) si alti reprezentanti ai stárilor
privilegiate cum este elementul ostásesc (voin) care apare si în cronicile aceluiasi secol al XVII-
lea
3
. În toate documentele cercetate judeca-ta s-a Iácut în prezenta ,boierilor mari si mici¨: pread
nami i pread na¸imi boleari velikimi i mali·mi~; pread vàsimi na¸imi moldavskimi boleari velikimi
o malimi; pread nami i pread usimi na¸imi moldavskim boleari velikih i malih etc.

-
Academia Trupelor de Uscat ,Nicolae Bálcescu¨ Str. SteIan cel Mare nr. 3-5 cod 550283 Sibiu
1
V. Al. Georgescu Types et formes d´Assemblees d´etats en Droit feodale roumain Liber Memorialis Georges
de Lagarde London 1968 (Extras) p. 127. N. Stoicescu Sfatul domnesc ¸i marii dregàtori din ]ara Romaneascà ¸i
Moldova (sec. XIJ XJII) Bucuresti 1968 pp. 22-23.
2
Pentru amánunte: Gh. I. Brátianu Sfatul domnesc ¸i Adunarea stàrilor in Principatele Romane Evry 1977 p.
66; N. Djuvara Intre Orient ¸i Occident. ]àrile Romane la inceputul epocii moderne (1800-1848) Humanitas 1995 pl.
21; P. P. Panaitescu Problema originii clasei boiere¸ti în Interpretári românesti. Studii de istorie economicá si socialá
ed. a II-a Bucuresti 1994 p. 59. Vezi si Fl. Constantiniu La Genese du feodalisme roumain. approche typologique
NEdH 6 1 1980 p. 82.
3
N. Stoicescu op. cit. p. 76-78; V. Al. Georgescu Les asemblees d´etats en Jalachie et en Moldavie de 1750 a
1831/1832 RRH XI 1 1972 p. 28.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

164
În secolul al XVII-lea în care este datat si documentul prezentat de noi ,tara¨ indicá deja alte
stári decât cele ale boierilor si clerului un alt nivel al reprezentárii. Dacá în secolul al XV-lea ,tara¨
prezentá la alegerea lui SteIan cel Mare (1457) cuprindea boierii clerul superior si curteni în
secolul al XVII-lea este atestatá reprezentarea curtenilor si slujitorilor bazatá pe recunoasterea
aportului militar direct. Treptat elementul ostásesc avantajat pâná în secolul al XVII-lea pierde din
importantá. Ulterior însá o perioadá de timp în unele adunári (cu preponderentá în cele cu caracter
Iiscal) elementului ostásesc slujitori si rosii este prezent aláturi de boieri si clerul superior
reprezentat astIel la 1631 (Leon Tomsa) 1641 (Matei Basarab) si 1668 (Radu Leon).
Dintre ultimele documente cercetate
4
într-unul singur se Iace mentiunea reprezentantilor
ostenilor. El apartine lui Radu Mihnea voievodul Moldovei - Iiind datat la 14 octombrie 1625 la
Hârláu
5
. Voievodul Moldovei a adjudecat un ceas lui Nicolae Iost stolnic ca mostenire a lui Simeon. În
judecatá Iostul stolnic Nicolae a prezentat un înscris drept márturie: ,de la Cristiian logoIát Savin Iost
sulger Pátrascu Ciplan Dumitrascu Soldan Lupu Ionascu Preporjescu si de la alti multi boieri si o¸teni
în Iata lor.¨ (Niculae biv stolnic i sà edin :apis :a sveadeatelsve ot Cristiian lo·g~of·à~t, i ot Savin biv
sulfar i ot Petra¸co Ciolpan i ot Dumitra¸co Soldan i ot Lupul i ot Iona¸co Prepàrfescul i ot proocih
mnoghi boleari i voin (s.n.) pread nih.). Ceea ce sugereazá cá a Iost obtinut într-o adunare (sobor)
anterioará în care a Iost reprezentat elementul ostásesc.
În istoria institutiilor Domniei Soborului si SIatului domnesc Iunctiile si anumite aspecte de
procedurá (dezbaterile adoptarea hotárârii asigurarea publicitátii si executárii acesteia) sunt
probleme ce pot Ii analizate numai în corelatie cu Iorma lor. Recunoasterea Iunctiei juridice a
Adunárilor de stári în Tárile Române
6
reIlectá exercitarea unei prerogative proprii acestora de care
domnii trebuiau sá tiná seama si pe care ei însisi o considerau ,judecata tárii¨. În procedura de
judecatá a domnului ca si în cadrul Adunárilor de stári hotárârea se exprima în Iorme diIerite în
Iunctie de scopul si semniIicatia ei. Rostind Amin adunarea îsi exprima acordul si vota hotárârea
7
.
Încheierea procedurii si adoptarea hotárârii care conserva ,prin mare blestem¨ privilegiile stárilor
privilegiate este o caracteristicá a acestei perioade.
De multe ori daniile sau reconIirmárile ulterioare erau însotite de imunitate. Încálcarea
privilegiilor ce se atribuiau prin actele de imunitate erau sanctionate cu amenzi: gloabe
8
. Gloaba
este sanctiunea patrimonialá aplicabilá persoanei care nu respecta propriul sáu angajament sau
hotárârea autoritátii. În Moldova se dádea mai ales în boi (6-50) si s-a aplicat din a doua jumátate a
se-colului al XVI-lea pâná la Iinele celui de-al XVIII-lea.
Formulele nu erau utilizate doar în diplomele de imunitate ci în chiar cuprinsul unor hotárâri
judecátoresti. Sunt anumite clisee de cancelarie între care: ,sá-i Iie ociná si ohabᨠ,sá-i Iie uric cu
tot venitul¨ sunt utilizate si în aproape toate documentele. Iatá câteva din relatiile documentare pe
care le regásim în documentul de Iatá: ,si de la noi are dreptul de mostenire uric si întárire¨ (i ot
nas pravaa, otn·i~nu i uric i pitvàrfdenie nepore¸ennu)
9
. Aceste clisee sau Iormule de cancelarie
(uric cu tot venitul ociná si ohabá etc.) dádeau expresie juridicá întáririi domnului acordatá actelor
juridice privitoare la mutatiile de proprietate si prin urmare nu consacrá scutiri sau privilegii (H. H.
Stahl). Totodatá ele asigurau si publicitatea cuvenitá unor asemenea acte garantând dreptul de
proprietate al dobânditorului si Iácându-l opozabil erga omnes. Documentul indicá proprietatea sub
denumirea de uric termen ce atestá originea acesteia adicá ,de mostenire¨ sau de rásplátire a
slujbei drept credincioase Iatá de domnitor. Din a doua jumátate a secolului al XVI-lea pâná spre
Iinele celui de-al XVII-lea în Moldova se obisnuia ca dupá adoptarea solutiei în proces sá se dea

4
Gh. Bichicean Moldova. Noi documente medievale Sibiu 2003.
5
Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.
6
V. pe larg V. Al. Georgescu L´Assemblee d´Etat ou la Grande Assemblee de pays comme organe fudiciaire en
Jalachie et en Moldavie (XJII
e
XJIII
e
siecles) RRH V 5 1966 passim.
7
D. Mioc op. cit. p. 230-231.
8
St. SteIánescu Istoria medie a Romaniei Partea a II-a Principatele Romane (secolele XIJ-XJI) Bucuresti
1992 p. 67.
9
Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

165
feria (heriie sau feriie)
10
. Era o taxá plátibilá de partea câstigátoare pentru obtinerea titlului de
proprietate. Nu are nici o legáturá cu autoritatea lucrului judecat.
Translitera(ia yi traducerea documentului
La 14 octombrie 1625 la Hîrláu
11
Radu Mihnea (1623 aug. 1626 ian.) voievodul
Moldovei a adjudecat un ceas lui Nicolae stolnic ca mostenire a lui Simeon aIlat în litigiu cu
Eremia din Petlogeni s.a.
Translitera(ie
Io Radul voevoda bojiio mil·o~stiiu g·o~sp·o~d·a~rá zemli molda·vscoi~ oj·e~ priide
pread nami i pread nasimi boleari velikimi i mali·mi~ nas vearnii bolearin Niculae biv stolnic i sá
edin zapis za sveadeatelsve ot Cristiian lo·g~oI·á~t i ot Savin biv suljar i ot Petrasco Ciolpan i ot
Dumitrasco Soldan i ot Lupul i ot Ionasco Prepárjescul i ot proocih mnoghi boleari i voin pread nih.
Pisasia vá tot zapis caco priidosia pread nimi Simion Bertil páh ot Petlogeani i postavil zaclad
otn·i~na Eremievi ot Petlogeani. Eliseai zberet ceas emu cito est emu cupe jenu ot cnághinea
Eremii Porumbita taa zalojila u ruki bolearina nasemu visipisiannomu Niculae -stolnic za sto i
cetirideseata levi licinih ot mesiata iun·i~ 27 d·e~ni daj dostaa pr·e~p·o~dobnaa m·a~t·e~ri
nase Paraskevi caco da podast emu ispálni pnneazi na d·e~ni a aste ne budut emu dast tî pnneazi
na d·e~ni a taa otn·i~na Simionovi cito zovet cias Eremii ot Petlogeni da est izghiblenna i
nicogda bease na d·e~ni a Simion ne dast emu ni edin ban.
Tem radi g·os~p·odst~va mi dal est mi i potvárdili bolearinu nas visipisan Nicolae Stolnic
nad taa preavisirecennaa cias za otn·i~nu Simionovi. Eliki isberet cias Eremii ot Petlogeani caco
da est emu i ot nas pravaa otn·i~nu i uric i pitvárjdenie neporesennu emu nicolij na veachi. I in
dast ne umisaet pread sim listom nasim.
Sam gospodin veleal.
U Hîrliu 7134 oct. l4 dni.
|Sigiliu la mijloc| grámátic Ghelasie.
Traducere
Io Radul voievod din mila lui Dumnezeu domn al tárii Moldovei. Iatá cá a venit în Iata
noastrá si în Iata boierilor nostri mari si mici boierul nostru credincios Nicolae Iost stolnic cu un
înscris drept márturie de la Cristiian logoIát Savin Iost sulger Pátrascu Ciplan Dumitrascu Soldan
Lupu Ionascu Preporjescu si de la alti multi boieri ¸i o¸teni in fata lor.
În acel document scria cum a venit în Iata lor Simion Bertil tot din Petlogeni si a pus zálog
mostenirea lui Eremia din Petlogeni.
Elisei va lua ceasul lui pe care i l-a cumpárat sotiei de la domnita lui Eremia Porumbita.
Aceea l-a zálogit în mâinile boierului nostru sus numit Nicolae stolnic pentru una sutá patruzeci lei
pesin din luna iunie 27 luând drept garantie chiar pe Fericita maica noastrá Paraschiva cum cá îi
va înapoia lui banii întocmai la zi. Iar de nu-i va înapoia lui acei bani la zi atunci acea mostenire a
lui Simeon ce se numeste ceasul lui Eremia din Petlogeni va Ii pierdutá si dacá nu va Ii scadenta la
zi atunci Simeon nu-i va da nici un ban.
Cu atât mai mult cá boierii mi-au dat si întárit pentru boierul nostru sus numit Nicolae
stolnicul acel ceas sus amintit ca mostenire a lui Simeon. De îndatá ce va lua ceasul de la Eremia
din Petlogeni va Ii a lui si de la noi are dreptul de mostenire uric si întárire.
Actul nu va Ii anulat nicicând în veci si cu un alt act nu se va putea înlocui.
Însusi domnul a poruncit.
La Hârláu 7134 ·1625~ octombrie 14.
Grámátic Ghelasie.



10
St. SteIánescu op. cit. p. 67.
11
Document original slavon Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

166
















































Fig. 1 Document emis de cancelaria domnitorului Moldovei Radu Mihnea la Hârláu 14 octombrie 1625
(Ioto)/A document issued by the woiwod oI Moldavia Radu Mihnea`s oIIice at Hârláu October the 14
th

1625 (photo)


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

167

CASA SCHASSER (SIBIU, PIATA MICÄ NR. 12).
RAPORT ARHEOLOGIC
Petre Munteanu Beyliu
-


Abstract The Schasser House from Sibiu. Archaeological Report. The archaeological excavations have accompanied
the careIul restoration oI the building Irom Sibiu Piata Micá 16. The building was linked Irom the precinct oI the
medieval church y. The plan and evolution were determined by the position at the edge oI the terrace. At the beginning
oI the 15-th century the plan includes a central corridor and two rooms Irom each side a cellar a Iirst and second Iloor.
In the 18-th century the building developed to the north and the third Iloor raise. In that time the Iront side was
decorated in baroque stile. At the middle oI the 19-th century a new construction was linked in the north. An inner
court appeared. The development oI the building was closely related with the architectural change in Piata Micá.

Piata Micá (Circulus Parvus) este unul din spatiile centrale ale orasului Sibiu Iormat din
aliniamente concentrice de cládiri monumente istorice desIásurate în jurul bisericii de comunitate.
Din sirul cládirilor ce márginesc Piata Micá cea care a adápostit în secolul trecut Asociatia Micilor
Mestesugari a intrat în circuitul inIormatiilor istorice. Cládirea a beneIiciat de cercetári arheologice
si de parament cercetári eIectuate cu prilejul restaurárii din 1988-1989
12
.
În anul 1994 a Iost cercetatá arheologic cládirea aláturatá de la numárul 12 rezultatele
cercetárii relieIând urme ale unui sant si ale unei constructii din lemn datatá prin monedá în prima
jumátate a secolului al XIII-lea
13
.
Cládirea din Piata Micá cu numárul 16 a Iost cercetatá ca urmare a proiectului de restaurare ce
o va transIorma în sediu pentru centrul cultural de inIormare al Luxemburgului. Colaborarea
exemplará cu arhitectul dr. Hermann Fabini a avut rezultate beneIice asupra cunoasterii istorice si a
evaluárii culturale actuale a cládirii una din încáperi având chiar o destinatie muzealá.
Trei mentiuni bibliograIice meritá sá Iie amintite în legáturá cu casa în discutie. Autorii ghidului
orasului Sibiu au considerat cá planul actualului ediIiciu include douá constructii anterioare.
14
O tezá de
doctorat asupra cládirilor din Sibiu în perioada barocului a abordat elementele ornamentale de pe
Iatade
15
. Descrierea sinteticá a cládirii a Iost realizatá în topograIia monumentelor istorice din Sibiu.
16


-
Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie Str. Mitropoliei nr. 2 cod 550179 Sibiu.
12
Petre Munteanu Besliu Archàologische Forschungen im ,Hermeshaus` (gewerbeverein) von Hermannstadt
ZeitschriIt Iür Siebenbürgische Landeskunde, 2 1991 p. 152-163; idem Cercetàri arheologice la ,Casa Hermes`
(Burger und Gewerbevereinshaus) din Sibiu Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 1-2 1993 p. 43-50; Emil
Crisan Restaurarea Casei Hermes din Sibiu Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 1-2 1993 p. 39-42.
13
Rezultatele cercetárilor arheologice nu au Iost încá publicate. O notá a Iost inseratá în Petre Munteanu Besliu
Cercetàri de arheologie medievalà in perimetrul ora¸ului Sibiu efectuate in ultimul deceniu Arheologia medievalá II
p. 90-91.
14
Alexandru Avram Vasile Crisan, Sibiu-ghid de ora¸ I.a. p. 73-74. AIirmatia a Iost precizatá si inIormatiile
istorice îmbogátite în editia a doua a ghidului. Cea de-a doua casá (în Iapt un corp de cládire) a Iost încorporatá dupá
párerea autorilor în prima jumátate a secolul al XIX-lea (Dr. Alexandru Avram Vasile Crisan Sibiu, ghid cultural
turistic Bucuresti 2001 p. 80).
15
Anca Derer Arhitectura barocà in Transilvania. Studiu de ca:. ora¸ul ¸i :ona Sibiu 1998 Biblioteca
Brukenthal M. 782 p. 131.
16
Alexandru Avram Ioan Bucur Denkmaltopographie Siebenbùrgen. Stadt Hermannstadt 5.1.1 Stadt
Hermannstadt. Die Altstadt Topografia Monumentelor din Traansilvania. Municipiul Sibiu 5.1.1, Municipiul Sibiu.
Centrul Istoric, Köln 1999 p. 110.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

168
Stirile documentare din evul mediu sunt vagi. Ele amintesc locuri si amenajári din vecinátatea
cládirii. În matricolele bisericii parohiale din Sibiu apar câteva mentiuni despre amenajári din Piata
Micá în secolele XV-XVI
17
.
ÎnIátisarea de astázi a cládirii lasá sá se întrevadá o structurá realizatá în mai multe etape.
Corpul principal dreptunghiular este Iormat din subsol cu acces dinspre Piata Micá parter cu
loggie douá etaje si un acoperis mansardat. Un culoar central permite accesul în camerele cládirii.
La capetele culoarului de la parter se aIlá ancadramente gotice. Un al treilea ancadrament din lemn
cu baghete încrucisate permite accesul într-un spatiu de la parter ce a Iost cercetat arheologic.
Al doilea corp de cládire dezvoltat perpendicular pe primul este Iormat din douá nivele si
acoperis simplu. Cele douá corpuri de cládire sunt unite printr-un zid din cárámizi lásând loc unei
mici curti interioare intens aIectatá de lucrárile de reamenajare actuale.
De corpul principal al cládirii s-a alipit înspre Piata Huet o constructie modestá cu o curte ce
lasá sá se vadá a doua Iatadá a casei Schasser asa cum s-a numit unul dintre cei care au contribuit la
transIormarea ei în secolul al XIX-lea (pl. I).
Elementele decorative de pe Iatada principalá ca si cele dinspre Piata Huet sunt descrise în
sursele bibliograIice citate. Ele apartin barocului marcând o etapá importantá în evolutia cládirii. În
analiza istoricá este necesar sá atragem atentia asupra zidurilor din piatrá ale pivnitei si în special
asupra laturii dinspre Piata Huet care se continuá. asa cum a arátat o sápáturá mecanicá dincolo de
limita nord vesticá a cládirii înspre Podul Mincinosilor (pl. IX).
Cercetarea arheologicà
Raportul arheologic se reIerá la rezultatele obtinute în urma cercetárii în mai multe etape a
spatiului boltit exterior (loggia) a curtilor si a unei încáperi de la parterul cládirii. Includem în
prezentul raport observatiile eIectuate în urma unor sápáturi de canalizare din Piata Huet situl
arheologic Iiind în legáturá cu curtea cládirii.
Cercetarea spa(iului exterior, boltit
Cercetarea spatiului boltit s-a realizat în urma excavárii unei casete de 2 m x 180 m supraIata
unei travee. Sub stratul de ciment au apárut Iragmente ceramice moderne iar de la adâncimea de
doar 30 cm Iragmente ceramice nesmáltuite.
Evolutia spatiului este ilustratá de raporturile între substructiile descoperite. Zidul care a
márginit la nord-vest spatiul deschis a avut o Iundatie din pietre de râu. Nivelul soclului Iundatiei a
Iost atins la 35 cm Iatá de nivelul actual de cálcare. Fundatia de la nord-est amenajatá din cárámizi
a Iost urmáritá pâná la -185 m. Pe ea s-a sprijinit stâlpul loggiei. Zidul de la sud-est a Iost construit
din pietre de râu. Sub nivelul Ierestrei actuale zidul a Iost aIectat de o amenajare ulterioará.
În stratul de lut (solul viu) înregistrat în caseta arheologicá s-a pástrat urma unei gropi de par.
StratigraIia înregistratá pe peretele de sud-est al casetei pástreazá urmele a douá incendii.
Urmele celui mai vechi strat de incendiu sunt superIiciale Iiind asezate peste un strat cu urme de
chirpici oase de animale si unul de nivelare cu pietris. Al doilea strat de arsurá s-a depus peste
stratul de pámânt galben scos din santul de Iundatie. Deasupra stratului superior de incendiu se aIlá
un strat de moloz. Sub stratul superior de incendiu au apárut Iragmente ceramice medievale între
care se remarcá o caná Iragmentará (pl. IV/a).
În pivnitele cládirii au Iost practicate douá sectiuni si patru casete. O sectiune a traversat de la
vest la est spatiul subsolului iar o alta a cercetat o camerá de la nord-est. Casetele au Iost adâncite
în colturile camerei dinspre Piata Huet. Rostul lor a Iost acela de a evidentia relatiile dintre zidul din
piatrá dinspre Piata Huet si cele amenajate perpendicular pe el. Sondajele au arátat cá zidurile au
Iost partial tesute. În schimb zidul de la sud-est al aceluiasi spatiu mare a Iost adosat între Ietele
zidurilor adosate Iiind depus pámânt (pl. II).
Încáperea amintitá a Iost compartimentá de un zid strápuns de douá deschideri mari arcuite.
Zidul a Iost adosat peretelui din cárámizi dinspre coridor. Acest ultim perete mentionat lat de 140

17
Christian Roth Matricola Plebanae Cibineinsi în Anton Kurz Die àltesten deutschen Sprachdenkmale,
Leipzig 1848 p. 18 42.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

169
m s-a Iormat prin dublarea celui vechi din piatrá. Partea veche a zidului poartá urmele gáurii în
care era Iixatá bârna de blocare a usii. Sectiunea arheologicá a evidentiat la nivelul pragului urmele
distrugerii vechiului zid.
Zidul dinspre Piata Huet pástreazá oriIiciile de încastrare a bârnelor. O astIel de gaurá în
perete are adâncimea de 70 cm si supraIata cu laturile de 45 x 45 cm. Pe acelasi perete se observá o
nisá de Iormá dreptunghiulará cu supraIatá de 80 x 60 cm.
În subsolul încáperii au Iost observate urmele unei gropi lungi de 350 m din care s-au
recuperat Iragmente ceramice medievale si bucáti de chirpici ars. Groapa a Iost acoperitá de un strat
de pámânt de nivelare cu material ceramic modern. Nivelul modern de cálcare al pivnitei a Iost
marcat de un strat mortar (pl. IV/b).
În încáperea aláturatá de la nord-vest au apárut douá substructii deosebite. Însotind în parte
traseul peretelui de nord a iesit la ivealá o substructie din cárámizi mai latá cu 30 cm Iatá de
supraIata elevatiei din piatrá adâncitá Iatá de nivelul medieval de cálcare cu 20 cm. Dispunerea
cárámizilor lasá impresia unui început de boltá. Zidária se pástreazá pe o lungime de 320 m. Pe
supraIata zidáriei s-au remarcat urme de arsurá (pl. III).
În coltul de nord al încáperii a Iost identiIicatá o amenajare în pámânt de plan pátrat cu latura
de 110 m ziditá din cárámizi. Zidul din cárámizi al acestei ,Iântâni oarbᨠeste lat de 25 cm.
Sápátura supravegheatá s-a adâncit pâná la 160 m în pámânt amestecat cu nisip din care am
recuperat Iragmente ceramice si din sticlá moderne. Spre deosebire de încáperea învecinatá care a
Iost távánitá camera cu ,Iântâná oarbᨠera boltitá. Fata zidului dinspre Piata Micá poartá în partea
inIerioará urmele unei subzidiri cu cárámizi adosate stâlpului de sustinere a boltii. Zidária din piatrá
dinspre est a Iost aIectatá de reparatii cu cárámizi (pl. III).
Un stâlp din blocuri din piatrá a Iost Iolosit pentru sprijinirea boltii pivnitei în coltul dinspre
nord-est. Un mic sant dispus în paralel cu substructia zidului de vest indicá o reIacere a zidului.
Sectiunea arheologicá din încáperea de la sud-est dispárutá în urma recompartimentárii pivnitei a
arátat cá peretele dinspre Piata Micá a Iost dublat la nivelul de cálcare cu o zidárie latá de 30 cm.
Urme de reparatii ale zidului din piatrá se observá în coltul de sud al încáperii.
Coridorul de acces în încáperile pivnitei a Iost parcurs de sectiunea magistralá si investigat
prin caseta care a dezvelit sistemul de sustinere a scárilor actuale de la parter: stâlpi de zidárie din
cárámizi încastrati în zidária din piatrá anterioará.
Groapa cu oase. În terenul de la sud de cládire sápáturile de canalizare au aIectat o groapá în
care au Iost depuse oase umane. În spatiul Pietei Huet au Iost observate depuneri de oase pe o lungime
de 180 m a santului de canalizare. Fundul gropii de depunere urcá de la -150 la -1 m. În interiorul
curtii depunerea de oase umane a Iost evidentiatá pe lungimea de 580 m a santului de canalizare.
Oasele au Iost amestecate cu putin pámânt si Iragmente de olane. Groapa cu oase s-a extins
înspre nord limita ei Iiind vizibilá la 250 m de casa din Piata Huet. Groapa cu oase umane a Iost
intersectatá în spatiul Pietei Huet de Iundatii din piatrá urmele unei constructii dezaIectate în a
doua jumátate a secolului al XIX-lea.
Funda(ia clàdirii, vizibilá în sectiunea din curtea Pietei Huet a Iost urmáritá pâná la
intersectia cu solul viu. Structura zidului este compusá din pietre de râu si rare bucáti de cárámizi
între rosturi. În segmentul de sud dezvelit de sápáturile de canalizare ca si în interiorul pivnitei
structura zidáriei este neîngrijit lucratá. ProIilul santului de Iundatie este oblic pornind de la 70 cm
Iatá de zid la supraIatá ajungând la 10 cm reper atins la -120 m. Santul a Iost umplut cu pámânt
galben în care s-a depus la adâncimea de 70 cm un strat superIicial de moloz. În coltul de sud-vest
al Iundatie vizibil în santul de canalizare se observá douá structuri de zidárie suprapuse. Segmentul
inIerior este Iormat din blocuri de piatrá iar în liant s-a Iolosit nisip galben. Santul de Iundatie a
Iost mai lat în umplutura lui Iiind pástrate dâre de mortar cu nisip galben. Structura de zidárie
superioará are Iorma unui arc. Prezentarea celor douá structuri este importantá pentru a stabili
relatia între Iundatia cládirii si zidul precedent.
În proIilul stratigraIic din terenul aIlat în Piata Huet este remarcat un strat consistent de
pámânt brun negricios cu pigmenti de lut var si arsurá. În a acest strat s-a adâncit santul de
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

170
Iundatie. Atrage atentia apoi nivelul de locuire preistoric un strat de pámânt negru cu slabe urme
de arsurá (pl. IV/c).
Limita cimitirului medieval a Iost evidentiatá la 2 m vest de cládire. Aici au Iost descoperite
Iragmentele a douá schelete suprapuse. Din scheletul inIerior au Iost recuperate párti din oasele
membrelor inIerioare ale bazinul si ale unui brat. Scheletul suprapus avea bratele încrucisate pe piept.
În partea de sud-est a încáperii marcatá cu un ancadrament din lemn cu baghete încrucisate a
Iost dezvelit un pavaj din càràmizi adosat zidului din pietre dinspre Piata Huet intersectat de zidul
de Iundatie de la sud-est. Pavajul din cárámizi de Iormá circulará cu diametrul de 150 m a Iost
amenajat direct pe stratul de lut galben. Urmele de arsurá nu sunt atât de consistente pentru
identiIicarea amenajárii cu o vatrá de Ioc (pl. III/a).
Funda(ia de la nord vest a clàdirii vizibilá dinspre camera cu ancadrament din lemn cu
proIilaturá goticá era Iormatá din pietre de râu si bucáti de cárámizi între rosturi. Substructia s-a
sprijinit pe un arc din cárámizi. Deasupra arcului evidentiat si în pivnitá au Iost asezate pentru
uniIormizare douá rânduri de cárámizi. Deschiderea arcului este de 150 m iar látimea zidului de
25 cm. Arcul din cárámizi pornea de pe o piatrá de râu asezatá în solul lutos. Sub arc au Iost
evidentiate urme de materiale de constructie si un segment de zidárie. Camera a Iost
compartimentatá prin douá ziduri dispuse transversal. Pavajul circular a Iost márginit de un zid din
cárámizi de 30 x 15 x 5 cm. Zidul cu talpa la adâncimea de 250 m intra cu 80 cm în solul viu. El se
tese de cel de la nord-vest si se adoseazá la sud-est (pl. III).
Al doilea zid dispus în paralel cu cel anterior descris are talpa la -150 m si este construit din
cárámizi. Relatiile de structurá cu zidurile învecinate sunt identice cu cele descrise mai sus.
Peretele ce a limitat spre curtea interioará camera cercetatá arheologic se sprijiná pe un arc
din cárámizi. El suprapune urmele unui alt arc din cárámizi ce se sprijinea la sud înspre terasá pe
solul viu iar la nord-est pe un picior lat de 55 cm alcátuit din cárámizi groase de 55 cm. Liantul
Iolosit la arcul inIerior este nisipul galben si var în cantitate micá. Arcul are deschiderea de 90 cm.
Sub nivelul arcului inIerior s-a observat proIilul unei gropi de par. În acel loc deasupra
solului viu s-a depus un strat de pámânt brun în care s-a înIipt parul si peste el un strat de sol
galben amestecat cu pámânt brun si urme de arsurá. Straturile de depunere coboará pe pantá. Un
Iragment de zidárie din piatrá (contraIort?) a Iost suprapus de amenajárile din cárámizi amintite.
Intrând cu 60 cm în grosimea zidului reIácut prin restaurarea actualá constructorii au
amenajat un spatiu din cárámizi cu sectiunea pátratá si laturile de 140 m. ,Ascunzátoarea¨
apartinea etapei târzii de dezvoltare a cládirii.
Un canal din càràmizi groase de 7 cm a apárut în coltul de nord vest al curtii. Gura de intrare în
canal are sectiunea de 215 x 185 cm. Canalul este lung de 450 m. La capát el se continua în plan
vertical terminându-se într-o gurá deschisá sub Podul Mincinosilor. Canalul de evacuare a apei este
contemporan cu prima Iazá a zidului curtii de la nord-est. În Iapt întreaga retea de ziduri din curte s-a
conturat în douá etape cea de-a doua Iiind evidentiatá de Iolosirea cimentului (pl. III).
Materialul arheologic cuprinde Iragmente ceramice medievale si moderne piese ceramice
Iragmentare Iragmente din recipiente din sticlá monede cuie din Iier si un Iragment dintr-un
ancadrament din piatrá.
Ceramica preistoricà este Iragmentará. Ea Iace parte din asezarea de tip CotoIeni
identiIicatá în vecinátate cu ocazia unei sápáturi arheologice de salvare
18
(pl. V/a-I).
Ceramica medievalà se reduce la Iragmente din categoria numitá conventional ,inIerioará¨
arsá oxido-reducátor cu peretii mai grosi (05 cm) si Iragmente apartinând ceramicii de calitate
superioará din secolele XIV-XV. Din aceastá ultimá categorie Iac parte peretele de caná cu buza
proIilatá triunghiular o toartá latá de 35 cm ornamentatá cu incizii si un Iund de oalá cu diametrul
de 115 cm. Din Iragmentele descoperite în pivnitá în groapa constructiei din lemn se pot identiIica
câteva oale si cáni cu buza látitá (pl. VI).
Cana Iragmentará descoperitá în spatiul exterior cládirii are diametrul maxim de 7 cm si cel al
Iundului de 5 cm. Ea a Iost recuperatá împreuná cu alte Iragmente ceramice medievale (pl. VI).

18
Petre Munteanu Besliu Nicolae Rodeanu Adrian Georgescu Cercetàri arheologice de salvare in Piata Huet
din Sibiu Apulum XXXVII-1 2000 nota 4 p. 475.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

171
Ceramica moderná este prezentá cu douá vase bine conservate descoperite în camera de la
parter: 1 caná cu toartá pete de smalt verde în interior; înáltimea (Î) 113 cm; diametru bazei (Db)
68 cm; diametrul gurii (Dg) 93 cm (pl. V/a); 2 caná cu toartá smalt maro si dungi verzi în
interior; Î: 107 cm; Db: 7 cm; Dg: 9 cm urme de ardere secundará puternicá (pl. VII).
În structura bucátilor de chirpici din umplutura gropii din pivnitá se observá urme de pleavá.
Împreuná cu bucátile de lut ars a apárut un Iragment de cárámidá groasá de 35 cm si latá de 105 cm.
Obiectele din sticlà includ un Ilacon Iragmentar cu Db de 37 cm si înáltimea de 65 cm; un Iund
dintr-un recipient de sticlá albá cu diametrul de 52 cm; un Ilacon Iragmentar din sticlá albá cu Db de 8 cm.
Muchiile blocului de ancadrament descoperit în umplutura pivnitei au Iost tesite.
Monede descoperite în pozi(ie secundarà
Monedá de 3 kreuzer Leopold I 1689 cupru argintat sigla C.B. pe revers emis în Silezia
Brieg; C.B. Christoph Brettschneider monetar; Catalog Heinek p. 8; descoperitá în pozitie
secundará în curtea cládirii din Piata Micá.
Monedá Austria 1 Kreuzer 1881(?) cupru; descoperitá în pozitie secundará în curtea dinspre Piata Huet.
Monedá Austria 1 Kreuzer 1860 cupru descoperitá în pozitie secundará în loggie.
Monedá Austria 6 kreuzer 1894 descoperitá în pozitie secundará în loggia cládirii.
Jeton cupru argintat datat prima jumátate a secolului al XVIII-lea; descriere: Av: LJD. XJ.D.G.-
FR.ET. NA.REX . Ludovic XV bust lauraeat si drapat spre dreapta cerc de perle. Rv: DJRCH.
GLUCK- UND( ..ES). In exergá A(.) În câmpul rv. R(.). Corabie cu pânze înaintând spre stânga
19
.
InIormatiile arheologice si cele documentare permit câteva aprecieri cronologice si
morIologice asupra cládirii din Sibiu Piata Micá 16 exprimându-ne speranta în publicarea
monograIicá a cládirii despre care se pot acumula mai multe inIormatii documentare.
Nivelul preistoric de locuire este ilustrat de stratul de pámânt negru aIlat deasupra solului
galben lutos. El a depásit marginea terasei naturale látindu-se înspre est. Asezarea preistoricá
apartinând purtátorilor culturii CotoIeni a Iost semnalatá în cercetarea arheologicá prin putine
Iragmente ceramice si pigmenti de arsurá.
Stratului preistoric este suprapus nemijlocit de un altul Iormat din pámânt negru cu pigmenti
de lut galben. El provine probabil din excavarea santului de apárare învecinat.
Planul din 1853 al cládirii (pl. VIII) observatiile de parament si cele arheologice permit aplicarea
metodei regresiunii istorice. Comparatia planului corpului principal dreptunghiular al cládirii anterioare
anului 1853 cu cel actual pune în evidentá spatiul deschis (loggia) dezvoltat asimetric înspre Piata
Micá. Prin intermediul lui se Iácea legátura cu casa RosenIeld amplasatá deasupra culoarului de sub
Podul Mincinosilor. Posibilitatea de datare a cládirii este asiguratá de elementele ornamentale speciIice
barocului. Încáperile de pe latura de nord-est au Iost tot atunci asamblate realitate demonstratá de
materialul ceramic descoperit în umplutura compartimentelor subterane din cárámizi care împreuná cu
zidul de parapet cu anul 1781 inscriptionat într-o Iiridá au asigurat stabilitatea întregii cládiri. Interesul
nostru se îndreaptá mai ales spre cládirea medievalá al cárei plasament a Iost determinat de raportul cu
zidul de incintá al cimitirului parohial si cu marginea terasei.
Reconstituirea planului cládirii medievale este mai greu de realizat. Laturile de sud-vest si sud-est
amenajate din piatrá pot Ii atribuite unor structuri diIerite. Segmentul de zidárie dinspre Piata Huet
Iácea parte în mod sigur din zidul de incintá al bisericii de comunitate. Látimea de numai 70 cm pare a Ii
un contra argument în identiIicarea cu o constructie militará. Urmele zidului din piatrá aIlat în cercetarea
arheologicá de la Turnul SIatului nu au scos la luminá însá o structurá deIensivá mai consistentá
20
.
Existenta zidurilor lungi din piatrá de la nord-vest si sud-est evidentiazá planul dreptunghiular
al pivnita din piatrá cu culoar median. Ipoteza unui nucleu al cládirii Iormat prin dezvoltarea
laturilor adosate la sud zidului de incintá este o ipotezá ce poate Ii inventariatá mai ales cá la
nivelul etajului întâi a Iost observatá adosarea încáperii dinspre vest marcatá de intrarea scundá în
ogivá. Prezumtiva dezvoltare în douá etape a cládirii medievale nu a lásat urme arheologice în

19
Determinarea monedelor o datorám colegei Oltea Dudáu spre care se îndreaptá gândurile noastre de
recunostintá.
20
Petre Munteanu Besliu Olga Besliu Turnul Sfatului din Sibiu SargetiaXXX 2001-2002 p. 270 pl. II p.
276.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

172
subsolul pivnitei. Pe de altá parte rezerva Iatá de analiza structurii peretilor si a unor Iorme
arhitectonice este sustinutá de asamblarea în pozitie secundará a unor ancadramente vechi în
constructiile noi (de exemplu ancadramentului de lemn cu proIil gotic de la parter montat într-o
încápere adosatá în secolul al XVIII-lea).
Este evident însá cá dezvoltarea cládirii a Iost determinatá de dimensiunea terenului aIlat la
marginea terasei cá ea avea la începutul secolului al XV-lea planul dreptunghiular cu culoar median
relatie cronologicá determinatá de ancadramentele de la capetele culoarului de la parter
21
. Frontul de
case s-a dezvoltat de la sud spre nord. De peretele de sud al cládirii învecinate (casá necompartimentatá)
si de zidul de incintá al cimitirului parohial a Iost adosatá viitoarea Casá Schasser.
Dezvoltarea cládirii în jurul anului 1780 s-a realizat în primul rând pe verticalá prin adáugarea
etajului al doilea si a unui voluminos pod mansardat. Spatiul de locuit de la nord a Iost obtinut prin
complexe lucrári ce au devenit subterane: casetarea terenului printr-un sistem de zidárie din
cárámizi care a asigurat márirea spatiului de locuit cu douá mici încáperi simetrice una cu
ancadrament din lemn cu proIilaturá goticá.
Ca urmare a realizárii proiectului din 1853 comandat de J. G. Schasser în conditiile sistematizárii
întregii zone spatiul comercial (loggia) s-a redus. Prin compensatie cládirea a primit un nou corp de
cládire (parter cu douá nivele) ilustrat într-o piesá de graIicá reprezentând ansamblul arhitectonic din
Piata Micá cu Casa Schasser în extremitate
22
. În corpul adosat la etajul 1 sub podeaua camerei de la
nord a apárut un spatiu înalt de 70 cm cu planul de 350 x 320 m. Accesul se Iácea de la parter. Din
ascunzátoare au Iost recuperate obiecte de inventar domestic si pentru reclamá comercialá de la
începutul secolului XX. Împreuná cu alte obiecte gásite de constructori în molozul de sub podele (o
pereche de opinci ,piscoturi¨ pentru pavaj) ele vor Iace parte din expozitia cu istoricul casei.
Extinderea spatiului în zona de la nord-vest a continuat în a doua jumátate a secolul al XIX-
lea. Planul orasului din 1872 (pl. I) lása sá se vadá o constructie cu Iunctie de magazin. În a doua
jumátate a secolului XX spatiul construit a Iost restructurat si transIormat în locuinte.
Cládirea a apartinut Iamiliei Schasser pâná în 1904
23
iar din 1908 proprietari erau Biserica
Evanghelicá si Fundatia Brukenthal. Proprietatea a Iost redobânditá de Parohia Evanghelicá în
ultimii ani si cesionatá guvernului luxemburghez.

Anexe

Fragmente de oase recuperate din Pia(a Huet yi din curtea din spate a casei din Pia(a Micà, 16

Au Iost analizate 278 resturi osoase umane din care 68 Iragmente de Iemur. Indivizii ale cáror
Iragmente de schelete au Iost analizate aveau înáltimea cuprinsá între 170 si 210 m (cele 41 de
Iemure de bárbati) si o înáltime cuprinsá între 145 165 m (cele 27 Iemure de Iemei).
- Biolog Alexandru Dobrescu Muzeul Brukenthal

Analize de mortar, determinarea compozi(iilor volumetrice ale mortarelor

Subsol zid din piatrá; înáltimea de la care a Iost prelevatá proba: 160 m raportul var nisip 1:4.
Subsol zid din piatrá; înáltimea de la care a Iost prelevatá proba: 190 m raportul var-liant 1:35.
Etajul 1 zid din cárámizi; raportul var-liant 1:6.
Etajul 2 zid din cárámizi; raportul var-liant 1:6.
Zid exterior din piatrá (,zid de cetate¨); înáltimea prelevárii 150 m; raportul var-liant 1:42.
- Chimist Simona Samoilá Muzeul Brukenthal




21
Avram Crisan Sibiu, ghid cultural- turistic p. 80.
22
Muzeul Brukenthal Colectia de graIicá inv. XV-173.
23
Adressbuch volumele X-XI Hermannstadt 1901 1904 p. 169 si 189.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

173

Explanation of the figures

Pl. I A plan oI the city oI Sibiu Irom 1872 and The Schasser House.
Pl. II The Schasser House Plan oI the cellar the cassettes and the archaeological sections.
Pl. III The Schasser House Plan oI the Iirst Iloor with the uncovered substructures. A: the
circular pavement.
Pl. IV The Schasser House The proIiles oI the archaeological sections: A: the casstette
Irom the loggia the south-eastern proIile; B: section I Irom the cellar the north-eastern
proIile; C: section III Irom the yard towards the Huet Marketdin curtea spre Piata Huet the
northern proIile.
Pl. V The Schasser House Prehistoric (a-I) and medieval (g-r) sherds.
Pl. VI The Schasser House Medieval pottery.
Pl. VII The Schasser House Pots Irom the 18
th
century.
Pl. VIII The Schasser House The plan oI transIorming the house in 1853 (recopied
drawing).
Pl. IX The Iaçade towards the Huet Market oI The Schasser House (drawing by The Fabini
Architecture OIIice Sibiu).

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

174


Pl. I Planul orasului Sibiu din 1872 si Casa Schasser.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

175
















































Pl. II Casa Schasser Planul pivnitei casetele si sectiunile arheologice.

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

176


Pl. III Casa Schasser Planul parterului cu substructiile dezvelite. A: pavajul circular.



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

177

Pl. IV Casa Schasser ProIilele sectiunilor arheologice: A: caseta din loggie proIilul de sud-vest;
B: sectiunea I din pivnitá proIilul de nord-est; C: sectiunea III din curtea spre Piata Huet proIilul
de nord.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

178













































Pl. V Casa Schasser Fragmente ceramice preistorice (a-I) si medievale (g-r).



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

179


Pl. VI Casa Schasser Ceramicá medievalá.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

180















































Pl. VII Casa Schasser Oale din secolul al XVIII-lea.



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

181


Pl. VIII Casa Schasser Planul de transIormare a casei din 1853 (desen recopiat).



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

182















































Pl. IX Fatada dinspre Piata Huet a Casei Schasser (desen realizat de Biroul de Arhitecturá
Fabini din Sibiu).

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

183


SCULPTURÄ POLICROMÄ ÎN CASTELUL CORVINE$TILOR
Cristina Ploscà
-


Abstract Polychrome sculpture in Corvins Castle. The pieces Irom the Castle`s collection are sculptures in
polychrome wood. Those are: two cherubs two protector saints (St. Ioan Nepomuk and St. Margareta) and the King
Mag. The sculptures date between the 17
th
and the 18
th
century.

Schimbarea balantei Iortelor în Iavoarea celor austriece a dus în a doua jumátate a secolului
al XVII-lea la translarea Principatului transilvánean din starea de principat autonom sub
suzeranitate turceascá sub suprematia austriacá. ÎnIrângerea armatelor turcesti sub zidurile Vienei
(1683) de cátre coalitia austro-poloná a deschis Austriei calea cuceririlor.
Prin diplomatie s-au Iácut încercári de anexare a Transilvaniei astIel iezuitul Antidie Dunot a
Iost trimis cu misiunea de a convinge ardelenii sá realizeze o aliantá vesnicá cu Tara Româneascá
sub autoritatea împáratului austriac si sá accepte de buná voie trupele imperiale în Transilvania
1
.
Nobilimea transilváneaná a încercat sá obtiná multe avantaje de pe urma schimbárilor Curtea de la
Viena însá a trimis armata imperialá cu misiunea de a-i convinge pe reprezentantii nobilimii cá
împáratul îi va lua sub ,ocrotirea¨ sa nolentes volentes, proteget vos Sua Maiestas. În 1686
2
trupele
austriece sub comanda generalului ScherIIenberg pretextând cá apárá tara împotriva incursiunilor
turcesti si tátárásti pun stápânire pe Cluj si Dej. Reprezentantii principatului au semnat la 28 iunie
1686 la Viena tratatul hallerian
3
prin care Transilvania era luatá sub protectia împáratului în
schimbul recunoasterii lui Mihail ApaIIi ca principe si Iiul sáu mostenitor. Garantarea întelegerii era
întáritá prin instalarea garnizoanelor imperiale la Cluj si Deva. Succesele armatei austriece în
Ungaria (eliberarea Budei victoria de la Mohacs) au Iácut sá creascá si mai mult pretentiile
Habsburgilor iar prin tratatul de la Blaj s-a impus primirea armatelor imperiale pentru iernat în 12
orase si în plus o contributie în sumá de 700.000 Ilorini renani
4
. Sosirea generalului Anton CaraIIa a
zádárnicit orice discutie în jurul anumitor conditii ajungând la declaratia din 9 mai 1688 care spunea
,de buná voie si îndemnati numai de râvna crestineascá renuntá la protectia otomaná... si sincer si
cu buná credintá primesc párinteasca ocrotire a maiestátii sale pentru ei (reprezentantii nobilimii) si
pentru urmasii lor din Transilvania¨
5
. Aceastá declaratie întáritá de dieta întrunitá la Fágáras la 13
mai 1688 certiIicá sIârsitul perioadei suzeranitátii turcesti în Transilvania. Diploma leopoldiná din
16 octombrie 1691 care a reprezentat constitutia Transilvaniei pâná la mijlocul secolului al XIX-lea
si pacea austro-turcá de la Karlowitz au consIintit în termeni juridici instaurarea stápânirii
habsburgice asupra principatului.
Viena a înteles cá o cucerire devine mai trainicá dacá spiritele catolice îsi oIerá Iorta moralá
în opera de consolidare a stápânirii împárátesti în aceastá nouá zoná de interese dând aparenta unei
consacrári de origine mai înaltá decât cucerirea militará anume de sorginte diviná. Printr-o misiune

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
*** 1963 p. 224.
2
Sabáu 2002 p. 9.
3
Ibidem.
4
*** 1963 p. 224.
5
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

184
de convertire cu ajutorul bisericii scolii si privilegiilor Curtea vienezá a cáutat sá-si Iacá prozeliti
nu numai ai religiei ci si ai politicii sale.
AstIel în Transilvania datoritá conditiilor politice si legáturilor pe care le-a avut cu miscarea de
idei si procedeele artistice din apusul Europei observám o evolutie a barocului. Piese apartinând acestui
curent se gásesc la Castelul Corvinestilor din Hunedoara. La sIârsitul secolului al XVII-lea acesta se
aIla în stápânirea lui Mihail ApaIIi al II-lea ultimul principe al Transilvaniei
6
. Principele era si ultimul
stápân al castelului iar din 1722 când moare averea lui intrá în posesia austriecilor instalându-se sediul
administratiei miniere si locuintele Iunctionarilor. Tot atunci au loc reparatii curente iar cálugárii
Iranciscani stabiliti în Hunedoara o datá cu austriecii redau capela castelului cultului catolic
7
.
Din piesele apartinátoare colectiei castelului se numárá urmátoarele: SIânta Margareta
Regele Mag SIântul Ioan Nepomuk si douá reprezentári de heruvimi. Acestea sunt de Iacturá
religioasá realizate Iiind în sculpturá policromá.
SIânta Margareta printesá si cálugáritá dominicaná era Iiica regelui Bela al IV-lea si a sotiei
sale Maria Lascaris. S-a náscut în castelul din Turoc. Invaziile tátare Iácuserá timpurile periculoase
si la vârsta de trei ani a Iost încredintatá cálugáritelor dominicane de la Vesprem. Dupá câtiva ani
regele a construit o mânástire într-o insulá de pe Dunáre aproape de Buda Margareta Iiind primitá
în Ordinul religios în 1255 iar în 1261 a devenit cálugáritá
8
.
Statueta este din lemn de stejar patinat. Cálugárita este Iigurá întreagá în picioare în pozitie
contrapost cu o carte de rugáciuni în mâna stângá. Mâna dreaptá a personajului lipseste.
SIânta Margareta este reprezentatá ca o Iemeie tânárá cu pár lung buclat care-i cade în valuri pe
umeri. Figura este severá însá trásáturile sunt regulate. Pe cap poartá o coroaná regalá deschisá. Este
îmbrácatá într-o cámasá lungá iar umerii si spatele îi sunt acoperiti cu o mantie lungá închisá cu o agraIá.
Regele Mag sau ,purtátorul de oIrandᨠeste o sculpturá în lemn de tei. Este reprezentat Iigurá
întreagá în picioare în pozitie contrapost gest caracteristic purtátorilor de oIrandá. Personajul
înIátisat-adult în pliná maturitate cu párul ondulat. Capul este acoperit cu o mitrá coroaná ducalá
închisá din blaná de herminá si postav. Vestimentatia este compusá din armurá si zale si o mantie ce
cade în Ialduri ample îi acoperá umerii. EIecte decorative apar pe armurá si zale diIerentiat dupá
zoná cu un element solar personiIicat la baza pieptului Magului.
Atitudinea Regelui Mag este de un lirism meditativ.
Statueta este policromatá pe toate supraIetele cioplitá cu unelte manuale iar mâinile sunt
atasate prin încleiere. Mâna dreaptá lipseste. Cromatica abordatá: brun auriu argintiu rosu alb.
Statueta este regásibilá în reprezentárile gotice târzii în spatiul catolic întâlnit în marile orase de
pâná la ReIormá în Transilvania. Stilul reprezentat apartine goticului târziu iar atelierul unde a Iost
sculptatá a Iost specializat în statui si altare.
Ioan de Nepomuk (Nepomuceanul) - preot yi martir
S-a náscut la Pomuk în Boemia. Se numea Ioan WolIlin
9
Iiind educat la Universitatea din
Praga. A Iost hirotonisit preot devenind dupá mai multi ani de preotie ajutor al episcopului din
Praga-Ioan din Genzenstein. Acest episcop Iusese implicat într-o ciocnire cu Wenceslas al IV-lea
regele Boemiei privind drepturile ecleziastice si proprietatea.
În 1393 Wenceslas a plánuit sá conIiste abatia din Kladruby dupá ce abatele ar Ii decedat. Însá Ioan
de Nepomuk si cálugárii s-au înteles sá numeascá rapid un nou abate încât vestile privind moartea
bátrânului abate si alegerea succesorului sáu sá ajungá simultan la urechile regelui. Regele a Iost Iurios
urmarea Iiind cá Ioan de Nepomuk a Iost ars aproape pâná sá-si dea duhul apoi întins pe o roatá si înecat
în râul Moldova. Trupul a Iost dus apoi la Catedrala SIântul Vitrus din Praga unde se aIlá si astázi
10
.

6
Velescu 1961 p. 20.
7
Ibidem p. 21.
8
Farmer 1999 p. 352.
9
Ibidem p. 286.
10
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

185
Cultul lui Ioan din Nepomuk s-a dezvoltat Iiind considerat sIânt-ocrotitor al Boemiei si o replicá în
memoria lui Ian Hus Iiind privit ca o replicá a secretului spovedaniei. În 1729 a Iost canonizat.
Piesa aIlatá la Castelul Corvinestilor este din piatrá si se aIla în nisa din Iata podului. SIântul
este reprezentat Iigurá întreagá în picioare. Bárbatul este spre apusul vietii cu chipul usor alungit
încadrat de o barbá scurtá si pár ondulat. Capul este acoperit cu biretum. Trupul este îmbrácat în
vesminte episcopale. Peste rasa cálugáreascá ce cade în cute ample se revarsá Ialdurile unui
superpelliceum bordat în partea inIerioará cu un chenar incizat ce imitá dantela. Pelerina
completeazá îmbrácámintea personajului.
Compozitia se desIásoará pe verticalá dar este animatá de rásucirea trupului si a bratelor
precum si miscarea Ialdurilor ce creeazá un contrast de umbrá si luminá. Piciorul stâng îndoit
ampliIicá bogátia Ialdurilor. SIântul are atributul constând din cruciIix sprijinit de mâini deasupra
buchetului de crini ce semniIicá puritatea. Cromatica Iolositá: brun si ocru. Prin modul de tratare al
supraIetelor a redat identic materialitatea elementelor care compun vestimentatia-stoIá dantelá
blaná. Atitudinea ne aminteste de extazul mistic întâlnit des în perioada barocá.
Soclul pástrezá o inscriptie: ,Beatus Ioannes Nepomucenis sanguinis unda ut veste purpurate
Hungariae patronus 1664¨. În inventarul lui Bajoni Janos eIectuat în 1681
11
este notatá existenta
acestei statui în nisa de lângá pod deci propunem ca datare a doua jumátate a secolului al XVII-lea
atelierul de provenientá apartinând scolii transilvane. Statuia este regásibilá în nise altare lângá
poduri Ioan de Nepomuk Iiind considerat protectorul podurilor.
Ultimele piese ce Iac obiectul acestei expuneri sunt doi heruvimi. În arta bizantiná heruvimii
sunt reprezentári Iantastice ale unor Iiinte supranaturale constând dintr-o Iigurá umaná tânárá
idealizatá înconjuratá de patru perechi de aripi
12
. Heruvimi capete cu chipuri tinere de îngeri
înaripati purtând un nimb circular sau sub Iormá de disc au apárut pentru prima datá în stilul
bizantin ca o creatie a artistilor bisericesti
13
. În Renasterea italianá timpurie redarea este naivá si
Iermecátoare în cea târzie heruvimii împodobesc Irize si arhivolte umplu medalioane si pot Ii
gásiti pe ancadramente si în sculptura în lemn. Adesea apar în decoratia bisericeascá moderná.
În cazul heruvimilor de la Castelul Corvinestilor materialul Iolosit este lemnul ajurat sculptat
policromat. Acestia cap de putto înconjurat de Irunze si vrejuri de acant prezintá similitudini:
cap cu pár bogat trásáturi regulate ochi mari si nas drept. Vrejul cu cârcei de acant este o Iormá
artiIicialá o inventie a artistilor planta naturalá neavând vrejuri cu cârcei.
Prin prezenta lor acestea întregesc colectia Castelului. Reprezentarea sIintilor protectori
corespunde stárii suIletesti care cerea pe lângá adorarea sIintilor încárcati de slavá o protectie mai
apropiatá care sá se Iacá resimtitá în viata de Iiecare zi.

Bibliografie

Aranyi 1867 Aranyi Lajos Jafda-Hunyad Jara Pozsony
Farmer 1999 Farmer David Hugh Dictionar al sfintilor Bucuresti
Mayer 1988 Mayer Franz Sales Ornamentica vol. I Bucuresti
Sabáu 2002 Sabáu Nicolae Metamorfo:e ale barocului transilvan vol. I Sculptura
Cluj-Napoca
Velescu 1961 Velescu Oliver Castelul de la Hunedoara Bucuresti
*** 1963 *** Din istoria Transilvaniei Bucuresti



11
Aranyi 1867 38.
12
Mayer 1988 162.
13
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

186


















Pl. I Statuia SI. Margareta-vederi generale si detaliu (Statue of St. Margaret-general sights and
detail).


Pl. II Statuia SI. Margareta-detaliu al postamentului (Statue of St. Margaret-the pedestals detail).


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

187






















Pl. III Rege Mag proIil dreapta si detaliu (Magus King-right profil and detail).






















Pl. IV Heruvimi piesele 1 si 2 (Cherubs-pieces no. 1 and 2).



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

188
















































Pl. V SI. Ioan de Nepomuk-vedere generalá si detaliu (St. John of Nepomuk-general sight and
detail).


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

189


ELEMENTE DE ,MOBILIER URBAN¨ ÎN PIATA MARE DIN SIBIU:
STATUIA SF. NEPOMUK
Anca Ni(oi
-
, Claudiu Munteanu
--
, Ràzvan C. Pop, Eliza Penciu

Abstract Elements of urbanistical furniture from Big Square of Sibiu. Saint Nepomuk statue. This article is presenting
the Statue oI Saint Nepomuk which was placed in the Big Square Irom Sibiu in 1734 until 1948 when it was removed
by the communist regime and placed in the interior yard oI Brukenthal Museum. In the year 1987 was placed in the
catholic rectory`s yard. Beginning the plan oI preservation oI the Medieval Centre oI Sibiu it was proposed and realised
an archaeological excavation in order to observe the disposal and the characteristics oI its base.

Piata Mare
a
apare în cele mai vechi documente sub denumirea de ,Circulus Major¨ iar mai târziu
sub aceea de Piata Mare (Grosser Ring Grosser Platz) Iiind náscutá ca element de legáturá între cele
patru strázi principale ale Orasului de Sus
1
. Ea a Iost practic centrul vital al Sibiului traseul sáu Iiind
proiectat încá la mijlocul secolului al XIV-lea odatá cu terminarea parcelárii Orasului de Sus
2
. Piata a
Iost alipitá la al doilea zid de apárare al orasului Iiind orientatá pe directia sud-nord spre dominantele
deja existente: turnul bisericii evanghelice si cel al primáriei
3
. Si-a pástrat pâná în zilele noastre aproape
întocmai planul initial iar schimbárile intervenite se reIerá mai ales la legátura cu strázile convergente.
Inclusá în cea de-a treia incintá de IortiIicatie a orasului a cárei Iinalizare se va petrece în 1366 piata a
Iost martora tácutá a câtorva sute de ani de istorie cotidianá
4
.
În cursul evului mediu în piatá se desIásurau cele mai importante evenimente legate de viata
cotidianá a orasului
5
având un caracter preponderent comercial (târguri) dar si politic religios
administrativ si militar instalári ale demnitarilor judecáti executii parade militare procesiuni
religioase comemorári. Studii reIeritoare la istoria acestui spatiu urban au mai Iost publicate în
decursul anilor astIel încât o nouá abordare a subiectului nu este oportuná
6
.
Unul din elementele de maximá importantá în contextul mobilierului urban amplasat în piata
centralá a Sibiului îl reprezenta statuia SI. Nepomuk un simbol al contrareIormei catolice initiatá în
Transilvania odatá cu intrarea acesteia sub dominatia habsburgicá la sIârsitul secolului al XVII-lea.
Amplasarea statuilor în orase cu o populatie majoritar reIormatá a Iost unul din mijloacele prin care
administratia habsburgicá a încercat sá câstige teren în Iavoarea ritului catolic. Faptul cá Sibiul a
reprezentat sediul central al adminstratiei habsburgice în provincie Iace lesne de înteles amplasarea

-
Primária Municipiului Sibiu B-dul Victoriei nr. 1-3 Sibiu.
--
Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie Str. Mitropoliei nr. 2 cod 550179 Sibiu.
a
Multumim si pe aceastá cale administratiei parohiei romano-catolice pentru sprijinul acordat.
1
Documente de arhitecturà din Romania, 10-11 Ansamblul urbanistic central al ora¸ului Sibiu,Bucuresti.
2
Avram A. Bucur I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Köln
1999 p.118.
3
Fabini H. Piata Republicii din Sibiu un studiu de istorie ¸i urbanism BMI XLII 1 1973 p. 52.
4
Kertesz A. Sibiu ¸i imprefurimi Sibiu 2000 p. 71.
5
Avram. A. Bucur. I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Köln
1999 p. 119.
6
Vezi Sigerus E. Jon alten Hermannstadt Sibiu 1928; idem Cronica ora¸ului Sibiu Sibiu 1997; Fabini H.
Piata Republicii din Sibiu un studiu de istorie ¸i urbanism BMI XLII 1 1973; Fabini H. Sibiul Gotic Bucuresti
1982; Avram A. Bucur I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Köln 1999;
Fabrizius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983; Besliu O. ,Piata Mare in 1703`, repere arhitectonice ¸i
sociale Cumidava XXV 2002; Kertesz A. Sibiu ¸i imprefurimi Sibiu 2000.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

190
statuiei în centrul orasului ca dovadá stând hotárârea din 1732 a împáratului Carol al VI-lea datá în
Iavoarea catolicilor în urma disputei dintre gruparea catolicá a Iunctionarilor si oIiterilor regali si Dieta
sibianá de rit protestant cu privire la salvarea unei mânástiri si a unui institut educativ al cálugáritelor
ursuline
7
. Asadar în 1734
8
la cerinta expresá a contelui Francisc Paul de Wallis
9
reprezentantul
Imperiului Habsburgic în Transilvania statuia a Iost înáltatá în vestul pietei principale a orasului neIiind
primitá cu entuziasm de majoritatea populatiei orasului legati de conIesiunea luteraná.
Statuia cea mai reprezentativá operá baroc de acest gen din tará este una din putinele
sculpturi baroce din piatrá ce pot Ii vázute în Sibiu cvasicontemporaná cu cele douá reprezentári de
zei militari de la intrarea în Muzeul Brukenthal. Monumentalitatea soclului patetismul gestului
sIântului si interesul pentru broderia vestimentatiei îl caracterizeazá pe necunoscutul sculptor de
provenientá austriacá sau boemianá care a realizat statuia
10
. Ca si în majoritatea reprezentárilor
sculpturale sIântul poartá îmbrácámintea episcopalá caracteristicá: beretum pe cap si deasupra cele
5 stele pelerina scurtá (pluviala) haina liturgicá cu bordurá dantelatá (surplis) si rasa preoteascá
(reverenda). Având o atitudine resemnatá tinând în mâna dreaptá cruciIixul sIântul este surprins
într-o miscare sugeratá de mâna stângá usor ridicatá si de Ielul în care au Iost reprezentate Ialdurile.
Stilul reprezentárii aminteste de statuile de la Bárábant si Alba Iulia (cea din cartierul Partos).
Statui înIátisându-l pe SI. Nepomuk se aIlá în aIara Cehiei în Germania (WolIach) Ungaria
11

Austria si în România- Abus (jud. Mures)
12
Abrud Aiud Alba Iulia (3 statui dintre care una distrusá
si o alta neterminatá)
13
Arad Bárábant (jud. Alba) Benic Bocicoiu Mare (jud. Maramures) Cluj-
Napoca Costini (jud. Satu-Mare) Gornesti (jud. Cluj)
14
Hunedoara Oradea Radna Rosia Montaná
Satu-Mare Sânnicolaul Mare Teius Timisoara (cu 2 statui dintre care una Iace parte din ansamblul
sculptural SI. Maria) si Zlatna (2 statui). Amplasarea statuilor acestui sIânt în Transilvania poate Ii
pusá în legáturá si cu epidemia de ciumá ce a aIectat provincia în anii 1738-1739.
Initial statuia a Iost amplasatá sub turnul bisericii romano-catolice Iiind apoi mutatá pe podul Portii
Burger care în urma prábusirii va îngropa statuia sIântului sub dárâmáturi. În 1734 statuia ajunge în Piata
Mare adáugându-i-se apoi un soclu amplasat pe o bazá de cárámidá
15
. Soclul are urmátoarea inscriptie:
D(eo) T(ronante) O(ptimo) M(aximo) / A(nno) C(hristi) / MDCCXXXIV / XVII Kal(endis)
Iun(ii) / / Regnante / Divo / Karolo / VI / Rom(anorum) Caes(are) / Princ(ipo) H|a|ered(o)/ Daciae /
Collosum / Hunc ex sin / gulari cultu ac / VitI|ru|o
b
Sancti / Ioannis Nep (omucis) / Martyris /
Honori dicatum / Sumptib(us) suis Iieri Iecit / Exc(e)ll(entissi)m(um) Ill(ustrissi)m(um) D(ominus)
D(ominarum) S(ancti) R(omani) I(mperii) Com(es) / Franc(iscus) De Paula Wallis / S(ancti)
C(aesariae) M(aiestatis) Camm(e)r(arius) Actual(is) Intim(i) Status / Et Belli(cus) Consiliari(us)
G(ene)ralis Peditat(u) / Uni(tae) Legion(is) Caes(ariae) Pedestr(iae) Tribun(us) etc(aetera)
etc(aetera) / Dum Caes(arii) Exercit(us) In Transsilvania et / Valachia Austr(iaci) Ducem Ac
Supremum hui / Provinciae PreIecturam Gereret / / Accedente Pia Liberal|itate| Senatus Populique /
Cibiniensis In suppeditata Ad / Fundamentum Duntax(at)
c
Strucundum Materia /
Lui Dumne:eu care domne¸te / Preabunul ¸i Preamàritul / in anul lui Christos / 1734 / a
XJII-a :i inainte de calendele lui Iunie / /Domnind ràposatul Carol al JI-lea, impàrat roman ¸i
principe ereditar al Daciei / Colosul acesta a fost inchinat prin grifa deosebità ¸i |.| cinstirii

7
Jikeli O. Abschied vom Hl. Nepomuk Hermannstädter Zeitung nr. 1778 17 mai 2002 p. 5.
8
Fabrizius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983.
9
Dima A. Sibiu Fundatia Regalá pentru Literaturá si Artá Bucuresti 1940 p. 29.
10
Kertesz A. Sibiu ¸i imprefurimi Sibiu 2000 p. 83-84.
11
O statuie interesantá a SI. Nepomuk se aIlá în Muzeul National Maghiar. Ea are deasupra capului în loc de 5
stele 6 raze si tine o cruce si o creangá de palmier.
12
Fleser Gh. Statuia Sfantului Nepomuk in plastica barocà din fudetul Alba Apulum XXXIX 2002 p. 317.
13
Ibidem p. 317-318.
14
Ibidem p. 317.
15
Dupá cronicarul Conrad statuia aráta în acea locatie ridicol¨ si era luatá în derâdere¨. Se pare cá sibienii au
Iácut mai mult decât sá o ia în derâdere de vreme ce statuia a Iost pázitá de soldati o buná perioadá de timp dupá ce a
Iost amplasatá în Piata Mare. Vezi în Sigerus E. Jon alten Hermannstadt III Sibiu 1928 p. 31.
b
Datoritá deteriorárii soclului si a actiunilor de conservare-restaurare acest Iragment de text nu a putut Ii
reconstituit.
c
În limba latiná este corectá Iorma Dumtaxat în consecintá cuvântul a Iost tradus ca atare.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

191
sfantului martir Ioan Nepomuk / Cu mandrie din cheltuielile sale / preainaltul ¸i preastràlucitul
conte al stàpanilor Sfantului Imperiu Roman / Francisc de Paulus Wallis / actual consilier secret al
sfintei mafestàti imperiale / ¸i consilier de rà:boi |.| / tribun general al pedestrimii regimentului
unit imperial etc, etc |a fàcut| / De asemenea |functia de| / comandant al armatei imperiale
austriece din Transilvania ¸i Jalahia ¸i suprema prefecturà a provinciei a indeplinit / / Fàcandu-se
pàrta¸ la a Senatului ¸i poporului / sibian evlavioasà genero:itate din bel¸ug / la temelie dar numai
materialul de constructie |au dat|
d
.
Textul Iormat din 33 de rânduri este împártit în trei datoritá spatiului redus de pe soclu.
Primul Iragment contine 7 rânduri al doilea 23 si ultimul alte 3. Înáltimea literelor variazá (812
cm) iar látimea este de aprox. 6 cm. Inscriptia contine douá greseli dintre care una atrage în mod
deosebit atentia. Este vorba despre Iorma Hered(o) eretic în loc de H|a|ered(o) ereditar
mostenitor. Este cel putin surprinzátoare o asemenea gresealá pe un monument care se dorea a Ii un
simbol al contrareIormei catolice. Având în vedere cá soclul a Iost realizat mai târziu decât statuia
este putin probabil ca locul de provenientá sá Iie acelasi. Dacá a Iost realizat local sau eventual
regional poate cá aceastá gresealá nu este întâmplátoare.
Din aceastá inscriptie interesantá reiese cá statuia a Iost inauguratá la data de 16 mai a anului
1734 în Piata Mare în timpul domniei lui Carol al VI-lea meritul Iiind al lui Francisc de Paulus
Wallis. Ziua nu a Iost aleasá la întâmplare Iiind cea în care este sárbátoritá ziua sIântului. De
remarcat cá acest conte de Wallis ,s-a Iácut pártas¨ la ,generozitatea¨ sibienilor când de Iapt a
impus populatiei orasului acest monument catolic. Probabil conducerea orasului a Iost obligatá sá
contribuie cu material de constructie (cu cárámizi în acest monument este singurul tip de material
de constructie despre care se poate spune cá exista din ,belsug¨) pentru postament (,la temelie¨).
Deoarece în text se mentioneazá cá împáratul Carol al VI-lea a decedat este probabil ca soclul sá Ii
Iost realizat dupá anul 1740 si apoi statuia care se aIla deja în Piata Mare sá Ii Iost ridicatá pe
acesta. Pâná în anul 1864 dupá cum se observá din litograIia lui Carl Koller monumentul a Iost
împrejmuit cu un gard Iormat din pari legati între ei cu Irânghii sau lanturi.
Monumentul va primi în august 1864 un soclu exterior pe care vor Ii amplasati mici stâlpi cu
lampioane ale cáror baze vor Ii legate între ele cu lanturi
16
. Statuia rámâne în piatá pâná în 1948
17
an în
care a Iost datá jos de pe soclu acesta Iiind demontat în bucáti
18
; apoi toate elementele monumentului
au Iost mutate în curtea interioará a Palatului Brukenthal
19
unde a Iost reasamblat. Îndepártarea acesteia
a Iost una dintre másurile luate în vederea realizárii noii reorganizári urbane urmárite de noul ,Consiliu
provizoriu al comunei urbane¨ Sibiu
20
. Acest plan urmárea transIormarea Pietei Mari denumitá la aceea
vreme Piata Republicii într-un parc de agrement Iiind consideratá de conducerea comunistá drept cea
mai importantá amenajare urbanisticá
21
pretextul Iiind acela al unei estetici noi
22
.
Aceste corecturi serioase¨ însemnau pentru edilii sibieni din acea perioadá înláturarea statuii
SIântului Nepomuk a Iântânii cu ornamentatie baroc cât si asIaltarea pavarea pietii si amenajarea
parcului deja mentionat
23
. Reactia în presa sibianá a Iost neconcludentá numele celor trei
monumente neIiind nici mácar o datá mentionat în articolele ce aminteau de eliminarea mobilierului
urban si înlocuirea acestuia cu parcul sus-amintit.

d
Multumim si pe aceastá cale domnului Alexandru Sonoc si doamnei Monica Vlaicu pentru traducerea textului
de mai sus.
16
Sigerus E. Cronica ora¸ului Sibiu Sibiu 1997 p. 60.
17
Apud Jikeli F. Unsere gute, alte Heltauer Gasse in Hermannstadt um die Jahrhundertwende, Sibiu 1994 p.
6.
18
Dupá demolare piesele monumentului au Iost adunate într-o grámadá lângá intrarea în Casa Parohialá
Romano-Catolicá din Piata Mare.
19
Nr. inv. M 6535.
20
Lupta Sibiului nr. 52 (1266) din 1.07.1949.
21
Lupta Sibiului nr. 18 (1232) din 22.05.1949.
22
În Lupta Sibiului din 9 iunie 1949 se preciza: Sibiul este Irumos dar din punct de vedere urbanistic este un
oras disproportionat. El are nevoie de corecturi serioase¨.
23
Lupta Sibiului nr. 54 (1268) din 3.07.1949.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

192
La insistentele comunitátii romano-catolice sibiene în 1987 statuia a Iost strámutatá în curtea
Casei Parohiale Romano-Catolice
24
.
Ioan Pomuk sau Nepomuk s-a náscut la Nepomuk aproximativ în 1340 si a murit la 20 martie
1393 iar controversa privind identitatea sa începutá în secolul al XVIII-lea nu este nici azi
terminatá. Principala întrebare care se pune este dacá a existat un singur Ioan Nepomuk sau doi care
au tráit în Praga în a doua jumátate a secolului al XIV-lea si au avut aceeasi soartá. Aceastá
incertitudine duce inevitabil la necesitatea aIlárii cauzei mortii violente a acestuia. În acestá
controversá este important de cercetat inIormatiile privind sursele primare: extrase din documente si
registrele ecleziastice. Márturiile vremii relateazá cá în 1393 un oarecare Ioan Nepomuk era vicar
general al arhidiocezei Pragái iar în 20 martie a aceluiasi an la ordinul regelui Viaceslav IV al
Boemiei a Iost aruncat în râul Molda unde s-a înecat. Acest Ioan Iiul lui WelIin orásean din
Nepomuk a studiat teologia si stiintele juridice la Universitatea din Praga iar 1373 a devenit notar
în cancelaria arhiepiscopiei de unde în 1374 devenea secretarul privat al arhiepiscopului Ioan de
Jenstein. În 1389 primeste parohia St. Gallus din Praga continuându-si în acelasi timp studiile juridice
pentru ca în 1387 sá-si promoveze doctoratul în drept canonic. A slujit în acelasi timp la biserica SI.
Aegidius în Praga iar în 1389 devine canon la catedrala SI. Vit Iárá sá primeascá însá vreun beneIiciu.
La scurt timp dupá aceea arhiepiscopul îl numeste presedinte al curtii ecleziastice iar 1393 vicar general.
Regele Viaceslav în dorinta de a gási un episcop pentru unul din ordinele sale Iavorite a hotárât ca la
moartea abatelui Rarek din Kladrau biserica abatiei sá se transIorme în catedralá. Vicarul general al
arhiepiscopului s-a opus cu rezistentá în Iavoarea dreptului canonic. Când în 1393 abatele Rarek din
Kladrau a murit cálugárii au tinut un nou consiliu alegându-si nou abate pe Iratele Odelenus iar ca
vicar general Ioan l-a conIirmat Iárá sá tiná seama de dorintele regelui. La auzul acestor stiri regele s-a
înIuriat ordonând închiderea vicarului general al preotului catedralei a lui Provost Venceslaus de
Messein si a intendentului arhiepiscopului. Doar Nepomuk dintre toti cei arestati nu va accepta decizia
regelui în ciuda torturilor la care a Iost supus. În cele din urmá a Iost ordonatá punerea sa în lanturi
plimbarea pe strázile orasului cu o bucatá de lemn în gurá si aruncarea sa de pe podul Karls în râul
Moldau. Acest ordin a Iost executat în 20 martie 1393.
Existá patru relatári contemporane cu privire la evenimente. Prima dovadá este documentul de
incriminare a regelui prezentat papei Benedict al IX-lea în 23 aprilie 1393 de cátre arhiepiscopul
Ioan de Jenstein în vizita sala Roma însotit de noul abate de la Kladrau. Câtiva ani mai târziu
abatele LadolI de Sagan prezintá evenimentele într-o Iormá mai prescurtatá în catalogul abatiei de
la Sagan completatá în 1398
25
ca si în teza De longaevo schismate¨. O a patra reIerintá se gáseste
în Cronica ordinelor biserice¸ti germane¨ o cronicá a cavalerilor teutoni care a Iost compilatá de
Ioan de Posilge care a murit în 1405
26
. Pentru analizarea problematicii este importantá remarca prin
care arhiepiscopul Ioan de Jenstein în documentul mai sus mentionat îl numeste pe Ioan de
Nepomuk ,martyr sanctus¨ iar în biograIia lui Ioan de Jenstein Ioan de Nepomuk este descris ca
,gloriosum Christi martyrem miraculisque coruscum¨. Este astIel evident Iaptul cá contemporanii
sái îl considerau deja un martir si un sIânt. Corpul lui a Iost scos din râu si înmormântat în catedrala
din Praga unde asa cum rezultá din documente ulterioare mormântul sáu era onorat. În a sa
Chronica regum Romanorum` terminatá în 1459 Thomas EbendorIer (mort în 1464) relateazá
Iaptul cá regele Viaceslav a poruncit înecarea în râul Vltava a magisterului Ioan conIesorul sotiei
sale nu doar pentru Iaptul cá acesta spusese ca numai cel care conduce bine este demn de a fi
rege¨, ci si pentru cá reIuzase sá violeze secretul conIesiunii. ReIuzarea divulgárii secretului
conIesiunii este aici pentru prima datá mentionat ca si cauzá a mortii lui Ioan de Nepomuk.
Cronicarul care se reIerá la un singur Ioan înecat din ordinul regelui relateazá despre Ioan de
Pomuk ucis în 1393. În celelalte cronici scrise în a doua jumátate a secolul al XV-lea gásim ca
motiv al executiei lui Ioan reIuzul acestuia de a dezválui secretul conIesiunii.
Paul Zidek în a sa Instruire a regilor , terminatá în 1471 dá mai multe detalii el spune cá
regele Viaceslav si-a suspectat sotia care obisnuia sá se conIeseze lui Ioan cá avea un amant. La

24
Decizia nr. 41 din 22 octombrie 1987.
25
*** Scriptores rerum Silesiacarum I 1835 pp. 213 sqq.
26
*** Scriptores rerum Prussicarum III Leipzig 1860 p. 87.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

193
reIuzul lui Ioan de a-i tráda regelui ceea ce regina îi márturisise a Iost înecat. În aceastá relatare nu
aIlám numele reginei si nici data desemnatá desIásurárii evenimentului presupunându-se a Ii anul
1383 când regele era cásátorit cu prima sotie Johanna (moartá în 1389) care încá mai tráia. În ale
sale Annales Bohemorum``
27
istoricul boemian Hajek von Liboczan (mort în 1553) în ceea ce
priveste variantele povestirii este primul care vorbeste de douá personaje Ioan de Nepomuk care au
Iost omorâte la ordinul regelui Viaceslav: unul conIesorul reginei martirizat pentru reIuzul sáu de a
conIesa secretul conIesiunii ce Iusese aruncat în Vltava în 1383 celálalt adjutantul episcopului
Pragái înecat în 1393 datoritá Iaptului cá a conIirmat alegerea cálugárului Albert ca abate al Abatiei
Kladrau. Istoricii secolelor al XVI-lea si al XVII-lea dau mai multe sau mai putine detalii asupra
martiriului universal acceptat al SI Ioan pentru cá reIuzase sá trádeze secretul conIesiunii. Bohuslav
Balbinus în a sa Jita beati Johannis Nepomuceni martiryis`` prezintá o povestire mult mai
completá. El relatezá cu multe detalii cum în 16 mai 1383 (datá gásitá în vechi relatári) Ioan de
Nepomuk datoritá Iaptului cá reIuzase constant sá divulge secretul conIesiunii reginei Johanna
Iusese înecat în râul Vltava. Din anul 1675 capitlurile catedralei din Praga au cerut în mod repetat
canonizarea sIântului Ioan ce se bucura de o veneratie specialá în Boemia. Între 1715-1720 au Iost
adunate dovezi iar în urma examinárii acesteia acesta a Iost beatiIicat în 1721 iar în 1729 canonizat.
Actele de canonizare sunt bazate pe declaratii prin care Ioan a murit în 16 mai 1383 martirizat
pentru cá nu dezváluise secretul conIesiunii. Din 1777 an în care Augustinian Hermit a demonstrat
prin márturisirile scrise ale arhiepiscopului Jenstein neIácute publice pâná în 1752 cá Ioan de
Nepomuk a Iost condamnat si executat în 1393 controversa nu a mai încetat. Existá încá sustinátori
ai ideii cá au existat doi Ioan de Nepomuk. Cei mai multi cercetátorii moderni sunt de acord cu
ideea cá din punct de vedere istoric personajul real este cel ucis în 1393. O parte mai micá însá nu
considerá alegerea abatelui de Kladrau ca adevárata cauzá a mortii lui Ioan ci Iaptul cá regele
Viaceslav exasperat deja de atitudinea lui Ioan de a nu dezválui secretul conIesiunii a vázut în
acele alegeri un mijloc de rázbunare împotriva oIensei personale. Aceste detalii nu aIecteazá în nici
un Iel canonizarea vicarului general care a Iost considerat un martir imediat dupá moartea sa. În
consecintá atunci când istoricii protestanti aIirmá cá introducerea venerárii SI. Nepomuk de cátre
iezuiti pentru a contrabalansa cultul lui Jan Hus aIirmatia este si neistoricá si Iárá justiIicare;
venerarea acestuia a început cu mult înainte ca iezuitii sá existe sIântul Iiind patronul Boemiei.
Este sárbátorit în calendarul catolic pe 16 mai iar în iconograIie apare în ipostaza unui personaj
masculin cu barbá având deasupra capului cinci stele în unele versiuni personajul tinând un deget peste
buze simbol al tácerii. Este socotit sIânt patron al celor care s-au aIlat în pericol de înec al podarilor si
al cursurilor de apá
28
dar si protector împotriva epidemiilor si apárátor al secretului conIesional
29
.
În urma initierii planului de reIacere al centrului istoric al Sibiului în perioada 8-20 iulie 2002 au Iost
demarate cercetárile arheologice în vederea identiIicárii amplasamentului a adâncimii Iundatiei statuii si a
gardului înconjurátor. În urma realizárii a douá sectiuni de 10 x 2 m (S
1
) si respectiv 7 x 2 m (S
2
) au Iost
relevate amplasamentul si o parte din Iorma pentagonalá a postamentului statuii. Acesta ca si postamentul
împrejmuirii a Iost realizat în întregime din cárámidá cu dimensiunile: 28 x 13 x 4 cm. Postamentul statuii a
Iost descoperit la adâncimea de 020 m sub un strat de pietris peste care se turnase asIalt. De remarcat
Iaptul cá partea superioará a celor douá postamente nu a Iost demolatá pentru ca în supraIata respectivá sá Iie
amplasatá o placá de beton asa cum întreaga piatá a Iost ,pavatá¨. Toatá supraIata orizontalá a soclului
statuii prezintá acelasi nivel iar lungimile laturilor exterioare ale pentagonului nu sunt egale variind între
364-380 m. SupraIata orizontalá a postamentului exterior se aIlá la acelasi nivel cu cel al statuii si are
lungimile laturilor variind între 680-690 m. Lipsa mai multor rânduri de cárámidá spre exteriorul
postamentului de gard a dus la Iormarea a patru ,trepte¨ astIel încât nivelul coboará succesiv cu câte 5 cm
deci în total cu 20 cm. Acest Iapt se datoreazá probabil actiunilor de demontare a monumentului.
SupraIata cuprinsá între cele douá postamente a Iost pavatá cu blocuri de calcar
paralelipipedice. Acestea aveau aprox. 40-50 cm lungime si 20 cm în sectiune. Lungimea nu a putut

27
,Kronika ceska¨ a Iost tipáritá pentru prima datá în Boemia la Praga; ea a Iost tradusá în limba latiná si
publicatá la Praga în 6 volume între 1761 si 1783.
28
Bernasconi J. R. Guide to Antiques and Fine Arts, HertIordshire 1995 p. 492.
29
Fleser Gh. op. cit. p. 317.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

194
Ii apreciatá cu exactitate datoritá stárii precare în care se aIlau singurele douá blocuri de calcar
descoperite in situ. Ambele blocuri aveau pe una din Iete un sant liniar având 4 mm grosime si
amprentá de ruginá. Aceastá amprentá aratá cá blocurile de calcar erau Iixate cu o tijá subtire de
Iier circulará în sectiune care înconjura postamentul. Nu se poate preciza dacá exista o singurá tijá
sau mai multe corespunzátoare Iiecárui rând de blocuri (3 sau 4 dupá calculele noastre).
Materialul descoperit a Iost din punct de vedere cantitativ redus si în cea mai mare parte
irelevant din punct de vedere arheologic (cuie piroane bucáti de metal si de lemn putrezit bucáti
de sticlá Iragmente ceramice de Iacturá moderná si mai ales contemporaná). În C
6
din S
2
la -005
m a apárut un Iragment de Iemur uman iar la -020 m douá Ialange umane (una distalá si una
proximalá). Aceste materiale sugereazá Iaptul cá pámântul de umpluturá provine din altá parte decât
Piata Mare probabil din zona unui cimitir.
StratigraIia sectiunii S
2
a Iost realizatá pâná la o adâncime de -2 m limitá nedepásitá datoritá
inundárii sectiunii dupá inIiltrarea apei din pânza Ireaticá; a devenit astIel imposibilá continuarea
cercetárii arheologice. Totusi au Iost relevate douá nivele de cálcare medievale usor observabile în
proIil. În proIilul de NV al S
2
s-a conturat groapa sápatá pentru Iundatia statuii realizatá în secolul
al XVIII-lea; aceasta Iiind vizibilá în toatá supraIata sectiunii.
Un sondaj ulterior realizat în C
6
C
7
din S
1
a demonstrat cá adâncimea Iundatiei este mai mare de
3 m. Mai târziu obiectivul a Iost supus unui proces de conservare restaurare iar înáltimea soclurilor a
Iost ridicatá la nivelul actual de cálcare. Procesul a continuat cu montarea a cinci Ielinare în Iiecare
dintre colturile postamentului exterior pentru ca asemánarea cu ansamblul original sá Iie cât mai mare.

Lista figurilor

Fig. 1 Statuia SI. Nepomuk înainte de restaurare amplasatá în curtea parohiei romano-catolice.
Fig. 2 Ansamblul sculptural înainte de restaurare.
Fig. 3 Ansamblul sculptural dupá restaurare.
Fig. 4 Soclul înainte de restaurare. Detaliu.
Fig. 5 Soclul înainte de restaurare. Detaliu.
Fig. 6 Soclul dupá restaurare. Detaliu
Fig. 7 Fatá a soclului cu inscriptia. Detaliu.
Fig. 8 Soclul dupá restaurare. Detaliu.
Fig. 9 Soclul dupá restaurare. Detaliu.
Fig. 10 Statuia SI. Nepomuk. FotograIie realizatá în perioada interbelicá.
Fig. 11 Piata Mare. FotograIie realizatá în perioada interbelicá.
Fig. 12 Piata Mare cu statuia în Iundal în partea stângá. FotograIie din anul 1898.
Fig. 13 Sibiu desen Sporner 1883. Detaliu.
Fig. 14 Piata Mare litograIie Carl Koller 1857. Detaliu.
Fig. 15 Statuia SI. Nepomuk din Arad.
Fig. 16 Statuia SI. Nepomuk din Sînnicolaul Mare.
Fig. 17 Statuia SI. Nepomuk din Timisoara b-dul Ion Dragalina.
Fig. 18 Statuia SI. Nepomuk componentá a monumentului SI. Fecioara Maria. Timisoara
Parcul Libertátii.
Fig. 19 Statuia SI. Nepomuk din Hunedoara.
Fig. 20 Statuia SI. Nepomuk din Muzeul National Maghiar Budapesta Ungaria.
Fig. 21 Statuia SI. Nepomuk din WolIach Germania.
Fig. 22 Plan general al cercetárii arheologice.
Fig. 23 Planul postamentelor.
Fig. 24 Cele douá postamente dupá decopertarea partialá.
Fig. 25 O laturá exterioará a postamentului de gard. Detaliu.
Fig. 26 Situatia în prezent dupá terminarea procesului de conservare restaurare.
Fig. 27 Decizia nr. 41 din 22.10.1987 în urma cáreia monumentul a Iost transIerat în curtea
parohiei romano-catolice.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

195


Explanation of the figures

Fig. 1 Statue oI St. Nepomuk beIore restauration in the yard oI the Roman-Catholic parish.
Fig. 2 Sculptural ensemble beIore restauration.
Fig. 3 Sculptural ensemble aIter restauration.
Fig. 4 The socle beIore restauration. Detail.
Fig. 5 The socle beIore restauration. Detail.
Fig. 6 The socle aIter restauration. Detail.
Fig. 7 Front oI the socle with the inscription. Detail.
Fig. 8 The socle aIter restauration. Detail.
Fig. 9 The socle aIter restauration. Detail.
Fig. 10 Statue oI St. Nepomuk Picture taken in the interbelic period .
Fig. 11 Piata Mare (Great Square). Picture taken in the interbelic period.
Fig. 12 Piata Mare (Great Square) with statue in the background on the leIt side. Picture taken
in 1898.
Fig. 13 Sibiu drawing Sporner 1883. Detail.
Fig. 14 Piata Mare (Great Square) lithography Carl Koller 1857. Detail.
Fig. 15 Statue oI St. Nepomuk Irom Arad.
Fig. 16 Statue oI St. Nepomuk Irom Sînnicolaul Mare.
Fig. 17 Statue oI St. Nepomuk Irom Timisoara B-dul Ion Dragalina.
Fig. 18 Statue oI St. Nepomuk part oI the monument St. Virgin Mary. Timisoara Parcul
Libertátii (Liberty Park).
Fig. 19 Statue oI St. Nepomuk Irom Hunedoara.
Fig. 20 Statue oI St. Nepomuk Irom the Hungarian National Museum Budapest Hungary.
Fig. 21 Statue oI St. Nepomuk Irom WolIach Germany.
Fig. 22 General plan oI the archaeological research.
Fig. 23 Plan oI the pedestales.
Fig. 24 The two pedestales aIter partial uncovery.
Fig. 25 Exterior side oI the Ience pedestal. Detail.
Fig. 26 Current situation aIter the restauration.
Fig. 27 Decision no. 41 Irom 22.10.1987 aIter which the monument was transIered to the
yard oI the Roman-Catholic parish.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

196















































Fig. 1


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

197


\












































Fig. 2 - 5





Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

198






























6.7.









Fig. 6 - 9












Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

199

















































Fig. 10 - 12




Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

200













































Fig. 13 - 14



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

201















































Fig. 15 - 18



Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

202











17.18.
























Fig. 19









Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

203














































Fig. 20 - 21





Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004

204













































Fig. 22 - 23





Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


205






Fig. 24 - 25






Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


206


Fig. 26







Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


207


F







I





































Fig. 27


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


208











Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


209

TRADITIA RELIGIOASÄ BIZANTINÄ ÎN TÄRILE ROMANE
ÎN SECOLELE XVI-XVIII
Ioan Octavian Rudeanu
-


Abstract - The Bi:antine religious tradition in the Romanian countries in the 16
th
18
th
centuries. This article
starts with a brieI presentation oI the historical background in which the Orthodox Church is placed in the Middle Ages
as well as the inIluence that the Byzantine world holds over the Romanian ecclesiastical institutions.
The author insists on some examples that state the Iinding that the Romanian state institutions are tributary to
Byzantium (oIIice Iormulae court ceremonies the institution oI the leadership the protection oI the Church the
autocratic excesses).
The relationship between the Romanian rulers and the Byzantium holds in important place in this article an
aspect that is completed by approaching the problem oI the role oI the Romanian countries between the orthodox East
and the catholic and reIormat West.

Considera(ii generale
Existenta istoricá si maniIestárile Bisericii Ortodoxe în aceastá perioadá este interesantá si
importantá. Unii istorici considerá cá odatá cu prábusirea Imperiului Bizantin Biserica Ortodoxá s-a
,topit¨ la adierea aerului cald al culturii occidentale cá dupá 1453 ortodoxia nu a mai Iost capabilá de a
crea valori culturale monumentale Iundamentale care sá contribuie la tezaurul cultural mondial (Joseph
de Maistre). Constatá acesti cercetátori cá Ortodoxia si Biserica Ortodoxá au parcurs douá etape în
prima etapá cultura si civilizatia se dezvoltá sub directa stápânire bizantiná si care se încheie odatá cu
cucerirea Constantinopolului de cátre turci a doua etapá Iiind corespunzátoare dezvoltárii istorico-
spirituale a popoarelor noi din estul si sud-estul Europei respectiv a rusilor bulgarilor sârbilor si
românilor. Spiritualitatea ortodoxá româneascá nu corespunde ciclului bizantin ,ci reprezintá o nouá
lume care creste se structureazá interior tráieste sub actiunea acestei culturi ce era deja Iormatá atunci
când îsi Iace ea intrarea în istorie. Si deci în nici un caz nu poate Ii privitá Ortodoxia moderná ca o
decadentá a Ortodoxiei bizantine ci ca o Iormá nouá de maniIestare pe care în alte conditii istorice la
altá lume o ia lucrarea Bisericii Rásáritului si Ortodoxia pe care o reprezintá¨
1
.
Realitatea istoricá a dovedit cá nu trebuie conIundatá ideea de stat cu cea de traditie. Bizantul a
dispárut ca imperiu si ca stat locul lui Iiind luat de cátre Imperiul Otoman care a trebuit a tine seama
de realitátile concrete existenta unei numeroase populatii crestine ortodoxe. Mohamed Cuceritorul
acceptá si chiar sprijiná organizarea Bisericii Ortodoxe mentine patriarhia ecumenicá care are
autoritate nu numai religioasá ci si juridicá asupra crestinilor. Deci traditia bizantiná se continuá în
cadrul noului imperiu este adevárat în conditii mult mai grele chiar în spatiul istoric al Iostului Bizant.
Apoi Bizantul ca imperiu a stápânit pâná la nordul Dunárii si al Márii Negre populatii
ortodoxe care nu se crestinaserá acum ci aveau o traditie mai veche decât cea bizantiná de exemplu
daco-romanii strámosii nostri s-au crestinat în vremea apostolicá primind botezul de la Apostolul
,întâi chemat¨ Andrei. Aceeasi traditie de crestinare apostolicá andreianá se gáseste si în nordul
Márii Negre la rusi. Deci un argument simplu dar dovedit istoric în Iavoarea ideii cá traditia
ortodoxá nu este o preluare târzie postbizantiná. Traditia istoricá ortodoxá îsi are originile în

-
Directia Judeteaná pentru Culturá Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara B-dul 1 Decembrie 28
cod 330025 Deva.
1
Dan ZamIirescu Ortodoxie ¸i romano-catolicism in specificul existentei lor istorice Bucuresti 1992 p. 77.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


210
vremurile apostolice care s-a dezvoltat unitar în întregul spatiu est-mediteranian pontic balcanic si
carpato-dunárean pâná la Caucaz Mesopotamia Arabia si nordul AIricii.
Popoarele constituie în acest spatiu istorico-geograIic si-au pástrat credinta Ortodoxia si
dupá Schisma din 1054 poate mai mult ca pâná acum. Continuitatea bizantiná este activá si
prezentá în lumea greacá atât la Constantinopol (acum Istanbul) cât si în tot spatiul locuit de cátre
greci. Aceasta este marea Iundamentala realitate spiritualá si istoricá a epocii moderne rásáritene.
Trebuie precizat cá aceastá continuitate bizantiná nu se poate identiIica întru totul cu viata bizantiná
din vremea lui Constantin cel Mare si pâná la 1453. La popoarele balcanice traditia bizantiná avea
Iorme speciIice adaptate speciIicului vietii popoarelor ortodoxe respective. Se transmite duhul
ortodoxiei Iormele bizantine care se altoiesc în suIletul popoarelor din sud-estul Europei. ,Din
întâlnirea acestor oameni noi cu dogmele cultul învátátura Bisericii Ortodoxe se naste cu încetul pe
un suIlet nou plámádit în elementele sale Iundamentale aproape exclusiv pe Iorma aceasta
bisericeascá a bizantinismului¨
2
.
Se constituie în Balcani în special la sudul Dunárii noi etnii personalitáti etnice speciIicul
lor comun Iiindu-le religia crestiná ortodoxá. Dupá hegemonia bizantiná dupá cáderea
Constantinopolului popoarele sud-dunárene sunt supuse dominatiei otomane. Cad pe rând sub
turci: grecii bulgarii sârbii albanezii. Românii continuá rezistenta antiotomaná sub conducerea
unor voievozi viteji si devotati crestinismului ortodox.
Remarcám contributia poporului român si a conducátorilor sái la pástrarea unui echilibru între
Orientul musulman si Occidentul catolic. Prin Ungaria si Polonia catolicá Occidentul tine în sah pe
domnii români; acestia din urmá stau de strajá lumii rásáritene si ortodoxe spre Apus si la Dunáre
apárând aceastá citadelá româneascá si ortodoxá unde îsi gásesc deseori reIugiu Iortele de
rezistentá ale Bisericii Rásáritene.
Tárile Române s-au aIlat sub inIluenta bizantiná din vremuri anterioare cuceririi otomane. Din
corespondenta sultanilor egipteni cu suveranii bizantini (1339-1348) aIlám cá împárati ai ,Bulgariei
Valahiei si Alaniei (Moldova) aceasta Iiind un aspect al extinderii Iormale a hegemoniei bizantine¨
3
.
InIluenta si traditia bizantiná s-au transmis pe mai multe cái în lumea româneascá: prin
institutiile de stat care sunt organizate dupá model bizantin; prin bisericá si organizarea sa; prin
elemente de traditie culturalá ca si prin alte elemente.
Ne propunem sá ne oprim cu ocazia de Iatá asupra unor aspecte care Iac din Tárile Române
dupá expresia lui Nicolae Iorga ,Bizantul dupá Bizant¨.
Tradi(ii bizantine în via(a politicà româneascà
Chiar dacá nordul Dunárii nu a mai Iost stápânit eIectiv de cátre Împáratii de la Constantinopol
din vremea lui Justinian institutiile statale la români sunt tributare Bizantului. Conducátorul statului la
români poartá numele de ,domn¨ cuvânt vechi latin apartinând lumii romane si exprimá atributul
suveranitátii. Apoi domnii îsi preced titulatura prin particula ,lo¨ care dupá opinia multor cercetátori
ar Ii de origine bizantiná ca expresie a consolidárii prestigiului domnesc. Domnia este de origine
diviná; domnul stápâneste ,din mila lui Dumnezeu¨. Nicolae Iorga comentând institutia domniei
spunea cá domnilor români le era stráiná ideea de împárátie neobizantiná. Si totusi gásim termenii de
,împárátie¨ în documentele vremii. AstIel pisania de pe mormântul lui Neagoe Basarab de la Curtea de
Arges consemna anii în care a ,împárátit¨. Cronicarii moldoveni ai secolului al XVI-lea Macarie
EItimie si Azarie echivalau domnia cu împárátia
4
.
Într-un document din 5 mai 1632 Ilias Alexandru aIirma cá ,m-a ales pe mine din pântecele
maicii mele si mi-a dáruit împárátia si voievodatul tárii¨
5
. Sigur în acest caz împárátia este

2
Ibidem p. 99.
3
Fontes Historiae Daco-Romane III Bucuresti 1975 p.495.
4
Cronici slavo romane din sec.XJ-XJI publicate de Ioan Bogdan editia P. P. Panaitescu Bucuresti 1959 p. 6.
5
DRH A XXI Bucuresti p. 61-63.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


211
echivalatá cu domnia. Acesta este rezultatul Iaptului cá asa cum aIirma Dimitrie Cantemir Dacia a
Iost sub stápânire neîntreruptá romaná si bizantiná
6
.
InIluente bizantine se observá si în cadrul ceremoniilor si etichetei de la curtea domneascá.
Dimitrie Cantemir Anton Maria Del Chiaro Nicolo Bassi si Delacroix expun ceremonialul de la
curte somptuozitatea curtilor domnesti. În sec. XVII curtea domneascá avea strálucire exterioará si
a Iast cu elemente orientale si occidentale. La 1654 aIlám cá pe domnitorul Constantin Serban ,îl
duserá în bisericá cu haine domnesti si ceti molitva de domnie punându-i gujuman în cap. Si sázu în
játu-i blagoslovindu-l párintele vládicá si cântará mnogo leata¨ (n.n. multi ani)
7
.
Ca si la Constantinopol domnia are caracter sacru. Antim Ivireanul considerá suveranii ca si pe
poeti dacá lucreazá cu Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. De altIel uneori domnii rosteau cuvinte
de învátáturá asa cum procedeazá în 1716 domnitorul Tárii Românesti cu ocazia mazilirii sale.
De origine bizantiná dar si cu inIluente occidentale sunt simbolurile domniei. Sceptrul este
simbolul suveranitátii purtat în mâna stângá terminat cu o cruce. Din sec. XV-XVI sceptrul este înlocuit
cu crucea triplá asemenea celei patriarhale simbolizând rolul de protector al domnului asupra Bisericii
Ortodoxe ca si al împáratilor Bizantului. Asemenea acestuia sunt si celelalte însemne: spada lancea
coroana tronul costumul. Costumul vesminte simbolice asemenea celor imperiale sunt marcate cu
vulturul biceIal cu porIir tesut cu aur ca pe timpul lui Radu de la AIumati.
Autoritatea domnului ca si a împáratului este sacrá consideratá ca un dar divin. Pedeapsa
pentru maiestate este decapitarea dar si mutilarea orbirea táierea nasului (Nicolae Milescu) sau
cálugárirea (Vlad Cálugárul).
Traditia bizantiná în activitatea de conducere a domnilor români se maniIestá în trásáturi si actiuni
care privesc ocrotirea Bisericii Ortodoxe guvernarea dupá exemplul marilor personalitáti ale antichitátii
în concordie maniIestá solidaritate cu popoarele din sud-estul Europei luptând contra ,limbilor págâne¨.
În spatiul lumii ortodoxe unii domnitori inspirati de ideile bizantine au unele idei si
maniIestári cu caracter autocratic Radu Mihnea Mihnea al III-lea Gheorghe Duca Vasile Lupu
(ultimul gândea o hegemonie a Moldovei în rásáritul ortodox). Domnitorul moldovean Lupu ia si
numele de Vasile de la împáratii bizantini macedoneni. Iezuitul Paul Beke observá în capitala
Moldovei Iasi populatii diverse: turci tátari polonezi unguri italieni greci armeni rusi bulgari
întrebându-se: ,Nu e spectacolul curtii unei monarhii ecumenice?¨
8
.
Vasile Lupu se considera responsabil al comunitátii ortodoxe cáutând îndreptarea lucrurilor
la patriarhia ecumenicá. La Iasi aduná si teologi greci si rusi în 1642 deliberând asupra dogmelor
cuprinse în ,Márturisirea¨ lui Petru Movilá. Este nu numai protector al patriarhiei din
Constantinopol ci chiar asupra celei din Alexandria cu autoritate intervenind în procesul dintre
patriarhul Alexandriei si cálugárii de la Sinai.
Un alt domnitor Mihnea al II-lea este salutat de cátre pustnicii Tesaliei cu titlul de basileu
purtátor de biruintá. Ei aIirmau cá Imperiul Bizantin n-a dispárut ci se mentine la návodul Dunárii
9
.
Mihnea al III-lea avea ca model nu numai pe Mihai Viteazul adápostindu-i numele si
politica de uniIicare avea ca model si principii bizantine. Telul sáu era cucerirea
Constantinopolului ceremonialul încoronárii era cel bizantin iar ca reprezentant al Ortodoxiei la
1659 la Târgoviste tine un sinod hotárârile Iiind comunicate patriarhului Partenie al IV-lea
domnul dovedind pregátirea dogmaticá bazatá pe citate biblice.
Traditiile bizantine sunt prezente si la curtile domnilor Ianarioti. Unii din ei oameni de
culturá pástreazá traditiile bizantine si românesti dar se lasá inIluentati si de curentele vremii
occidentale. În mentalitatea româneascá se Iormeazá atitudini antigrecesti negându-se si unele
valori bizantine. Fanariotii erau considerati dusmani ai evolutiei poporului român o Irâná în
derularea acestuia. Ce este grecesc (si bizantin) este considerat catalogat ca element negativ. În
epoca moderná Tárile Române aIlate între Orient si Occident cárturarii români apreciau arta
cultura bizantiná inIluenta beneIicá asupra culturii române dar sunt preocupati mai putin de

6
D. Cantemir Descrierea Moldovei editie D. M. Pippidi Bucuresti 1973 p. 246.
7
I. I. Georgescu O copie necunoscutà a Letopisetului Cantacu:ino Mitropolia Olteniei XIII 1961 p. 544.
8
Hurmu:aki VI 2 p. 280.
9
Hurmu:aki XIV p. 54.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


212
vremuri trecute din viata politicá a altor popoare si mai mult se orienteazá spre independenta si
unitatea nationalá.
Domnii români yi Ortodoxia
Am observat cá domnii erau considerati persoane sacre ca si alti conducátori de state
medievale considerau cá puterea lor politicá are acceptul Divinitátii Iapt ce reiese si din titulatura
domnilor români care domnesc ,din mila lui Dumnezeu¨. Se cerea domnului sá aibá o pregátire
ortodoxá dogmaticá serioasá asa cum o doreau împáratii bizantini. Ca si trecutul istoric al
Bizantului domnitorul avea si atributii religioase în special în raport cu Biserica. Domnul numeste
conducátorul Bisericii mitropolitul si episcopii din cei trei candidati. Toiagul care-l poartá
mitropolitul si episcopii este dat de cátre domn. Dupá aceasta ca urmare a dependentei de patriarhia
ecumenicá mitropolitul este ratiIicat de cátre patriarhul de la Constantinopol. În cadrul patriarhiei
ecumenice domnii români se bucurau de consideratie. În secolul al XVII-lea în cadrul bisericii
patriarhale din Constantinopol domnii români aveau o steauá aparte.
Domnii români din Moldova si Tara Româneascá au sprijinit Locurile SIinte bisericile si
mánástirile din Orient. În secolele XIV-XV Kutlumuz era singura ctitorie a domnilor din Tara
Româneascá. Vlad Cálugárul între 1481-1495 maniIestá interes pentru SIântul Munte (Athos) ajutând
mánástirile Pantelimon (1487) Kutlumuz (1488-1490) Dochiaru (1490) Filoteu (1488-1492) SIântul
Ilie si Hilandar. Radu cel Mare sprijiná nu numai mánástirea Kuthus ci si cele din Bulgaria si Serbia.
Chiar unii boieri ca Banul Barbu Craiovescu sprijiná mánástirile SIântul Pavel si XenoIon si
aduce din Serbia la Mánástirea Bistrita moastele SIântului Grigore Decaporitul.
Cel mai mare sustinátor al ortodoxiei din Carpati pâná în Siria si Egipt a Iost Neagoe
Basarab domn al Tárii Românesti (1512-1521). SIintindu-se capodopera de artá religioasá
ortodoxá Mánástirea Curtea de Arges vedem adunati în jurul acestei noi SIântá SoIie la 17 august
1517 patriarhul Constantinopolului mitropolitul si episcopii tárii pentru mitropoliti din Rásáritul
Ortodox douázeci de egumeni de la Athos în Irunte cu Gavril Preotul si un mare numár de preoti
10
.
Era apreciat astIel domnul si biserica Tárii Românesti dar era si expresia unei solidaritáti a lumii
ortodoxe Neagoe Basarb era considerat mare ctitor de biserici în tará si în lumea ortodoxá ,ctitor
mare a toatá SIetagora¨
11
. Este Iiresc cá Invàtàturile lui Neagoe Basarab cátre Iiul sáu Teodosie sá
Iie inIluentatá de izvoarele bizantine. Un model bizantin îl constituie o învátáturá a lui Vasile I
Macedoneanul adresatá Iiului sáu Leon cel Întelept. Dogma ortodoxá si istoria sunt cele douá
elemente pe care trebuie sá se sprijine conducátorul statului. Vasile I sIátuia pe Leon: ,Nu pregeta
sá înveti multá istorie cáci întrânsa vei aIla astIel virtutile celor virtuosi Iaptele rele ale ráilor
Ieluritele preIaceri ale tuturor lucrurilor ceea ce este trainic în Iiecare stápânire si Iiecare domnie
precum si sIârsitul isprávilor bune si rele¨
12
.
Un domn urmas al lui Neagoe Basarab este Matei Basarab (1632-1654) care se preocupá de
pástrarea traditiilor ortodoxe sprijinind starea materialá si culturalá a preotilor. Dacá unele biserici
si mánástiri Iuseserá închinate Athosului domnitorul printr-un hrisov le redá tárii. Are si el legáturi
cu patriarhia ecumenicá si cu alti patriarhi ortodocsi din Orient ca si cu unele mánástiri.
La sIârsitul secolului XVI se remarcá domnitorul Mihai Viteazul considerat un astru pe cerul
istoriei rásáritene
13
. Luptele lui Mihai se încadreazá în vasta miscare crestiná ortodoxá dar si în
contextul antiotoman general european. ,Toti prelatii si luptátorii pâná si cei din colturile
îndepártate din Albania si Tesalia se îndreptau cu nádejde cátre dânsul¨
14
. Toatá comunitatea
ortodoxá se angaja în lupta de eliberare sârbii bulgarii grecii si mai ales românii. Mihai sprijiná
direct biserica mánástirile din Balcani Tara Româneascá si Ardeal. Reorganizeazá mitropolia din
Alba Iulia aducând ca mitropolit pe Ioan de la Prislop.

10
Pr. proI. M. Pácurariu Istoria Bisericii Romane Bucuresti 1991 p. 443.
11
G. Miháilá Introducere la Invàtàturile lui Neagoe Basarab p. 82-83 citat dupá Jiata Sfantului Nifon editia
T. Simedrea p. 25.
12
N. Iorga Oeuvres inedites de Nicolas Milescu Bucuresti 1929 p. 104.
13
D. ZamIirescu op. cit. p. 124.
14
Ibidem p. 125.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


213
În Moldova traditia de sprijinire a Bisericii ortodoxe consolidatá sub SteIan cel Mare este
continuatá în secolele XVI-XVIII.
În 1693 intervine ca mitropolit al Moldovei DosoItei
15
. A ctitorit în Ardeal biserica din
Fágáras si mánástirea de la Sâmbáta. Din lumea ortodoxá rásáriteaná acordá sprijin unor
personalitáti de seamá. Cálugárul Antim din Ivir ajunge cu sprijinul domnului egumen al
Lugojului apoi al Tárii Românesti.
Tot timpul Brâncoveanului circulau în Tárile Române calendare astrologice ca cel al lui Ioan
Romanul care cuprindea grele povestiri pentru lumea si stápânirea turceascá. Nicolae Cercel din
Metzov proIesor la Academia Domneascá din Iasi interpretând proIetiile vremii considera cá dupá
320 de ani Constantinopolul la 1774 va reînvia Iiind eliberat de moscoviti.
Iatá cá în vreme Ianariotá pe plan proIetic astrologic se prevesteste decáderea stápânirii otomane
si eliberarea Constantinopolului rásáritul ortodox rámânând sub o împárátie ortodoxá Rusia visuri
Iiresti într-o vreme de dese rázboaie antiotomane unele având loc pe teritoriul românesc Iireascá Iiind
si apropierea unor domnitori de Rusia. În acest timp Bucurestii mai ales dar si Iasii sunt mereu vizitate
de patriarhi si mitropoliti ai Rásáritului capi spirituali si politici ai lumii postbizantine.
La 1714 la 15 august ziua Adormirii Maicii Domnului Constantin Brâncoveanu si Iiii sái
erau martirizati la Constantinopol pentru credinta ortodoxá si scaunul românesc.
Tàrile Române între Ràsàritul ortodox yi Occidentul catolic yi reformat
AIlate la ráscruce geograIicá si de interese Tárile Române sunt supuse inIluentelor nu numai
din Rásáritul Ortodox ci si din lumea occidentalá. Constatám cá din sec. XVII curtea domneascá
suIerea si de inIluente ale unor elemente ale ceremonialului de curte apusean. Sigur lumea catolicá
mai întâi apoi cea reIormatá se stráduiesc sá atragá Tárile Române în sIera lor de inIluentá uneori
încercând sá-si impuná punctul de vedere. Si domnii români cautá sprijin în lumea occidentalá dar
nu un sprijin religios ci militar în lupta antiotomaná. Sunt cunoscute relatiile lui Mircea cel Bátrân
cu Sigismund de Luxemburg apelurile lui SteIan cel Mare prin care cerea sprijin militar.
Occidentul a înteles de multe ori solicitarea româneascá ca un element de slábiciune prilej pentru
oIensiva misionarismului catolic. SteIan cel Mare în 1463 alungá pe Iranciscanii misionari din
Moldova aIirmând: ,Voi vedea dacá Iárá voi Dumnezeu ne va apára de turci¨
16
.
Se stie cá au Iost încercári de apropiere de catolicism Iapt apreciat ca Iiind dáunátor. Într-un
text al Jalbei celei mari adresat de Petru Rares lui Ioan cel Groaznic sunt analizate cauzele decáderii
bizantine acestea Iiind considerate cresterea puterii marilor proprietari si pácatele noastre care
constau în erezia aproprierii de catolicism. Mai mult în lumea româneascá este cunoscutá politica
genovezilor si venetienilor care mai mult sau mai putin au sprijinit pátrunderea turcilor în Europa.
Protestantii criticau lumea catolicá pentru lipsa de actiune antiotomaná aIirmând cá banii de
cruciadá intrá în sacul Iárá Iund al papei. Pe protestanti nu-i intereseazá hegemonia universalá ci
ráspândirea credintei a dogmelor reIormate. Se conIirmau si pentru aceastá perioadá ceea ce spusese
SteIan cel Mare într-o scrisoare cátre Ioan al III-lea cá vecinii Ungaria si Polonia ,sunt mai rái decât
págânii¨
17
. Cu toate acestea stráinii catolici si mai ales reIormati sunt adápostiti în Tárile Române mai
ales în Moldova Iárá a permite inIluentarea cultului si dogmelor ortodoxe. Cei bánuiti de atitudine
Iilocatolicá ca Ilarion al Râmnicului (1693-1705) sunt înláturati din scaunul episcopal.
Unii domni în sensul luptei antiotomane se simt obligati sá Iacá concesii catolicismului.
Neagoe Basarab ducând o politicá de echilibru între Orient si Occident pregátea o oIensivá
antiotomaná aláturi de papalitate si Ungaria. De aceea are bunávointa catolicilor dar si admiratia
grecilor si slavilor. Cunoscând atitudinea Occidentului si slábiciunile lui Petru Rares are constiinta
ráspunderii Iatá de Europa Iapt dovedit prin interventiile sale în Transilvania.

15
N. Iorga Bi:ant dupà Bi:ant Bucuresti 1972 p. 185.
16
I. Macure O ¸tire inedità despre Stefan cel Mare Revista istoricá 1924 p. 173-184.
17
Istoria relatiilor popoarelor URSS cu Romania in sec. XJ inceputul sec. XJIII vol. I Moscova 1965 p. 61-
62; A. Pippidi Traditia politicà bi:antinà in ]àrile Romane in sec. XJI-XJIII Bucuresti 1963 p. 96.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


214
Victoria de la Lepanto 1571 a trezit sperante în Tárile Române. În perioada imediat
urmátoare (1573-1574) Iostul stolnic al Tárii Românesti Paná este sol la Napoli si Madrid
reprezentând si pe albanezi si pe epiroti. Se încearcá tot Ielul de aliante. Despot Vodá încearcá o
aliantá antiotomaná Iormatá din lumea ortodoxá si reIormatá. Dar baza luptei antiotomane o
constituie tot Tárile Române. Iatá ce scria Mihai Viteazu staretului Camenitei Jan Potocki ,. ceea
ce am Iácut toate le-am Iácut pentru credinta crestineascá vázând eu ce se întâmplá în Iiecare zi cu
bietii crestini. M-am apucat sá ridic aceastá mare greutate cu aceastá tará sáracá a noastrá ca sá o
Iac un scut al întregii lumi crestine¨
18
. Atragerea occidentului în lupta antiotomaná participarea lui
la Liga Crestiná a lui RudolI al II-lea încercarea unei aliante cu Filip al III-lea al Spaniei cáruia i se
oIerá tronul Constantinopolului sunt actiuni menite a realiza coalizarea Europei crestine contra
turcilor. Suprimarea lui Mihai de cátre mercenarii lui Gheorghe Basta pe Câmpia Turzii (vara
anului 1601) va amâna oIensiva crestiná antiotomaná.
În Europa noi actiuni si planuri de luptá antiotomane sunt gândite de misionarii ReIormei sub
patinaj englez prin scotianul William Bruce personaj ambiguu care antrena în lupta antiotomaná
Polonia si Cehia. Un Jacques Roussel rátácitor la Venetia Constantinopol si Moscova mobiliza
Rusia si Transilvania contra Poloniei catolice. Acesta intrá în contact cu conducátorul protestantilor
Irancezi ducele Henri de Rohan si sperá cá ajutat de Chiril Lucaris va putea cumpára insula
Cipru pentru a Iorma acolo o colonie de reIormati.
O asemenea încercare de Iormare a unei colonii reIormate se preconiza a Ii în Moldova Iapt
prezent în corespondenta lui Antoine Legere pastorul ambasadei olandeze la Constantinopol si
Cornelius Hoga ambasadorul Provinciilor Unite la Poartá (1612-1639).
Din initiativa româneascá ia nastere ,Militia cristiana¨ la 1618 ordin cavaleresc reunind
Iortele catolice în jurul habsburgilor pentru reluarea oIensivei antiotomane. Matei Basarab reia
initiativa luptei antiotomane. În 1636 adresa un mesaj lui Ferdinand al II-lea în acest sens. Se
adreseazá Venetiei iar pe minoritul Angelo Petricea de Sannino îl întreba ,cum este cu putintá ca
principii crestini sá n-aibá nici o milá de atâtia crestini care stau sub tirania turcilor si sá nu se
gândeascá sá rázbune toate jignirile pe care acesti turci le aduce lui Hristos?¨
19
.
În secolul al XVIII-lea luptele dintre cele trei imperii continuá. Se vorbeste de un stat tampon
între ele Dacia Iormat din Tárile Române. În noile conditii orientárile sunt diIerite unii spre
austrieci altii spre rusi. Austriecii aduc contrareIorma impun în Ardeal uniatia constituindu-se
biserica greco-catolicá unitá cu Roma. Persecutarea românilor ortodocsi reorienteazá opinia
româneascá spre Rusia. Teama de austrieci determiná pe Cantacuzini sá trimitá soli la Moscova
,Iugind de sarpele agarenilor sá cadá din nou în gura papistasilor numiti Iezuiti¨ cum se destáinuia
Brâncoveanu tarului Rusiei în septembrie 1697
20
.
Învátámintele actuale desprinse din studiul traditiilor religioase bizantine în Tárile Române (sec.
XVI-XVIII)
Tárile Române prin credinta ortodoxá prin organizarea vietii politice de stat si religioase Iac
parte din sistemul bizantin. Pe trunchiul daco-roman si bizantin se altoiesc inIluente diIerite
adaptate speciIicului românesc. Aláturi de alte popoare balcanice românii continuá sá pástreze
traditiile bizantine sá le practice determinând anumite comportamente speciIice.
Fárá domnii români viata bisericilor ortodoxe din Balcani si Orient ar Ii Ioarte grea putând Ii
chiar distrusá strivitá de lumea ostilá musulmaná în care se aIla.
Cárturarii români precum cronicarul Constantin Cantacuzino si domnitorul Dimitrie
Cantemir constatá cá la originea vietii bizantine se aIlá romanitatea aIlând originea latiná a
poporului român idee care va sta la baza luptei de emancipare nationalá din sec. XVIII-XIX. Ideea
va Ii preluatá si ampliIicatá de cátre reprezentantii Scolii Ardelene. În istorie este o continuitate.
Elemente de viatá politicá sau din domeniul culturii preluate de lumea bizantiná adaptate
speciIicului românesc devin elemente de mentalitate stând la baza evolutiei ulterioare al unui
popor. Bizantinismul îsi pune pecetea asupra istoriei poporului nostru în sens pozitiv. Sigur sunt

18
P. P. Panaitescu Documente privitoare la istoria lui Mihai Jitea:ul Bucuresti 1936 p. 15.
19
Càlàtori stràini despre ]àrile Romane editia Maria Holban vol. V Bucuresti 1978 p. 59.
20
A. Pippidi Traditia politicà bi:antinà. p. 228.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


215
elemente care deosebesc ariile culturale civilizatiile. Sunt diIerentieri deosebiri dar toate
contribuie la tezaurul culturii mondiale.
O integrare europeaná trebuie sá tiná cont de speciIicul Iiecárei zone sá accepte acest
speciIic diversitatea poate crea echilibru asigurând progresul societátii progresul material al
acesteia. Lumea rásáriteaná respectiv Tárile Române vin la masa Europei cu valori culturale
religioase si morale deosebite.
Credinta si morala crestiná ortodoxá pot constitui stâlpi viitoarei societáti europene si
mondiale dacá nu pregetám ,sá învátám istorie¨ asa cum cerea Vasile al II-lea Macedoneanul Iiul
lui Leon cel Întelept.





Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


216











Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


217

RÄSCOALA LUI HOREA $I MITUL ,BUNULUI ÎMPÄRAT¨
Viorel Lupu
-


Abstract The peasant revolt of Horea and the myth of ,The Kind Emperor`. In the context oI the reIorms promoted
by the enlightened monarchs Maria Tereza and Ioseph II in the minds oI the Romanians oI Transylvania was born and
well-established the myth oI ,The Kind Emperor¨. He got to be regarded by the Romanian peasants as their only saver.
The documents oI the time some oI them analysed in this paper point out that the peasants` revolt lead by Horea has
deep internal causes both social and national. The peasants raised their arms on behalI oI their Emperor and Horea
wearing around his neck a gold cross with the Emperor Ioseph II`s portret told the peasants that the order oI destroying
the noblemen had been given by the Emperor himselI. It was the common sensitiveness that stimulated the peasants`
activities Ior whom Ioseph II symbolized ,The Kind Emperor¨ the leader endowed with divine calling that was to save
the peasants and make justice.

Având proIunde determinatii interne de ordin social si national ráscoala táranilor iobagi din
Transilvania de la 1784 denumitá si Ràscoala lui Horea reprezintá ,prima zguduire puternicᨠa
realitátilor Ieudale din cuprinsul tárii noastre.
Analizând cauzele acestui eveniment ce va marca puternic aIirmarea constiintei de sine a
natiunii române prin implicarea multimilor în actiunea de obtinere a drepturilor sociale si politico-
nationale istoricii apreciazá ráscoala drept o consecintá directá a crizei apárute în raporturile dintre
iobágimea în majoritatea ei covârsitoare româneascá si clasa nobilimii maghiare.
Eveniment cu implicatii largi în devenirea istoricá a natiunii române ráscoala lui Horea s-a
bucurat de o atentie deosebitá nu numai în istoriograIia româná ci si în cea stráiná. În anul 1976
cercetátorul Gheorghe Barto¸ a publicat o bibliografie analiticà a Ràscoalei lui Horea cuprinzând
lucrárile de inIormare generalá izvoarele literatura istoricá precum si reIlectarea evenimentului de la
1784 în literaturá si artá. Cele mai temeinice si documentate lucrári de sintezá asupra ráscoalei lui
Horea douá lucrári Iundamentale au Iost scrise de doi istorici transilváneni care se bucurá de o
recunoastere unanimá si binemeritatá în cercetarea istoriograIicá româneascá. Prima lucrare
apartinând istoricului Nicolae Densu¸ianu intitulatá Revolutiunea lui Horia in Transilvania ¸i
Ungaria 1784-1785 a apárut la Bucuresti în anul 1884 cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la
declansarea ráscoalei iar cea de a doua o monograIie amplá în douá volume intitulatá Ràscoala lui
Horea a Iost publicatá de istoricul David Prodan tot la Bucuresti în 1979 Iiind reeditatá în 1984
atunci când se împlineau 200 de ani de la ampla ridicare la luptá a táránimii transilvánene.. Dacá
primul autor ridicá pe primul plan latura nationalá a miscárii cel de al doilea eruditul cercetátor
clujean David Prodan aratá cá ráscoala ,în Iondul ei e evident socialᨠdar Iiind o ráscoalá a iobagilor
români îndreptatá contra nobililor unguri ea are ,adânci si inseparabile implicatii nationale¨.
La sIârsitul secolului al XVIII-lea într-o epocá cunoscutá drept ,Secolul Luminilor¨ si al
despotismelor luminate clasa nobilimii continua sá domine regimul politic din Transilvania.
Programul reIormismului iozeIin s-a conIruntat în Transilvania cu diIicultáti izvorâte din legile
anacronice de esentá medievalá si din practici abuzive care se stráduiau din rásputeri sá mentiná un
sistem social opresiv bazat pe dominatia páturii nobiliare asupra maselor producátoare lipsite de
pámânt dar si de libertate. Ráscoala izbucneste însá într-un moment în care regimul iobágiei în
Iormele sale cele mai dure se întâlneste cu directia contrará initiatá de intelectualitatea iluministá
româneascá ce avea ca scop emanciparea politico-nationalá a românilor.

-
Colegiul de InIormaticá Traian Lalescu Str. Victoriei nr. 23 cod 331075 Hunedoara.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


218
Promotor al unor reIorme ce aveau la bazá ideologia iluministá împáratul IosiI al II-lea si-a
maniIestat de câte ori a avut prilejul cu deosebire în timpul vizitelor întreprinse în Transilvania în anii
1773 si 1783 hotárârea de a pune capát stárilor de lucruri intolerabile si de a extinde desIiintarea
iobágiei si în aceastá provincie a Imperiului. . Exprimarea Iátisá a acestei dorinte avea sá-i conIere în
ochii românilor transilváneni imaginea ,bunului împárat¨ un mit ce va cuprinde cu repeziciune clasa
táránimii. Mitul s-a construit pe elemente reale cáci împáratul adept al despotismului luminat a sustinut
promovarea unor reIorme sociale menite sá contribuie la îmbunátátirea traiului maselor si sá
preîntâmpine în acest mod convulsiile sociale care ar Ii putut conduce la destabilizarea monarhiei.
Reglementárile sociale privind precizarea sarcinilor iobágesti înIiintarea de scoli românesti acordarea
permisiunii de construire de biserici românesti în orase încurajarea românilor la culturá si la Iunctii
publice au Iácut ca împáratul sá Iie venerat de intelectualii români transilváneni drept ,Al doilea
Traian¨ ,Soare de scutintà, nouà ràsàrit¨ ,Iosif cel Mare de neamuri iubit¨
1
.
ReIerindu-se la conceptia si la atitudinile lui IosiI al II-lea ca împárat luminat istoricul David
Prodan aratá cá acesta în mai multe ocazii si-a maniIestat deschis ,aversiunea Iatá de nobilimea
neproductivá si necontribuabilᨠdovedind întelegere si simpatie pentru táran. ,Darea scrie David
Prodan trebuie asezatá pe pámânt si pe productivitatea lui în mâinile oricui s-ar aIla deci si pe
pámânt nobiliar; si nobilimea sá pláteascá dare. E preocupat în mod deosebit de starea si sarcinile
supusului de ridicarea lui materialá si în mod concret de reglementarea atât de mult asteptatá a
raporturilor lui cu stápânul de desIiintarea serbiei. În gândurile lui o cer acum aceasta luminismul
ratiunea de stat miscárile táránesti deopotrivá.
Toate acestea nu i-au rámas stráine nici poporului. Împáratul personal n-a scápat nici un prilej
de a ostenta cu gândurile sale cu preIerintele sale. În zelul sáu de a cunoaste nevoile poporului
cautá mereu contactul direct cu el primeste des pe tárani la Curte ,tine u¸ile deschise in orice :i, la
orice orà, fie pentru a asculta plangerile, fie pentru a làmuri dubiile¨- cum se exprimá într-un ordin
al sáu din 17 martie 1784. Cálátoreste des în lungul si latul imperiului ascultându-le pásurile
culegându-le plângerile cu miile adesea cu mâinile sale chestionându-i pe cât putea înváta cu
câteva cuvinte chiar în limba lor. Nici unul din monarhii imperiului n-a reusit sá insuIle poporului
ideea ,bunului împárat¨ care populeazá povestile sale ca el¨
2
.
Descriind vizita pe care IosiI al II-lea a Iácut-o în Transilvania în anul 1783 Michael Conrad
HeydendorI însotitorul si interpretul acestuia prin scaunul Mediasului ne lasá márturii pretioase
despre modul în care împáratul din dorinta de a le aIla pásurile si de a le cunoaste în mod direct
starea de spirit trecând peste barierele impuse de uzantele protocolare ale dialogului cu
reprezentantii locuitorilor din principatul Transilvaniei intra adeseori în contact direct cu acestia.
Constatárile personale erau însotite de exprimarea intentiilor de a interveni cu inIluenta conIeritá de
pozitia sa supremá în ierarhia imperiului în vederea îndeplinirii doleantelor lor dacá acestea erau
îndreptátite si a alinárii suIerintelor atunci când lucrurile atingeau cotele insuportabilitátii: ,La
hotarul dintre localitátile Dumbráveni si Saros relateazá HeydendorI ,la diferite locuri erau
postati, ici colea suplicanti de toate varstele ¸i sexele ¸i natiunile Ardealului, pe drum, tinand
ridicate in sus petitiile. La toti impàratul s-a oprit ¸i le-a spus sà se scoale. Sa¸ilor in nemte¸te, cu
cuvintele ,steht auf`, valahilor in valahà cu ,scula, scula`, a luat in primire cu mana proprie |gest
cu atât mai relevant cu cât contrazicea eticheta n.t.| rugàrile de la suplicanti intrebandu-l pe scurt
pe fiecare ce falbà are, iar dupà primirea ràspunsului a spus Mafestatea Sa in limba germanà sau
valahà, dupà cum era natiunea suplicantului. ,Ich werde untersuchen` sau ,oi càuta`, dispunand
petitiile intr-o maga:ie aflatà in u¸a tràsurii`. Aceea¸i procedurà a observat Mafestatea Sa fatà de
toti suplicantii Au fost vreo sutà de la Iba¸falàu (a:i ora¸ul Dumbràveni, in fud. Sibiu) panà la
Media¸.Dacà falba era de mare importantà, Mària Sa se làsa in vorbà cu suplicantul ¸i il intreba
de toate amànuntele afacerii`
3
.

1
Toader Nicoará Transilvania la inceputurile timpurilor moderne (1680-1800). Societate ruralà ¸i mentalitàti
colective Cluj-Napoca 2001 p. 368.
2
David Prodan Ràscoala lui Horea Editie nouá revázutá vol. I Bucuresti 1984 p. 67-68.
3
Din relatarea lui Michael Conrad HeydendorI însotitorul si interpretul lui IosiI al II-lea în cálátoria acestuia
prin scaunul Mediasului în Toader Nicoará op. cit. p. 357-358.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


219
Faptul cá pe o distantá de numai 20 de kilometri cât másoará drumul de la Dumbráveni la
Medias împáratul a Iost asaltat cu aproximativ o sutá de plângeri denotá nu doar starea jalnicá a
locuitorilor si gravitatea problemelor cu care acestia se conIruntau ci si încrederea pe care locuitorii
din scaunul Mediasului români si sasi o aveau în ,bunul împárat¨ de la care asteptau nu doar
mângâierea cuvintelor pronuntate de conducátorul statului în limba lor materná ci si îndreptarea
stárii de lucruri care îi nemultumea.
Imaginea mesianicá cáreia mai întâi mama sa împáráteasa Maria Tereza si apoi el i-au dat
întruchipare prin bineIacerile realizate a Iácut ca Iigurile lor Ioarte prezente în mentalul din epocá sá
stáruie peste timp în constiinta locuitorilor unor sate românesti din Transilvania. Asa de pildá traditia
din Vadul Sercáii un Iost sat grániceresc din districtul Fágárasului pe care viitorul împárat IosiI al II-lea
l-a vizitat în anul 1773 pástreazá în amintire Iigurile de donatori ale împáratilor Maria Tereza si IosiI al
II-lea. ConIorm traditiei ambii monarhi au dáruit bisericii satului câte un clopot.. Primul dintre acestea
existent si astázi are gravatá inscriptia 1771. Cel de-al doilea dáruit de împáratul IosiI al II-lea a Iost
ridicat în anul 1917 de armata austro-ungará si topit pentru a se Iáuri din el munitie de rázboi. Dupá
spusele bátrânilor satului dangátele celor douá clopote în ritmul lor sacadat reproduceau în sunete
muzicale numele celor doi bineIácátori ai satului lor: ,Ma-ri-a Te-re-:i-a, Io-sif al II-lea!¨ Asa le
reproduceau si copiii pe ulitele satului ori de câte ori se trágeau si se auzeau sunetele clopotelor.
Asa stând lucrurile nu e de mirare cá Horea conducátorul ráscoalei de la 1784 si-a legitimat
ridicarea táranilor la luptá în numele împáratului. Aceastá concluzie reiese din stirile lásate de
martori oculari atât cele provenite din tabára rásculatilor cât si din aceea a nobilimii precum si din
depozitiile unor participanti la ráscoalá Iácute în timpul anchetelor ordonate de împárat ce au urmat
ráscoalei. Iatá concluziile proI. univ. Toader Nicoará cu privire la elementele pe care s-a cládit într-
un rástimp relativ scurt imaginea lui IosiI al II-lea de ,protector atotputernic¨ al românilor
transilváneni: ,La nivelul sensibilitátii táránesti Iigura împáratului capátá dimensiuni mitice ale
unui protector atotputernic deasupra tuturor autoritátilor locale. .) Increderea ¸i speranta in
impàrat ca instantà ultimà s-au nàscut din gesturile sale directe fatà de romani, dar mai ales din
ceea ce ace¸tia a¸teptau sà facà pentru ei. Impàratul capàtà alura unui salvator mesianic, a
i:bàvitorului trimis de Dumne:eu |s.n.| .)
Numele sáu este mereu invocat de cátre conducátori uneori aláturi de cel al mamei sale
împáráteasa Maria Tereza. AstIel la Vulpeni la 4 noiembrie 1784 táranii distrug 38 de case de
nobili si oráseni în strigáte de ,Jivat Maria Tere:a¨ iar pentru mobilizarea táranilor Horia le aratá
înscrisuri cu semnátura împáratului si o cruce auritá cu chipul lui IosiI II în medalion. Or aceste
lucruri sunt argumente trainice cu privire la puterea de penetrare si de mobilizare a mitului imperial
la nivelul maselor de tárani de pe tot cuprinsul Transilvaniei.
În acelasi climat transilvan persoana împáratului este invocatá de astá datá la nivelul creatiei
populare în calitate de judecátor suprem de instantá ultimá asa cum o márturisesc versurile populare:
Inàltate impàrate
Jinà ¸i ne fà dreptate
Te rugàm Mària Ta
Cà nu mai putem ràbda
Asuprirea neme¸ascà
Si dreptatea ungureascà.
4


Horea a ridicat sabia dreptátii în numele împáratului iar în timpul actiunilor persoana
împáratului avea sá Iie invocatá cu stáruintá. Pentru a-i mobiliza în mai multe rânduri Horea le
aratá rásculatilor o cruce auritá cu chipul împáratului în medalion si pretinse înscrisuri cu semnátura
lui IosiI al II-lea în legáturá cu dispozitiile acestuia privind distrugerea nobilimii si împártirea
pámânturilor la tárani. Iatá cum suná acuzatiile aduse principalului conducátor al ráscoalei de
sentinta de condamnare la moarte a lui Horea si Closca: ,Spre a-¸i putea executa cu mai mare
sigurantà aceastà intentie atat de criminalà ¸i temerarà, nelegiuitul de Horea s-a folosit, dupà cum

4
Ibidem p. 365-366.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


220
s-a constatat, de mifloacele cele mai periculoase, punand pe diferiti oameni sà-i facà furàmant de
credintà, apoi, spre ofensa Maiestàtii principelui tàrii, a cute:at sà amàgeascà poporul cu acea
criminalà declaratie, cà dansul are documente scrise de la locurile preainalte pentru executarea
planului sàu, cà in puterea acestor documente ordinele ce le va da dansul trebuie sà fie executate ¸i
in fine le-a aràtat o cruce aurità, ca astfel cu simbolul cel mai sfant al religiei sà acopere intentiile
sale malitioase ¸i oribile ¸i sà ca¸tige increderea deplinà a poporului, amenintand totodatà pe
aceia care nu-l vor urma sau altfel nu-l vor asculta cà vor fi tra¸i in teapà inaintea u¸ii lor ¸i casele
lor vor fi prefàcute in cenu¸à¨
5
.
ReIuzând cu cerbicie sá constientizeze adeváratele cauze ale ráscoalei învinuind însási Curtea
imperialá de anarhia la care s-a ajuns în vremea ráscoalei nobilimea aIirmá nici mai mult nici mai putin
cá însusi împáratul ar Ii instigat si sugerat lui Horea ideea nimicirii nobililor. În legáturá cu acest Iapt unii
reprezentanti ai nobililor sustineau cá la ultima din cele patru cálátorii întreprinse de Horea la Viena în
timpul audientei de la 1 aprilie 1784 la aIirmatia lui Horea cá în cazul în care românii nu vor Ii eliberati
din iobágie acestia ar putea sá se ráscoale ráspunsul lui IosiI ar Ii Iost: Thut ihr das' (Faceti-o').
O privire atentá asupra tabloului social-economic al Transilvaniei învedereazá însá o realitate
ce devenise insuportabilá pentru tárani. Nemultumirile acestora priveau abuzurile legate de
îndeplinirea robotei impozitele si taxele excesive arendarea cârciumáritului unor negustori stráini
la care se adáugau abuzurile Iunctionarilor aIlati în slujba stápânilor de domenii si a Iiscului.
Prezentând trásáturi unitare în ceea ce priveste Iormele generale de maniIestare iobágia transilvaná
este puternic marcatá de particularitáti care o diIerentiazá de la un domeniu la altul si de la o zoná la
alta. Contraste Ilagrante se constatá între domeniile nobiliare si cele Iiscale dar si între micile si
marile domenii pe cele din urmá domnind adesea regula bunului plac care îi supune pe tárani unor
obligatii Iárá numár. În mentalul táránesc se produce o disociere între obligatiile datorate statului si
cele datorate domnilor de pámânt cele din urmá Iiind percepute drept oneroase si insuportabile.
Ceea ce sporeste necontenit nemultumirile táranilor nu este starea de servitute care apasá pe umerii
lor ci abuzurile arbitrariul executiile militare silite constrângerile Iizice pe care sunt nevoiti sá le
suporte iobagii si deopotrivá membrii Iamiliilor lor.
Cortegiul de suIerinte implicat de conditia servilá a iobágiei este descris si de geologul
austriac Hacquet care a tráit doi ani (1763-1764) printre românii transilváneni spusele sale
potrivindu-se aproape perIect cu cele relatate de táranii din satele Tárii Fágárasului la o anchetá
oIicialá din 1726: ,Neamul acesta neglifat ¸i asuprit are parte de pàmanturile cele mai rele din
intreaga tarà. Nu-i destul cà romanii, numai cerul ¸tie cu ce drept, sunt surghiuniti de celelalte
neamuri din principat pe pàmanturile cele mai pustii ¸i mai pàràsite, darà chiar ¸i acestea li se
ràpesc indatà ce sunt là:uite ¸i desfundate de romani cu sudoarea fetei lor pentru cultura
porumbului. Fiecare sas sau ungur poate lua in stàpanire aceste locuri, chiar dacà romanul le-a
stàpanit, sute de ani, gonindu-l pe acesta in munti cu toatà familia sa, unde nu se gàse¸te nimic
decat stanci, sau chiar silindu-i sà iasà din tarà. Nici cand nu voi uita cuvintele pe care un bàtran
din neamul acesta din Cincul Mare le rostea pe patul mortii :icand. ,Mor bucuros fiindcà nu las
nici muiere, nici copii in robie. .Cà romanul e om in toate privintele, aceasta am incercat-o mai
mult decat odatà, cand locuiam intre ei. Cum i s-ar face inima de bunà, dacà l-ar trata ca pe un
frate' .Oricat de asprà ar fi natia, am và:ut la multi dintre ei, timp de doi ani cat am stat intre
dan¸ii, tràsàturi care ar fi stràlucit ¸i la cel mai cultivat om. Cat n-a stricat ura ¸i nepàsarea fatà de
aceastà natie a monarhiei, odatà a¸a de stràlucità ¸i de mare. Oricum sà fie natia romaneascà are,
¸i in ce prive¸te multimea ca ¸i dreapta stàpanire a tàrii, meritele ei proprii¨
6
.
Într-un memoriu datat 22 ianuarie 1773 iobagii de pe domeniul superior al Zlatnei aduceau la
cunostinta Tezaurariatului din Sibiu conditiile insuportabile în care erau obligati sá-si desIásoare
activitatea: ,Deoarece locuim de atata vreme in aceste locuri muntoase ¸i pietroase ¸i cultivàm acest
pàmant vitreg care se deosebe¸te de celelalte pàmanturi, noi nu ne putem folosi de plug pentru aràturi,
ci trebuie sà intrebuintàm alte mifloace, neobi¸nuite in aceste locuri, lucru cu care nici nu se poate

5
Din sentinta de condamnare la moarte a lui Horea si Closca în David Prodan op. cit. p. 488.
6
CI. Reisen durch die nordischen Alpen Nürnberg 1790 p. 89 112 173 în SteIan Metes Emigrári românesti
din Transilvania în secolele XIII-XX Bucuresti 1971 p. 134-135.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


221
spune cate cheltuieli ¸i munci obositoare atrage dupà el. Dar ¸i acest lucru este adesea :adarnic, càci
se intamplà adeseori, cà iobagul dupà atatea stràdanii, din cau:a ploilor torentiale, ale brumei ¸i a
frigului i¸i vede :àdàrnicità truda sa indelungatà ¸i deodatà toate sperantele se pràbu¸esc.¨
7
.
Evenimentul care a incitat dorinta de libertate a táránimii a Iost ordinul imperial din 31
ianuarie 1784 privind noi înscrieri pe bazá de voluntariat a táranilor ca soldati grániceri. În schimbul
îndeplinirii obligatiilor militare înscrisii urmau sá primeascá pámânt si sá înceteze de a mai presta
robotá stápânilor domeniali. Opozitia nobilimii Iatá de aducerea la îndeplinire a ordinului imperial
va Ii cauza imediatá care va conduce la rázvrátirea táranilor primii care vor declansa actiunile Iiind
motii de pe domeniul Iiscal al Zlatnei. Ultimatumul de la Deva care este principalul document
programatic al ráscoalei exprimá radicalismul miscárii. Aceasta tintea nu spre ameliorarea ci spre
distrugerea raporturilor Ieudale. Ráscoala lui Horea a Iost generatá asadar de opozitia încrâncenatá a
nobilimii maghiare reIractará oricáror schimbári si másuri reIormiste: nu politica socialá a Curtii
imperiale de la Viena este cauza ridicárii táránesti din 1784 ci ,refu:ul domnilor de pàmant
retran¸ati in castelele ¸i curtile feudale ale càror vechi reguli le apàrau cu cerbicie¨ de a accepta
programul reIormismului iozeIin a determinat ridicarea la luptá a clasei iobágesti în ansamblul ei
nu doar al celei românesti.. Gânditorul Irancez Jacques Pierre de Warville Brissot stáruind asupra
cauzelor ráscoalei retinea cá ,regimul feudal, ale càrui caracteristici oribile au fost ¸terse pe
aproape intregul pàmant, pàstrea:à insà toate rigorile sale in acest tinut ·Transilvania~.Aici se
regàsesc acei vechi baroni engle:i, acei conti france:i care, a¸e:ati in micile lor castele, privesc pe
iobagii lor ca pe ni¸te mobile de care dispun dupà vointa lor, ¸i cu a càror libertate, muncà ¸i chiar
viatà ei pot sà se foace, sà o vandà , sà o instràine:e¨
8
.
În imaginarul iobágimii transilvánene din secolul al XVIII-lea realitátile acestei vieti dure
coexistá cu mitul ca reIlex al unor sedimente ce dateazá din veacurile anterioare. Între argumentele
Iolosite ca motivatie de sustinere a revendicárilor iobágimii se Iace mereu reIerire la ,bunele
vremuri de altàdatਠamintind de generozitatea principilor si mentinând treazá nostalgia vârstei de
aur când obligatiile plátite în naturá erau suportabile si nu suIocau viata táranilor.
Politica de reIorme initiatá de Curtea de la Viena reglementárile sociale menite sá Iacá din tárani
contribuabili buni si ascultátori dorinta împáratilor luminati de a înlocui arbitrariul si regula bunului
plac cu ordinea dictatá de interesul de stat s-au bucurat de un ecou pozitiv în imaginarul táránesc.
Sensibilitatea colectivá a táránimii ampliIicá si potenteazá Iigura Mariei Tereza si pe aceea a Iiului sáu
IosiI al II-lea amândoi ajungând sá-l întruchipeze pe salvatorul mesianic adeváratul izbávitor care
investit cu har divin si Iiind suprem detinátor al deciziei justitiare poate aduce izbávirea pentru supusii
sái credinciosi. Rázbate din aceastá conceptie încrederea táránimii în sacralitatea puterii sacralitate
transmisá celui care o exercitá în cazul de Iatá ,bunul împárat¨ IosiI al II-lea a cárui Iigurá ocupá un
loc central în desIásurarea tumultuoaselor evenimente legate de ráscoala de la 1784-1785.



7
Alexandru Neamtu Din antecedentele ràscoalei lui Horea Anuarul Institutului de Istorie din Cluj IX 1966 p.
258-259.
8
Jacques Pierre de Warville Brissot Seconde Lettre dun Defenseur du Peuple a lEmpereur Joseph II, sur son
reglement concernant lemigration et principalement sur la revolte des Jalaques, ou lon discute a fond le droit de
revolte du peuple cI. Nicolae Edroiu Ráscoala lui Horea (1784-1785) în Istoria Românilor Academia Româná vol.
VI Bucuresti 2002 p. 553. ,Aceastá scrisoare deschisá spune M. Auner este cel mai hotárât si mai limpede strigát
de protest ridicat în numele libertátii si suveranitátii poporului la adresa lumii care a strivit sub cálcâiul ei pe Horea si
în acelasi timp cel mai înalt omagiu contemporan depus pe mormântul lui¨ (cI. David Prodan Gand Romanesc 1936
p. 55 dupá Gheorghe Bartos Ráscoala lui Horea bibliograIie Bucuresti 1976 p. 42).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


222











Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


223

IOAN POP - PROTOPOP GRECO-CATOLIC DE HUNEDOARA
Maria Basarab
-


Résumé Ioan Pop Larchiprêtre Uuniat de Hunedoara. Ioan Pop a ete nomme archiprêtre a Hunedoara dans l`annee
1884 et il a bien accompli sa mission eccleziastique les responsabilites didactiques les tâches administratives et les
activites culturelles. L`archiprêtre Ioan Pop a entretenu une correspondence avec ls prêtres les grands vicares et les
evêques. Il a maniIeste un interêt special pour les livres pour les bibliotheques paroissiales. A l`occasion des ,visites
canoniques¨ a laquelles il a participe pres de l`evêque l`archiprêtre Ioan Pop a recommande l`elaboration des
,inventaires¨ des eglises de la zone de Hunedoara. Dans ce cadre on peut mentioner la publicite qu`il a Iait pour le livre
,Theologie dogmatique fondamentale et speciale¨ d`apres dr. Vasile Suciu. Tous les inIormations documentaires sur
l`archiprêtre Ioan Pop ont ete selectionne des Archives du Departement de Hunedoara.

Dupá longevivul si vrednicul protopop Ioan Fodor la scaunul protopopesc din Hunedoara a
urmat Ioan Pop. Náscut în localitatea Cástáu la data de 7 mai 1848 Ioan Pop a Irecventat cursurile
Gimnaziului din Orástie pe care l-a absolvit în anul 1870 dupá care a urmat Facultatea de Teologie
din Blaj absolvind în 1874 Teologia sistematicá Iiind preotit de mitropolitul Ioan Vancea. A
Iunctionat ca preot în localitátile Susanovet 6 ani si jumátate în anul 1881 a Iost numit preot la
Oravita iar din 8 mai 1884 s-a stabilit la Hunedoara.
În lunga-i perioadá de pástorire a comunitátii greco-catolice din Districtul Hunedoarei
protopopul Ioan Pop s-a dedicat misiei ecleziaste responsabilitátilor didactice treburilor
administrative precum si activitátilor culturale. A purtat corespondentá cu preoti din protopopiat
cu vicarii de Hateg Petru Pop Ioan Boros cu canonicii SteIan Moldovan Beniamin Densusianu
cu episcopii de la Lugoj Victor Mihaly de Apsa Demetriu Radu si V. Suciu.
A Iácut recomandári preotilor si dascálilor în epistolele si adresele sale sau si-a încunostintat
superiorii sái despre modul în care a putut sau n-a reusit sá ducá la bun sIârsit misia încredintatá. Din
actele vremii devenite documente de arhivá restituim lumii teologice si laice o personalitate hunedoreaná
cu valente personale si proIesionale complexe pentru timpul sáu dar si pentru cei care vin din urmá.
Din ráspunsul la cererea sa adresatá Episcopatului din Lugoj despre numirea inspectorului silvanal
(silvic n.n.) la Vetel aIlám cá la data de 14 august 1885 Comitetul Administrativ silvanal a deschis
concurs la trei statiuni de Iorestieri primari districtuali cu resedinta în Hateg Hunedoara si Boita
1
.
Legátura dintre bisericá si scoalá a dat roade. Preotul dascál înváta copiii din catehism dar si
din cartea de citire pentru a Iorma adulti cu învátáturá si cu moralá. Preocupat de scolarizarea
copiilor protopopul a expediat Veneratului Ordinariat greco-catolic al Episcopiei din Lugoj o
situatie si apoi un conspect despre pruncii greco-catolici de scoalá din Hunedoara un tabel cu
rubricaturá despre data nasterii copilului numele si prenumele si numele párintilor dar esentialul
aratá cá în anul scolar 1883-1884 au Irecventat scoala 54 de copii greco-catolici si mai speciIicá
Iaptul cá la Bos din cauza insuIicientei dotatiunii unui docente nu existá scoalá
2
.
Situatia statisticá asemánátoare cuprinde date reIeritoare la satul Mintia unde în 1883 nu era
scoalá desi copii între 6 si 15 ani au Iost în numár de 9 Iii si 12 Iete. La Bârcea Mare nu era scoalá iar
scolarii umblau la Bârcea Micá. Docente era Bodosi Lajos care a ,abordat¨ preparandia din Deva.
Scolarii au Iost în numár de 11 (6 báieti si 5 Iete). La Plosca scoala era din nuiele cu preotul suplinitor

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
Fond Parohia greco-catolicá Hunedoara Dosar 4 / 1885 I. 19.
2
Idem Dosar 2 / 1885 I. 1-3.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


224
Ioachim Eliu învátátor al celor 28 de scolari. La Vâlcele Bune scolarii erau în numár de 36 iar docentele
a Iost Devai Balint. La Bretea Româná docentesa a Iost SoIia Josan (absolventá a Preparandiei din
Cluj). La Vâlcele Rele Irecventau scoala 11 scolari docente a Iost Alexandru Hoszu cu scoala Iácutá la
Cluj. La Bácia scolari au Iost 8 docenti erau Jakab Denes si Reth Janos cu scoala Iácutá la Aiud iar
catehet era Beniamin Popovici. La Vetel învátátor era Augustin Degan (n. în Sicula Târnava Micá
absolvent al scolii din Blaj) ediIiciul scolii era solid scolarii erau în numár de 65 catehet era Alexandru
Munteanu. Salariul dascálilor era de 300 Ilorini pentru Iiecare. Aceastá ,Arátare Tabelará despre starea
scolilor¨ constituie acum izvor documentar pentru un studiu amplu asupra istoriei învátámântului
hunedorean. Ea contine date despre dascáli retributia báneascá acordatá ,docentilor¨. La Ghelar si
Hunedoara nu era scoalá iar copiii Irecventau celelalte scoli din localitáti
3
.
O problemá cu tangente juridice a Iost pus sá rezolve la cererea vicarului general Petru Pop
care l-a înstiintat în legáturá cu studentul din clasa a VI-a la Gimnaziul din Blaj Augustin Elini din
Plosca care si-a modiIicat datele scolare a IalsiIicat Programa Gimnaziului din Blaj pe anul
1884/1885 pentru cá a declarat Ials în legáturá cu situatia sa scolará ceea ce ar putea sá-l împiedice
a mai Ii înscris în vreo altá scoalá
4
.
Stirile extrase din documentele de arhivá despre protopopul Ioan Pop sunt diverse ca si
activitatea desIásuratá. Printr-o adresá semnatá de prepozitul SteIan Moldovan si canonicul de
Lugoj Beniamin Densusianu (amândoi de altIel Iosti vicari generali de Hateg) i se solicitá
protopopului Ioan Pop sá-l atentioneze pe preotul Alexandru Munteanu din Vetel pentru a înapoia
suma de 500 Ilorini împrumutati în anul 1883 din Iondul Video-orIanal diecezan
5
. ReIeritor la
partea de culturalizare a enoriasilor mentionám o altá adresá-document semnatá de Vicarul General
Petru Pop care în legáturá cu taxa ziarului ,Foaia bisericeascá din Blaj¨ spune cá ,are sá se
solveascá de-a dreptul la redactiune pe calea oIiciului protopopesc¨
6
.
Cele mai multe reIeriri provenite din documentele de arhivá consultate sunt cu reIerire la
scoalá si scolarizare. AstIel o solicitare din 15 septembrie 1885 a protopopului Ioan Pop cátre
Episcopul Lugojului era legatá de teologul Abel Pop Iiul preotului Ioan Pop din Ghelar care nu si-
a putut sustine examenul de absolvire la matematicá la Facultatea de teologie din Blaj si motiva
neprezentarea din acel moment pentru cá era ,la honvezi¨ la Deva iar solutia propusá era de a i se
permite teologului sá Iie primit ,ca ascultátoriu ca teolog extern¨ din lipsa posibilitátilor materiale
care nu-i permit a Irecventa si ultimul an al Facultátii
7
.
Episcopul de Lugoj Victor Mihali de Apsa interesat de starea scolilor si a scolarilor îl anuntá
pe protopopul Ioan Pop sá interviná ,sá-l provoace¨ pe pr. Ioan Lupsa din Mintia ,care e si
docente ca Iárá amânare sá înceapá instruirea pruncilor de scoalá si sá declare din ce cauzá nu a
început la data Iixatá scoala
8
.
Chiar si treburi de ordin social îi reveneau protopopului Ioan Pop asa încât a Iost implicat în
aplanarea disensiunilor dintre Ioan Muntean din Hunedoara si sotia sa Evuta Pádureanu care erau
într-un proces de divort
9
.
De o altá Iacturá era adresa sositá de la Episcopia din Lugoj protopopului Ioan Pop prin care i se
cerea multá atentie în studierea instructiunilor cu privire ,la asezarea si purtarea¨ matricolelor militare
10
.
Acestea sunt câteva stiri despre multipla activitate din perioada de început a misiei sale
preotesti care s-a desIásurat mai apoi neîntrerupt ani la rând cu râvná si Iolos.
Trecem peste vreme si selectám din arhiva Protopopiatului Hunedoarei pe anul 1901 când
acelasi protopop Ioan Pop prezenta superiorilor sái ,scriptele¨ cu remuneratia preotilor greco-
catolici pentru catehizarea elevilor care de exemplu la Scoala superioará realá din Deva era de 50

3
Idem Dosar 2 / 1885 I. 3.
4
Idem Dosar 2 / 1885 I. 29.
5
Idem Dosar 1 / 1885 I. 21.
6
Idem Dosar 1 / 1885 I. 37.
7
Idem Dosar 2 / 1885 I. 38.
8
Idem Dosar 2 / 1885 I. 57.
9
Idem Dosar 6 / 1885 I. 25.
10
Idem Dosar 6 / 1885 I. 30.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


225
cor
11
. Tot în acest context un ,Atestat oIicios¨ semnat de Ioan Pop la Hunedoara în 14 martie 1902
îi era acordat lui Nicolau Muntean catehet în Deva din anul 1897 si preot greco-catolic în Dobra
,întru împlinirea datorintelor sale preotesti si ca catehet¨
12
.
O lungá corespondentá raportatá Veneratului Ordinariat Episcopesc de cátre Ioan Pop a Iost
generatá de numirea preotului IosiI Stupineanu la Bârcea Mare care nu era acceptat de poporenii de
acolo decât cu conditia sá locuiascá în comuna lor
13
.
În atentia slujitorilor bisericii erau bibliotecile parohiale. Asa de pildá în legáturá cu pástrarea
cártilor vechi de la biserica din Vetel episcopul Demetriu Radu îi scria protopopului Ioan Pop în
anul 1903: ,ReIeritor la inventarul bisericii se observá: a. Evanghelia de Sibiu când împrejurárile si
starea casei bisericesti vor concede sá se înlocuiascá cu Evanghelia de Blaj; b. Liturghierul de Petru
Paul Aron precum si celelalte cárti chiar de Râmnic si Cazania de Bálgrad ca cárti rare sá se
pástreze cât mai bine sá nu se piardá ori nimiceascá pâná vor putea Ii înlocuite cu altele mai noi
iar cele vechi sá se conserve în biblioteca parohialá pentru istorie¨. Aceleasi recomandári de buná
evidentá si pástrare i-au Iost Iácute si pentru ,actele si corespondentele oIicioase¨
14
.
Atentia episcopului era îndreptatá direct înspre cartea religioasá veche scrisá cu litere
chirilice pentru pástrarea ei pentru posteritate si înlocuirea ei la liturghie cu cartea retipáritá. De
altIel acum cartea religioasá veche a sporit valoarea patrimoniului nostru cultural national.
Protopopul Ioan Pop punea pret pe cárti si o stim dintr-o Iilá de arhivá semnatá de Nicula Fabian
arhivar de Lugoj prin care mentiona cá ,aláturat trimitem tipáriturile cerute ... în pret de 7 cor si 20 Iil¨
15
.
Acelasi protopop Ioan Pop pretuitor al vietii culturale si obstesti motiva Veneratului Ordinariat
Episcopesc neputinta înIiintárii Reuniunii Iemeilor greco-catolice si a Societátii SI. Pavel din cauza
cásátoriilor mixte si a Iaptului cá multe Iamilii au membri ,industriesi si lucrátori la Uzina de Iier¨ dar
spera cá înIiintarea Scolii Civile Mixte va promova o generatie mai desteaptá
16
.
Într-o cerere semnatá de protopopul Ioan Pop adresatá Preaveneratului Capitlu Catedral
greco-catolic din Blaj roagá ,a esopera cártile¨ pentru deputatii districtului protopopesc greco-
catolic al Hunedoarei pentru toate zilele cât va dura alegerea mitropolitului de Blaj. Participantii
hunedoreni la alegerea în aceastá înaltá Iunctie ecleziastá au Iost: On. P. Leonman consilier si
administrator parohial al parohiei Plosca notar districtual Valer Munteanu paroh greco-catolic în
Vetel si însusi protopopul Ioan Pop
17
.
Mitropolitul ales în anul 1918 a Iost Vasile Suciu care dupá Petru Pavel Aron si Ioan Vancea este
socotit mare ctitor al scolilor din Blaj. El a Iost primul mitropolit greco-catolic al României întregite
18
.
O mare implicare a avut-o protopopul Ioan Pop din Hunedoara si în cumpárarea primei Capele
greco-catolice din Deva. În acest sens vicarul general Ioan Boros aduce laude tuturor contribuabililor
19
.
Evenimentele istorice nu erau eludate de conducátorii bisericii si celebrarea lor era încadratá
în activitatea Iireascá a preotilor. Într-o circulará a episcopului Lugojului ajunsá si la protopopul
Hunedoarei se recomanda sárbátorirea zilei de 24 ianuarie care trebuia celebratá ,cu demnitatea
cuvenitá din partea tuturor scolilor alcátuindu-se un program potrivit ... elevii vor declama poezii în
legáturá cu Unirea¨
20
.
La adunarea generalá a Astrei de la Timisoara din 28-29 octombrie 1923 vicarul general
Ioan Boros îi adresa invitatia de participare si protopopului Ioan Pop
21
. De altIel multi slujitori ai
bisericii îndeplineau Iunctii în organizatiile Astrei.

11
Idem Dosar 2 / 1901 I. 19.
12
Idem Dosar 1 / 1902 I. 16.
13
Idem Dosar 1 / 1902 I. 13.
14
Idem Dosar 5 / 1903 I. 1.
15
Idem Dosar 1 / 1904 I. 71.
16
Idem Dosar 2 / 1921 I. 9.
17
Idem Dosar 1 / 1918 I. 28 30.
18
C. Suciu Arhiereii Blafului Blaj 1944 p. 86.
19
Fond Parohia greco-catolicá Hunedoara Dosar 1 / 1922 I. 19.
20
Idem Dosar 2 / 1923 I. 12.
21
Idem Dosar 2 / 1923 I. 12.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


226
O stire ajunsá protopopului trimisá din partea Veneratului Ordinariat Episcopesc aducea la
cunostintá Iaptul cá Ministerul Instructiunii a interzis în Scoala Civilá Medie de Stat din Hunedoara
Iolosirea manualelor de religie si Notiuni de Istorie Liturgicá si Constitutie cárti ale Dr. Nicolae
Brânzeu precum si Iolosirea Istoriei Bisericii Crestine Universale a lui Ioan Georgescu în scolile
secundare interzicere care aducea dupá sine imposibilitatea catehizárii scolarilor greco-catolici.
Nicolae Brânzeu preot greco-catolic ziarist doctor în teologie preot capelan la Petrosani
canonic la Episcopia Unitá din Lugoj autor de cárti si colaborator la publicistica vremii si-a plátit
scump crezul sáu si devotamentul religios suportând ani de domiciliu Iortat la mánástirile
Cáldárusani si Neamt si detentie la Aiud
22
.
Din nou evenimente istorice reluate într-o circulará sositá de la Episcopia din Lugoj prin care se
recomanda si protopopului Ioan Pop sá urmáreascá desIásurarea serbárilor centenarului Avram Iancu
23
.
Obedient cum cer canoanele preotesti dáruit cu simtul datoriei Ioan Pop la recomandarea
vicarului general Ioan Boros a popularizat cartea ,Teologia dogmaticá Iundamentalá si specialá¨
scrisá de Dr. Vasile Suciu
24
.
VeriIicárile periodice ale bisericilor si vietii preotesti erau atributiile revenite celor care
conduceau viata religioasá. Protopopul Ioan Pop l-a însotit pe episcopul Alexandru Nicolescu din
Lugoj în vizita canonicá la Hunedoara si Máceu
25
.
Evidentiem inventare ale bisericilor hunedorene întocmite si încheiate în timpul si sub
îndrumarea protopopului Ioan Pop pentru a sublinia grija si constiinciozitatea protopopului Iatá de
cum arátau bisericile cu bunurile lor mobile si imobile vázute si veriIicate din timp în timp si din
punct de vedere numeric dar si din punctul de vedere al stárii lor de pástrare. Extrase din aceste
inventare listele de cárti ajutá la reconstituirea bibliotecilor parohiale o posibilá directie de
másurare a nivelului de culturá dintr-un anumit loc si într-o anume vreme. Prin urmare alegem
listele cu cárti din inventarele Iácute la bisericile de la Bârcea Mare si Máceu la care a luat parte
direct protopopul Ioan Pop.
Biserica din Bârcea Mare la data de 8 iunie 1897 dispunea pe lângá alte bunuri imobiliare
sau mobile (vase si vestimentatie terenuri arabile) de urmátoarele cárti: Liturghier (2 exemplare);
Evanghelie Bucuresti 1760 si un alt exemplar din 1888; Apostol Blaj 1802; Minei Blaj 1781;
Triod Blaj 1800; Penticostar Sibiu 1805; Strastnic Blaj (2 exemplare); Cazanie Bucuresti I.a.; S.
Micu Propovedanii Sibiu 1842; Gh. Metes Cuvântári bisericesti; Octoih (2 exemplare); Ceaslov (2
exemplare); Evhologhion Bucuresti (2 exemplare din care unul tipárit la anul 1888); M. Nagy
Cuvântári bisericesti Lugoj 1873. Capitolul ,Arhivul parohial¨ cuprinde Decretele Conciliului
Provincial 1 si 2 Blaj 1872 1882; G. Pop Îndreptar practic 1881; Foaia bisericeascá si scolasticá
Blaj 1883-1884; B. Ratiu Însemnátatea bisericeascá a dreptului canonic; Dem. Varna GeograIie
Sibiu 1875; Catehism în limba germaná Viena 1877; I. Pop Manual în cauze procesuale Brasov
1878; B. Cornea Veterinarul de case Gherla 1877; I. Borosiu Ierarhia bisericeascá 1894; Legile
politice-bisericesti 1894 1895; Velceanu Educatiunea din scoale si acasá Sibiu 1877.
Acest inventar a Iost semnat de protopopul greco-catolic Ioan Pop ,resemnatariu¨. Lista
diversiIicatá a titlurilor de carte aIlatá la biblioteca parohialá din Bârcea Mare ne dezváluie
preocuparea preotilor de la aceastá parohie de a se situa atât din punct de vedere religios cât si
moral si intelectual la un nivel ridicat pentru acele vremuri.
Biserica de la Máceu în Inventarul încheiat la 31 octombrie 1916 si semnat de Aurel Márilá
administrator parohial si de Ioan Pop protopop de Hunedoara detinea urmátoarele cárti:
Evanghelie Blaj (cu litere chirilice); Apostol Blaj (cu litere chirilice); Minei 1838; Triod Blaj (cu
litere chirilice); Strastnic Blaj (2 exemplare); Penticostar Blaj (cu litere chirilice); Ceaslov (cu
litere chirilice); Evhologhion Târgoviste (cu litere chirilice); Octoih mare Bucuresti (cu litere
chirilice); Octoih mic Sibiu (cu litere chirilice); Liturghier Blaj (2 exemplare din care unul cu litere
chirilice). La capitolul ,Arhiva parohialᨠaláturi de alte acte si documente mentionate sunt trecute

22
I. Radu Istoria Jicariatului Hategului Lugoj 1912.
23
Fond Parohia greco-catolicá Hunedoara Dosar 2 / 1924 I. 6.
24
Idem Dosar 1 / 1925 I. 13.
25
Idem Dosar 1 / 1929 I. 32.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


227
si cártile lui A. Bunea ,Vechile episcopii românesti ...¨ |Blaj 1902| si ,Episcopii Petru Pavel Aron
si Dionisie Novacovici |Blaj 1902|.
Fárá a identiIica pagina de titlu a Iiecárei cárti trecute în aceste liste evidentiem ideea care se
leagá de interesul pentru carte si de starea materialá buná a bisericii si credinciosilor.
Protopopul Ioan Pop a preluat de la înaintasii sái si aceastá nobilá si diIicilá obligatie de
încurajare a îmbogátirii bibliotecilor parohiale din subordinea sa si preocuparea de a le transmite
urmasilor dorinta si dragostea de carte.
Având exemplul protopopului Ioan Fodor înaintasul sáu Iiind si el model pentru succesorul
sáu Virgil Pop protopopul Ioan Pop a desIásurat o îndelungatá si trudnicá misiune de conducátor
spiritual al credinciosilor greco-catolici îndeosebi din tinutul Hunedoarei sub îndrumarea vicarilor
de Hateg: Petru Pop Beniamin Densusianu Ioan Ianza V. Traian Frentiu Iacob Radu a
episcopilor de Lugoj: Victor Mihaly de Apsa Demetriu Radu Alexandru Nicolescu si a
mitropolitilor de Blaj: Ioan Vancea Victor Mihaly de Apsa si dr. V. Suciu.
Personalitate de altar în primul rând protopopul Ioan Pop a stiut sá se aseze aláturi de credinciosii
sái îndemnându-i pe calea îmbogátirii mintii si curátirii spiritului urmând povata evanghelicá la care se
cuvine sá meditám: ,Ce-i Ioloseste omului sá câstige lumea întreagá dacá-si pierde suIletul sáu?¨.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


228












Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


229

UN SIGILIU AL UNUI ME$TER STICLAR DIN CARTI$OARA
ÎN COLECTIILE MUZEULUI BRUKENTHAL DIN SIBIU
Dan Nicuyor Ivànuy, Mircea Dan Lazàr
-


Abstract A seal of a glass craftsman from Carti¸oara in the collections of the Brukenthal Museum of Sibiu.
The authors present a seal that bears the initials J H which belonged to a glass craItsman oI the 19
th
century. This seal
may have been used Ior sealing the documents the produced goods or Ior marking bottles oI wine. It also could have
been used as the craItsman`s seal.

Comuna Cârtisoara se aIlá la poalele muntilor Bâlea Laita si Negoiu. De la comuná spre sud
la împreunarea râului Bâlea cu Laita se vád ruinele unei Iabrici de hârtie arsá pe la anul 1864 iar
pe Bâlea în sus la depártare de 7 km în pádure se aIlá ruinele Iostei sticlárii arsá la 1884
1
.
ReIeritor la huta lui Teleki de la Cârtisoara existá date care aratá cá aceasta Iunctioneazá în
primii ani ai secolului al XVIII-lea în perioada 5 Iebruarie 1718 26 septembrie 1735. Începutul
activitátii de aici îl putem considera cá are loc în anul 1718 dupá ce a produs la comandá ,IarIurii¨
(,ochiuri¨) de sticlá ,máruntá si bátrâná¨.
În anul 1728 la hutá se Iabricau pe lângá ,IarIurii¨ (,ochiuri¨) de sticlá tablá de sticlá (Ioi
pentru geam) si diIerite butelii. Într-o scrisoare se aratá cá ,glájária este în declin¨ dupá moartea lui
Teleki JozseI survenitá în 25 septembrie 1735.
Despre activitatea hutei în anii 1735 1762 nu existá date. În primávara anului 1762 Teleki
Laszlo a pornit din nou Iabricarea sticlei la Cârtisoara dar huta cea nouá nu a mai Iost construitá în
acelasi loc unde a Iunctionat huta cea veche. Imediat dupá începerea productiei proprietarul a
arendat-o pe o perioadá de opt ani.
Huta a primit comenzi încá din anul 1764 pentru producerea de tablá de sticlá (Ioi pentru
geamuri) cât si pahare pentru apá si pentru vin.
Din documente putem deduce cá la 28 decembrie 1774 arendas al hutei a Iost Johann Bäptis
Fischer. Dintr-o decontare a acestuia reiese cá în timpul sáu huta Iabrica Ielinare lámpi si diIerite
Iorme de sticlá de culoare verde. Între timp din cauza deIrisárii pádurii huta si-a schimbat locul de
Iunctionare. În anul 1781 se lucra deja la îngrádirea noii hute dar în aprilie 1782 ,când au Iost
ridicate si casele muncitorilor¨ a izbucnit un incendiu care a distrus huta din temelii. Între timp
munca s-a desIásurat la huta cea veche.
Un ordin din 10 iulie 1784 spune cá ,proprietarul sá Iie obligat sá aducá la glájárie un gravor
de sticlᨠmentionând totodatá cá ,anual se obisnuieste sá Iie Iácute pentru stápân¨ caraIe si pahare
gravate. Administratorul l-a anuntat pe Teleki JozseI cá intentioneazá ca la 13 iulie 1786 sá
meargá la Görgeny pentru a aduce de acolo un arendas ,întrucât huta din Görgeny stá prost¨.
Documentele care ne stau la dispozitie aratá cá în anul 1787 atât huta de la Cârtisoara cât si
cea de la Porumbacu au ca arendas comun probabil pe Fischer. Din cauzá cá nu s-au înteles cu
Fischer asupra sumei de arendare s-a iscat o problemá reIeritoare la arendarea din nou a hutei.
Apare solutia aducerii la Cârtisoara a unui nou arendas mester sticlar din Cehia. In anii 1790
1793 la Cârtisoara ne întâlnim din nou cu un arendas cu numele de Fischer.
Wesseny Daniel administrator al glájáriei la 21 Iebruarie 1793 îi comunicá proprietarului care se
aIlá la Viena cá sticlarii ,la început câteva zile au produs sticlá Ioarte urâtá pâná când nu s-au acomodat

-
Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie Str. Mitropoliei nr. 2 cod 550179 Sibiu.
1
C. Stan Scoala poporanà din Fàgàra¸ ¸i de pe Tarnave, Sibiu 1928 p. 136-137.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


230
cu cuptoarele si nu au învátat si din alte greseli. Acum Iabricá deja cristal geamuri si alte Ieluri de sticlá
verzi atât de Irumoase (.) încât celelalte hute se ascund (.) nici una nu o poate ajunge¨
2
.
Urbariul din 7 Iebruarie 1801 al domeniului ce a apartinut lui Teleki JozseI mentioneazá pe
lângá celelalte constructii de pe domeniu si glájária care se gásea ,pe hotarul satului Streza-
Cârtisoara în cotitura din sus¨ în pádure. Sunt înregistrate cládirile cele mai importante care
alcátuiesc glájária precum si locuintele ce se aIlau prin jur Iormând o ,colonie muncitoreascá¨
3

Aceleasi constructii pot Ii vázute si în harta coloniei Cârtisoara întocmitá în perioada anilor 1860
1893 de cátre autoritátile austro-ungare
4
.
Glájária se compunea din urmátoarele constructii: un sopron pentru depozitarea potasei; un
sopron pentru sticlá în care se aIla topitorul pentru sticlá cu cuptoare mari pentru sticlá cámári pentru
sticlá un sopron cu cuptor pentru prepararea Ioilor de sticlá un depozit pentru conservarea sticlei o
cámará pentru var (varnitá) o moará pentru sIárâmat piatra cu o roatá o cládire pentru táiatul sticlei cu
o roatá exterioará si douá roti interioare si în sIârsit o cládire Iolositá pentru Iabricarea lesiei (potasei).
Celor de mai sus li se adaugá: o cládire cu douá camere din bârne asezate pe Iundament din
piatrá cu acoperis de sindrilá în care la data întocmirii urbariului locuia arendasul. Locuinta avea douá
cámári mici. Mai exista un grajd Iácut de cátre arendas ,pe cheltuialá proprie¨ care adápostea patru cai.
Se mai gáseau si opt case mici táránesti separate una de alta cu acoperis din paie si pereti din bârne
situate nu departe de cládirea care adápostea cuptorul pentru topit sticla în care locuiesc ,lucrátorii de la
sopronul de sticlá¨. Din declaratia arendasului reiese cá mai existau si alte constructii Iácute ,pe
cheltuiala lui¨. În Iinal sunt mentionate trei case separate una de alta acoperite cu paie cu peretii din
bârne ,bune pentru locuit¨ construite tot pentru lucrátorii de la glájárie.
Huta în continuare a Iost arendatá pentru suma de 500 Ilorini anual în ea muncind mai multi
lucrátori. În anul 1841 a Iost arendatá de cátre Carl Fischer iar în anul 1850 arendas era un oarecare
Lindner conducátor tehnic Iiind Anton Colbert iar Johann Waldhütter contabil. În anul 1852
Johann Braun este amintit ca administrator.
În anul 1847 la Cârtisoara s-a Iabricat si sticlá gravatá ,dar Iundul sticlelor se desIácea usor¨.
În anul 1856 huta detinea un cuptor pentru topit sticla si 10 creuzete (,oale¨) pentru topit sticla.
Ioan Turcu Iácând o cálátorie prin muntii Tárii Bârsei si ai Fágárasului în anul 1888 spune:
,coborând cálare din munti pe la 12 ore dimineata si am sosit la glájária Cârtisoara. Pâná anii trecuti
a Iost aici în pádure o Iabricá de sticlá care Iácea mare esport în România dupá ce înse s`au
înIiintat si în România astIel de Iabrici aceastá Iabricá a început a decáde pâná ce mai la urmá
acuma de vreo câti va ani a încetat cu totul. EdiIiciile sunt încá în stare bunisoará înse partea cea
mai mare sunt pustii numai un singur îngrijitor al pádurilor erariale locuiesce acuma acolo¨
5

Ultimul an în care huta este mentionatá într-un document este anul 1902 datá la care huta ,nu
mai existá¨.
În colectiile Muzeului Brukenthal Muzeul de istorie se aIlá un tipar sigilar care provine de la
un maistru sticlar ce a lucrat la acestá glájárie
6
. Sigiliul a Iost donat muzeului de cátre Traian
Cândulet din Cârtisoara nr. 14 Iost Secretar al Primáriei
7
.
Sigiliul este conIectionat din sticlá roz si are urmátoarele dimensiuni: lungimea 22 mm.
látimea 18 mm. înáltimea totalá 38 mm. iar mânerul 31 mm. Rondela sigilará octogonalá cu patru

2
J. Bielz Kunstgeverbe der Siebenbùrgen Sachsen, Manuscript Brukenthalbibliotek Hermannstadt LLI cca
1946-1948 p. 69 (în continuare Kunstgeverbe); Lajos Saghelyi A magyar ùvegesipar tòrtenete Budapest 1938 p. 231
279 291 (în continuare Saghelyi); ,ÖsterreichischeVaterlandeskunde¨ Hermannstadt 1858 passim (în continuare
ÖV); Daten aus dem Matrikel der evang. Kirche, Ker: passim (în continuare Matrikel Daten); Die òsterreichisch
ungarische Monarchie in Wort und Bild VI Bd. Wien 1839 p. 455 (în continuare ÖU); Bunta Magda Katona Imre
A: erdelyi ùvegmùvesseg a s:a:adforduloig Bukarest 1983 p. 69-70 (în continuare MB KI).
3
Documentul a Iost Iolosit de cátre directorul Liceului din Fágáras la lucrarea de grad I lucrare care ne a Iost
pusá la dispozitie de cátre domnul Traian Cândulet din satul Cârtisoara cáruia îi multumim si pe aceastá cale. În trecut
documentul s-a aIlat în arhivele Muzeului din Fágáras de unde a Iost luat de cátre SteIan Pascu si nu se mai stie nimic
despre el.
4
Harta a Iost obtinutá de la Cartea Funciará din Sibiu.
5
I. Turcu Excursiuni pe muntii ]erei Barsei ¸i Fàgàra¸ului 1895 p. 169.
6
În continuare în text vom Iolosi denumirea de sigiliu.
7
Multumim domnului Traian Cândulet pentru donatie si pentru inIormatiile Iurnizate.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


231
laturi mari si patru laturi mici Iace corp comun cu mânerul în Iormá de trunchi de piramidá
asemánátor unui pahar de breaslá cu motive sciIate spre dreapta pe care este asezat un capac
octogonal cu trei nivele si cu laturile neegale între ele patru Iiind rotunjite. Pe capac este strunjitá o
micá rozetá (vezi Ioto 1).
Pe rondela sigilará (vezi Ioto 2 negativ) sunt gravate douá litere cu caractere gotice
despártite între ele de o buliná care indicá si pozitia corectá de sigilare. Presupunem cá literele sunt
1. H. care ar indica pe Joseph Hauer ca proprietar al sigiliului. El a activat ca maistru la glájárie
spre sIârsitul secolului al XIX-lea (vezi Ioto 3 pozitiv).
Sigiliul a putut Ii Iolosit Iie pentru sigilarea documentelor Iie pentru sigilarea obiectelor
Iinite produse.
Datoritá Iaptului cá sigiliul nu prezintá urme de tus sau alte materiale Iolosite pentru utilizarea
sa la sigilarea de documente noi înclinám sá considerám cá sigiliul a Iost Iolosit pentru sigilarea
unor produse Iinite realizate în premierá de cátre mesterul respectiv în cadrul glájáriei.
În acest caz mesterul a Iolosit sigiliul pentru a prezenta garantia calitátii acestora în scopul
omologárii si înregistrárii lor de cátre autoritáti ca produse valabile. Aceastá practicá a constituit o
modá deoarece a Iost adoptatá de cátre multi sticlari dupá ce RavencroIt mester sticlar englez a
Iolosit-o dupá ce a obtinut în urma unor cercetári un nou tip de sticlá satisIácátor primind
permisiunea de a-l marca si înregistra la Compania de Comercializare a sticlei din Anglia. Sigiliul
lui RavencroIt avea Iorma unui corb un Iel de reIerire la numele-i propriu.
Tot în Anglia a Iost produsá o sticlá care prezenta un sigiliu circular stantat cu numele
proprietarului (initialele) care era Irecvent datat. Aceste piese se Iáceau pentru o anumitá categorie de
clienti persoane publice comercianti de vin si membri ai nobilimii care doreau sá stie data îmbutelierii.
Prezenta datei dádea o imagine exactá a dezvoltárii sticlei din sticlá din aceastá perioadá
8
.
Sigiliul putea sá Ii Iost Iolosit pentru marcarea unor sticle destinate pástrárii vinului de cátre
comerciantii de vin care prin aplicarea lui pe sticle doreau sá stie data îmbutelierii. Deocamdatá nu
dispunem de exemplare de asemenea sticle pentru a putea argumenta aceastá presupunere.
Este posibil ca si sigiliul prezentat de noi prin Iorma sa sá Ii reprezentat Iie marca
mesterului Iie un însemn al breslei sticlarilor posesorul lui putând sá detiná anumite Iunctii în
cadrul breslei si a Iirmei garantând cu acesta calitatea produselor nou Iabricate.



Explica(ia figurilor

Fig. 1 Sigiliul unui sticlar din Cârtisoara.
Fig. 2 Sigiliu detaliu.
Fig. 3 Sigiliu detaliu.
Explanation of the figures

Fig. 1 The seal oI a glass craItsman Irom Cârtisoara.
Fig. 2 The seal detail.
Fig. 3 The seal detail.

8
Robert Charleston The History of Glass, Little Brown and Company London 2000 p. 105 107.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


232



















Fig. 1













Fig. 2












Fig. 3




Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


233

ÎNVÄTÄMANTUL CONFESIONAL ORTODOX
DIN SATUL HÄRTÄGANI (1861-1924)
Ioachim Lazàr
-


Abstract The Orthodox confessional education in Hàrtàgani (1861-1924). In 1861 the Iirst school in Báita was
Iounded so the community Irom Hártágani being in the area was aIIiliated to it. The children Irom Hártágani still had
to walk a long distance to it so they are not attending it in great number. AIter the Zarand county was reestablished the
Romanian authorities with Ioan Pipos IosiI Hodos etc. leading it take a series oI measures in order to upliIt the
cultural level oI its inhabitants by Iounding numerous conIessional primary schools. Consequently the Orthodox
conIessional school Irom Hártágani is established Iunctioning almost continuously untill the Great Union Irom 1918.
There were a series oI teachers Iunctioning at the school who succeeded in keeping the Romanian school at an
acceptable level avoiding the aggressive tendencies oI the authorities to transIorm the Romanian conIessional school in
a communal school with Hungarian language Ior teaching. Among them we mention: Alexandru Jovan jr. Irom Hondol
Gavril Maties Irom Hártágani Simion Stánulet Irom Ilimbav (Agnita) Iustinian Iacob Irom Cráciunesti and Ioan
Berghian Irom Rásinari. Despite all the eIIorts made by the Brad district oI archbishop priests and teachers Irom
Hártágani until 1918 the attending oI the school is very low. In 1914 out oI a total oI 286 children between 6 and 12
years old only 38 were attending the school 26 boys and 12 girls. AIter 1919 there are some Iirm measures taken in
order to include in school the majority oI children Irom Hártágani. In 1924 aIter the issue oI the education law the
school Irom Hártágani becomes estate primary school.

Despre un învátámânt organizat în satul Hártágani nu se poate vorbi pâná prin anii 1861.
Pâná atunci doar Iii de preoti cantori sau ai locuitorilor mai înstáriti Irecventau cele câteva scoli
care Iunctionau în localitátile mai importante între care amintim scolile din Brad Deva Orástie si
Hunedoara
1
. O piedicá în calea dezvoltárii procesului de învátámânt românesc o reprezentau lipsa
terenurilor pentru scoli pe care proprietarii nobili reIuzau sá le acorde în vederea construirii de
scoli. Revolutia din anul 1848 deschide si pentru învátámântul românesc noi perspective.
Cu prilejul Adunárii de la Blaj din 3/15 mai se adoptá o rezolutie privind revendicárile natiunii
române. ConIorm articolului 13 al rezolutiei natiunea româná cere: ,înIiintarea de scoale române în
toate satele si orasele gimnazii institute tehnice si seminarii precum si o universitate dotatá din casa
statului în proportiunea poporului contribuent cu dreptul deplin de a-si alege directorii si proIesorii si de
a sistematiza învátáturile dupá un plan scolastic si cu libertatea de a înváta¨
2
.
Dar Curtea din Viena trece ea însási la pregátirea si înIáptuirea unor reIorme în domeniul
învátámântului pentru a-i servi interesele în politica sa scolará. AstIel la 19 aprilie 1850 în Transilvania
sunt publicate de cátre guvernatorul Wohlgemuth dispozitiile ,În privinta principiilor pentru organizarea
învátámântului în Transilvania¨
3
. Învátámântul era privit ca o chestiune comuná a statului si a bisericii.
Învátámântul se aIla sub conducerea celor douá biserici românesti: ortodoxá si greco-catolicá.
Încá la 12 martie 1850 Andrei Saguna convoca sinodul biserici ortodoxe la Sibiu unde
participá 24 clerici si 12 mireni
4
. La sinod ia parte si protopopul IosiI Basa sub jurisdictia cáruia se
gásea si parohia Hártágani. Sinodul constata cá desi comunitátile ortodoxe au Iost într-o stare

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
Eugen Glück O filà din trecutul invàtàmantului din fudetul Hunedoara Revista de Pedagogie nr. 10 1986 p.
64.
2
Vasile Netea Lupta romanilor pentru libertate nationalà (1848-1881) Bucuresti 1974 p. 109.
3
Teodor Pavel Date privind legislatia ¸colarà din anii absolutismului in Transilvania (1849-1860) Lucrári
stiintiIice Seria B Oradea 1970 p. 238.
4
Actele soboarelor bisericii greco-ràsàritene din Ardeal din anii 1950 ¸i 1860 Sibiu I.a. p. 5-6.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


234
materialá Ioarte rea multe din ele au ridicat scoli pentru copii sái în care învatá cetirea scrierea
învátátura crestineascá si datoriile supusilor cátre împáratul
5
. Sinodul mai lua la cunostintá cá în
multe sate ,lipsesc învátátorii bine pregátiti cártile scolare bine întocmite case de scoalá precum si
cuvenita înzestrare a învátátorilor si a scolilor si asezarea inspectorilor scolari¨
6
. Sinodul mai
stabilea cá pâná la altá rânduialá ,tot insul dintre protopopi sá Iie inspectorul scoalelor din districtul
sáu si din timp în timp sá raporteze PreasIintiei Sale iar PreasIintia Sa înaltului Ministeriu de
Cult¨
7
. Sinodul înlátura inspectiunea pe care o avea episcopul catolic de la Alba Iulia asupra
învátámântului românesc pâná la anul 1850.
La 24 aprilie 1852 episcopul Andrei Saguna emite o circulará cátre toate protopopiatele din
arhidiecesá cerându-le ca ,în acele parohii care n-ar Ii în másurá sá-si ridice scoalá proprie sá-i ceará
sIatul dar sá nu se întováráseascá cu vreo obste de altá religie¨ iar ,dascálii sá Iie de religia noastrá¨
8
.
În circulara din 8 aprilie 1853 el comunica protopopilor si preotilor dreptul de competentá al
dregátoriilor politice în aIacerile scolare. În acelasi timp Saguna láuda zelul unor protopopi si preoti
vrednici care au ,înduplecat comunitátile la ridicarea dotarea si sustinerea de scoli înzestrará pe
acestea cu învátátori harnici vizitará scolile lámurirá pe crestini sá-si dea copii la scoalá însuIletirá
pe crestini ca sá Iie cu râvná întru purtarea dregátoriei lor sIinte¨
9
.
În anul 1855 protopopul IosiI Basa îi scria episcopului Andrei Saguna raportându-i despre
cauza înapoierii învátámântului din protopopiatul Zarandului. Cauza a constat din distrugerile
provocate de expeditiile de represalii ale armatelor maghiare când ,nu numai scolile ci si alte sálase
s-au sIárâmat dar si de toate bunurile miscátoare si nemiscátoare se despuiará¨
10
comunitátile
românesti. Se invocá de cátre protopop în primul rând diIicultatea procurárii lemnelor de
constructie care sunt cu ,3-4 preturi mai scumpe ca pâná la revolutiune¨
11
.
Ne aIlám în perioada când încá nu se desIiintaserá complet relatiile Ieudale iar táranii mai
erau obligati ,la portie grea si altele mai multe aruncuri care întrec peste portie cu suma cu un
cuvânt sunt ajunsi la tármurile peririi ba în privinta înaintárii scoalelor mai cu seamá în câteva
comunitáti¨
12
. În oráselul Báita cu satele lui învecinate unde nu ajunsese de tot Iocul rebelilor
precum în Trestia Hártágani Sáliste Cáinel Ormindea Pestera si Cráciunesti mai de multi ani
cugetám cum am putea mijloci înIiintarea unei scoli
13
.
ÎnIiintarea unei scoli la Báita era motivatá prin asezarea acestei localitáti în mijlocul celorlalte
comunitáti. Pentru realizarea acestei scoli protopopul IosiI Basa se deplaseazá la Báita unde ia legátura
cu un sprijinitor consecvent al unor astIel de initiative cu negustorul George Bardosi. Împreuná
hotárásc sá convoace reprezentantii celor 8 comunitáti constând din ,preotul satului judele si încá alti
doi înainte-státátori¨
14
care sá ia parte la o consIátuire pentru data de 4/16 aprilie 1855. Pentru a
beneIicia si de sprijinul autoritátilor este invitat si comisarul subcercual regesc al Bradului.
Reprezentantii comunitátilor din tinutul Báita au ajuns la un punct de vedere comun si au
hotárât ca pentru a se da plata la doi învátátori din Iiecare acele comunitáti Iiestecare numár sá dea
pe luná 3 creitari m. c. din care sumá ar rezulta o platá anualá la doi învátátori de 600 RIl
15
.
Pentru a se trece neîntârziat la înIáptuirea proiectului încá din ziua Învierii Domnului nostru Isus
Hristos adicá 30 martie/11 aprilie pe Iiecare luná ,acei bani sá iasá pentru a se pune în lucrare
ridicarea scolilor a se putea cumpára materialele
16
.

5
Ibidem.
6
Ibidem.
7
Ibidem.
8
Vasile Netea op. cit. p. 139.
9
Ibidem.
10
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1855 I. 70-71.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
13
Ibidem.
14
Ibidem
15
Ibidem.
16
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


235
Pâná la strângerea sumei prin donatia celor mai înstáriti locuitori s-au strâns 78 Il.
încredintându-se curatorului scolilor George Bardosi si apoi a se aduna milá si de la acei ,bene
Iactori¨ s-au rânduit adunátorii în persoana preotului din Sáliste Nicolae Pácurariu
17
.
Protopopul IosiI Basa era convins cá în scurt timp scoala se va ridica si cerea episcopului
Saguna ,pe aceia doi învátátori potrivit aceii pláti a ne rândui¨
18
. Dar înIiintarea singurei scoli din
zoná la Báita nu rezolva problema instruirii copiilor din Hártágani sat aIlat la o distantá
apreciabilá pentru copii care urmau a Irecventa scoala.
Cu toate eIorturile preotului din Hártágani pâná în anul 1856 o scoalá aici încá nu se
înIiintase. În acest an directorul scolilor ortodoxe din arhidiecesa Ardealului dr. Pavel Vasici
întreprinde o cálátorie prin comunitátile protopopiatului Zarand pentru a determina autoritátile sá
sprijine actiunea de înIiintare a scolilor.
La 16/28 mai 1856 protopopul IosiI Basa îi cerea parohului din Brad George Bogdan ca sá
scrie la preotii din Tárátel Ruda Criscior si Bucuresci sá astepte gata pe inspectorul scolar si
consilier Vasici încunostintând si pe dascáli despre aceea ca sá stea cu pruncii gata sá arate
sporiul¨
19
. Inspectorul scolar Pavel Vasici îsi Iácea intrarea în Zarand venind dinspre Abrud.
Dacá se aratá nemultumit de starea învátámântului de pe Valea Crisului Alb situatia pe care o
gáseste în zona Báitei îl dezamágeste total. Aici era o singurá scoalá ortodoxá la Báita pe care din cauza
depártárii Ioarte putini copii din satele Trestia Ormindea Sáliste Pestera si Hártágani o Irecventeazá.
ConIorm raportului inspectorului Pavel Vasici se preciza cá e ,mai bine a ridica scoale bine
dotate desi în numár mai mic decât multe cu venituri neajunse¨ iar comunitátile sá Iacá ,proiecte
despre ridicarea si dotarea corespunzátoare a scolilor comune sau centrale în locuri mai mari si
potrivite cu puteri unite¨ si aceste proiecte sá le înainteze ,preturilor care apoi în coîntelegere cu
respectivelor organe de scoalá bisericesti vor mijloci izvoarele din care vor avea sá curgá
trebuincioasele dotatiuni¨
20
.
La 13 mai 1857 Guvernul Transilvaniei publica o Ordonantá cuprinzând dispozitiuni despre
îndatorirea de a cerceta scolile populare si despre împiedicarea si pedepsirea negrijintei în privinta
aceasta. ConIorm Ordonantei ,Iiecare obste bisericeascá are sá îngrijeascá pentru învátátura
tinerimei sale bárbátesti si Iemeiesti de cunostintele ce se tin de cultura generalá sub conlucrarea
Iondurilor menite spre aceasta prin înIiintarea si pástrarea scolilor populare. si a celor de
repetitiune sau de propásire mai departe în culturá ce au a se împreuna cu acelea¨
21
. ConIorm
ordonantei guberniale toti copii sunt obligati a cerceta scoala care se începe pentru báieti si Iete ,cu
al saselea an al vietii împlinit si înceteazá cu al 12-lea încheiat¨
22
. Ca nu cumva párintii sá nu
trimitá pruncii la scoalá preotul la începutul anului scolar prin descrierea scolii sá le aducá aminte
de obligatia lor. Descrierea scolii se va Iace de cátre preotul locului si de cátre inspectorul mirean de
scoalá sau în lipsa acestuia de cátre un bárbat de încredere din acea obste ales de cátre preot
23
.
Ordonanta mai stabilea cá ,dascálul este strâns oprit a pune scolarilor nume batjocoritoare a
întrebuinta pedepse neiertate si aspre cum sunt de pildá: palmele lovirile peste Iálci smulgerea
párului strângerea de urechi loviturile sau bátáile la cap sau la alte párti delicate îngenunchierea cu
si Iárá asprire bátaia cu vena de bou sau a Iace întrebuintarea volnicá de nuiele Iárá stirea
parohului si astIel a îneca în prunci plácerea de a cerceta scoala¨
24
. Párintii care nu întelegeau sá-si
trimitá copiii la scoalá vor Ii pedepsiti cu amenzi întâia oará cu 6 a doua oará cu 12 cruceri de
argint urcându-se apoi pedeapsa pâná la 2 Ilorini
25
.
Liberalizarea vietii publice din Transilvania dupá anul 1860 si schimbarea regimului politic
coincide cu proclamarea de cátre adunarea comitatului Zarand a limbii române ca limbá oIicialá. În

17
Ibidem.
18
Ibidem.
19
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1855 I. 13.
20
Amicul Scoalei II nr. 4 din 28 ianuarie 1861 p. 30.
21
Amicul Scoalei 1865 p. 91-103.
22
Ibidem.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
25
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


236
cadrul adunárii de constituire din 28 martie 1861 comitele suprem Ioan Pipos anunta cá limba româná
a Iost declaratá limba oIicialá a comitatului pe baza votului majoritátii comitetului comitatens dar în
discutii va Ii respectatá si limba maghiará
26
. La 29 decembrie 1860 episcopul Andrei Saguna adresa
clerului ortodox o circulará în care ,ordona preotimii si inspectorilor scolari mireni ca sá privegeze
asupra scoalei si asupra obiectelor ce se predau întrânsa si sá raporteze observatiile ce le-au Iácut la
cercetarea scolii mai cu seamá despre tratarea obiectelor si despre cártile de citire
27
.
Pentru îndreptarea stárii învátámântului conIesional ortodox principalele ziare ,Gazeta
Transilvaniei¨ ,TelegraIul român¨ Concordia¨ etc. cer numirea unor directori sau consilieri de scoli.
,Si noi conditionám scria Gazeta Transilvaniei cá înIlorirea scolilor depinde de restaurarea
consiliarilor de scoalá sau numeascá-se cum se vor numi numai activitatea lor sá Iie legatá de problema
de a consolida institutiunea prin reIormare si regularea scolilor ce se aIlá în viatá si crearea de altele noi
unde încá nu existá¨
28
. Majoritatea scolilor sátesti din Zarand au luat Iiintá prin donarea de cátre
comunitáti a procentelor dupá împrumutul de stat din 1854 din care s-au constituit Ionduri scolare.
Dupá restaurarea comitatului Zarand autoritátile române în întelegere cu protopopii si
inspectorii scolari mireni au început sá ia másuri mai energice ,pentru repararea si sustinerea
scolilor sátesti îmbunátátirea salariilor învátátorilor si gásirea celor mai destoinici dascáli pentru
scolile lipsite de personal didactic¨
29
. La rândul lor locuitorii satelor erau îndrumati sá-si trimitá
copii la scoalá iar párintii care nu-si trimit copii la scoalá sá ,Iie constrânsi moralmente la aceasta
ba uneori si prin pedepse modeste în bani¨
30
.
Fatá de existenta unei singure scoli în Báita la 1861 în anul 1872 sunt înregistrate în cercul
Báitei 14 scoli la Báita Cáinel Cráciunesti Hártágani Ormindea Pestera Sáliste Trestia
Luncoiul de Jos (cu ScroaIa) Podele cu Luncoiul de Sus Ruda Bucuresci cu Rovina Sesuri si
Curechi
31
. Dar de cele mai multe ori învátátorii rámâneau Ioarte putin timp în aceeasi scoalá
contractele Iiind încheiate pe un an de zile. Fie din cauza neplátii salariului a lipsei lemnelor de Ioc
sunt dese cazurile înregistrate când învátátorul abandoneazá scoala. La 15 septembrie 1879
protopopul Nicolae Miháltianu îi scria preotului din Hártágani Nicolae Matiesu întrebând dacá
,învátátorul Berariu si-a dat dimisiunea ori ba¨
32
. Totusi situatia statisticá înaintatá pentru anul
scolar 1877/1878 înregistra un numár de 37 de scoli conIesionale pentru întreg comitatul Zarand
33
.
În vara anului 1883 publicându-se concurs pentru ocuparea postului de învátátor la scoala din
Hártágani a reusit un tânár de 30 de ani Alexandru Jovan junior din Hondol
34
El era un învátátor
cu o bogatá experientá Iunctionând pâná atunci la scolile conIesionale ortodoxe din Hondol (1872-
1873) Boholt (1873-1874) si din nou Hondol (1874-1883)
35
. Din pácate el a Iunctionat aici numai
în anul scolar 1883-1884 când la insistenta consátenilor sái din Hondol s-a prezentat la concursul
deschis pentru ocuparea postului de învátátor rámas vacant
36
.
Începându-si misiunea la scoala din Hártágani scrie învátátorul Alexandru Jovan jun. în
,MonograIia¨ scrisá despre activitatea sa didacticá ,am aIlat o datiná rea la cercetarea scoalei a
báietilor cu párinti mai avuti¨
37
. ,Párintii mai bogati veneau la mine si cu vorba lor obisnuitá îmi
ziceau: Fii bun domnule învátátor rade-mi ca sá nu viná la scoalá cá numai pe acela îl am si n-as
vrea ca sá-l necájesc cu scoala¨
38
. Eu le ziceam: ,Dorinta aceasta a Dvoastrá nu o pot plini

26
Vasile Ionas Administratia romaneascà a comitatului Zarand intre anii 1861-1876 (I) Sargetia XX 1986-
1987 p. 329.
27
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 2/1861 I. 9.
28
Ga:eta Transilvaniei 1862 p. 328.
29
Vasile Ionas op. cit. p. 333.
30
Ibidem.
31
DJHAN Fond Comitatul Zarand Dosar 59/1872 I. 15-20.
32
Ibidem Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 2/1874 I. 37.
33
Ibidem Dosar 2/1879 I. 45.
34
Alexandru Jovan jr. Din comuna Hondol (1834-1922) p. 8-9 (manuscris).
35
Ibidem.
36
Ibidem.
37
Ibidem.
38
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


237
nicidecum cáci prin aceasta a-si Iace o Iárádelege a-si Iace un pácat. Cáci prin Iapta aceasta v-ar
rámâne copii neînvátati si împrostiti Iárá cunostinte Iundamentale de religie si moralá¨
39
.
La scoala din Hártágani ne spune învátátorul Jovan elevii învátau pe lângá scris-cititul
socoata si alte lucruri Irumoase mai învátau rugáciuni si cântári de laudá lui Dzeu care numai din
casa párinteascá nu se pot înváta. Dar párintii îmi reIlectau mâniosi la sIatul meu si îmi ziceau: ,Dta
nu ne voiesti binele voiesti sá Iim globiti de notarásu cá alti dascáli care au mai Iost aici nu ne-au
globit niciodatá cá doará nu-i sá ne Iacem copii si Ietele popi si preotese¨
40
.
,Eu iará le-am zis: Acei învátátori care pentru pacloane (daruri n.n.) v-au escuzat copii de la
scoalá poate au Iost niste lacomi asta eu nu o Iac¨
41
. Darurile cele mai Irumoase ce-mi puteti Iace
mie sunt va sá vá trimiteti copii la scoalá regulat si sá le cumpárati ce te trebuiesce în scoalá si cu
asta am sIârsit. Asa apoi si-au trimis copii la scoalá dar de Iricá ca sá nu-i bat totusi îmi trimiteau
si cinste
42
. ,Le-am spus iar: eu nu am venit ca învátátor sá vá bat copii ci ca sá-i învát lucruri bune
si Iolositoare în viata lor si a societátii omenesti¨
43
.
În anul scolar 1911/12 la scoala conIesionalá din Hártágani erau înscrisi un numár de 46 elevi.
Din cauza slabei Irecvente nici unul dintre elevi nu a putut Ii clasiIicat la examen Iiind prezenti
doar un numár de 19
44
. ConIorm unui Chestionar privitor la situatia scolilor primare ortodoxe
române din protopopiatul Zarand ,pentru intervalul de la intrarea în vigoare a articolului de lege
XXVII din 1907 pâná la Iinea anului scolar 1911-1912 în satul Hártágani Iunctiona o scoalá
conIesionalá la care salariile învátátorilor nu erau plátite regulat ediIiciul scolar era exceptat de
cátre organele administrative iar scoala era încadratá cu un singur învátátor
45
.
Dupá cum se poate observa din situatia întocmitá de cátre preotul Nicolae Mátiesu în
calitatea de director al scolii ediIiciul nu corespundea normelor scolare în vigoare existând
pericolul de a Ii închis de cátre organele administrative.
Din cauza slabului interes al párintilor pentru scoalá învátátorii din îsi páráseau postul dupá
numai un an de zile de activitate. La 29 martie 1912 preotul Nicolae Maties scria protopopiatului cá
la Hártágani nu se pot tine cursurile de analIabeti din cauza lipsei de învátátor conIesional în anul
acest scolar
46
. La 30 august acelasi an Consistoriul din Sibiu lua act de abzicerea învátátorului
Gavril Mates din postul ocupat la scoala din Hártágani ,si pâná la ocuparea postului devenit vacant
îi încredinteazá instructiunea elevilor lui Simion Stánulet din Ilimbav tractul Agnita¨
47
.
Dar la 4 aprilie 1913 Consistoriul arhidiecesan din Sibiu îi comunica protopopului Vasile Damian
cá pe baza ,actului sávârsit la 24 martie a. c. în sinodul parohial din Miháleni candidatul Simion Stánulet
din Hártágani se întáreste de învátátor deIinitiv la scoala noastrá din comuna bisericeascá Miháleni
prevázându-se cu decret în aceastá calitate¨
48
. În scopul întregirii salariului si a stabilizárii învátátorilor la
scoala din Hártágani Consistoriul din Sibiu aproba la 20 septembrie 1912 comunei bisericesti Hártágani
din bugetul Iondului sáu scolar un ajutor anual în sumá de 200 coroane
49
.
Una din cauzele pentru care învátátorii nu rámâneau prea mult timp la scoala din Hártágani
era si lipsa unei locuinte adecvate. Protopopul Vasile Damian insistá pe lângá preotul din Hártágani
pentru zidirea unui local de scoalá corespunzátor care sá cuprindá si locuinta si anexele necesare pentru
învátátor. Îndrumárile sale date comunei Hártágani ,cu privire la ediIiciul scolar si acoperirea salariului
învátátoresc s-au luat cu aprobare la cunostintá¨
50
îi comunica Consistoriul la 30 august 1912. ,Te

39
Ibidem.
40
Ibidem.
41
Ibidem.
42
Ibidem.
43
Ibidem.
44
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1912 I. 31-32.
45
Ibidem I. 218.
46
Ibidem I. 86.
47
Ibidem I. 153.
48
Ibidem Dosar 1/1913 I. 46-47.
49
Ibidem I. 120.
50
Ibidem Dosar 1/1912 I. 151-152.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


238
poItim a stárui pentru executarea acelor îndrumári¨
51
se scria mai departe în adresa Consistoriului din
Sibiu. Impulsionat de cátre superiorii sái protopopul Vasile Damian se adresa la 10 septembrie 1912
preotului din Hártágani cerându-i sá insiste pentru realizarea celor hotárâte. ,Localul de scoalá de acum
sá Iie întocmit ca locuintá pentru învátátor 2 odái bucátárie o cámará si o pivnitá
52
.
Lucrárile la noua scoalá demareazá cu greu din lipsa de Ionduri. Consistoriul cautá sá sprijine
aceastá actiune apelând la boierul basarabean Vasile Stroescu. La 7 martie 1913 Consistoriul îi
comunica protopopului Vasile Damian cá ,domnul Vasile Stroescu marele bineIácátor al neamului
nostru pentru zidirea scoalei conIesionale a votat comunei bisericesti Hártágani un ajutor de 600
coroane¨
53
. ,Acest ajutor se poate ridica de la OIiciul casei pe lângá chitantá netimbratá datá de
epitropia parohialá subscrisá de parohul local si vidimatá de cátre oIiciul protopresbiteral când
respectiva comuná va dovedi cá zidirea ediIiciului scolar este început în realitate. Pâná atunci
ajutorul se pástreazá la Conzistor ca depozit IructiIer.
Despre întrebuintarea ajutorului în conIormitate cu dorinta marelui bineIácátor organele
noastre subalterne sunt datoare a prezenta Conzistoriului socoatá documentatá în aIará de
ratiociniile obligate. T. D-Ta esti în special poItit a supreveghia ca ajutoarele sá Iie bine Iolosite
exclusiv în scopul pentru care s-au dat cáci numai atunci vom lucra pentru promovarea intereselor
noastre bisericesti-scolare si în conIormitate cu intentiunile nobile ale donatorului¨
54
.
În ziarul ,TelegraIul român¨ din 12/25 iulie 1914 sunt publicate concursuri pentru ocuparea
posturilor de învátátori la scolile conIesionale din localitátile Blájeni Plai si Sat Buces Bulzesti de
Jos Bulzesti de Sus Cráciunesti Hártágani Luncoiu de Sus ScroaIa Stánija de Jos si de Sus
Tomnaticul de Jos si de Sus si Zdrapti
55
. Pentru unul din aceste posturi concureazá învátátorul
Simion Vlad dascál cu o vastá experientá didacticá si care a Iunctionat la mai multe scoli din
comitatul Hunedoara ultima Iiind cea din Tátárásti-Prihodiste din Zarand
56
.
Începutul primului rázboi mondial în 1914 a agravat nu numai situatia scolilor conIesionale
ci si a celor comunale si de stat. Marea majoritate a locuitorilor din comuná cu vârsta cuprinsá între
21 si 40 de ani au Iost mobilizati. Pentru a supravietui Iamiliile rámase acasá opreau copii mai
mari de la scoalá Iolosindu-i la diverse munci. Se mai adaugá un alt element agravant marea
majoritate a învátátorilor sunt mobilizati si dusi pe Iront.
ConIorm unei situatii întocmite de preotul din sat la 27 octombrie 1914 din Hártágani au Iost
mobilizati 147 de bárbati
57
. Autoritátile statului austro-ungar transmit prin Consistoriul din Sibiu o
serie de dispozitii cátre protopopi prin care se cere preotilor si învátátorilor sá îndrume elevii la
colectarea unor materiale pentru sprijinirea economiei statului sustrágând elevii de la procesul de
învátámânt. La 31 august 1915 este emisá Circulara Consistoriului din Sibiu cátre protopopii
preotii si învátátorii din Transilvania prin care se cere ,strângerea de gogosi prin elevii scolilor
noastre¨
58
. Gogosile explica Circulara se produceau în urma întepáturilor viespilor pe Irunzele de
stejar si taninul ce-l contineau serveste în industrie ca bun material de argásealá¨
59
. La 19
decembrie 1915 se cerea învátátorilor si preotilor în calitatea lor de directori scolari ,strângerea
Irunzelor de mure pe seama armatei prin scoli.
Scolile erau obligate ,sá împacheteze Irunzele adunate si sá le expedieze Ministerului de
honvezi din Budapesta¨
60
. La 30 decembrie 1915 se transmitea Ordinul Ministerului de Culte si
Instructiune Publicá maghiar prin care se cerea strângerea de urzici de cátre elevi
61
. ,Sá stáruim sá

51
Ibidem.
52
Ibidem.
53
Ibidem Dosar 1/1913 I. 40.
54
Ibidem.
55
Ibidem Dosar 1/1914 I. 214.
56
Ibidem.
57
Ibidem Dosar 3/1914 I. 5-7.
58
Ibidem Dosar 2/1915 I. 315.
59
Ibidem.
60
Ibidem I. 327.
61
Ibidem I. 345.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


239
se adune cât mai multe urzici destinate sá Iie întrebuintate pentru Iabricarea bumbacului (?) atât de
necesar pentru armata noastrá¨
62
.
O nouá Circulará a Consistoriului era expediatá cátre protopopi la 5 august 1916 prin care se
transmitea ordinul Ministerului de Culte si Instructiune Publicá de la Budapesta cerându-se
învátátorilor sá Ioloseascá elevii la strângerea plantelor Bolondaritá Corn de Secará Nalbá Coada
Vacii Pelin Alb si Cintaurá¨
63
. La 11 august acelasi an ministerul reînnoieste ordinul privind
,strângerea de urzici din care sá se pregáteascá bumbac pentru trebuinta armatei¨
64
. La 19
noiembrie 1915 Consistoriul din Sibiu cerea protopopilor sá îndatoreze pe directori si învátátori ca
si anul acesta sá Iacá colecte de Cráciun ,pentru iubitii nostri ostasi de pe câmpul de luptá¨
65
.
La 29 aprilie 1915 preotul din Hártágani Avram Boticiu îi scria protopopului Vasile Damian
inIormându-l cá ,instructia nu s-a tinut regulat asa cá examenul tot n-ar avea nici un rost din cauza
lipsei de învátátor iar parohul e zilnic ocupat în parohia aceasta mare si rásIiratá¨
66
. El îi amintea
protopopului despre situatia din anul trecut când am avut învátátor dar la examen s-au prezentat
vreo câtiva insi dintre cei mai slabi si mai prostuti asa cá toatá silinta învátátorului de a dovedi si a
aráta ceva rezultat multumitor a Iost zadarnicá¨
67
.
În Iinalul cererii sale preotul Boticiu îl ruga pe protopop sá întocmeascá raportul cátre Consistoriul
din Sibiu ,în sensul acesta si examenul sá nu se tiná¨
68
. Convins de rezultatul slab al elevilor la
învátáturá protopopul Vasile Damian nota pe vers-oul scrisorii: examenul sá nu se tiná
69
.
ProIitând de situatia grea a locuitorilor din timpul rázboiului autoritátile înIiinteazá si la Hártágani
o scoalá comunalá cu limba de predare maghiará în scopul desIiintárii scolii conIesionale ortodoxe. La
29 aprilie 1915 acelasi preot Avram Boticiu îi scria protopopului Damian cá ,instructia nu s-a tinut nici
cu elevii de la scoala comunalá asa cá nici catehizatie nu s-a Iácut si nici examen nu s-a putut tinea¨
70
.
Pentru anul scolar 1914/1915 statistica întocmitá de cátre preotul Boticiu consemna existenta
în satul Hártágani a 302 copii de scoalá cu vârsta între 6 si 12 ani din care 168 báieti si 134 Iete
71
.
Dar nota preotul ,în anul scolar 1914-1915 nu s-au tinut prelegeri din lipsá de învátátoriu prin
urmare scoala nu a Iost Irecventatá¨
72
.
Pentru a remedia gravele lipsuri ale învátámântului conIesional ortodox din Hártágani comitetul
parohial în Irunte cu preotul Avram Boticiu hotárásc publicarea unui concurs în ziarul ,TelegraIul
român¨. Conditiile concursului sunt trimise la Sibiu de cátre protopopul Vasile Damian la 6 iunie
1916
73
. Salariul pe care-l putea asigura comunitatea era stabilit la 600 coroane obtinute din repartitia pe
credinciosi la care se mai adáugau 200 coroane ajutor din partea Consistoriului cuartir si grádiná în
naturá
74
. Dar la asemenea salariu oIerit la concurs nu se prezintá nici un concurent obligând
Consistoriul sá aprobe suplinirea postului în mod provizoriu. La 4 noiembrie 1916 Consistoriul
expedia din Oradea Mare decizia sa protopopului Vasile Damian prin care cu ,instructia la scoala
conIesionalá din comuna Hártágani se încredinta pe anul scolar 1916/1917 absolventul de teologie
Iustinian Iacob din Cráciunesti¨
75
. Dar se ivesc noi greutáti în Iunctionarea normalá a scolii.
La 10 aprilie 1917 Iustinian Iacob se plângea protopopului Vasile Damian cá ,nici primarul nici
epitropia n-au voit sá aducá lemne la scoalá. Învátámântul a Iost întrerupt patru sáptámâni o datá 2 si a
doua oará iará douá. Acum a treia oará n-au lemne si a Iost nevoit sá dea drumul copiilor de sárbátorile

62
Ibidem.
63
Ibidem Dosar 1/1916 I. 221.
64
Ibidem.
65
Ibidem Dosar 2/1915 I. 349.
66
Ibidem dosar 1/1915.
67
Ibidem.
68
Ibidem.
69
Ibidem.
70
Ibidem I. 134.
71
Ibidem I. 184.
72
Ibidem.
73
Ibidem Dosar 1/1916 I. 162.
74
Ibidem.
75
Ibidem. Mentionám cá în urma intrárii României în rázboi de partea puterilor Antantei arhiepiscopia din Sibiu
îsi mutá sediul la Oradea Mare de unde va coordona activitatea bisericeascá si scolará din teritoriul Ardealului.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


240
Învierii Domnului¨
76
. Învátátorul mai reclama si neprimirea salariului din care a încasat doar 132
coroane
77
. Ceialalti oameni ,nu vor sá dea zicând cá lor nu le-a trebuit învátátor¨
78
. Îl roagá pe protopop
sá interviná ,pentru lemne pe încá 2-3 sáptámâni si încasarea salariului de 495 coroane¨
79
.
În anul 1917 înceta din viatá învátátorul de la scoala comunalá din Hártágani. Sebastian
Rusan administratorul parohiei îl inIorma pe protopop cá ,murind învátátorul de la scoala
comunalá instructia în aceea scoalá s-a sistat examen de religie deci nu s-a tinut¨
80
. Încercárile
preotului administrator al parohiei Hártágani de a determina pe oameni sá pláteascá repartitia pentru
învátátor n-au avut nici un rezultat pozitiv. La 18 aprilie 1917 el se adresa protopopului Damian
relatându-i eIorturile sale zadarnice de a lámuri locuitorii din Hártágani sá pláteascá învátátorul
81
.
În anul scolar 1916/17 existau 225 copii cu vârsta cuprinsá între 6 si 12 ani (150 báieti si 75
Iete) la care se mai adáugau 145 cu vârsta între 13 si 15 ani obligati sá Irecventeze Scoala de
Duminicá
82
. Frecventa copiilor la scoalá lása de dorit doar 195 ° dintre cei cu vârsta cuprinsá
între 6 si 12 ani si respectiv 62 ° între 13 si 15 ani Irecventau scoala din Hártágani.
În conditiile în care Iustinian Iacob nu-si primeste salariul el demisioneazá de la postul sáu.
Comitetul parohial este silit sá accepte organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului de
învátátor. Anuntul este expediat de cátre protopopiat la Mitropolia din Sibiu pentru a Ii publicat în
,TelegraIul român¨ la 26 iulie 1917
83
. De astá datá la cele 600 de coroane din repartitia pe
credinciosi diIerenta s-a cerut de la stat si se mai acorda locuintá si grádiná în naturá
84
.
La 10 august 1917 o nouá circulará consistorialá publica Ordinul Ministerului de Culte si
Instructiune Publicá din 26 iulie conIorm cáruia ,elevii scoalelor poporale de la 9-14 ani pentru
lucrári economice de casá sau de câmp sau pentru alte lucrári care stau în legáturá cu rázboiul pot Ii
dispensati de la cercetarea scolii de toate zilele si anume la începutul anului scolar pâná la Iinea lui
octombrie 1917 si de la 1 mai 1918 pâná la Iinea anului scolar¨
85
.
Inventarul scolii din Hártágani era destul de sárac constând dintr-o tablá câteva bánci tabele
de stiintele naturale hárti ale Ungariei Europei câteva tablouri reprezentând pe mitropolitul Andrei
Saguna Metianu si Miron Romanul SIântul Ioan Gurá de Aur împáratul Francisc IosiI etc.
În timpul rázboiului trupele austro-ungare nu erau privite cu simpatie prin satele imperiului în
deplasarea lor spre Iront de cátre copii si tinerii de diverse nationalitáti. La 7/20 decembrie 1917
Consistoriul din Sibiu emitea o nouá Circulará prin care cerea directiunilor si învátátorilor scolilor
conIesionale românesti ,sá sIátuiascá si sá opreascá copiii de scoalá de a arunca cu pietre în urma
automobilelor militare ca Iiind obiceiul acesta un semn de rea crestere si totodatá págubitor
intereselor militare¨
86
conIorm ordinului ministerial.
În anul 1915 din cei 1.040 bárbati si 934 Iemei din Hártágani stiau scrie si citi doar 290 bárbati si
92 Iemei reprezentând un procent de 2788 ° din bárbati si respectiv 985 ° dintre Iemei Irecventaserá
scoala. Situatia aceasta aratá gravele probleme ale învátámântului românesc din comunitatea Hártágani.
Numárul stiutorilor de carte scade în anul 1917 din cauza suspendárii cursurilor datoritá lipsei unui
învátátor dar si a renuntárii aproape totale a copiilor de a mai Irecventa scoala. Acum stiu scrie si citi
doar 265 bárbati din cei 1.038 si 54 Iemei din totalul de 930
87
.
În anul 1917/18 scoala din Hártágani Iunctioneazá regulat Iiind programat examenul elevilor
pentru data de 29 mai 1918
88
. La 14 august 1918 se primeste din partea învátátorului din Hártágani

76
Ibidem Dosar 1/1917 I. 34.
77
Ibidem.
78
Ibidem.
79
Ibidem.
80
Ibidem I. 42.
81
Ibidem I. 58.
82
Ibidem I. 98.
83
Ibidem I. 225-225.
84
Ibidem.
85
Ibidem I. 241.
86
Ibidem I. 300.
87
Ibidem.
88
Ibidem Dosar 1/1918 I. 62.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


241
ce Iusese mobilizat o carte postalá expediatá din Budapesta prin care întreba protopopiatul dacá ,a
primit ceva pe numele sáu de la Consistoriu¨
89
. La cererea sa protopopul Vasile Damian înaintase
un raport Consistoriului din Sibiu încá din data de 21 aprilie prin care ,cerea dispensarea
învátátorului Gavril Matees din Hártágani¨
90
. Învátátorul Gavril Matees se adresa din Hártágani la
14/27 aprilie 1918 oIiciului protopresbiteral din Brad cerând urmátoarele:
,Subscrisul Iost învátátor în Hártágani care de prezent sunt penzionat si care cu arma în mâná
îmi Iac datorinta Iatá de tron si patrie cu supunere rog pe Preaonoratul OIiciu Protopresbiteral ca sá
binevoiascá ca aci aláturata rugare sá o transpuie locului competent si a má recomanda Prea Veneratului
Conzistor archidiecesan spre a Ii denumit din nou ca învátátor în sus numita comuná Iiindcá din cauza
lipsei de învátátor în timpurile acestea critice cresterea atât intelectualá cât si cea moralá în aceea
comuná de când bântuie înIricosatul rázboi a decázut într-un mod nemaipomenit¨
91
.
,Ca document pe lângá aláturata rugare preciza Iostul învátátor îmi permit a alátura diploma
de învátátor în copie. În speranta cá Preaonoratul OIiciu Protopresbiteral îmi va satisIace dorintei
Iierbinti de a servi eu binelui obstesc sunt al Preaonoratului OIiciu Protopresbiteral supus. Gavril
Mateies înv¨
92
. Dar situatia militará a învátátorului nu era pe deplin clariIicatá astIel cá la 4 mai 1918
Consistoriul îi ráspundea protopopului cá nu poate interveni ,deoarece numai acei învátátori pot Ii
dispensati care din partea Iorurilor militare sunt clasiIicati pentru servicii usoare sau de pazá¨
93
.
Pentru acoperirea postului de învátátor preotul Avram Boticiu solicita la 9 septembrie v. 1918
trimiterea de cátre oIiciul protopopesc a ,unui învátátor sau învátátoare pentru scoala noastrá conIesionalá
care sá Iunctioneze în mod provizoriu în anul scolar 1918/19
94
. Comitetul parohial Hártágani în sedinta
sa extraordinará din 8 septembrie s-a angajat sá pláteascá salariul învátátorului si anume 1200 coroane
din repartitie pe credinciosi si 200 coroane sá primeascá de la Veneratul Consistoriu
95
.
De asemenea comuna se mai angajeazá sá dea ,grâul necesar si indispensabil pentru pâine pe
timpul cât Iunctioneazá la pretul maximal¨
96
. Preotul Avram Boticiu preciza cá dacá învátátoarea
Aurelia Costin nu ar Ii angajatá ,am vedea-o bucuros în mijlocul nostru¨
97
. Consistoriul ia o altá
hotárâre si încredinteazá ,cu provederea instructiei la scoala noastrá din Hártágani pe pedagogul
teolog absolvent Ioan Berghean din Rásinari cu domiciliul în Ormindea¨
98
.
Pierderea rázboiului de cátre Puterile Centrale determiná pe ministrul maghiar Lovaszy
Marton sá anuleze unele prevederi ale legii privind obligativitatea învátárii limbii maghiare. La 25
octombrie 1918 Consistoriul din Sibiu comunica protopopiatelor din subordinea sa ,ca în clasele I
si II ale scolilor elementare cu limba de propunere nemaghiará instructia din limba maghiará de la
primirea acestui esmis nu este obligatorie si astIel sá se sisteze imediat¨
99
.
Dupá Marea Unire din anul 1918 si în domeniul scolar din Transilvania au loc o serie de
transIormári. În anul 1919 între 24-26 Iebruarie are loc la Sibiu Congresul învátátorilor români
din Transilvania Banat si Pártile ungurene. Obiectivul Congresului era de a ridica scoala
româneascá la un nivel superior scolilor stráine hotárând ca toate scolile primare cel mai târziu cu
începerea anului scolar 1919/20 sá Iie statiIicate
100
. De asemenea trebuia lichidat analIabetismul
care era predominant mai ales în lumea satelor. În Hártágani conIorm protocolului din anul 1916
din cei 1.038 bárbati si 930 Iemei stiau citi si scrie doar 265 bárbati si 54 Iemei
101
.

89
Ibidem I. 77.
90
Ibidem.
91
Ibidem Dosar 1/1918 I. 64.
92
Ibidem.
93
Ibidem I. 78.
94
Ibidem I. 159.
95
Ibidem.
96
Ibidem.
97
Ibidem.
98
Ibidem I. 169.
99
Ibidem I. 189.
100
Analele Asociatiunii invàtàtorilor romani din Ardeal, Banat ¸i Pàrtile Ungurene Sibiu 1919 p. 9.
101
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 4/1917 I. 3.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


242
ConIorm statisticii întocmite pentru anul scolar 1921/22 scoala din Hártágani avea statutul de
,scoalá primará de stat¨
102
. Localul scolii e al bisericii ortodoxe dar a Iost reparat pe spesele
statului. În acest an scolar la Hártágani erau înscrisi 189 copii de scoalá
103
pentru ca în anul scolar
1922/23 aici sá Iunctioneze 3 învátátori la un numár de 390 elevi
104
. Sunt lesne de observat salturile
calitative pe care le Iace scoala din Hártágani. Numárul copiilor scolarizati înregistreazá un progres
considerabil si se reduce substantial numárul analIatetilor din comuná.
În anul 1925 în Hártágani sunt înregistrate 400 de Iamilii ortodoxe respectiv 923 bárbati si
903 Iemei în total 1.826 din care stiu citi si scrie 350 bárbati si 170 Iemei totalizând 520 de
persoane stiutoare de carte
105
. Procentul bárbatilor stiutori de carte se ridicá la 3791 ° iar al
Iemeilor la 1822 °. Pentru reducerea numárului nestiutorilor de carte din rândul adultilor chiar în
anul 1924 în parohia Hártágani s-a înIiintat un curs de analIabeti ce s-a tinut ,în Duminicile din
Paresimi care a Iost cercetat de 30 de adulti cu rezultat multumitor¨
106
.
Functionarea scolii primare conIesionale în a doua jumátate a secolului al XIX-lea chiar cu
unele întreruperi a dat posibilitatea unor tineri sá urmeze scoli mai înalte. În cadrul Gimnaziului din
Brad au învátat o serie de tineri din satul Hártágani. În anul 1882/83 au absolvit gimnaziul Ioan
Radu si Ioan Neagu primul ajuns proIesor si director al Gimnaziului din Brad iar al doilea preot la
Gladna Româná
107
. Seria absolventilor de la Gimnaziul din Brad continuá cu Petru Moga (1889-
1890) Dionisie Maties (1890-1891) ajuns preot în Silindia Adam Demian (1892-1893) contabil
de bancá în Brad Gavril Maties învátátor si Nicolae Popa preot în Bosorod (promotia 1895-1896)
Ioan Popa (1897-1898) preot în Fornádie Avram Boticiu si Avram Crisan (1900-1901) primul
devenind preot în Hártágani iar al doilea comerciant
108
.
Marea Unire a deschis posibilitatea ca un numár sporit de tineri din Hártágani sá urmeze scoli
mai înalte licee si respectiv Iacultáti cu diverse proIile.



102
Ibidem Dosar 2/1922 I. 41.
103
Ibidem.
104
Ibidem I. 49.
105
Ibidem.
106
Ibidem Dosar 1/1924 I. 59.
107
Ioan Radu Monografia Gimna:iului din Brad Orástie 1921 p. 72.
108
Ibidem p. 74-75 77-80 82.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


243

MANUALELE FOLOSITE ÎN $COLILE GRÄNICERE$TI
DE PE TERITORIUL FOSTULUI REGIMENT DE LA ORLAT (1871-
1921)
Alexandru Bucur
-


Abstract - The textbooks used in the Frontier Guard´s Schools on the territory of the former Regiment of Orlat (1871-
1921). The Administrative Committee oI Frontier Guard's School Funds established immediately aIter 1871 the
textbooks that could have been used in its schools some oI them Ior the use oI pupils and others Ior the use oI teachers.
A part oI the textbooks especially the History and Geography ones have been Iorbidden in the course oI time because
oI the Daco-Roman¨ tendencies. AIter 1918 in the schools endowment there were introduced new textbooks
according to the historical situation existent aIter the moment oI the Great Union.

Începând cu anul 1871 activitatea vechilor scoli de grániceri va Ii continuatá prin strádaniile
personalitátilor provenite din Iostul Regiment de la Orlat prin intermediul celor 21 de institutii
numite ¸coli grànitere¸ti care au Iunctionat în urmátoarele localitáti situate pe teritoriul actualelor
judete Hunedoara Alba Sibiu si Brasov: Baru Mare Cârjiti Copácel Cugir Hateg Jina Lisa
Márgineni Ohaba Orlat Racovita Râu Alb Scorei Spini Tohanu Vechi Tântari (azi
Dumbrávita) Vaida Recea (azi Recea) Vestem Vetel Vistea de Jos si Voila. Aceste institutii de
învátámânt poporal românesc care au Iiintat timp de o jumátate de veac (1871-1921) au Iost
sustinute din Fondul de monturà al Iostului Regiment grániceresc român de la Orlat transIormat în
anul 1861 în Fond scolastic.
În depliná concordantá cu prevederile legii scolare XXXVIII din 1868 care dádea dreptul
sustinátorilor de scoli poporale sá le asigure cu manualele scolare necesare Comitetul administrativ al
Iondului scolar grániceresc s-a preocupat întotdeauna de aceastá problemá spinoasá dupá cum vom
vedea din mai multe puncte de vedere parte integrantá a procesului de învátámânt. AstIel la scurt
timp dupá începerea anului scolar 1871-1872 în care s-au Iolosit manualele întrebuintate în Iostele scoli
conIesionale Iorul scolar sibian a indicat printr-o circulará care manuale scolare puteau Ii Iolosite în
viitor atât de elevi cât si de învátátori pentru introducerea unui învátámânt unitar în scolile sale.
Constient pe deplin de implicatiile si consecintele unei astIel de másuri Comitetul scria
eIoriilor scolare: Fiindcá introducerea de cárti nouá e împrumutatá întotdeauna cu spese Vá rugám
a proceda în punctul acesta cu toatá crutarea si circumspectiunea drept aceia unde nu se poate
altmintrelea veti tolera pentru acest an de tranzitiune si Iolosirea cártilor de pâná acum paralel cu
cele introduse din nou avându-se a se Iace despártáminte dupá cártile uzuate. Problema însá sá vá
Iie a lucra în tot modul pentru introducerea cártilor noi ca sá ajungem odatá la uniIormitatea
doritá¨
1
.

Iatá care erau aceste manuale:
a. Pentru uzul elevilor:
- Elementar sau abecedar pentru ¸colile romane¸ti, compus dupà principiile scriptolegiei
pure de V.Petri;
- Carte de lecturà romaneascà pentru ¸colile romane primare de V. Roman;

-
Str. Octavian Goga nr. 1 A cod 550370 Sibiu e-mail: bucuralexandru¸xnet.ro
1
Arivele Nationale Directia Judeteaná Sibiu Iondul Scoli grànicere¸ti (citat în continuare sub sigla ANSb
FSG) doc. 188/15 noiembrie 1871.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


244
- Gramatica romanà de N. I. Mihálteanu în trei cursuri pentru clasa a II-a a III-a si a IV-a;
- Carte de exercitiu in computul celor patru specii, cu numeri intregi, cunoscuti ¸i
necunoscuti, pentru ¸colile poporale romane I II III de A. Necsia;
- Elemente de geografie de Z. Boiu;
- Elemente de istoria patrioticà ¸i universalà de Z. Boiu;
- Elemente de istoria naturii ¸i de fi:icà de Z. Boiu
2
.
b.Pentru învátátori:
- Scriptologie sau modul de a invàta cititul scriind indreptar pentru invàtàtori la tractarea
Abecedarului de V. Petri;
- Gramatica limbii romane de T. Cipariu;
- Gramatica romanà, in douà pàrti de G. Munteanu;
- Computul in ¸coala poporalà manualul pentru invàtàtori de I. Popescu;
- Metodica calculatiunii in cifre editatá de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice din Viena;
- Elemente de geografie de M. Miháescu;
- Compendiu de istoria Transilvaniei, cu distinctà privire la romani de I. V. Rusu;
- Elemente de istoria ¸i geografia universalà 3 vol. de Pütz-Mesota;
- Elemente de istoria romanilor de A. T. Laurean;
- Elemente de fi:icà experimentalà de B. Nanianu;
- Compendiu de istoria naturalà de S. Mihalescu
3
.
În vederea asigurárii unei predári unitare în toate scolile grániceresti Vasile Petri director
suprem al scolilor grániceresti si secretar al Comitetului (1871-1875) a întocmit cunoscuta sa
nstrucjiune la care ne reIerim menitá sá dea învátátorilor proprii încai niste indegetári
(îndrumári) despre modul cum ar Ii a se trata mai bine cártile scolastice introduse¨
4
. Instructiunea a
Iost trimisá tuturor învátátorilor cu indicatia expresá ca prevederile ei sá se respecte întocmai
5
.
Manualele scolare necesare elevilor se procurau de Comitet si se expediau în contul salariului
învátátorilor diriginti urmând ca acestia sá le vândá scolarilor la pretul indicat de expeditor. Cele
destinate învátátorilor erau procurate tot de Comitet costul lor Iiind retinut în rate din salariile
celor care beneIiciau de manuale. Ulterior pe parcursul anilor Comitetul a introdus în scolile sale
noi manuale scolare másurá dictatá Iie de asigurarea unui învátámânt de calitate Iie de desele
interziceri ale manualelor de cátre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice.
Dupá anul 1895 Comitetului i-a Iost retras dreptul de a mai hotárî asupra manualelor scolare
Iolosite în institutiile de învátámânt pe care le subventiona acesta rámânând apanajul statului în
exclusivitate. Reproducem în continuare titlurile unor manuale scolare Iolosite în decursul anilor
în scolile grániceresti:
- Catechismul mare si Catechismul mic de I. Bob
6
;
- Istoria biblicà mare si Istoria biblicà micà de G. Pop
7
;
- Catechismul de V. Ratiu si I. Ratiu
8
;
- Catechismul de T. Bud
9
;
- Catechismul mic, greco-oriental;
- Istoria biblicà greco-orientalà
10
;
- Explicarea evangheliilor duminicilor celor mai alese precum si Apostoleriu, intocmit dupà
ritul bisericii ràsàritene
11
;

2
B. Petri Instructiune pentru invetiatorii de la scolele centrale ale reuniunei granitieresci din fostulu regimentu
romanu I, privitoria la tractarea cartiloru scolastece, Sibiiu 1872 p. 3.
3
ANSb FSG Protocolul ¸edintei Comiteteului din 28 octombrie 1871 doc. 311/28 decembrie 1871 si doc.
161/9 Iebruarie 1885.
4
B. Petri Op. cit. p. 4.
5
ANSb FSG doc. 90/20 Iebruarie 1872.
6
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872.
7
Ibidem; doc. 260/ 29 Iebruarie 1880.
8
Ibidem doc. 767/20 septembrie 1879.
9
Ibidem doc. 680/4 octombrie 1889.
10
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872 si doc. 280/5 mai 1873.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


245
- Catechismele lui Z. Boiu;
- Abecedare maghiare ¸i germane de P. Gönczy
12
si N. Putnoky
13
acesta din urmá Iiind si
autorul unui Legendar maghiar
14
;
- Deutshces-lesenbuch ¸i Magyar elemi alraso de P. Gönczy
15
;
- Antaia carte de lecturà de I. Popescu
16
;
- Màsurile metrice de S. Pop
17
;
- Curs practic de economie pentru ¸coalele poporale de I. Georgescu
18
;
- Elemente de constitutia patriei de T. Petrisor
19
;
- Geografia pentru ¸colile poporale si Istoria Ungariei de I. M. Moldovan;
- Istoria naturalà de D. Popovici Barcianu
20
.
Considerám demn de subliniat Iaptul cá în scolile grániceresti au Iost Iolosite si manuale editate
peste munti. La loc de Irunte între acestea a stat cel de Iizicá datorat proIesorului universitar E.
Bacaloglu considerat drept practic si metodic¨
21
. Este de retinut însá Iaptul cá Iorul scolar sibian se
ridica împotriva dotárii elevilor cu prea multe manuale chiar dacá acestea erau de nivel elementar.
OIerá ele în adevár se întreba el avantaje copiilor nostri de scoalá sau nu? Noi tare dubitám!
Celor mai multi copii le lipseste acasá ocaziunea si comoditatea recerutá sá poatá lua cartea în mâná.
Dar sá punem cazul cá sunt si de aceia care au ocaziunea si îndemnul de a se ocupa si pe acasá oare le
stiu trebuinta? Nu pentru cá le lipseste judecata spre acest scop. Domnii învátátori vor sti cá pedagogia
moderná reprobá ametirea pruncilor sau îndoparea |lor| cu litere moarte. Graiul viu al învátátorului-
metoda rationalá e |cea| care produce în copil eIectul dorit îl desteaptá si îl Iace sá cugete. Cártile din
mâna copilului vor Iorma din el o masiná care va sti vorbi însá nu |si a| cugeta! Aceasta se reIerá mai
cu seamá la comput gramaticá istorie naturalá si geograIie care prin notite accomodate la Iinea
Iiecárei ore de instructiune sá poatá suplini îndeajuns |cártile| si prin aceasta am dispensat si pe párintii
copiilor de spese zadarnice de care încá mai trebuie sá se tiná cont¨
22
.
Într-adevár problema procurárii de manuale didactice pe seama copiilor lor crea mari
necazuri párintilor. Nenumárate sunt documentele de arhivá care reIlectá acest aspect al procesului
de învátámânt. Ne vom márgini doar de a relata câteva dintre acestea. Dacá pentru Comitetul
administrativ al Iondului scolar grániceresc de la Sibiu achitarea costurilor manualelor scolare cátre
libráriile de unde acestea erau procurate nu punea nici un Iel de probleme pentru învátátorii
diriginti care le revindeau elevilor
23
ráscumpárarea lor de la bietul poporu¨ cum aIirma EIoria
scolará din Racovita
24
se Iácea destul de anevoios
25
de unde si dezinteresul unora dintre ei în
aceastá directie. Despre párintii elevilor din Lisa se Iace mentiunea cá erau atât de sáraci încât nu
aveau nici doi-trei cruceri necesari pentru a-si cumpára sare
26
în timp ce EIoria scolará din Ohaba
justiIica imposibilitatea cumpárárii manualelor scolare de cátre párinti pentru copiii lor prin
recolta mizerá a anului 1873 precum si a executiunilor nemaipomenite de dare¨
27
! La rândul ei
EIoria din Tohanul Vechi scria cu reIerire la sumele restante pe care le datora Comitetului pentru

11
Ibidem doc. 768/20 septembrie 1879.
12
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872 si doc. 280/5 mai 1873.
13
O. Ghibu Din istoria literaturii didactice romane¸ti Bucuresti 1975 p. 135 si ANSb FSG doc. 147/28
Iebruarie 1873.
14
Ibidem doc. 682/6 septembrie 1886.
15
Ibidem doc. 260/29 Iebruarie 1880
16
Ibidem doc. 878/15 octombrie 1886.
17
Ibidem doc. 762/21 octombrie 1882.
18
Ibidem doc. 482/24 octombrie 1891.
19
Ibidem doc. 762/21 octombrie 1882 si doc. 460/11 octombrie 1891.
20
Ibidem doc. 762/21 octombrie 1882.
21
Ibidem doc. 993/2 decembrie 1878.
22
Ibidem doc. 245/17 Iebruarie 1877.
23
Ibidem Raportul Comitetului la adunarea generalà din 30 octombrie 1877.
24
Ibidem doc. 328/22 aprilie 1878.
25
Ibidem doc. 87/1873 si doc. 467/23 aprilie 1877.
26
Ibidem doc. 458/1878.
27
Ibidem doc. 726/2 noiembrie 1873.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


246
manualele scolare trimise în contul ei cá le vom reIui (restitui) cât numai vom veni iarási la
parale¨
28
. De altIel pe seama recoltei slabe din Districtul Fágárasului pune si EIoria din Vaida
Recea restantele bánesti pe care le datora Comitetului în contul manualelor scolare
29
.
O situatie dramaticá în aceastá privintá era cea de la scoala din Racovita. Dar sá dám curs
unui document al vremii: .Párintii pruncilor sunt nemultumiti deoarece acum sunt obligati sá-si
procure si sá pláteascá ei cártile si rechizitele de scoalá si necurmat se provoacá la uzul de pâná
acum si de sub granitá
30
. Deoarece în acest an locuitorii au pátimit prin grindiná si inundatii si sunt
lipsiti de toate mijloacele de sustinere decât vor oIeri cruceri pentru cártile si rechizitele de scoalá
mai bucuros vor tine pruncii pe acasá si noi pe lângá silinta de a-i capacita la ceva neobisnuit
pentru ei nu vom Ii în stare de a încasa suma de sus memoratá (care constituia valoarea cártilor
primite) apoi cázând táblitele din mâna pruncilor vom pune numai piedicá învátámântului ce pâná
acum se continua cu eIect îmbucurátor¨
31
.
Prin adresa nr. 54 din 20 iulie 1878 aceeasi eIorie scolará anunta Onoratul Comitet¨ cá
.din pretul total de 20 Ilorini si 80 cruceri al cártilor trimise nici prin zálogire si nici prin
vinderea acestora (a záloagelor) nu s-au putut încasa mai mult de trei Ilorini¨
32
. Printre cauzele care
au dus la o asemenea situatie la loc de Irunte a Iost mentionatá sárácia starea miserá a poporului¨
cauzatá de o epizootie (pestá boviná) care a bântuit cu Iurie în acel an astIel încât localnicii nu s-
au putut misca din hotar¨
33
. Stie Dumnezeu se spunea în încheierea scrisorii care purta
semnáturile presedintelui eIoriei cápitan pensionar Dionisie Drágoi si pe cea a învátátorului
diriginte G. Dánilá cum si-au putut stâmpára Ioamea cásenii de pe o zi pe alta ba putem zice cá
au Iost mai de pierit necum sá mai Iie în stare a mai pláti si cártile¨
34
!
În Iata unei astIel de situatii Comitetul a hotárât ca având în vedere motivele aduse si
progresul Iácut la aceastá scoalá sá dispenseze de platá párintii pruncilor împártásiti cu cárti însá
numai de astá datá¨
35
. De altIel cel putin în primii sái ani de activitate Comitetul a mai distribuit în
mod gratuit cárti si rechizite copiilor sáraci gest pe care îl Iáceau si unele eIorii scolare cum a Iost
cazul celei din Ohaba
36
pentru a ne opri cu exemplele aici.
În ceea ce priveste uzul din timpul granitei militare¨ la care se reIereau Iostii grániceri
racoviceni el s-a mai mentinut în unele localitáti unde Iunctionau scoli grániceresti. Ne-o conIirmá
o scrisoare trimisá EIoriei din Vestem în care printre altele se spunea: .în tot cazul e lucru trist
ca o comuná cu provente atât de Irumoase sá nu procure cártile scolastice din clasa comunalá pe
când comune cu mult mai lipsite Iace aceasta an de an din îndemn propriu¨
37
. În virtutea aceleiasi
cutume în anul 1889 primarul comunei Jina Constantin Stráulea luând la cunostintá cá
învátámântul de la scoala gránicereascá suIerea greu din cauza lipsei de cárti¨ s-a obligat sá le
cumpere din Iondurile comunei
38
. Tot la Jina costurile manualelor scolare se mai acopereau si din
veniturile pe care le aducea mosia scolii
39
. În anul 1877 si comuna Spini a plátit din lada comunii¨
pretul legendarelor¨ necesare scolii
40
.
Cu toate acestea lipsa manualelor scolare dáuna într-o mare másurá procesului de învátámânt.
Constatarea apartinea atât unor învátátori ca D. Pandrea de la scoala din Voila care raporta
Comitetului cá învátámântul merge scálciind din cauza lipsei cártilor trebuincioase¨
41
cât si

28
Ibidem doc. 331/3 iunie 1873.
29
Ibidem doc. 540/10 septembrie 1873.
30
EIoria scolará se reIerea la gratuitatea manualelor si rechizitelor scolare din perioada granitei militare dar si
din perioada scolilor conIesionale.
31
ANSb FSG doc. 241/28 noiembrie 1871.
32
Ibidem doc. 605/26 august 1882. Asemenea zálogiri s-au Iácut si la Scoreiu.
33
Aluzie la una dintre principalele ocupatii ale racovicenilor cáráusia prin care acestia îsi câstigau existenta.
34
ANSb FSG doc. 328/1878
35
Ibidem Protocolul ¸edintei Comitetului din 28 iulie 1878.
36
Ibidem doc. 478/26 aprilie 1877.
37
Ibidem doc. 504/27 august 1873.
38
Ibidem doc. 814/1889.
39
Ibidem doc. 542/10 septembrie 1873.
40
Ibidem doc. 246/17 Iebruarie 1877.
41
Ibidem doc. 995/20 octombrie 1876.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


247
însási Iorului sibian care nu pregeta în a recomanda învátátorilor si eIoriilor scolare sá se
îngrijeascá din timp de procurarea cártilor scolare. A cerceta cineva scoala Iárá cárti si rechizitele
necesare la instructiune înseamná a pierde timpul Iárá nici un Iolos¨ se preciza într-un document
din anul 1880. Întâlnind aceastá situatie la scoala din Racovita Comitetul a criticat pe presedintele
eIoriei în termeni duri precizând cá la o asemenea stare de lucruri nu numai cá nu s-a asteptat
dar nici mácar nu si-a închipuit-o¨
42
!!
Una din cauzele care au dáunat mult procesului de învátámânt din scolile grániceresti si care a
aIectat direct bugetul párintilor si elevilor a Iost practica interzicerii unor manuale scolare de cátre
autoritátile politice superioare din considerente supreme de stat¨ uneori chiar în cursul anului scolar.
Prima victimá în aceastá directie a constituit-o Abecedarul lui V. Petri editiile din anii 1861 1870 si
1874 interzis prin ordinul nr. 12973 din 4 iulie 1875 emis de Înaltul ministeriu de culte si instructiune
publicá regesc maghiar¨, pentru tendintele sale daco-romane¨
43
! Interzicerea viza în special pasajele
cuprinse la paginile 44 82 si 84 unde se aIirma în sens ráspicat cá patria româná cuprinde toate acele
tári unde locuieste si tráieste natiunea româná¨. Silit sá se conIormeze preaînaltului ordin comitetul a
dispus ca la toate scolile pâná se vor înlocui abecedarele incriminate cu altele noi paginile respective
sá se lipeascá solid cu hârtie cleitá sau sá se steargá neligibilu¨
44
. Pentru a veriIica aplicarea în practicá
a ordinului amintit scolile grániceresti au Iost inspectate de oIicialitátile politice si scolare maghiare.
AstIel cu adresa nr. 11 din 13 ianuarie 1876 EIoria din Spini a anuntat cá la scoalá s-a prezentat
pretorul Varady împreuná cu antistia comunalá si a conIiscat nu numai 14 exemplare din Abecedarul
respectiv dar si 6 exemplare din Istoria patriei de I. M. Moldovan
45
.
În mod asemánátor a procedat si inspectorul Rethy care a conIiscat de la scoala din Râu Alb
toate Abecedarele întocmite de V. Petri ceea ce a determinat pe învátátorul Zaharie Pop sá întrebe
plin de amáráciune pe Inclitul Comitet¨ cá de acum din ce sá mai învete pruncii¨??
Másura arbitrará a stârnit vii proteste din partea eIoriilor scolare care au Iost puse astIel în situatii
deosebit de delicate. Cea din Racovita a cerut ca în locul Abecedarelor conIiscate sá se dea altele în
mod gratuit Iiindcá avem val destul -glásuia protestul cu cele de demult cápátate si încá neplátite¨
46
!
Cea din Ohaba anunta si ea Comitetul cá párintii copiilor cârtesc împotriva másurii zicând cá au dat
bani pe respectivele cárti si asa dará cine are putere a le lua
47
??! La scoala din Vetel în lipsa
abecedarelor conIiscate au început sá Iie Iolosite din nou tabelele parietale¨
48
.
În anul 1876 a apárut articolul de lege nr. XXVIII care a accentuat penetratia statului maghiar în
viata scolilor românesti. De acum. Inspectorii regesti de scoli au primit dreptul de a veriIica planurile de
învátámânt manualele scolare si materialele didactice care se Ioloseau în procesul de învátámânt si care
trebuiau sá aibá aprobarea înaltului gubern în caz contrar acestea putând Ii conIiscate.
Odatá cadrul legal stabilit slujbasii autoritátilor au trecut la Iapte! AstIel dupá Abecedarul lui
Vasile Petri a Iost scos din scoli Legendarul lui Visarion Roman spre dauna multor párinti¨
49
în
baza ordinului Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice nr. 14011 din 6 iunie 1877 el Iiind
înlocuit cu A doua carte de lecturà de I. Popescu
50
.
Ca din senin vedem deláturatá Cartea de lecturà de V. Roman scrie învátátorul Arseniu
Bunea de la scoala din Márgineni rámânând ca învátátorii sá propuná numai din Gyönzy.
Deoarece nici párintii si nici comuna nu mai vrea sá cumpere nici un manual pe seama copiilor din

42
Ibidem doc. 291/3 martie 1880.
43
Ibidem doc. 337/18 martie 1876; O. Ghibu op. cit. p. 135. Pentru alte titluri interzise prin ordinul semnat de
A. TreIort a se vedea George Barit ¸i contemporanii sài vol. V Bucuresti 1981 p. 261.
44
ANSb FSG Protocolul ¸edintei Comitetului din 6 august 1875 doc. 685/18 august 1875 si doc. 337/18 martie
1876.
45
Ibidem doc. 59/14 ianuarie 1876.
46
Ibidem doc. 395/4 aprilie 1876.
47
Ibidem doc. 377/31 martie 1876.
48
Ibidem doc. 355/25 martie 1876.
49
Ibidem Raportul Comitetului la adunarea generalà din 30 octombrie 1877.
50
Ibidem doc. 967/25 octombrie 1877 si doc. 970/25 octombrie 1877.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


248
toatá sárácia care má apasá si pe mine trimiteti-mi sapte exemplare din A doua carte de lecturà de
I. Popescu ca sá le împrástiu prin clase¨
51
!
Ca si A. Bunea s-au adresat Comitetului si alti învátátori solicitând îndrumári pentru situatia
nou creatá precum si manuale care sá le înlocuiascá pe cele interzise. O asemenea problemá nu o
putea rezolva nici Iorul sibian prompt si în acest context trebuie sá privim ráspunsul sáu dat
învátátorului N. T. Pop de la scoala din Copácel: .Dar prin ce mijloace sá-ti ajute Comitetul în
aceastá depártare? Sau doar crezi cá el are numai de a porunci ca sá ploie cárti¨
52
??
Campania interzicerii manualelor scolare Iolosite în scolile grániceresti si nu numai în ele
a continuat în ritm din ce în ce mai sustinut! AstIel la scurt timp dupá Legendarul amintit au mai
Iost prohibite:
- Istoria patriei pentru ¸coalele poporale de I. M. Moldovan;
- Elemente de istoria Transilvaniei pentru invàtàtori ¸i ¸coalele poporale de I. Rusu;
- Lepturariul lui Aron Pumnul
53
.
În anul 1877 s-a interzis si Istoria romanilor de I. Tuducescu
54
iar în 1886 alte trei manuale
au Iost interzise:
- Istoria universalà ales istoria natiunii romane¸ti ¸i a regatului Ungaria de G. Popa
apárut în 1882 la Arad considerat în viziunea asupritorilor ca un op ce cu tendintá pune istoria în
luminá Ialsá si prin aceasta desteaptá concepte Ialse sentimente contrarii statului si ura de rasá¨!!;
- Geografia Ungariei ¸i elemente din geografia generalà de dr. N. Pop apárutá la Brasov în 1877;
- Introducere in geografie de I.Tuducescu apárutá la Arad în 1881. Si aceste ultime douá
manuale erau incriminate a Ii cárti de învátámânt cari contin aIirmatiuni contrare stárii Iaptice a
tárii si valahizeazá numele comitatelor si a oraselor¨
55
!!
În anul 1887 inspectorul regesc de scoli al comitatului Fágáras F. Schreiber a anuntat
Comitetul cá în conIormitate cu dispozitia M.C.I.P. nr. 1004 din 15 aprilie 1887 s-a interzis a se
mai Iolosi în scoli si biblioteci cartea Notiuni din istoria romanilor editatá la Bucuresti de M. C.
Florentin pe motiv cá aceasta cu voie este IalsiIicatá¨. Tot cu acest prilej s-a interzis si harta
Europei de C. M. Râmniceanu apárutá în editura lui G. Ioanid din Bucuresti pe motiv cá în
dânsa nu este indigitatá separat independenta politicá a Ungariei si cum cá numirile maghiare de
locuri nu sunt respectate¨
56
.
Nu au scápat de interzicere nici manualele dupá care se preda cântul în scolile grániceresti.
Printr-un alt ordin al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice nr. 16084 din 1888 s-au scos din
uz precum si din biblioteci urmátoarele titluri:
- Dorul romanului-colectie de cantece de N. D. Popescu;
- Arion sau culegere de canturi nationale spre intrebuintarea tinerimei de I. Dariu
57
;
- Ràsunetul-culegere de cantece nationale;
- Cantece de Iro:i, la na¸terea Domnului;
- Amorul ¸i patria poezie de Brutu Catone Horea
58
.
Tot în acelasi an au mai Iost interzise urmátoarele manuale: Elemente de geografie-
compendiu pentru clasele inferioare de S. V. Isopescu si Istoria universalà de I. Marescu
59
.
Interzicerea manualelor scolare românesti si în special a celor editate dincolo de Carpati s-a
intensiIicat si mai mult spre sIârsitul secolului trecut pe considerentul devenit laitmotiv cá acestea
ar Ii ostile statului maghiar. În acest context an de an se publicau liste cuprinzând cártile românesti
care nu mai puteau Ii Iolosite în scoalá desi acestea se bucurau de o largá apreciere nu numai în

51
Ibidem doc. 1052/7 noiembrie 1877.
52
Ibidem doc. 1091/17 noiembrie 1877.
53
Ibidem doc. 137/28 ianuarie 1876.
54
Ibidem doc. 247/17 Iebruarie 1877.
55
Ibidem doc. 608/29 iulie 1886.
56
Ibidem doc. 513/7 mai 1887 si doc. 970/25 octombrie 1877.
57
Despre continutul acestei cárti vezi C. Catrina Cantecele independentei in Transilvania Cumidava XII/I
Brasov 1980.
58
ANSb FSG doc. 680/4 octombrie 1889.
59
Ibidem doc. 871/20 octombrie 1888.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


249
Transilvania dar si în vechea Românie. AstIel numai în anul 1896 Ministerul Cultelor si
Instructiunii Publice a publicat o listá cuprinzând peste 80 de titluri de cárti românesti interzise
60

act care s-a repetat si în anul 1906
61
.
Este evidentá tendinta de a se interzice cu precádere manualele de geograIie si istorie în care
se prezentau date despre români precum si hártile cu acest continut. Másura oglindea pregnant
politica de oprimare nationalá promovatá cu consecventá de cercurile conducátoare de la
Budapesta ea vizând separarea scolii românesti din Transilvania de valorile culturii române si
orientarea ei Iátisá spre cultura maghiará
62
. Reamintim cá nerespectarea dispozitiunilor date în
privinta Iolosirii unor manuale în scoli dupá ce acestea au Iost interzise atrágea dupá sine
cercetarea disciplinará a învátátorilor respectivi acestia putând Ii pedepsiti cu amendá închisoare
sau chiar cu suspendarea din oIiciul învátátoresc¨
63
.
Odatá cu destrámarea monarhiei austro-ungare în 1918 în dotarea scolilor grániceresti s-au
introdus manuale scolare noi corespunzátoare noilor rânduieli însá pentru motivul cá în anul 1921
scolile la care ne reIerim au Iost trecute în seama statului român considerám cá nu mai este oportun
sá ne oprim si asupra acestora. Mentionám doar cá prin Nota circulará din 29 decembrie 1918
Consiliul Dirigent a dispus tuturor scolilor ca istoria si geograIia Ungariei ca obiecte de
învátámânt sá se înlocuiascá cu istoria românilor si geograIia tárilor locuite de români
64
. S-au scos
astIel din uz unele manuale pe care nu le-a mai regretat nimeni ci dimpotrivá!
În încheiere dorim sá scoatem în evidentá Iaptul cá este meritul incontestabil al lui Vasile Petri
care în dubla sa calitate de director suprem al scolilor grániceresti si de secretar al Comitetului
administrativ a introdus în scolile pe care le-a înIiintat si le-a condus doar câtiva ani manuale scolare
de prima mâná apartinând unor autori consacrati atât din Transilvania cât si de peste munti dupá care
au învátat generatii întregi de elevi. Din slova acestora elevii au deprins cunostinte temeinice care le-au
deschis orizontul cultural si le-au Iormat dorinta de a sti de a cunoaste de a milita pentru înIáptuirea
idealului national. Circulatia intensá a literaturii didactice în ambele sensuri peste Carpati a contribuit
la pástrarea unitátii de limbá si de culturá între toti Iiii aceluiasi neam.
De asemenea meritá subliniat Iaptul cá unii dintre învátátorii scolilor grániceresti cu toate
greutátile pe care le-au avut de învins într-o societate ostilá la tot ceea ce era românesc si-au
consacrat bruma de timp liber si pentru redactarea unor materiale didactice unele dintre acestea
Iiind Iolosite în scolile în care îsi desIásurau activitatea.



Explanation of the figure

Fig. 1 The textbooks used in the Frontier Guard's Schools on the territory oI the Iormer
Regiment oI Orlat (1871-1921).

60
O. Ghibu op. cit. p. 301; V. Popeangá Scoala romaneascà din Transilvania in perioada 1867-1918 ¸i lupta
sa pentru Unire Bucuresti 1974 p. 95-96.
61
Ibidem p. 97.
62
Ibidem.
63
ANSb FSG doc. 337/18 martie 1876; P. Conda Drepturile ¸i datorintele invàtàtorilor confesionali romani
Sibiu 1901 p. 55.
64
Ga:eta Oficialà a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului ¸i pàrtilor romane din Ungaria nr. 5 din 18
ianuarie 1919 p. 18.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


250














































Fig. 1 Manuale Iolosite în scolile grániceresti de pe teritoriul Iostului Regiment de la Orlat
(1871-1921).


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


251

CALENDARE ORÄ$TIENE ÎN COLECTIA MUZEULUI DEVEAN
Gherghina Boda-Ghena
-


Résumé Les calendriers dOrà¸tie dans la collection de Musee de Deva. Les calendriers peut être consideres une
page tres belle de la creation litteraire et journalistique qui a paru dans l`aurore de la culture roumaine.Iles reIlechent et
revelent des aspects divers de la vie quotidien de l`homme iles ont un caracter eminemment populaire. Initialement les
calendriers avaient un contenu mystique au long du temps ils se transIorment et publient des articles scientiIiques et
litteraires qualitativement superieurs qui reIlechent en Iait les changements sociales et de la mentalite des hommes.
Les calendriers roumaines ont ete imprimes dans la premiere demi du XVIII
eme
siecle bien que en manuscrit sont conus
encore du XVII
eme
siecle. La collection des periodiques du Musee de la Civilisation Dacique et Romaine de Deva
enveloppe quelques calendriers imprimes a Orástie entre l`annees 1908-1928 a savoire: 9 numeros des «Le calendrier
National et «Feuille interesant» 2 numeros du «Le calendrier interesant» et 1 numero du «Le calendrier National». Ces
calendriers sont importants parce qu`ils nous aident a connaitre de physionomie materielle et morale de notre peuple ils
etant veritables Iresques sociales. De plus ils sont sources de documentation puor les divers specialists: historiens
philoloques linguistes psycholoques socioloques etc. comme un moyen de diIusion de la creation nationale.

Calendarele pot Ii privite ca unele dintre cele mai Irumoase creatii literare si jurnalistice apárute
în zorii culturii românesti. ReIlectând si relevând aspecte diverse ale vietii cotidiene ale omului ele au
un caracter eminamente popular. Initial au apárut în orasele cu o veche traditie culturalá Iasi Brasov
Arad Cluj s.a. apoi în cele mai neasteptate orásele si târguri de provincie Orástie Násáud
Hunedoara Lugoj Gherla s.a. Au cunoscut o Ioarte mare ráspândire ele putând Ii gásite în cele mai
îndepártate colturi ale tárii Iiind citite individual sau lecturate de comunitáti întregi de români.
Din punct de vedere etimologic notiunea de calendar sau almanah îsi are rádácinile atât în
lumea latiná cât si în cea arabá. Aceastá notiune a suscitat vii dispute în rândul specialistilor
acestia acceptând douá Iiliatii
1
: cea latiná care considerá termenul o creatie a latinei medievale
,almanachus¨ care provine din grecescul ,salmenakon¨ si care la rândul sáu provine dintr-un
etimon egiptean care înseamná ,calendar¨. A doua Iiliatie se regáseste în lumea arabá presupusa sa
origine Iiind un Iel de toponim comun ,al-manach` desemnând locul unde erau lásate cámilele
caravanelor sá se odihneascá prin extensie ajungându-se la ,popas¨ care prin semantismul dilatat
include ideea de ,taiIas povestire s.a.¨. Aceste opriri ale caravanelor includeau si activitáti de
cercetare a astrelor a viitorului sau a mersului vremii.
Luând în considerare aceste inIormatii este perIect explicabilá compozitia primelor calendare. În
vechime acestea cuprindeau ca parte de început un material pur calendaristic care se reIerea la cele 12
luni ale anului cu zilele si sárbátorile sale urma apoi o parte astronomicá care includea prevestirea
timpului un Iel de buletin meteorologic inIormatii despre eclipse lungimea zilei si a noptii în Iiecare
luná Iazele lunii s.a. un material astrologic (pronosticuri reIeritoare la diverse evenimente istorice
politice zodiace etc.) si în Iine un material instructiv si distractiv. Cu timpul însá continutul predilect
mistic al acestor calendare se schimbá se completeazá cu materiale stiintiIice si literare calitativ
superioare care reIlectá în Iapt schimbárile sociale si de mentalitate ale oamenilor
2
.
Din punct de vedere istoric calendarele sunt cunoscute încá din evul mediu primele atestári Iiind
la greci apoi la chinezi si arabi. În Europa si-au Iácut aparitia în secolul al XV-lea odatá cu

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
Georgeta Ráduicá Nicolin Ráduicá Dictionar bibliografic. Calendare ¸i almanahuri romane¸ti (1731-1918)
Bucuresti 1981 p. 1.
2
Mircea Tomescu Calendarele romane¸ti (1733-1830) Bucuresti 1957 p. 5.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


252
descoperirea si ráspândirea tiparului. Dacá initial acestea aveau un puternic caracter mistic cu timpul s-
au detasat de misticism cápátând trásáturi stiintiIice realiste laice. În Iaza de debut a calendarelor
multe au Iost publicate de cátre astrologi celebrii ai vremii cum ar Ii Bauschneider în Germania (1447)
3

Nostradamus în Franta (1506) Matheus Lausberg în Germania (1636) Lilly în Anglia (1644) s.a.
Calendarele în limba româná se tipáresc în prima jumátate a secolului al XVIII-lea desi în
manuscris ele erau cunoscute încá din secolul al XVII-lea. Primul calendar în limba româná îi
apartine lui Ioan Românul sau Ioan Frâncul pe care l-a realizat la comanda lui Constantin
Brâncoveanu calendar în care erau incluse numeroase preziceri reIeritoare la evenimente politice
4
.
Colectia de periodice a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva cuprinde si câteva calendare
tipárite la Orástie între anii 1908-1928 si anume: 9 numere din Calendarul National al ,Foii interesante`
(1908 1911 1914 1923-1928) tipárite la TipograIia ,Libertatea¨ 2 numere din Calendarul Interesant
(1917 1919) publicate de TipograIia ,Modernᨠsi 1 numár din Calendarul National (1909).
Calendarul National al ,Foii interesante` este structurat pe douá párti: partea de început
care include inIormatii strict calendaristice (anul cu cele 12 luni caracteristici si povete pentru
Iiecare luná sárbátori si zile schimbátoare ,umblarea vremii¨ adicá date meteorologice ,vedenii
ceresti¨ sau Ienomene astronomice cum ar Ii ,întunecimile¨ (eclipsele de soare sau de luná). Tot în
aceastá parte gásim inIormatii despre Iamilia regalá despre tári si domnitori de pe toate
continentele sárbátorile nationale si bisericesti precum si o gamá largá de date despre postá
telegraI si teleIon atât din tará cât si din stráinátate. Datele oIerite constituiau pentru burghezia
româná o adeváratá scoalá comercialá. Din aceste calendare aIlau românii lista târgurilor cursul
postelor spre diverse orase tariIele practicate ,schimbul de bani¨ si cursul lor în diIerite tári costul
pachetelor si al timbrelor pentru diverse zone s.a.
Partea a doua a calendarelor o gásim sub denumirea de ,parte literará¨. Este improprie aceastá
denumire deoarece aceastá parte avea un caracter enciclopedic relevat de marea diversitate a
inIormatiilor oIerite. Literatura propriu-zisá era reprezentatá de poezii publicate atât de nume
consacrate cum ar Ii Elena Farago
5
(Flori tar:ii) St. O. IosiI
6
(In¸irà-te màrgàrite, Printului Carol,
Fragment) Zaharia Stancu
7
(Rugà) Dimitrie Anghel
8
(Poporale spaniole) cât si de nume mai putin
cunoscute George Roticá
9
(Ruga rà:e¸ilor de peste Prut) George si Cornelia din Moldova
10
(La horà,
Cumpànà, Toamna) Elena din Ardeal
11
(Aurel Jlaicu) s.a. Sunt prezente în numár mare povestile
12

(Bràduletul, Trei sur:i, Spovedania, Ràsplata ¸arpelui etc.) cele mai multe moralizatoare Iabulele si
pildele
13
(Boul ¸i tantarul, La spovadà, Pentru un cane, Din istetimile poporului, Povestea unui caine
turbat, Intelepciunea ciobanului) ,poporalele¨ sau poeziile populare
14
traducerile
15
din slavá englezá
arabá rusá Irancezá (Roata de tors, Legendà mahomedanà, Làcusta ¸i pàianfenul, Legendà din Tunis,
Inelul reginei din Saba, Poveste dupà Tolstoi etc.).
RásIoind paginile acestor calendare observám cá materialul literar era atent selectionat acest
lucru Iiind perIect plauzibil având în vedere scopul culturalizárii românilor prin intermediul
calendarelor. Se urmárea educarea páturilor largi de români în spiritul respectului Iatá de muncá al
responsabilitátii hárniciei onestitátii credintei omeniei dreptátii. Pe Iondul culturalizárii aceste
calendare au modelat personalitáti si caractere au încercat schitarea unui portret psiho-etnic al
românilor în pas cu noile vremuri.

3
Andre Blum Les origines du papyer, de l´imprimerie et de la gravure, Paris 1935 p. 71.
4
Nicolae Cartojan Càrtile populare in literatura romaneascà Partea I Bucuresti 1929 p. 180-183.
5
Calendarul National al ,Foii interesante` (1908) p. 11
6
Calendarul national al ,Foii interesante` (1911) p. 66-69; (1914) p. 57 (1914) p. 89.
7
Calendarul National al ,Foii interesante` (1926) p. 43.
8
Ibidem (1925) p. 44.
9
Ibidem (1911) p. 52.
10
Ibidem (1911) p. 64.
11
Ibidem (1914) p. 66.
12
Ibidem (1908) p. 64-71 82-86; (1923) p. 50-54; (1924) p. 60-65 etc.
13
Ibidem (1928) p. 78 si urm.
14
Ibidem (1911) p. 97 si urm.
15
Ibidem (1911) p. 78-94; (1925) p. 30 65-75; (1928) p. 70-77 si urm.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


253
Materialele cu continut istoric au urmárit cultivarea patriotismului a mândriei nationale pentru
realizárile românilor atât din tará cât si din stráinátate a iubirii Iatá de neam si tará a constiintei
nationale. Unele materiale preamáreau Iaptele strábunilor
16
(Marii no¸tri stràbuni Decebal ¸i Traian,
Din trecutul mare al neamului, Ie¸it din minti, de durere pentru neamul sàu Avram Iancu) sau ale
eroilor nationali
17
(Biruitorul de la Beiu¸, Dr. Ioan Mihu, Aurel Jlaicu) altele încercau sá explice unele
evenimente politice contemporane cum ar de exemplu rázboiul mondial. În paginile calendarelor
gásim o serie de articole de rázboi în care pe de o parte sunt relatate succesele de pe Iront ale soldatilor
români iar pe de altá parte sunt dezváluite consecintele dureroase ale acestuia pentru toti participantii la
acest rázboi cáci la urma urmei si învingátorii si învinsii si-au plátit tributul de vieti umane pe altarul
rázboiului
18
(Romania prin:and arma pentru apàrarea va:ei ¸i màrirea hotarului sàu', Minunatul pod
peste Dunàre la Corabia, Capelà de camp, In fata Dobriciului, Japorul ,Dacia` in fata Balcicului,
Po¸ta romanà in cadrilater, Armata romanà norocul obositilor soldati bulgari, Urmele vitefilor làsate
sà se va:à prin Bulgaria, Din prinsoare la Germani).
Articolele si ilustratele despre Iamilia regalá (Regina Elisabeta la asilul de orbi, Jatra
luminoasà, Cavaleria romanà defiland la 10 Maiu la Bucure¸ti inaintea regelui, Regina Maria in
fabrici cu lucràtori, Regele Ferdinand I la moartea sa)
19
relevá sentimentele de care erau animati
românii Iatá de aceasta. Iatá de pildá cum era relatatá vizita reginei Maria din anul 1928 în
Iabricile americane în care a întâlnit si lucrátori români: ,Tot asa pe aiurea a Iost primitá Regina
României cu multá cáldurá. Parcá Americanii tráind în ,democratia¨ lor adesea rece si seacá le-a
Iost dor de-a mai vedea o persoaná pusá mai presus de celelalte cum e regina noastrá mândrá si
luminatá si totusi atât de ,democratá¨
20
.
Alte articole apárute în anii 1926-1927 sunt dedicate activitátii si adeptilor Ligii Apárárii
National Crestine. Acestea sunt puternic apologetice si antisemite ceea ce demonstreazá orientarea
pro-legionará a autorilor articolelor.
Din aceste materiale se poate desprinde cu usurintá mentalitatea oamenilor acelor vremuri
pozitia lor Iatá de anumite evenimente politice perceptia acestor evenimente de cátre cei multi. Iar
în acest proces de Iormare si inIluentare a opiniei publice presa ocupá un loc deloc de neglijat.
Tot în paginile calendarelor vom gási glume anecdote curiozitáti din lumea animalá
stiintiIicá
21
popularizarea noilor descoperiri
22
stiri despre dezastre naturale
23
povete economice
24

evenimente nationale importante
25
etc.
Calendarul National pe anul 1909 are o structurá aproape identicá cu cea a Calendarului
National al ,Foii interesante` cuprinzând aceleasi párti calendaristicá si literará cu articole
istorice
26
(Cum a fost Sarmi:egetusa?, Locurile sfinte Ierusalimul) traduceri
27
(Istorioarà din
Orient) povesti
28
(Badea Màcelarul) poezii
29
(Zile rele de O. Goga) descoperiri stiintiIice si
medicale
30
(Bravurile ¸tiintei, minunile ¸tiintei medicale operatii estetice) sIaturi economice
31

(Sfaturi economice, De vorbà cu ai casei povete economice) etc.
Calendarul Interesant are o structurá asemánátoare celorlalte calendare cu deosebirea cá
partea a doua se numeste ,Partea de învátáturá si petrecere¨ care cuprinde o mare diversitate de

16
Ibidem, (1908) p. 54-63; (1911) p. 30-33; (1923) p. 57.
17
Ibidem, (1908) p. 9; (1911) p. 40-45.
18
Ibidem, (1914) p. 70-85; (1923) p. 40-48.
19
Ibidem, (1908) p. 21; (1928) p. 71 p. 45; (1923) p. 9-15.
20
Ibidem, (1928) p. 71.
21
Ibidem, (1908) p. 15; (1924) p. 44 46 50 59-60; (1926) p. 44-53 76.
22
Ibidem, (1908) p. 35.
23
Ibidem, (1911) p. 55.
24
Ibidem, (1911) p. 98; (1914) p. 45-52.
25
Ibidem, (1911) p. 53-56; (1923) p. 9-15; (1924) p. 1-2 22; (1926) p. 25-41; (1928) p. 45-49-53.
26
Calendarul National (1909) p. 53-61.
27
Ibidem, p. 63-64.
28
Ibidem, p. 68-71.
29
Ibidem, p. 66-67.
30
Ibidem, p. 72-73 87.
31
Ibidem, p. 93 100.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


254
inIormatii. În prima parte aláturi de inIormatii calendaristice putem gási si inIormatii utile pentru
crescátorii de animale date ordonate într-un tabel care se reIerá la termenele de gestatie ale
animalelor domestice
32
.Partea a doua cuprinde poezii poporale
33
pilde
34
inIormatii privind
materialul rulant al cáilor Ierate române
35
inIormatii juridice
36
etc.
Pentru explicarea unor neologisme des uzitate în limbaj se oIerá un ,mic dictionar¨ explicativ.
De exemplu beligerant se explicá ca ,purtátor de rázboiu¨ lozincá (nemteste Losung) ÷ ,vorbá de
recunoastere între soldati (parolá). În viata civilá lozincá aratá scopul unor Iapte comune ale
oamenilor societátii. De exemplu ,Totul pentru natiune¨ si alte cuvinte Irumoase¨
37
etc.
Continutul acestor calendare este întregit de glume aIorisme lista târgurilor din Ardeal si
Ungaria reclame publicitare pentru diverse Iirme materiale medicamente etc.
Dacá astázi ni se par desuete sau chiar un cocktail inIormativ aceste calendare au avut
importanta si rolul lor social si cultural care nu poate Ii omis sau neglijat. Ele ne ajutá la
cunoasterea Iizionomiei materiale si morale a poporului român constituind adevárate Iresce sociale.
În aceste calendare îsi gásesc sursa de documentare o serie de specialisti cum ar Ii istoricii
lingvistii Iilologii istoricii presei sociologii psihologii s.a. De asemenea calendarele oIerá cele
mai diverse si neasteptate date Iie cá ele se raporteazá la studiul agriculturii meseriilor industriei
comertului transportului etc. Iie cá se reIerá la viata cotidianá practicá a claselor si categoriilor
sociale radiograIiind credinte moravuri mentalitáti gusturi surprinzând în plenitudinea sa
procesul de nastere si dezvoltare a societátii moderne.
Si nu în ultimul rând calendarele au constituit un mod de diIuzare a creatiei nationale o rampá de
lansare si popularizare a operei multor prozatori si poeti cunoscuti. Chiar dacá uneori autenticul a stat
aláturi de diletantism nimic nu stirbeste valoarea acestor publicatii. Ele au constituit totodatá o Iortá de
propagandá deosebitá ráspândind cu repeziciune idei noi si idealuri datoritá în primul rând publicului
vast si eterogen precum si celei mai mari circulatii din toate timpurile.
Prin deosebita lor importantá socialá si culturalá calendarele si-au ocupat locul binemeritat în
istoria culturii românesti constituind una dintre cele mai Irumoase pagini ale sale.



32
Calendarul Interesant (1917) p. 18.
33
Ibidem p. 23 (1919) p. 28-29.
34
Ibidem p. 106; (1919) p. 41-44 47 54-55.
35
Ibidem p. 29.
36
Ibidem p. 30.
37
Ibidem p. 101.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


255

REVUE DE TRANSYLVANIE,
TRIBUNÄ A ANTIREVIZIONISMULUI ROMANESC PESTE
HOTARE
Liviu Lazàr
-


Résumé Revue de Transylvanie, tribune de lantirevisionnisme roumain a letranger. L`action de combattre le
revisionnisme hongrois a devenue eIIicace apres la constitution de la Ligue Antirevisionniste roumaine en special le
Comite Regional pour la Transylvanie de Cluj. Ici est apparu Revue de Transylvanie avec le but de relever les
arguments scientiIiques contre le revisionnisme. Cette revue a ete la plus importante apparition dans ce domaine. L`idee
a appartenu a l`historien Silviu Dragomir. La Ionction de redacteur en cheI a appartenu a deux grands hommes de
sciences de cette ville D.D.Rosca et I.Craciun. Les etudes avec caractere antirevisionniste ont etes publies dans la revue
par les specialistes reputees dans le domaine de l`histoire droit international politologie geographie economie
statistique ethnographique etc. Revue de Transylvanie est apparu entre 1934 et 1945 en 23 volumes avec 200 et 300
pages et a ete envoyee gratuit en etranger aux personnalites politiques culturelles et scientiIiques pour connaître la
verite sur ce probleme. Revue de Transylvanie et les autres publications apparues sur l`egide du Comite Regional pour
la Transylvanie de la Ligue Antirevisionniste roumaine par la valeur et l`autorite scientiIique et par l`eIIort de diIIusion
en pays et en special en etranger a apporte de grands services au cause roumaine.

ÎnIiintarea organizatiei regionale pentru Transilvania a Ligii Antirevizioniste Române a
determinat sporirea eIicientei actiunilor cu caracter antirevizionist în aceastá parte a tárii. Din
punctul de vedere al metodelor si mijloacelor de actiune antirevizionistá Iolosite de comitetul din
Cluj si de sectiile acestuia trebuie sá subliniem în primul rând diversitatea lor datoratá încercárii de
a se opune propagandei revizioniste prin toate mijloacele posibile.
Prima grijá a conducátorilor miscárii antirevizioniste din Transilvania a Iost determinatá de
preocuparea pentru elaborarea unor materiale si publicatii proprii capabile sá dea o replicá puternicá
propagandei revizioniste. Erau avute în vedere cártile brosurile ziarele revistele si calendarele cu
continut antirevizionist menite sá combatá propaganda revizionistá în tará si în stráinátate.
Desi nu a apárut sub auspiciile Comitetului Regional din Cluj cea mai importantá publicatie
antirevizionistá pentru stráinátate a Iost ,Revue de Transylvanie¨ atât prin valoarea materialelor
continute cât si prin autoritatea stiintiIicá a celor care au colaborat la aceastá revistá.
Apreciind initiativa istoricului clujean Silviu Dragomir Comitetul Regional inIorma
conducerea Ligii Antirevizioniste Române de la Bucuresti la 28 septembrie 1934 despre acest
eveniment editorial deosebit. Se mentiona cá primul numár trimis Iorurilor conducátoare din
stráinátate si personalitátilor marcante a impresionat mult si a adus reale servicii cauzei românesti.
1

În continuare conducerea Comitetului Regional mentiona cá Ungaria a sprijinit timp de 15
ani cu câteva miliarde publicatiile revizioniste destinate stráinátátii si propunea ca L.A.R. sá
sprijine cât mai temeinic singura publicatie stiintiIicá de contrapropagandá care se trimitea gratuit
în stráinátate la 1000 de adrese la biblioteci gazete reviste si la personalitáti de seamá
2
.
Din corespondenta purtatá de Silviu Dragomir cu membrii Comitetului Regional rezultá Ioarte
clar cá acest organism a sprijinit permanent aceastá tribuná a antirevizionismului stiintiIic
românesc. AstIel într-o scrisoare din 30 august 1934 adresatá presedintelui C.R. Ioan Lupas se

-
Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara str. Gh. Baritiu nr. 2 cod 330065 Deva.
1
Arhivele Nationale Filiala Cluj Fond Liga Antirevizionistá Româná Dosar 54 / 1934-1939 I. 22.
2
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


256
aráta cá revista îsi propunea sá ráspundá actiunii de ponegrire a propagandei dusmane si sá apere în
Iata opiniei europene teza Transilvaniei românesti
3
.
Revista a Iost pusá sub auspiciile ASTREI care i-a acordat Iondul initial ca sá poatá Iace Iatá
primelor cheltuieli. Se preconiza în continuare un sprijin din partea publicului si o încurajare a
oIicialitátilor a cáror datorie propriu-zisá era sá se îngrijeascá de asemenea publicatii care ar apára
patrimoniul national. Publicul românesc n-a ráspuns însá acestui apel iar ministerul de externe a acordat
o subventie care de abia era suIicientá pentru a acoperi cheltuielile pentru un singur numár al revistei
4
.
În acest context Silviu Dragomir a Iácut apel la organizatia regionalá a L.A.R. din
Transilvania pentru a recomanda revista membrilor ei si a Iace câte un abonament pentru Iiecare
organizatie localá
5
. Abonamentul anual pentru persoane particulare si scoli era la 600 lei de la
suma de 2.000 lei cât costa revista
6
.
Ráspunzând apelului Comitetul Regional din Cluj întrunit la 17 septembrie 1934 a hotárât ca
toate comitetele judetene din Ardeal si Banat sá contribuie la sustinerea revistei cu câte un abonament de
sprijin de 2000 lei iar organizatia din Cluj cu 2 abonamente.
7

Din dárile de seamá anuale rezultá Iaptul cá regionala Transilvania a L.A.R. a acordat în
urmátorii 3 ani începând cu 1935 o subventie anualá de 25.000 lei pentru ,Revue de Transylvanie¨
8
.
Subventii bánesti au mai Iost acordate în Iiecare an si buletinului antirevizionist ,Observator¨
care prelua si traducea în limba româná inIormatiile din presa mondialá extrase de agentia de presá
,Argus International¨ de la Geneva
9
.
Din analiza bilanturilor Iinanciare anuale rezultá cá organizatia L.A.R. din Transilvania a
alocat în Iiecare an sume importante pentru a ajuta presa si în general toate publicatiile cu caracter
antirevizionist
10
.
Aparitia prestigioasei ,Revue de Transylvanie¨ nu ar Ii Iost posibilá Iárá stáruinta
proIesorului Silviu Dragomir de a obtine sumele necesar publicárii.
Functia de redactor seI a apartinut unor personalitáti ale universitátii clujene ca D.D. Rosca
apoi din 1936 Ioachim Cráciun si din 1944 Gheorghe SoIronie .
Studiile cu caracter antirevizionist publicate în Revue Transylvanie au purtat semnátura unor
reputati specialisti care au acoperit toate domeniile stiintei atacate de propaganda revizionistá.
În domeniul istoriei contributiile lui I. Lupas S. Dragomir Z. Pâclisanu si I. Schiopu au
Iácut cunoscute lumii stiintiIice adevárurile permanentei istorice românesti în spatiul intra-carpatic
spulberând cu usurintá argumentele contraIácute ale propagandei revizioniste.
Studiile de drept international publicate de C. I. Bardosi L. Somesan si mai ales Gh.
SoIronie au demonstrat imposibilitatea revizuirii tratatelor de pace în contextul normelor si
uzantelor internationale bazate pe principiile care státeau la baza Societátii Natiunilor.
Contributiile în domeniul politologiei semnate de D. D. Rosca O. Ghibu C. I. Codarcea si I.
Mateiu au evidentiat politica de Iortá pe care a adoptat-o Ungaria în domeniul relatiilor internationale
care a contribuit la deteriorarea climatului de pace instaurat prin sistemul de la Versailles.
În domeniul geograIiei studiile lui G. Vâlsan L. Somesan V. Puscariu si V. Merutiu au combátut
tezele revizioniste care sustineau cá tratatul de la Trianon a distrus unitatea geograIicá a Ungariei.
Aceeasi caracteristicá au avut studiile reIeritoare la domeniul economic si al relatiilor sociale
publicate în ,Revue de Transylvanie¨ de: V. Jinga N. Sáulescu T. Nichiciu Al. Dobosi si V. Nistor .
Statistica a constituit domeniul în care au excelat studiile publicate de S. Manuilá St.
Manciulea V. Dima si P. Vlad. Datele si ciIrele extrase din recensámintele mai vechi sau mai noi

3
Ibidem, Dosar 35 / 1934-1935 I. 3.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
6
Ibidem, Dosar 54 / 1934-1939 I. 22.
7
Ibidem.
8
Ibidem, Dosar 46 / 1934-19037 I. 129.
9
Ibidem.
10
În darea de seamá despre gestionarea Iondurilor pe 1935 la rubrica ajutoare la diIerite ziare si reviste era
trecutá suma de 107.000 lei (ibidem Dosar 51 / 1934-1938 I. 7). În 1936 suma alocatá acelorasi scopuri era de 96.900
lei iar în 1937 de 53.800 lei (Ibidem Dosar 51 / 1934-1938 I. 241 si 295).
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


257
recunoscute ca obiective în cercetarea stiintiIicá internationalá au inIirmat teoriile propagandei
revizioniste reIeritoare la vechimea si numárul românilor în Transilvania sau la presupusul regim de
discriminare a minoritátii maghiare din România.
Studiile cu caracter etno-lingvistic publicate în revistá de S. Puscariu N. Dráganu R. Vuia I.
M. Peter P. Râmneantu au adus argumentele toponimiei hidronimiei onomasticii etnograIiei si
Iolclorului pentru a demonstra tráinicia elementului românesc în Transilvania.
Cercetárile întreprinse în domeniul istoriei învátámântului de A. Caliani si P. Petrinca au Iost
încheiate cu studii argumentate asupra a ceea ce a însemnat învátámântul românesc din
Transilvania înainte si dupá 1918. A Iost abordatá statistic si evidentiatá discrepanta dintre
învátámântul în limba materná a minoritátii române din Ungaria si cel al minoritátii maghiare din
România care s-a dezvoltat cu mult peste ceea ce prevedea Tratatul minoritátilor.
Contributii deosebite privind critica propagandei revizioniste ungare prin artá au adus
studiile publicate de C. Petranu V. Vátásianu si O. Beu. Preocuparea istoricilor de artá
transilváneni s-a îndreptat si spre evidentierea contributiei românesti la dezvoltarea Ienomenului
artistic în Transilvania pentru a combate teoriile nestiintiIice revizioniste care sustineau ideea
inIerioritátii culturale si artistice a românilor Iatá de maghiari sasi si secui.
Paginile cunoscutei ,Revue de Transylvanie¨ au continut studii si articole si din alte domenii
ale stiintei atacate de propaganda revizionistá precum si prezentári ale lucrárilor care au apárut în
revistá. În cuprinsul revistei erau prezentate si critici obiective la adresa lucrárilor cu continut
revizionist publicate în Ungaria sau în altá parte a lumii.
Din cele prezentate reiese cu prisosintá cá ,Revue de Transylvanie¨ si celelalte publicatii
subventionate de C.R. prin valoarea si autoritatea stiintiIicá dar si prin eIortul de ráspândire în tará
si mai ales în stráinátate au adus reale servicii antirevizionismului românesc.
Credem cá sunt suIiciente exemplele prin care am demonstrat cá datoritá sprijinului moral si
mai ales material al Comitetului Regional pentru Transilvania al L.A.R. din Cluj au apárut în tará si
în stráinátate numeroase publicatii si cárti de mare valoare stiintiIicá ele dând o ripostá Iermá si
autorizatá propagandei revizioniste. În continuare vom prezenta lista celor mai importante cárti de
acest gen apárute în tará si în stráinátate în perioada interbelicá.
Lista reproduce întocmai un inventar al cártilor cu continut national antirevizionist si
anticomunist prezentat în calendarul pe 1937 al Comitetului Regional pentru Transilvania al L.A.R.:
- T. Albani ,Leul de la Sisesti viata si luptele nationale ale párintelui Vasile Lucaciu¨;
- I. Báltariu¨Institutii juridice în Transilvania¨;
- R. Cernea ,La Roumanie et le revisonnisme¨;
- Al. Cisar ,România atlas¨;
- C. I. Codarcea ,Le littige roumano-hongrois¨;
- V. Cornea ,Miscarea revizionistá din Anglia si chestia Transilvaniei¨;
- I. Cráciun ,Activitatea stiintiIicá la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj în primul
deceniu (1920-1930)¨;
- G. Ferenczy ,Mi az igazsag Az Erdely magyarosag es revizionismus¨;
- S. Fenyes ,Ungaria revizionistá (traducere de L. Iliescu si E. Dáianu)¨;
- O. Ghibu ,Revizionismul maghiar¨ ;
- ,Activitatea catolicismului unguresc si SIântul Scaun în România întregitá¨;
- A. Gociman ,Românii si revizionismul maghiar¨;
- ,Mácelul de la Belis din 1918¨;
- ,Probleme românesti¨;
- ,Chemarea istoricá a României si pericolul comunismului;
- I. Lupas¨Unitatea etnicá a României Iatá de revizionism¨;
- ,Temeiurile unirii tuturor românilor¨;
- ,La chutte de la monarchie Austro-Hongroise et la liberation de Transylvanie¨;
- ,L' individualite historique de la Transylvanie;
- ,The revisionist movement shown to be illusory and without substance¨;
- St. Manciulea ,Granita de vest a României (studiu istorico-geograIic)¨;
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


258
- St. Metes ,Le probleme des Sicules en Roumanie¨;
- G. Moroianu ,Les luttes des roumains transylvains pour la liberte et l`opinion europeenne¨;
- Al. Nicorescu ,Pámântul strábun (poezii)¨;
- D. Passalega ,Revizuirea tratatelor¨;
- A. Popescu C. Orásianu , Vechimea românilor în Transilvania si comunismul ungar¨;
- I. Popescu ,Un ami de la Roumanie Louis Marin¨;
- V. Scurtu ,Probleme nationale la granita de vest¨;
- R. Seisanu ,La Roumanie. La terre Roumaine a travers les âges (atlas istoric geograIic
etnograIic si economic)¨;
- G. SoIronie ,Principiul nationalitátilor în Tratatele de pace din 1919-1920¨;
- ,Stat national în revizionism sub regimul Societátii Natiunilor¨;
- ,Actele de liberá determinare din 1918 Iundament juridic al unitátii nationale¨;
- G. Sáulescu ,Tratatul de la Trianon si actiunea antirevizionistá¨
11
.
Un numár însemnat din aceste cárti au Iost trimise gratuit celor 647 organizatii
antirevizioniste din Transilvania bibliotecilor sátesti si diIeritelor societáti culturale din alte párti
ale tárii în special cáminele culturale ale Fundatiei regale ,Regele Carol al II-lea din Basarabia¨
12
.
Ele au Iost trimise personalitátilor politice culturale si stiintiIice din stráinátate pentru a contracara
propaganda revizionistá ungará.
,Revue de Transylvanie¨ si asemenea lucrári au constituit un aport deosebit la dezvoltarea
antirevizionismului stiintiIic românesc în perioada interbelicá în tará si în stráinátate.


11
Calendar al L.A.R. pe 1938 Comitetul Regional pentru Transilvania Cluj p. 149.
12
Ibidem.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


259

ÎNVÄTÄMANTUL SECUNDAR DE FETE
ÎN ORA$UL ORÄ$TIE ÎN PERIOADA INTERBELICÄ
Marius Bârlianu
-


Abstract The secondary Girl School System in Orastie town during the inter war period. The secondary Romanian
school system Irom Transylvania beIore December Iirst 1918 represented a complex and diverse Iresco being
inIluenced by the policy oI the Austro-hungarian guvernamental groups. The Romanian people were represented only
by Iour high schools Ior boys and Iive non-conIessional secondary schools Ior girls all oI them being supported by
the Church. The years aIter the First World War represented a hard-working period Ior the reconstruction oI the country
and the administrative union oI the Romanian nation. Following the decision adopted by the Principle Council there
was a raise oI the number oI secondary schools in Transylvania. The Irame oI the development oI this type oI
instruction is established by the ,Law Ior the secondary school system¨ Irom May 15
th
1928. It is remarkable in this
way in the Hunedoara district the evolution oI the ,Despina Doamna¨ Middle School Ior Girls Irom orastie town. This
school had a continuos development thanks to the local authorities and its citizens too there was the desire Ior culture
assisted by the Governments oI the united Romania. It was promoted a good quality scientiIic system oI education so
the she-graduates were well prepared to attend a superior school level.

Învátámântul secundar românesc din Transilvania de pâná la 1 decembrie 1918 prezenta un
tablou complex si variat purtând amprenta politicii cercurilor guvernante austro-ungare. Românii
erau reprezentati doar prin patru licee (Blaj Beius Brasov Násáud) un gimna:iu (Brad) si cinci
¸coli civile de fete toate create si sustinute de cátre cele douá biserici nationale: ortodoxá si greco-
catolicá. Nu exista nici o scoalá româneascá de stat în timp ce statul austro-ungar sustinea 25 de
licee si 66 de scoli civile cu limba de predare maghiará.
Anii care au urmat primului rázboi mondial au constituit o perioadá de muncá pentru
reIacerea si dezvoltarea economicá a tárii si pentru uniIicarea administrativá a statului român. În
perioada 1918-1920 problemele învátámântului au intrat în sIera de activitatea a Consiliului
Dirigent pentru Transilvania. În consecintá în cadrul Consiliului a Iost creat Resortul Cultelor si
Instructiunii Publice în competenta cáruia au intrat toate chestiunile privitoare la educatia din
Ardeal organism condus de Vasile Goldis (decembrie 1918 martie 1919) si Valeriu Braniste
(martie 1919 aprilie 1920). Dupá desIiintarea Consiliului Dirigent problemele învátámântului trec
în competenta Directiei Generale a Instructiunii Publice din Cluj care Iunctiona în cadrul
Ministerului Instructiunii Publice din Bucuresti. Aceastá Directie este desIiintatá în 10 Iebruarie
1923 în acel an începând epoca uniIicárii si legiIerárii învátámântului în general.
Revenind la perioada guvernárii Consiliului Dirigent trebuie mentionate másurile luate de
Resortul Instructiunii pentru organizarea unui sistem de învátámânt care sá corespundá conditiilor
istorice noi. Trebuia sá Iie mentinut ceea ce devenise un bun câstigat în învátámântul transilvánean
înláturat ce nu era în concordantá cu necesitátile prezentului totul de o asa manierá încât treptat sá se
ajungá la uniIormizarea învátámântului din Ardeal cu cel din vechea Românie. Pentru ca aceste principii
sá-si gáseascá aplicabilitatea trebuiau învinse o serie de impedimente de ordin material ca: lipsa de
localuri scolare material didactic pierdut o lipsá acutá de personal didactic lipsa manualelor scolare.
În conIormitate cu principiul general Resortul Instructiunii a decis la 3 ianuarie 1919 trecerea
sub controlul sáu a tuturor scolilor secundare de stat cu întreg inventarul lor. Prin circulara din 29

-
Liceul Teoretic Traian Str. Titu Maiorescu nr. 30 cod 330126 Deva.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


260
decembrie 1919 Resortul dispune introducerea limbii române ca obiect obligatoriu pentru elevii
români precum si înlocuirea istoriei si geograIiei Ungariei cu ale României
1
.

În urma discutiilor purtate între 23-28 Iebruarie 1919 de Comitetul Uniunii ProIesorilor
ardeleni cu reprezentantii Resortului de Instructiune s-au stabilit urmátoarele tipuri de scoli: liceul
cu 8 clase de pâná atunci scolile reale si scolile secundare inIerioare (gimnaziul inIerior si scoala
civilá). Programa analiticá elaboratá în toamna lui 1919 realiza o apropiere de scolile din vechea
Românie. Pentru liceele de Iete s-a adoptat chiar programa similará din vechiul Regat
2
.

Pentru a sprijini material scolile secundare prin circulara din 31 iulie 1919 s-a dispus înIiintarea
EIoriilor Scolare a cáror sarcini erau: întretinerea în bune conditii a localurilor scolare crearea
conditiilor Iavorabile de studiu si trai pentru elevi încadrarea scolilor cu cadre didactice pregátite
3
.
Pentru recrutarea corpului didactic Resortul de Instructiune s-a adresat proIesorilor ardeleni
trecuti în România celor aIlati în serviciul statului maghiar proIesorilor pensionari studentilor ce
au urmat cel putin patru semestre la Facultatea de Litere sau de Stiinte absolventilor Academiilor
teologice învátátorilor si preotilor care în urma unor cursuri puteau deveni proIesori
4
.
Toate aceste másuri s-au dovedit beneIice pentru dezvoltarea acestui tip de instructie si în
Transilvania. Resortul de Instructiune a înIiintat noi licee de stat pentru báieti la Alba Iulia Orástie
Sighet Simleu Cluj Târgu Mures. Numárul liceelor de stat pentru Iete este mai mic: se preiau
liceele din Arad Cluj Oradea Sighet Timisoara Târgu Mures si se înIiinteazá încá douá prin
transIormarea în licee a Scolii civile a ,Astrei¨ din Sibiu si a celei de stat din Brasov. Învátámântul
secundar conIesional are si el o liberá dezvoltare în anul scolar 1919-1920 Iunctionând 7 licee
conIesionale românesti 33 maghiare 9 sásesti si 3 evreiesti
5
.
Pentru organizarea învátámântului secundar s-au purtat vii dezbateri în deceniul trei
concretizate prin adoptarea în 15 mai 1928 a ,Legii pentru Învátámântul Secundar¨
6
lege în care se
sublinia cá învátámântul secundar Iace parte din al doilea grad de învátámânt. El are ca scop sá
oIere absolventilor primilor patru ani de învátámânt primar elemente esentiale ale unei culturi
generale pregátindu-i în acelasi timp pentru a putea urma în învátámântul superior. Învátámântul
secundar se împarte în douá cicluri care se succed: inIerior (3 ani) si superior (4 ani). Când scoala
secundará Iunctioneazá numai cu ciclul inIerior se numeste gimnaziu; când ea Iunctioneazá numai
cu ciclu superior sau cu amândouá ciclurile unite se numeste liceu. Vor Iunctiona scoli numai
pentru báieti si scoli numai pentru Iete. Ministerul Instructiunii va putea autoriza Iunctionarea de
gimnazii mixte acolo unde se va simti nevoia
7
.
Anul scolar în scolile secundare dureazá de la 1 septembrie pâná la 25 iunie. Cursurile se tin
în toate zilele aIará de duminici si sárbátorile bisericesti si nationale enumerate prin regulament.
Vor Ii douá vacante: vacanta Cráciunului (22 decembrie 7 ianuarie) si vacanta Pastilor (Duminica
Floriilor Duminica Tomei). EIectivul unei clase secundare nu poate trece de 50 de elevi în clasele
ciclului inIerior si de 40 în clasele ciclului superior. Manualele didactice Iolosite sunt cele aprobate
de Ministerul Instructiunii
8
.
Gimnaziul avea drept scop dezvoltarea inteligentei si aptitudinilor elevilor continuând a le da
cultura generalá elementará si îndrumárile de ordin educativ începute în primele 4 clase primare
pregátindu-i Iie pentru a urma cursul superior al liceului Iie pentru a urma scoli speciale de grad
corespunzátor. Materiile de studiu ce se predau în gimnaziu erau: a) materii literare si stiintiIice
(religie limba româná limba latiná istorie limba Irancezá geograIie instructie civicá matematicá
stiinte Iizice chimic naturale si agricole notiuni de igiená); b) arte si dexteritáti (comune muzicá

1
Ga:eta oficialà publicatà de Consiliul Dirigent nr. 5 din 5/18 ianuarie 1919 p. 19.
2
Revista Uniunii Profesorilor Ardeleni Sibiu an I nr. 1-2 din aprilie-mai 1919 p. 6-7.
3
Patria Cluj an II nr. 1 din 1 ianuarie 1920.
4
Ga:eta oficialà publicatà de Consiliul Dirigent nr. 7-12 din 1 6 8 12 19 22 Iebruarie 1919 p. 2-3.
5
Gh. Iancu Invàtàmantul primar ¸i secundar in Transilvania in perioada activitàtii Consiliului Dirigent (1919-
1920) Anuarul Institutului de Istorie Cluj XIII 1970 p. 262-263.
6
C. Hamangiu Codul general al Romaniei. Legi nuoi de unificare. 1926-1929 vol. XV-XVI Bucuresti p. 3.
7
Ibidem p. 1064.
8
Ibidem p. 1065.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


261
caligraIie desen si modelaj educatie Iizicá; speciale la báieti lucru manual în ateliere iar la Iete
lucru de mâná si gospodária)
9

Materiile de învátámânt teoretic erau predate de proIesori iar maestrii se ocupau de învátámântul
artelor si al dexteritátilor. Pe lângá Iiecare scoalá Iunctiona un Comitet scolar prin grija cáruia se vor
executa lucrári relative la constructia reparatia înzestrarea si întretinerea localurilor si întreaga
gospodárie materialá a scolii. Scoala secundará avea si institutii anexá: bibliotecá laborator atelier
muzeu internat cantiná serviciu medical scolar
10
. Prin legea din 15 mai 1928 s-au creat posibilitáti de
dezvoltare a unui învátámânt de buná calitate. Aceastá lege va sta la baza reIacerii si modernizárii
învátámântului secundar românesc cu unele mici modiIicári în toatá perioada interbelicá.
În cadrul eIortului general de dezvoltare a învátámântului secundar si în judetul Hunedoara
situatia se va îmbunátáti prin cresterea si modernizarea acestui sector al educatiei márindu-se în
primul rând numárul scolilor secundare. Dintre lácasurile de învátámânt si culturá care au însemnat
atât de mult în viata spiritualá hunedoreaná vom prezenta cu ajutorul surselor documentare
evolutia Gimnaziului de Iete ,Despina Doamna¨ din orasul Orástie.
Aceastá scoalá a Iost înIiintatá în anul 1881 ca scoalá primará de stat cu curs supra-primar. În
anul 1894 clasele primare se despart de cele superioare Iormându-se douá scoli deosebite: Scoala
primará de Iete si Scoala civilá de Iete. În anul 1919 Scoala civilá trece sub obláduirea statului si
Iunctioneazá pâná în anul 1926 ca scoalá medie de Iete a statului. În acel an devine scoalá secundará de
gradul întâi. Din anul 1928 s-a transIormat în gimnaziu cu trei clase iar din 1931 cu patru clase
11
.
În perioada 1894-1918 Scoala civilá de Iete a avut 2127 eleve 30 ° Iiind românce maghiare
983 românce 649 germane 264 izraelite 224 alte etnii 7. Dupá ocupatia párintilor situatia
se prezenta astIel: oIiciant (760) econom (186) negustor si industrias (854) pensionar si privatist
(138) servitor (74) altá ocupatie (117). Corpul didactic a Iost compus în majoritate de alte
nationalitáti (slovaci germani sârbi ruteni maghiari) neIiind prezent nici mácar un român
12
.
La 20 Iebruarie 1919 aceastá scoalá a trecut în posesia statului român si s-a instalat ca director
proIesor Ion Váleanu. În 15 martie 1919 corpul didactic care a reIuzat sá depuná jurámântul Iatá de
statul român a Iost înlocuit cu proIesori români. În 17 martie se redeschid scolile de stat cu noile
cadre didactice la Scoala civilá de Iete Iiind numiti 6 proIesori la scoala primará 4 învátátoare iar
cu conducerea internatului e însárcinatá Leontina Munteanu. Între 17-24 martie lectiile s-au
desIásurat în limbile româná si maghiará. Cum însá între 20-24 martie elevele maghiare s-au retras
de la scoalá începând cu 24 martie 1919 s-au predat doar lectii în limba româná
13
.
În anul scolar 1919-1920 localul Scolii civile de Iete este ocupat de elevii liceului ,Aurel
Vlaicu¨ astIel cá Scoala civilá se instaleazá în cládirea Scolii de ucenici aIlatá sub conducerea lui
Ioan Cheri director si al Liceului de báieti. Din anul scolar 1920-1921 liceul de báieti se mutá în
vechiul local al Colegiului maghiar ,Kun¨ iar Scoala civilá de Iete revine în cládirea ei. În
septembrie 1920 este numitá directoare Hermina Mihuletu care din motive obiective se prezintá la
post doar cátre sIârsitul anului scoala Iiind condusá de proIesoara Maria Mosora. Din anul 1929
directoare este Maria Mosora înlocuitá în 1938 de cátre Letitia Iacob
14
.
Localului scolii si celui al internatului li s-au Iácut în decursul anilor numeroase completári si
lucrári de reparatie. Internatul sustinut de Comitetul Scolar a Iost înIiintat în anul 1929. Media
anualá a elevelor interne a Iost de 80. Localul scolar avea 28 de încáperi dintre care 14 erau ale
internatului iar subsolul era amenajat pentru apárare pasivá. Curtea scolii avea o supraIatá de 1890
m
2
la care se adáugau o micá grádiná si o curte separatá pentru animale si pásári. În anii 1936-
1938 localului scolii si internatului li s-au Iácut completári care au costat în total 1.044.293 lei: s-

9
Ibidem p. 1068.
10
Ibidem p. 1087.
11
Gimna:iul teoretic de fete al statului ,Despina Doamna` din Orà¸tie. Anuar pe anul ¸colar 1940-1941
Publicat de Letitia Iacob directoare Orástie 1941 p. 3.
12
Anuar ¸colar al Scoalei Civile de Stat pentru fete din Orà¸tie pentru anul ¸colar 1918-1919 Redactat de
proIesor Ion Váleanu director Orástie 1919 p. 4.
13
Ibidem p. 5.
14
Anuarul Gimna:iului. p. 3.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


262
au construit un dormitor pentru internat o sala proIesoralá o baie cu sase dusuri si 12 lavabouri o
inIirmerie douá sáli pentru dulapuri si douá camere pentru servitoare
15
.
Comitetul scolar începe sá activeze odatá cu 1 septembrie 1923 când acest organism ,care
constituie o Iortá mai mare în conducerea unei scoli cáci se intereseazá de nevoile ei materiale si
completeazá si neajunsurile bugetului Iiindcá ia sub ocrotirea sa pe elevele lipsite de mijloace¨- a
început sá lucreze dupá un buget aprobat de Casa Scoalelor. Avea atunci ca Iond de rezervá
43.89870 lei. Veniturile proveneau din taxe scolare cotizatiile membrilor taxe de cládire subventii
de la stat alte diIerite încasári. Pentru a-si mári Iondurile Comitetul a organizat douá serbári
scolare: o productie teatralá în 30 decembrie 1923 cu piesa ,Pasárea albastrᨠde Maeterlink când
a obtinut ca venit 3.08450 lei si o petrecere în curtea scolii pe 29 iunie 1924 realizând din încasári
2.94425 lei. În anul scolar 1923-1924 comitetul a întreprins mai multe actiuni: reparatii la local
(27.20732 lei) cumpárarea materialelor didactice (3.50860 lei) cárti si reviste pentru
bibliotecá(3.64350 lei) publicarea Anuarului Scolii (5.454 lei). Printre membrii constanti ai
Comitetului cu un aport deosebit amintim pe Aron Demian Letitia Iacob Aurora Dobo Maria
Lienerth Emil Balomiri Ilie Ciurdárescu Alexandru Herlea etc. De asemenea pentru o cât mai
buná inIormare a elevilor si a cadrelor didactice Comitetul scolar a realizat abonamente la diIerite
reviste din tará ( ,Viata Româneascᨠ,Natura¨ ,Educatia¨ ,Vatra Scolarᨠ,Cele trei Crisuri¨) si
din stráinátate (,Les Annales¨ Paris)
16
.
Media anualá a numárului elevelor care au urmat cursurile scolii între anii 1919-1941 a Iost de
150. Aceste eleve au Iost în numár covârsitor românce de religie ortodoxá. Procentul de
promovabilitate în acest interval se situa în jurul a 90°. Majoritatea elevelor aveau domiciliul în Orástie
si împrejurimi (Turmas Beriu Vaidei Teliuc Romosel Orástioara Cástáu Geoagiu) dar întâlnim Iete
si din alte judete ( Alba Mures Sálaj Timis Maramures Cluj Násáud Somes Sibiu)
17
.
Scoala s-a bucurat de aportul unor cadre didactice caliIicate si Ioarte bine pregátite. Începutul
cursurilor în 1919 a Iost destul de greu asa cum sublinia directorul de atunci al scolii Ion Váleanu:
, De dimineatá de la 8 ore pâná seara târziu e o miscare vie: prelegeri conversatii scriere
litograIiere pregátire de cor si muzicá elevele cu proIesorii la un loc. Elevele au lucrat cu râvná si
cu plácere vázând cá si proIesorii sunt cu atâta dragoste si ostenesc atât de mult pentru ele.¨
ProIesorul Váleanu a Iácut un apel cátre comunitatea localá solicitându-i ajutorul: ,Pretios public
orástian! Sprijiniti cu totii acest Iocar de culturá aceastá vatrá de crestere a tinerelor românce
sprijiniti prin Iapte si sIaturi bune dascálii care au sá-l conducá pe viitor ca sá poatá deveni scânteia
de dragoste si iubire a neamului lumina bineIácátoare a unei generatii noi¨
18
. Initial au Iost Iolositi
vechii proIesori dar treptat au venit proIesori noi bine pregátiti care si-au dedicat multi ani din
viatá slujirii acestei scoli: Letitia Iacob (matematicá Iizicá chimie) Brátescu Adela (muzicá)
Brátescu Victoria (lucru de mâná) Handa Emilia (educatie Iizicá) Lupan Olimpia (istorie)
Malinovschi Alexandrina (stiintele naturii) Mircea Octavia (limba româná limba latiná) Necsa
Lucretia (geograIie) Vasile Domsa si Samoilá Ciumasiu (religie). Acestor cadre didactice li s-a
aláturat personalul administrativ la Iel de bine pregátit: Tobescu Rozica (contabilá) Titian Elena
(casierá) Lorenz Aurelia (economistá) si Medrea Marioara (pedagog)
19
.
Baza materialá a scolii a Iost an de an îmbogátitá de cátre conducerea acestei institutii de
învátámânt astIel cá în 1940 situatia se prezenta în Ielul urmátor:
- mobilier (2.275 bucáti) 478.200 lei;
- biblioteca proIesorilor (2.144 volume) si cea a elevilor (2164 volume) 128.853 lei;
- colectia de Iizico-chimice (365 bucáti) 43.924 lei;
- colectia geograIicá (19 bucáti) 4.540 lei;
- colectia de stiinte naturale (269 bucáti) 20.122 lei;

15
Ibidem p. 4.
16
Scoala medie de fete a Statului Orà¸tie. Anuarul IJ, an ¸colar 1923-1924 Publicat de Hermina Mihuletu
directoare Orástie p. 16-17.
17
Anuarul Gimna:iului. p. 18.
18
Anuarul Scolii civile. p. 16 si 18.
19
Anuarul Gimna:iului. p. 16 si 17.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


263
- colectia de desen-caligraIie (417 bucáti) 1.553 lei;
- colectia de educatie Iizicá (400 bucáti) 10.485 lei;
- un aparat de radio un pian o pianiná 37.300 lei;
- colectii la limba germaná istorie matematicá lucrári gospodáresti 24.681 lei.
În total valoarea bunurilor cuprinse în inventarul scolii se ridicá la 747.658 lei
20
.
Tinerele eleve s-au maniIestat pe lângá învátáturá si în cadrul unor societáti culturale din
oras. AstIel ele erau membre ale ,Societátii culturale române a Ietelor¨ din Orástie. ÎnIiintatá în
1906 aceastá societate datoritá legáturilor ei cu scoala a Iost preluatá de directorul Ion Váleanu în
5 aprilie 1919 împreuná cu averea care se ridica la 2.51778 coroane.
Au Iost redactate si aprobate noile statute în care se speciIicá scopul societátii: dezvoltarea
simtului estetic si artistic. În acest sens s-a stabilit un program de muncá variat si complex:
- întruniri literare sáptámânale subiecte literare morale etice sociologice stiintiIice artistice etc.
- aranjarea cursurilor de limbi moderne economie casnicá igiená muzicá cor etc.
- aranjarea de serate literare artistice teatrale
- aranjarea de Iestivaluri nationale colecte caritative pentru ocrotirea orIanilor sáracilor
váduvelor etc.
21
.
Având o buná pregátire dobânditá în cadrul întâlnirilor societátii tinerele eleve se maniIestau
cu talent în public în special cu ocazia sárbátorilor nationale si religioase ( 24 Ianuarie 10 Mai
Ziua Eroilor SI. Pasti Cráciun). AstIel scoala ,punând la cale productii artistice si culturale cu
elevele a pregátit si o drágálasá echipá de Ietite care sá joace voinicescul joc national Cáluserul
conduse de un vátaI tot dintre ele. Copilele au jucat Ioarte Irumos sprinten si Iárá gres voinicescul
joc la o mare productie datá în orasul nostru¨ nota ziarul ,Foaia Interesantᨠîn numárul sáu din
20 aprilie 1922
22
. La sIârsitul Iiecárui an scolar înaintea desIásurárii sesiunii de examene de
absolvire avea loc Iestivitatea de încheiere si premierea elevelor. În vara lui 1924 aceasta a cuprins
urmátoarele puncte:
1. C. Rink ,Imn de slavᨠcor;
2. V. Alecsandri ,Legenda lácrámioarei¨ recitare;
3. Bucáti la pian;
4. Alexandru Vlahutá ,Mama¨ recitare;
5. I Brátianu ,Se însereazᨠcor;
6. G. Cosbuc ,Regina ostrogotilor¨ recitare;
7. Florian ,Les deux voyageurs¨ Iabulá;
8. Cuvânt de încheiere al directorului;
9. Acordarea premiilor;
10. Kreutzer ,Credintá iubire sperantᨠcor;
11. Vizitarea expozitiei de desen lucru manual si a viermilor de mátase.
Banii si cártile pentru premierea elevelor au Iost oIeriti de cátre ,Reuniunea Femeilor¨ Banca
,Ardeleana¨ oameni de bine si Casa Scoalelor (50 volume)
23
.
O activitate extra scolará plácutá si utilá o constituie excursiile. La aceastá scoalá a devenit o
obisnuinta organizarea unei excursii la încheierea anului scolar. Dar aveau loc astIel de evenimente
si în timpul anului scolar cu ocazia unor aniversári importante sau în scopuri practice. AstIel în 20
octombrie 1923 o echipá de cercetase din cohorta ,Ecaterina Teodoroiu¨ a Scolii medii de Iete din
Orástie sub conducerea proIesoarei Roza Lepsi au eIectuat o excursie la Ierma din Fácádin (dáruitá
de guvernul român generalului Henri M. Berthelot). Elevele au poposit si în comuna Tustea la
párintele Nicolescu apoi au vizitat Valea Hategului
24
. În acelasi an scolar (1923-1924) au mai Iost
eIectuate încá alte trei excursii interesante: între 23-30 septembrie 1923 la Avrig s-a sárbátorit
centenarul mortii lui Gheorghe Lazár cu aceastá ocazie desIásurându-se pelerinajul la mormântul sáu.

20
Ibidem p. 4.
21
Anuarul Scolii civile. p. 24-25.
22
Foaia Interesantà Orástie an XVI nr. 12 din 20 aprilie 1922 p. 29.
23
Anuarul Scolii medii. p. 6.
24
Libertatea Orástie an XXI nr. 45 din 8 noiembrie 1923 p. 3.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


264
Elevele scolii conduse de proIesoara Hermina Mihuletu au strábátut Sibiul si Valea Oltului ajungând la
Avrig unde au primit , o lectie de educatie nationalá vázând cum se slávesc oamenii mari ai
României.¨
25
. În 15-16 aprilie 1924 un grup de 47 de eleve conduse de proIesorii Hermina Mihuletu
Letitia Iacob si Petre Tánásoiu au eIectuat o excursie pe traseul Orástie Lupeni Petrosani Orástie.
Cálátorind cu trenul elevele au putut admira perspectiva muntilor Sebes Hateg Retezat si Parâng. La
Lupeni a Iost vizitatá instalatia de separare a minereului s-a asistat la prepararea cocsului si
amoniacului. Dupá prânz s-a vizitat Pestera Dracului bogatá în stalactite si stalagmite. A doua zi s-a
mers la Petrosani unde s-au vizitat Mina de Est instalatia de separare si uzina electricá
26
.
În 15 mai 1924 cu ocazia práznuirii zilei de 3/15 mai 1848 elevele scolii din Orástie merg la
Blaj ,ca sá se adape la izvorul ideii nationale la spiritul de jertIá nationalá si la idealismul curat la
Blajului¨. Sárbátoarea a debutat cu serviciul divin oIiciat de Î.P.S. Mitropolitul Vasile Suciu care ,a
îndemnat tinerimea la pástrarea credintei respectul celor mai mari si venerarea acelora care s-au
jertIit pentru neamul lor si ne-au hárázit nouá zile de márire si praznic¨. Dupá acest moment
elevele purtând costume de pádureancá au luat parte la conductul etnograIic au prezentat un
moment artistic si au asistat la cuvântárile de pe Câmpia Libertátii. În Iinal Ietele au vizitat
cimitirul Mitropolia si monumentele reprezentative ale Blajului. Pentru aportul adus la desIásurarea
serbárilor scoala din Orástie a primit Diploma de recunostintá din partea organizatorilor
27
.
Dupá ce am prezentat pe baza inIormatiilor culese din documente situatia învátámântului
secundar de Iete din Orástie putem Iormula concluzii pozitive. Acest grad de instructie s-a
dezvoltat si modernizat permanent prin eIorturile deosebite ale autoritátilor si populatiei locale
dorinta de culturá având sprijinul guvernelor României întregite. S-a practicat un învátámânt de
buná calitate si nivel stiintiIic absolventele Iiind bine pregátite pentru a urma trepte superioare de
educatie. An de an nu a Iost evitat nici un eIort de cátre Iactorii responsabili dar si de cátre
intelectualitatea si populatia orasului pentru ca învátámântul secundar sá se dezvolte sá se
modernizeze sá Iie dotat material si sustinut Iinanciar în vederea instruirii tinerei generatii la cel
mai înalt nivel pentru a deveni oameni Iolositori orasului judetului si întregii tári.



25
Anuarul Scolii medii. p. 7-8.
26
Ibidem p. 8-9.
27
Ibidem p. 9-10.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


265

MONUMENTUL ,IN MEMORIAM¨,
CREATIA SCULPTORULUI IOSIF FEKETE
Doina Ionescu
-


Résumé Le monument ,In Memoriam`, une creation du sculpteur Iosif Fekete. Il y a 100 ans dans le 15 juin 1903 est
ne a Hunedoara le sculpteur IosiI Fekete cette annee c`est l`anniversaire. Il reste pour le monde artistique une
personalite d`exception. IosiI Fekete est entre dans la memoire du public et a la creation artistique comme un auteur
d`une vaste ouvre par laquelle on Iait inscrise un certoin chapitre dans l`histoire de la sculpture moderne et
contemporaine roumaine. Au long de 5 decenie d`activite le sculpteur IosiI Fekete a realise un grand nombre d`ouvres
parmi lesquelles de l`art monumental occupent un lieu important dans l`ouvre du maitre. Parmi ces ouvres nous
mentionnons le monument ,In Memoriam¨ une oeuvre peu connue realise d`apres le sculpteur dans l`annee 1977 a
l`hommage de ses parents amplace dans le cimetiere romain-catholique de Hunedoara. Aujourd`hui cette ouvre
monumentale que la cretique ne mentionne pas domine par sa presence et par la grandeur du message l`espace ou a ete
emplace en veillant au chevet de ceux qui lui ont ete si chers. L`ouvre a ete cisele en pierre de Bampotoc dans son
atelier de Oradea. De point de vue stilistique le monument a les caracteristiques des ouvres en pierre et marbre. Execute
apres l`annee 1960 quand dans sa creation de l`art monumentale on voit une nouvelle conception ou on met en evidence
la liberte d`inscription dans l`espace des groups sculpturals conIermement aux schemes legerement geometriques qui
groupe les volumes en ensembles compacts monolitiques.

În acest an se împlinesc 100 de ani de la nasterea sculptorului IosiI Fekete personalitate artisticá
de exceptie ce a vázut lumina zilei la 15 iunie 1903 în Hunedoara. A intrat în constiinta publicului si a
criticii de artá ca autor al unei vaste opere înscriind un capitol de seamá în istoria sculpturii moderne si
contemporane românesti. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate sculptorul IosiI Fekete a realizat
un numár impresionant de lucrári dintre care cele de artá monumentalá ocupá un loc important în opera
maestrului. Prin ele autorul si-a adus substantiala contributie la îmbogátirea statuarei monumentale.
În cele ce urmeazá ne vom reIeri la o lucrare de artá monumentalá mai putin cunoscutá realizatá
în memoria párintilor sái si a celor douá surori amplasatá în cimitirul romano-catolic din Hunedoara.
Astázi aceastá operá de artá monumentalá pe care critica de specialitate nu o mentioneazá dominá prin
prezenta ei si prin máretia mesajului spatiul înconjurátor veghind la cápátâiul celor care i-au Iost atât de dragi.
Monumentul pe care l-am intitulat ,In memoriam¨ a Iost realizat de IosiI Fekete în anul 1977. Lucrarea a
Iost cioplitá în piatrá de Banpotoc în atelierul sáu din Oradea. În toamna aceluiasi an sculptorul a transportat
blocurile de piatrá si marmurá la Hunedoara unde a rámas pâná la montarea lucrárii în spatiul destinat.
Dupá cum relateazá sotia sculptorului în memoriile sale legate de viata si activitatea lui IosiI
Fekete ,Executarea statuii párintilor sculptorului a devenit o problemá de constiintá mai ales dupá
moartea Iratelui sáu mai mic (arhitectul SteIan Fekete) devenise chiar o obsesie ca nu cumva sá
moará si el si sá nu Iie pusá statuia la cápátâiul párintilor lui¨. În creatia sa lucrárile în piatrá si
marmurá ocupá un loc însemnat. Ceea ce caracterizeazá toate creatiile sale cioplite în piatrá este un
coplesitor sentiment al perenitátii o vocatie si o constiintá a dáinuirii convertite în muncá
istovitoare tenace care oIerá luminii armonii cu proIunde rezonante.
Stilistic monumentul ,In memoriam¨ poartá caracteristicile lucrárilor în piatrá si marmurá
executate dupá 1960 când creatia sa trece printr-o nouá etapá. Noua conceptie a artistului asupra
monumentalului se relieIeazá prin libertatea înscrierii în spatiu a grupurilor sculpturale conIorm
unor scheme usor geometrizate care aduná volumele în ansambluri compacte monolitice.

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


266
Sculptorul degajá din blocul de piatrá volume Iorme si gesturi esentiale oIerind însá date suIiciente
pentru a sugera privirii universul complex din structura densá a materiei.
Lucrarea realizatá de IosiI Fekete se prezintá sub Iorma unui monolit de un tulburátor mesaj plastic.
O privire asupra lucrárii ne duce cu gândul la tráirile sale láuntrice scrise care corespund
întocmai cu mesajul monumentului.
Dám citire acestui gând scris:
,Ceva se întâmplá în spatiu¨
,Un volum îsi schimbá Iorma¨
,Din indiIerenta ce o împrástia în jur se desIace si se aseazá un dreptunghi. Partea verticalá e
simbolul tráirii: Viata.
Partea culcatá este odihná poate pentru totdeauna: Moartea.
Omul priveste în el însusi aceastá oglindire a lui ,a Ii sau a nu Ii¨.
Pune jos dalta si ciocanul iar suIletul se umple cu tristetea actului încheiat¨.
Monumentul este compus din douá párti ce reprezintá simbolic Viata si Moartea (Iig. 1).
Partea verticalá reprezintá Viata personiIicatá într-o tânárá (sora sculptorului) cu corpul prelung ce
stá semeatá înIruntând negurile mortii. De dimensiuni destul de mari (210 cm) cioplitá în piatrá pe
o bazá paralelipipedicá statuia se aseazá puternic pe sol prin intermediul unui postament de
marmurá înalt de 47 cm. Sculptorul ilustreazá admirabil acest simbol al demnitátii umane în Iata
mortii prin puterea de sintezá creatoare a unui limbaj plastic sobru în care deIinirea sculpturalá a
Iormelor are loc printr-o Ioarte Iiná marcare pe adâncime a planurilor. Personajul Ieminin îsi câstigá
atributul de monumental nu atât prin proportii cât prin ordinea studiatá a volumelor si a
supraIetelor sumar cioplite cu usoare asperitáti rustice. Capul personajului este arhaizant cu elipsa
perIect înscrisá într-un pátrat. Chipul cu detaliile Iizionomice redate într-un relieI atenuat se
apropie de expresivitatea imobilá a unei másti. Masivitatea trupului aparent staticá ascunde în
realitate concentrarea si dominarea unor mari energii. A doua parte a monumentului se desIásoará
pe orizontalá si este asezat în Iata personajului Ieminin la baza soclului de marmurá (Iig. 2).
Aceastá parte a lucrárii monumentale se prezintá sub Iorma unui trapez cu muchiile usor rotunjite.
Pe o supraIatá usor înclinatá sunt dáltuite cu discretie într-un relieI atenuat siluetele celor decedati:
tatál artistului mama împreuná cu sora lui cea micá (2 ani) si ultimul personaj Ieminin sora cea
mare decedatá la vârsta de 27 de ani. Acest grup de personaje este redat Irontal. Adâncimea acestui
basorelieI este creatá în special de alternárile abia perceptibile ale planurilor verticale. Figurile
personajelor sunt parcá inspirate din mitologia crestiná. Stilizarea detaliilor Iizionomice si a
vesmintelor este subliniatá de Ierma si coerenta alternare a motivelor geometrice. Existá în aceastá
compozitie o subtilá legáturá cu un Iond traditional de spiritualitate cu sensul stilizárii din sculptura
bizantiná. O tendintá a decorativului este subliniatá de eleganta cu care se transcriu ritmurile
accentelor verticale si orizontale ale Iormelor ce comunicá reciproc.
Aceastá lucrare monumentalá are pe verso pe postament o placá de marmurá în care sunt
gravate numele si anii celor decedati (Iig. 3).
Ceea ce impresioneazá în mod deosebit la acest monument este expresivitatea Iormelor ce
sunt investite în spatiu cu o existentá realá ca de organism viu în care se simte implicarea unor
sentimente umane puternice dar Iiresti. Privitorul devine pártasul dramei vietii. La elaborarea
lucrárii monumentale artistul si-a adunat toatá energia spiritualá si Iorta suIleteascá pe care de altIel
le-a Iolosit cu aceeasi intensitate la mai toate creatiile sale pe tot parcursul vietii.









Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


267


Explica(ia figurilor

Fig. 1 Creatia ,In memoriam¨
Fig. 2 Soclul monumentului
Fig. 3 Creatia ,In memoriam¨
Fig. 4 Creatia ,In memoriam¨


Explanation of the figures

Fig. 1 The sculpture ,In memoriam¨
Fig. 2 The socle oI the monument
Fig. 3 The sculpture ,In memoriam¨
Fig. 4 The sculpture ,In memoriam¨


Bibliografie

- Octavian Harosa Dictionarul arti¸tilor romani contemporani Bucuresti 1976 p. 180;
- Tudor Octavian Retrospectiva Iosif Fekete Flacára august 1978;
- Adrian Petringenaru Retrospectiva Iosif Fekete Contemporanul 12 octombrie 1973;
- Mircea Toca Iosif Fekete Bucuresti 1970;
- Mircea Toca Iosif Fekete Bucuresti 1977.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


268





Fig. 1



Fig. 2




Fig. 3





Fig. 4




Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


269

MUZEUL, INSTITUTIE A MEMORIEI COLECTIVE
Gherghina Boda-Ghena
-


Résumé Le musee, linstitution de la memoire colective. C`est l`important pour la museographie le Iait que les musees
ont continue les traditions greco-romaines a la longue ils ont eu des Iormes divers d`activite ils sont devenues des
institutions sociale actives organises au but culturel-educatiI. En ce sens nous pouvons regarder les musees comme des
objectives de la memoire collective. Les musees ont tresorise ont garde ont conserve et ont restaure les preuves du
passe qui ont ete valorise par une certaine societe et ils ont transmis vers les generations prochaines. Ainsi la memoire
est importante autant comme une synthese des evocations du passe tant que d`objectiver et etre une institution avec
l`aide du musee qui Iait d`acquisition de la memoire colective dans sa Iorme materielle dans les produits spirituelle.
Ainsi le musee est l`institution qui conserve le passe d`une colectivite le moyen de transmision les valeurs culturelles
vers les generations suivants qui transmettent cette ,dot¨ culturelle en etant le garant ainsi la continuite en temps de la
memoire colective d`une societe speciale aussi comme l`enrichissement permanent avec des nouveaux valeurs et des
acumulations culturelles-educatives.

Pornind de la deIinitia muzeului putem aIirma cá în sens restrâns muzeul este institutia
permanentá creatá cu scopul de ,conservare cercetare punere în valoare prin diverse mijloace si
mai ales expunere pentru încântarea instruirea si educarea publicului a colectiilor de obiecte de
interes artistic istoric stiintiIic si tehnic¨
1
mijlocul institutional activ stiintiIic si cultural-educativ
cel mai înaintat de pástrare a operelor culturale materiale si spirituale ale trecutului pe cât posibil
în Iorma lor originalá ca unul dintre mecanismele sociale obiective cele mai eIiciente ale memoriei
colective
2
. În sens larg muzeul include toate institutiile care colectioneazá si pástreazá bunuri
culturale (picturi sculpturi ceramicá tapiserii cárti unelte arme monede mobilier etc.) cu
ajutorul si prin intermediul cárora desIásoará o intensá activitate stiintiIicá si cultural-educativá.
În antichitatea greco-romaná însá muzeul era un sanctuar al muzelor un templu închinat
artelor si stiintelor locul de întâlnire al IilosoIilor si învátatilor având totodatá si rolul de institutie
superioará de învátámânt si cercetare. De-a lungul timpului numárul muzelor a variat Iiind când
trei când sapte Iixându-se în perioada clasicá dar mai ales în cea elenisticá la nouá. Fiecare muzá
era înzestratá cu trásáturi proprii reprezentând un domeniu bine stabilit astIel: Clio era muza
istoriei; Euterpe muza muzicii; Thalia muza comediei; Melpomene a tragediei; Terpsichore a
dansului; Erato a elegiei Polymnia a poeziei lirice; Urania a astronomiei; Caliope a elocintei si
poeziei eroice. Genealogic muzele erau Iiicele lui Zeus si ale Mnemosynei zeita memoriei
3
.
Relatia dintre muze si muzeu nu se reduce la o simplá aparentá asemánare de nume ci este
mult mai proIundá mai adâncá vizând intimitáti nebánuite. ReIerindu-se la originea muzelor
Hegel aIirma cá ,naiadele sau izvoarele constituie începutul din aIará al muzelor¨
4
. Acestea posedau
darul de a cânta totul începând cu aparitia lumii geneza zeilor nasterea umanitátii. AstIel trecutul ne
este dezváluit el însemnând mult mai mult decât antecedentul prezentului el Iiind chiar izvorul sáu
5
.
De-a lungul timpului gândirea greacá a ridicat o serie de probleme IilozoIice dintre cele mai
serioase o parte dintre ele vizând si domeniul muzeologiei. AstIel mitul Mnemosynei si al muzele

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
L´organisation des musees. Conseils pratiques, vol. IX seria ,Musees et monuments¨ Paris 1959 p. 31.
2
T. Herseni Mu:eul, fenomen de con¸tiintà socialà Revista Muzeelor nr. 3 Bucuresti 1965 p. 23.
3
Ibidem.
4
G. W. F. Hegel Prelegeri de filosofie a istoriei Bucuresti 1968 p. 228.
5
J. P. Vernant Mit ¸i gandire in Grecia anticà, Bucuresti 1995 p. 141.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


270
se regáseste atât în antropologia IilozoIicá cât si în psihologie IilozoIia culturii si a istoriei iar prin
intermediul acestora în muzeologie în sensul ei autentic de stiintá a muzeelor. Aici este relevat
rolul memoriei în aparitia si dezvoltarea constiintei atât a celei individuale cât si a celei sociale
precum si rolul acestora în activitatea muzeisticá.
I. Meyerson într-un studiu asupra memoriei sublinia Iaptul cá memoria prin ceea ce are
deosebit reprezintá o inventie diIicilá o cucerire progresivá de cátre om a trecutului sáu individual
dupá cum istoria este pentru grupul social cucerirea trecutului sáu colectiv
6
. In panteonul grecilor
Iigureazá o divinitate care poartá numele unei Iunctii psihologice si anume Mnemosyne adicá
Memoria. Louis Gernet relevând valoarea Mnemosynei în civilizatia anticá greacá între secolele XII-
VIII î.Hr. aráta cá puterea de rememorare era o cucerire pur oralá des uzitatá înaintea ráspândirii
scrisului
7
. Sacralizarea Mnemosynei marcheazá tocmai valoarea ce îi era conIeritá de acea societate. În
întâmpinarea acestui Iapt vine si explicatia existentei Iunctiei de mnemon oIeritá unui individ care avea
sarcina sacrá de a pástra amintirea intactá a trecutului initial în vederea unei decizii de justitie cu timpul
cunoscând extensii si în alte domenii ale vietii sociale. Aceastá Iunctie se baza în acea vreme când nu
exista încá scrierea pe încrederea în memoria individualá omul Iiind considerat o adeváratá ,arhivá¨
vie. În legendá mnemonul apare ca slujitor al erorilor el având sarcina de a-i aminti mereu stápânului
sáu consemnul divin dupá care uitarea aduce cu sine moartea
8
. Ni se relevá astIel importanta deosebitá
conIeritá memoriei de cátre indivizii acelei epoci istorice rolului sáu de pástrátoare a ,tezaurului¨
spiritual colectiv a trecutului colectivitátii. Uitarea acestui ,tezaur¨ colectiv era echivalentá cu moartea
spiritualá a colectivitátii. Putem aIirma chiar cá odatá cu aparitia Iunctiei sociale a mnemonului
societatea constientizeazá existenta memoriei colective comune.
ConIorm mitologiei grecesti Mnemosyne era o zeitá titanidá sorá a lui Cronoss si Okeanos
mamá a Muzelor al cáror cor îl conduce si cu care uneori se conIundá. Ea patroneazá darul poetic.
Interpretul Mnemosynei posedat de Muze este poetul asa cum proIetul inspirat de zeu este
purtátorul de cuvânt al lui Apollo. Aedul si proIetul au în comun darul de ,a vedea¨ privilegiu pe
care l-au plátit Ioarte scump cu propria lor vedere. Orbi în Iata luminii ei vád însá invizibilul. Zeul
care îi inspirá le dezváluie într-un Iel de revelatie realitáti care scapá privirii umane. Aceastá dublá
vedere se concentreazá în special asupra acelor párti din timp inaccesibile muritorilor si anume
trecutul si viitorul. Mnemosyne împártáseste alesilor sái stiinta sau întelepciunea sohpia, care este o
,autostiintá de tip divinatoriu. Mnemosyne stie si cântá tot ceea ce a Iost tot ce este tot ce va Ii¨
9
.
Se presupune cá deprinderea artei poetice punea un accent deosebit pe exercitiile
mnemotehnice în special pe recitarea pe de rost a unor bucáti Ioarte lungi. O asemenea inIormatie
ne-o dá Homer în invocatia cátre Muze care introduce o enumerare interminabilá de nume de
oameni tinuturi popoare cunoscutá sub numele de Cataloage. Aceste liste aveau de Iapt rolul de
a Iixa si de a transmite mai departe repertoriul cunostintelor care permiteau colectivitátii sá-si
desciIreze trecutul. Ele constituiau într-un Iel arhivele unei societáti arhive pur legendare.
Strâns legatá de Mnemosyne ne apare zeita uitárii Lethe. Pe aceasta o gásim prezentá la
oracolul din Lebadeea unde era mimatá în pestera lui Trophonius o coborâre în Hades si unde apare
aláturi de Mnemosyne Iormând un cuplu de puteri religioase complementare. ConIorm mitologiei
antice înainte de a pátrunde în Hades suIletul mortului dupá ce era supus unor ritualuri de
puriIicare era dus lângá douá izvoare numite Lethe si Mnemosyne. Bând din primul el uita totul
despre existenta sa umaná si asemeni unui mort intra în Intuneric. Constiinta îi era astIel mutilatá
ruptá de trecutul ei redusá la o existentá tristá si goalá secatá de toate amintirile o umbrá
rátácitoare incapabilá sá recunoascá si sá retráiascá ceva din experienta de altádatá. Dar apa celui
de-al doilea izvor îi permitea sá retiná toate cele vázute si auzite în lumea cealaltá. La întoarcere
suIletul nu se mai limita la cunoasterea prezentului ci contactul cu lumea de dincolo îi revelase
trecutul si viitorul. AstIel el îsi pástreazá memoria si constiinta nevátámate conditie primordialá a
unei vieti depline si Iericite. Uitarea este deci o apá a mortii. Nimeni nu poate ajunge pe tárâmul

6
I. Meyerson Le temp, la memoire, l´histoire Journal de Psychologie 3 1956 p. 335.
7
L. Gernet Le temp dans les formes archaìques du droit Journel de Psychologie 3 1956 p. 404.
8
Plutarh Questiones graecae 28.
9
J. P. Vernant op. cit. p. 139.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


271
umbrelor Iárá sá Ii báut din ea adicá Iárá a-si Ii pierdut memoria si constiinta. Memoria în schimb
apare ca un izvor al nemuririi care îi asigurá celui decedat supravietuirea în lumea de dincolo
10
.
Tocmai pentru cá moartea este deIinitá ca un domeniu al uitárii cel care îsi pástreazá memoria în
Hades transcende conditia de muritor.
Izvorul uitárii si al memoriei este analog cu apa vie si cu apa moartá din basmele românesti.
Cu timpul însá memoria îsi va pierde prestigiul cu care Iusese aureolatá la origini. La
Aristotel de exemplu memoria si amintirea sunt deja diIerentiate memoria Iiind doar puterea de
pástrare a trecutului iar amintirea evocarea sa voluntará eIectivá
11
. Dar ambele îsi pástreazá în mod
necesar legátura cu trecutul. Mnemosyne apare astIel în noi nu atât ca izvorul unei cunoasteri
autentice cât semnul neîmplinirii noastre ea reIlectând lipsurile conditiei de muritor incapacitatea
noastrá de a Ii inteligentá purá.
Dar dincolo de mitul Mnemosynei si al lui Lethe ne Irapeazá adevárul IilozoIic ce rázbate din
acesta cáci în el se oglindeste una dintre problemele de bazá ale IilozoIiei: dacá existá stiintá si
constiintá Iárá memorie. FilozoIia anticá greacá a rezolvat aceastá problemá valabilitatea ei
regásindu-se si astázi în teoria constiintei. ConIorm acesteia nu existá stiintá constiintá si mai ales
constiintá de sine Iárá memorie. Mnemosyne apare ca principiul alegoric al stiintei si al constiintei
iar Lethe apare ca principiul alegoric al ignorantei si al inconstientului
12
.
Antichitatea a personiIicat muzele acestea reprezentând dorinta Iierbinte care îndeamná omul
sá caute adevárul binele si Irumosul. Dar cea care dádea omului posibilitatea de a cáuta si de a gási
aceste valori era Mnemosyne mama muzelor privitá ca principiul de bazá al Iacerii în sens de
creatie cáci doar ea avea darul de a asigura omului amintirea prin puterea de a îndepárta uitarea.
În antichitatea greco-romaná muzeul avea sensul de sanctuar al muzelor care erau
personiIicári ale artelor si stiintelor. Dar acest înteles avea si conotatii moderne deoarece în incinta
sa se gáseau pe lângá imaginile muzelor protectoare si inspiratoare si numeroase si variate obiecte
de artá si stiintá aláturi de statuile marilor poeti închinate muzelor. Spre exemplu în sanctuarul
muzelor de pe muntele Helicon se aIla în vârI altarul lui Zeus înconjurat de statuile lui Dionysos si
ale muzelor aláturi de statuile poetilor celebri realizate de sculptori renumiti ca Lysipp
Cephisodote Myron Strongylion etc. Acel loc se numea ,Valea Muzelor¨ iar în pádurea sacrá de
acolo se celebrau din patru în patru ani Museele serbári dedicare muzelor în cadrul cárora se
organizau concursuri renumite de poezie. Cu aceste ocazii se primeau numeroase daruri pretioase
care se pástrau în muzeu iar împrejurimile erau decorate cu o multime de monumente artistice.
Dar noutatea nu constá în colectionarea operelor culturale de cátre muzeele antice ci Iaptul cá
ele exprimau pe plan institutional ,constiinta la care a ajuns omenirea despre propria ei activitate
culturalá despre valoarea ei însási ca producátoare de culturá¨
13
. T. Herseni crede cá mai întâi s-au
náscut artele si stiintele apoi au Iost create muzele si abia apoi au Iost întemeiate muzeele. Printr-un
proces complex de alienare artele si stiintele au Iost divinizate si atribuite unor Iiinte imaginare
care nu valoreazá decât ca opere ale Ianteziei umane. Pe aceastá cale întortocheatá ,omenirea îsi
exprimá însá poate pentru prima datá în lunga ei istorie entuziasmul Iárá margini pâná la cult si
veneratie pentru propria ei putere de creatie¨
14
. Cáci lumea greco-romaná nu a mers cu misticismul
atât de proIund încât sá-si înzestreze zeii cu propriile lor merite. Hegel a surprins în plenitudinea sa
acest proces atunci când aIirmá cá ,oamenii venereazá divinul în sine si pentru sine dar în acelasi
timp ca Iaptá a lor ca productie si ca Iiintá a lor: astIel divinul îsi dobândeste onoare mijlocind
onoare omenescului iar omenescul mijlocind onoare divinului¨
15
. ReIerindu-se la lumea eliná
Hegel spune cá ,...grecii au venerat divinitatea ca pe ceva spiritual... în sensul cá acest continut este
însusi spiritul iar naturalul nu constituie decât punct de plecare... Divinul la greci nu este încá
spiritul absolut liber ci spiritul de un anumit Iel spiritul zágázuit în limite omenesti depinzând de o

10
E. Rohde Psyche, traducere Irancezá de Raymond Aron Paris 1953 p. 583.
11
Aristotel Despre memorie 449 b6 si 451 a20 Bucuresti 1965.
12
T. Herseni Mu:eul fenomen de con¸tiintà socialà Revista Muzeelor 3 1965 p. 222.
13
Ibidem p. 223.
14
Ibidem p. 229.
15
G. W. F. Hegel op. cit. p. 232.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


272
individualitate încá determinatá de conditii externe. Individualitátile obiective Irumoase sunt zeii
grecilor¨
16
. Si mai mult ,noii zei pástreazá în sine momentele naturii precum si raportul determinat
Iatá de puterile naturii... Helios este soarele ca element al naturii. Aceastá luminá în analogie cu
spiritualul a Iost transIormatá în constiintá de sine... tot astIel naiadele au devenit muze¨
17
. Cáci
,zeii grecesti exprimá ceea ce simt ei însisi... Zeii sunt subiecte individualitáti concrete; ...mai mult
zeii sunt caractere deosebite întrucât în Iiecare dintre ei existá o determinare preponderentá
caracteristicá¨
18
si ,concomitent cu particularitátile caracterului lor zeii grecesti sunt reprezentati ca
oameni...omul întruchipare a spiritului exprimá caracterul autentic al zeilor grecesti si cá prin
aceasta zeii ajung sá se ridice deasupra tuturor zeilor naturali si deasupra tuturor abstractiilor Iiintei
supreme unice... ei sunt priviti ca oameni ceea ce ar lipsi Dumnezeului crestin... zeul grecesc are
pentru elini atribute perenice el este numai sculptat în marmorá metal sau lemn sau în reprezentare
o imagine a Ianteziei. Pentru ce n-a apárut Dumnezeu în carne si oase ? Deoarece numai omul avea
valoare numai el se bucura de cinstirea si demnitatea cuvenitá unei Iiinte înáltate prin muncá si
creatá pentru libertatea aparitiei Irumoase¨
19
. Si tot Hegel ne oIerá explicatia acestei atitudini a
grecilor Iatá de divinitate: ,Grecii au animat lumea zeilor dându-i un continut adânc si spiritual
împodobind-o cu idei scânteietoare si senine; ea constituia pentru ei obiectul unei continue
inventivitáti si al unei constiinte pline de cugetári. AstIel a Iost creatá în mitologia lor o vastá si
nesecatá comoará pentru simtire sentiment si minte¨
20
.
În virtutea acestei atitudini Iatá de divinitate grecii n-au ezitat sá aseze în temple aláturi de
zeitáti imaginile propriilor ei artisti si IilozoIi precum si operele acestora.
Toate aceste date mitologice si istorice reIeritoare la muzeele antice scot în evidentá trei
procese principale: 1). aparitia constiintei marilor valori culturale; 2). institutionalizarea acestei
constiinte culturale; 3). Iolosirea institutiilor muzeale pentru dezvoltarea mai departe a culturii
21
.
Desi elemente de culturá gásim încá din paleolitic meritul grecilor este acela cá ei sunt primii
care au ajuns la constiinta depliná a valorilor culturale întâi încadrându-le în mitologie si cult mai
apoi în conceptii si institutii culturale tot mai emancipate de religie. Dar grecii nu s-au limitat doar
la a ajunge la constiinta valorilor culturale ci au contribuit si la ráspândirea acestei constiinte a
culturii în toatá lumea elenisticá si romanicá mostenire care ne-a parvenit si nouá.
Important pentru muzeograIie este Iaptul cá muzeele au continuat traditiile greco-romane în
timp ele si-au diIerentiat Iormele de activitate devenind institutii sociale active organizate în
scopuri cultural-educative. În acest sens putem privi muzeele ca obiectivári ale memoriei colective.
Ele au tezaurizat pástrat conservat si restaurat márturiile trecutului valorizate de o anume societate
si au transmis viitoarelor generatii ,zestrea¨ spiritualá si materialá creatá de colectivitate.
Instrumentele principale ale memoriei colective sunt mostenirea culturalá traditiile pástrarea
operelor culturale din trecut monumentele comemorative educatia si instructia cunoasterea cât mai
exactá a trecutului a dezvoltárii sociale creatia nationalá memoria oIicialá si memoria vie privatá
istoria oralá si istoria scrisá transmiterea si reconstructia traditiei si a valorilor ediIicarea
monumentelor memoriei memorialul si mitul national
22
. Mecanismul constructiei memoriei
comune colective nu este simplu ci presupune o intimitate complexá de-a lungul unei mari
perioade de timp. De aceea putem aIirma cá si miturile legendele religiile si credintele sunt
elaborári ale memoriei colective.
Orice grup comunitate sau societate umaná conservá anumite experiente evenimente practici
sociale etc. pe care le include în memoria sa într-o conIiguratie proprie. În cadrul acestei
conIiguratii indivizii se deosebesc între ei prin modul de pástrare si activare a acestor depozite
comune. Prin relatiile interindividuale stabilite are loc un anumit schimb de idei prin intermediul

16
Ibidem p. 236.
17
Ibidem p. 237.
18
Ibidem p. 238.
19
Ibidem p. 240-241.
20
Ibidem p. 281.
21
T. Herseni op. cit., p. 229.
22
A. Neculau Memorie colectivà ¸i uitare, Buletinul Laboratorului ,Psihologia câmpului social¨ Universitatea
«Alexandru Ioan Cuza» Iasi 3 1999.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


273
anumitor mijloace de transmisie socialá care determiná împártásirea amintirilor la un numár cât
mai mare de oameni. AstIel aceste amintiri devin un bun comun care Iormeazá memoria colectivá a
societátii. Finley considerá cá ,memoria colectivá nu este altceva decât transmiterea cátre un mare
numár de indivizi a amintirilor unui singur om sau ale câtorva oameni repetate în mai multe
reprize¨
23
. Iar Halbwachs aIirmá cá prezentul restructureazá trecutul
24
. Aici avem a Iace cu ceea ce
numim memorie recurentá o ,memorie a memoriei¨. Din aceastá perspectivá trecutul ne apare ca
obiect de muncá care declanseazá construirea unei retele de cadre ale memoriei utilizatá apoi în
reconstruirea si localizarea amintirilor. Dupá Halbwachs gândirea colectivá înseamná si gândirea
întregii societáti exprimatá adesea prin traditii legende povestiri proverbe reprezentarea colectivá
apárând astIel ca o gândire socialá. Dar nu putem avea certitudinea cá aceastá gândire socialá în
ansamblul ei este ,mostenitoarea¨ tuturor societátilor anterioare si dacá încorporeazá tot ce au
produs generatiile care s-au succedat. Într-adevár memoria socialá este selectivá aceastá selectie
Iácându-se în Iunctie de prezent care adesea ,comandᨠtrecutul care-i convine. Prin
particularizare la trecutul nostru istoric aceste aIirmatii pot Ii dovedite de anumite Iapte si
evenimente istorice. De exemplu zámislitorii muzeului românesc din Transilvania secolului al
XIX-lea insistau pe colectionarea expunerea si popularizarea unor valori culturale care veneau în
întâmpinarea si sustinerea unor idei vehiculate în epocá cum ar Ii originea latiná a poporului si a
limbii române descendenta noastrá daco-romaná ideea constiintei nationale si istorice a românilor
transilváneni unitatea nationalá a tuturor românilor etc. Prezentul secolului al XIX-lea purtátor al
unei situatii socio-politice speciIice pentru românii din Transilvania ,comanda¨ trecutul care-i
servea interesele nationale în lupta împotriva antiromânismului precum si a atingerii scopurilor sale
politice dar Iárá a denatura cu nimic adevárul istoric.
Formarea memoriei sociale în conceptia lui Halbwachs se bazeazá pe distinctia între cadru
mecanism si mijloc. Ideea centralá este cá ,munca¨ prin care se ajunge la o ,memorie-natiune¨ se
sprijiná pe anumite mecanisme de Iabricatie. Un prim proces este cel de globali:are de constituire
a unei imagini generice care sintetizeazá anumite momente experiente lecturi povestiri sau
amintiri. Particularizând la societatea româneascá aici putem evoca de exemplu momente istorice
marcante care au rámas întipárite în traditiile populare Iiguri de eroi populari sau nationali care au
Iost mitizati de constiinta colectivá devenind eroi în basme legende sau povestiri etc. Al doilea
proces este simboli:area, care inverseazá globalizarea asa încât o imagine particulará permite
întoarcerea la un cadru structural. AstIel conIruntarea cu o IotograIie un discurs o relatare despre
obiectul memoriei reitereazá întreaga constructie. Iar comemorarea prin evocarea unor Iapte
istorice a unor locuri sacre sunt mijloace de a Ionda ,iluzia de eternitate¨. Toate aceste trei procese
au Iost uzitate cu succes de muzeul secolului al XIX-lea. Chiar dacá muzeul românesc transilvánean
nu s-a materializat complet si nu si-a deschis portile larg cátre public decât în 1905 începuturile
sale eIorturile de constituire îsi au rádácinile în a doua jumátate a secolului al XIX-lea. Si aici
meritá mentionate renumitele adunári anuale ale Astrei adevárate sárbátori nationale care-si
comemorau istoria si eroii neamului valorile cultural-nationale. Aceste sárbátori erau adevárate
Iapte de culturá care aveau menirea de a Iace educatie poporului de a întári constiinta de neam de
a îmbogáti memoria colectivá prin noi acumulári si de a o transmite generatiilor urmátoare asa cum
si ei la rândul lor o primiserá mostenire de la înaintasi.
Andre Micoud sublinia Iaptul cá ,locurile singulare¨ celebrate public de comunitáti au ,rol
catalitic¨ prin diIuzarea exemplului si dezvoltarea unui ,consens entuziast de interese¨. Acest punct
de vedere a Iost demonstrat de serbárile Astrei adevárate ,lectii¨ de istorie balsam pentru suIletul
chinuit si umilit al românilor. Aceste spatii istorice invitau la un ,alt viitor¨ diIerit de prezentul
sumbru traditia Iiind manipulatá în Iolosul schimbárii. Cáci exemplul are virtutile demnitátii ce
poate Ii si trebuie imitatá.
Întorcându-ne la Holbwachs acesta gáseste cá memoria colectivá are si o Iunctie nostalgicá
aIectivá uniIicatoare prin care memoria colectivá valorizeazá continuitatea socialá si construieste

23
M. Finley Mythe, memoire, histoire Paris 1981 p. 32.
24
M. Halbwachs Les cadres sociaux de la memoire Paris 1994 p. 48.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


274
un model de societate actualá prin analogie cu un trecut atrágátor. Acesta este si cazul
romantismului românesc curent care a impulsionat nasterea muzeului românesc transilvánean.
Anne Muxel analizând Iunctiile memoriei Iamiliale identiIicá trei Iunctii principale care
contribuie la realizarea unei legáturi puternice a individului cu trecutul sáu
25
. Desi aceste Iunctii
sunt particularizate la Iamilie prin extensie unele dintre ele îsi gásesc aplicabilitate si la comunitáti
mai largi. Desi necunoscute în secolul al XIX-lea aceste Iunctii se regásesc în actiunile si scopurile
muzeului românesc transilvánean. O primá Iunctie este cea de transmisie. În cadrul acestei Iunctii
memoria este mobilizatá pentru a restitui istoria individului grupului comunitátii sau în sens mai
larg societátii într-un ansamblu de legáturi genealogice sau istorice care unesc între ei membrii
comunitátii dându-le constiinta apartenentei. AstIel individul este învátat sá gândeascá sub semnul
lui ,noi¨ sá se reIere la strámosi la mituri si traditii evocând relatiile dintre generatii. Atunci când
individul este situat într-un context istoric într-o istorie grupalá comunitará sau societalá si înscris
sub semnul temporalitátii memoria devine explorare arheologicà incursiune în timp si prilej de
raportare la strábuni ca repere modale. Trimitând la experientele strámosilor memoria constituie
un pol de reIerintá educativá o mostenire convocatá pentru a corecta prezentul. Ea participá la
reproducerea apartenentei socio-culturale devine memorie-reper memorie Iondatoare.
Memoria este si ritualicá în sensul cá Iunctioneazá prin accentuarea expresivitátii
aIectivitátii prin ritualizarea amintirilor. AstIel Iestivitátile întâlnirile sárbátoresti repetate si
standardizate opereazá un anumit gen de transmisie care mobilizeazá grupul îl uneste întretine
legáturile între generatii. Toate acestea se regásesc în sárbátorile Astrei care au suplinit cu succes
Iunctiile muzeului. În acest context muzeul Astrei a constituit materializarea obiectivarea
institutionalizatá a aspiratiilor sociale si nationale a memoriei colective a constiintei nationale si
istorice a românilor transilváneni.
Amintindu-ne mereu trecutul ne îndeplinim o obligatie moralá Iatá de acesta încercám sá
mentinem mereu treazá legátura cu înaintasii realizám o reconciliere cu ,constructiile¨ anterioare.
Societátile evoluate au re-descoperit astIel gestul simbolic al conservárii al identitátii si au asezat
Iorta si demnitatea cunoasterii trecutului contra neantului pe care-l reprezintá uitarea.
Cáci pentru a ne pástra trecutul trebuie sá ne pástrám traditiile si obiceiurile pe care se
bazeazá conIormismul social si care ne sunt impuse de societate Iiind considerate ca mostenire a
trecutului istoric. Din cauza aceasta obiceiul apare drept ceva coercitiv pe care îl urmám chiar dacá
uneori ni se pare nerational si nepractic. Obiceiul seamáná cu instinctul deoarece este mostenit de la
înaintasi nu este de origine individualá si întocmai ca la instinct nici în obicei nu existá de cele
mai multe ori constiinta scopului cáruia i-a servit el. Jodl explicá obiceiul în mod psihologic.
Obiceiurile comune indivizilor dintr-un grup social constituie o puternicá legáturá între ei si explicá
multe dintre actiunile lor asemánátoare.
Traditia este transmiterea ideilor impulsurilor si a Ielului de a judeca lucrurile de la înaintasi
la urmasi. Noi simtim si gândim într-un anume Iel nu numai pentru cá toti cei din jurul nostru simt
si gândesc asa ci si pentru cá asa au gândit si simtit strámosii nostri. Forta traditiei constá în Iaptul
cá noi interiorizám tot ceea ce ne-au lásat predecesorii si îl considerám nu ca pe ceva trecut ci ca pe
ceva întotdeauna prezent. Tráim în trecut si cu trecutul Iárá sá ne dám seama de acest lucru. De aici
rezultá si pietatea Iatá de persoane si lucruri care au Iost odatá precum si dorinta de a continua
gândul si vointa lor. Traditia explicá legátura în timp si continuitatea relatiilor sociale. Prin ea
putem întelege conservarea societátii dincolo de granitele vietii individuale.
Pentru Traian Herseni traditia este ,Iundamentul însusi al dezvoltárii socio-culturale...cu
precizarea cá nu este vorba de traditie în sensul de pástrare Iárá vreo modiIicare a ceea ce a Iost ci
de o îmbogátire neîncetatá prin noi inventii si noi creatii. Traditiile vii si Iecunde nu sunt cele care
pun zágaz dezvoltárii ci cele care constituie un stimulent si e bazá de plecare pentru noi achizitii si
deci pentru noi progrese. Evident Iárá dubla capacitate a oamenilor pe de o parte de a înváta pe
altii pe de alta de a înváta de la altii genul acesta de traditie nu ar Ii posibil¨
26
. Trebuie subliniat
Iaptul cá individul de la nastere are activitatea îndrumatá sustinutá si sporitá prin traditia culturii în

25
A. Muxel Individu et memoire familiale Paris 1996 p. 54-56.
26
T. Herseni Sociologie Bucuresti 1982 p. 348-349.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


275
care tráieste. De aceea dacá ,este inteligenta lui slabá atunci traditia vine si-l sustine. El pluteste pe
aripile acesteia cum pluteste pe apá cu ajutorul colacului de salvare. Este inteligenta lui vie
inventivá atunci traditia îl va ajuta sá se ridice si mai sus. Acela care continuá munca începutá de
altii proIitá de experienta acestora; contributia lui câstigá în valoare Iiindcá soseste cu plusul de
muncá la momentul oportun dupá un exercitiu îndelungat. Dar traditia culturii aduce ceva mai
mult. Nu numai cá ajutá la dezvoltarea individului ea si înnobileazá suIletul acestuia¨
27
. C.
Rádulescu-Motru relevá Ioarte bine aici inIluenta traditiei în plan individual.
Dupá cum am vázut traditia ocupá un loc si un rol deosebit de important în cadrul memoriei
colective muzeul la rândul sáu institutionalizând aceastá traditie si Iolosindu-i valentele
educative intrá în constiinta oamenilor si le modeleazá aceastá constiintá.
Sintetizând putem conchide cá memoria prezintá importantá atât ca sintezá a amintirilor
trecutului cât si ca obiectivare si institutionalizare a sa prin intermediul muzeului care
achizitioneazá ,memoria colectivᨠîn Iorma sa materialá în produsele spirituale. AstIel muzeul se
erijeazá în institutia pástrátoare a trecutului unei colectivitáti mijlocul de transmitere a valorilor
culturale urmátoarelor generatii care la rândul lor vor transmite aceastá zestre culturalá asigurând
astIel continuitatea în timp a memoriei colective speciIice unei anume societáti precum si
îmbogátirea sa permanentá cu noi valori cu noi acumulári cultural-educative valorizate social.
Dacá cu ajutorul memoriei omul îsi pástreazá trecutul sáu individual prin memoria colectivá
societatea îsi pástreazá trecutul sáu comun. În acest sens muzeul s-a impus ca institutia care a
colectionat tezaurizat conservat si restaurat márturiile trecutului lásând aceastá mostenire culturalá
din generatie în generatie cu scopul clar de a nu ne pierde originile si de a ne eterniza creatiile
culturale sIidând timpul si spatiul. Cá desi creatorul operei dispare existenta sa în timp Iiind
eIemerá în schimb opera sa transcende timpul devenind nemuritoare.
Poate cá într-un anume sens muzeul a institutionalizat orgoliul nostru uman (în sens pozitiv)
de a aráta lumii sIidând timpul latura noastrá artisticá Irumusetea si sensibilitatea suIletului uman
materializatá în creatii culturale valorizate social.
Iar pe de altá parte poate cá omenirea a creat muzeul din dorinta de a-si pástra emanatiile
spirituale concretizate în opere de culturá si civilizatie pentru a contracara latura negativá a
suIletului uman prin care ,omul tinde sá dárâme propriile lui creatii... el devine cel mai periculos
dusman al lumii spirituale. Care doar e numai a lui! Adevárat Saturn în anumite momente ale sale
omul îsi devoreazá propriile lui vlástare¨
28
.




27
C. Rádulescu-Motru Curs de psihologie Bucuresti 1996 p. 372.
28
D. D. Rosca Existenta tragicà Cluj-Napoca 1995 p. 116.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


276




















































Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


277


Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Dragoy Diaconescu, Cercetári arheologice în
Peytera Cauce (sat Ceriyor, comuna Lelese, judejul Hunedoara), Vol. I, Cu
contribu(ii de Eugen Orlandea, Cosmin Suciu yi Corneliu Beldiman, Universitatea
«Lucian Blaga», Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea Patrimoniului
Cultural Transilvànean în Context European, Bibliotheca Septemcastrensis IV
(editor Sabin Adrian Luca), Editura Economicà, Sibiu/Bucureyti, 2004, 286 p., 7
hàr(i, o schemà, 12 planuri, 57 planye alb-negru, 40 foto color.



Diana-Maria Sztancs
-


Volumele din seria deja binecunoscutá intitulatá Bibliotheca
Septemcastrensis initiatá de proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca în cadrul
Universitátii «Lucian Blaga» din Sibiu Institutul pentru Cercetarea si
ValoriIicarea Patrimoniului Cultural Transilvánean în Context European s-
au impus imediat ca un aport consistent la studierea siturilor arheologice si
istorice de pe teritoriul României în lumina celor mai recente cercetári si
conIorm orientárilor si metodologiei actuale.
Lucrarea pe care o prezentám cu prilejul de Iatá si având titlul de
mai sus se constituie în volumul IV al seriei si a vázut lumina tiparului
Ioarte recent în conditii graIice excelente la Editura Economicá prin
grija deosebitá a dlui director Dan Tudor Marinescu; domnia sa este de
altIel si redactorul volumului. Ceea ce se oIerá actualmente mediului
stiintiIic românesc si international este doar prima parte a unei lucrári
ample proiectatá în douá volume; partea a doua aIlatá în pregátire este
prevázutá a apárea în anul 2005.
Cartea se relieIeazá ca rezultatul meritoriu al unui demers interdisciplinar Iocalizat asupra unui sit
arheologic pluristratiIicat cantonat în mediul endocarstic. Pornind de la tratarea riguroasá a tuturor
datelor culese asupra acestuia în majoritate inedite autorii extrapoleazá si bazându-se pe cercetárile
anterioare ca si pe cele personale din ultimii ani de amploare variabilá dar cu rezultate întotdeauna
notabile reusesc în Iapt sá oIere o primá sintezá a importantelor descoperiri de epocá preistoricá si
protoistoricá din regiunea Muntilor Poiana Ruscá.
Capitolul întâi Cadrul fi:ico-geografic (p. 9-20) Iixeazá coordonatele complexe ale mediului
în care este amplasatá Pestera Cauce; el are rolul de a crea o viziune de ansamblu asupra genezei
evolutiei geologice resurselor si situatiei actuale. Un alt obiectiv pe care si-l propune acest prim
capitol este acela de a contura inIluentele si conditionárile pe care parametrii ecologici complecsi
(de la relieI la regimul hidrograIic soluri vegetatie Iauná conditii microclimatice s.a. resurse
naturale minerale vegetale si animale) le-au exercitat asupra implantárii locuirii vechi si a dinamicii
sale: tipuri de habitat exploatarea potentialului de materii prime etc.
Al doilea capitol Descrierea cercetàrilor sistematice (p. 21-65) clariIicá aspectele legate de
derularea cercetárilor arheologice în microregiunea vizatá respectiv sectorul estic al Muntilor
Poiana Ruscá; sunt trecute în revistá cu toate datele disponibile expuse sintetic (amplasare
secvente de locuire atestate etapele si caracterul cercetárilor etc.) 17 pesteri în care de-a lungul
timpului (sec. al XIX-lea si al XX-lea pâná în anii 90) au Iost sesizate vestigii arheologice
databile din paleoliticul mijlociu si pâná în evul mediu. Autorii Iac reIerire la contributiile aduse de

-
Universitatea «Lucian Blaga» Facultatea de Istorie si Patrimoniu «Nicolae Lupu» Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu România.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


278
ZsoIia von Torma si Marton Roska initiatorii cercetárilor arheologice în regiune; în anii `50
colectivul condus de proI. Constantin S. Nicoláescu-Plopsor initiazá sápáturile de la Nandru
,Pestera Curatᨠsi ,Pestera Spurcatᨠprecum si cele de la Ohaba-Ponor ,Pestera din Bordu
Mare¨. Analizele palinologice ale sedimentelor prelevate din primul sit au permis dr. Marin
Cârciumaru deIinirea complexului interstadial Nandru. În cadrul etapei cercetárilor recente un loc
esential ocupá activitatea Cercului Speologilor «Proteus» din Hunedoara desIásuratá în colaborare
cu specialistii Muzeului «Castelul Corvinestilor» si Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu. În Iapt
suntem în Iata unui real model pozitiv de conlucrare între institutii si asociatii reunind proIesionisti
valorosi si amatori pasionati din domeniile arheologiei si speologiei; este subliniatá importanta
capitalá a acestei colaborári prin prezentarea programelor si rezultatelor stagiilor anuale de
arheologie speologicá Iácute deja cunoscute la reuniunile de proIil si apreciate ca atare (Premiul
,Emil Racovitᨠla Congresul National de Speologie din anul 2000). AstIel s-a conturat proiectul
unor investigatii sistematice asupra habitatului preistoric si protoistoric în regiune care a permis
identiIicarea a 55 de pesteri si abri-uri Iosile; în unele dintre acestea au Iost eIectuate sondaje de
veriIicare a potentialului arheologic. Un loc aparte detin în cadastrul carstului local cele cinci
cavernamente din zona satului Cerisor: Pestera Nr. 1 (Pestera Mare); Pestera Nr. 2 (Pestera Micá);
Pestera Nr. 3; Pestera Nr. 4 (Pestera de la Cráciuneasa); Pestera Cauce (sau Pestera de la Cauce).
Cunoscutá înainte de 1976 Iiind inseratá în cadastrul carstului din România Pestera Cauce nu a
beneIiciat de o explorare si de o cartare exhaustive pâná în 1994 când aceste deziderate sunt atinse
de membrii Cercului Speologilor «Proteus» din Hunedoara condus de Marin Baicoaná. Începând
din 1997 în paralel cu organizarea stagiilor de arheologie speologicá aici au Iost demarate
cercetárile arheologice în regim controlat sub Iorma eIectuárii unor sondaje si a deschiderii unor
supraIete; beneIiciind de participarea directá si de supervizarea permanentá a proI. dr. Sabin Adrian
Luca ele au Iost realizate de un colectiv îndrumat de arheologii Cristian Roman si Dragos
Diaconescu (Muzeul «Castelul Corvinestilor» Hunedoara) din care au Iácut parte Marin Baicoaná
si speologii Clubului «Proteus» precum si studentii Universitátii «Lucian Blaga» Facultatea de
Litere Istorie si Jurnalism. Cercetárile au Iost continuate Iárá intermitente pâná în 1999; conditiile
naturale diIicile apárute (pestera a redevenit sit activ în urma regimului pluvial în exces din anul
respectiv) ca si restrângerea drasticá a supraIetei accesibile unei sápáturi pertinente au impus
sistarea investigatiilor sistematice în anul mentionat. Chiar si astIel situl în discutie a oIerit una
dintre cele mai consistente secvente stratigraIice cavernicole nederanjate de epocá holocená
cunoscute pâná acum la noi cu o succesiune de locuire complexá si bogatá în vestigii diverse
prelevate în conditii optime din toate punctele de vedere; acestea constituie între altele atu-urile
majore indiscutabile ale Pesterii Cauce si îi deIinesc individualitatea în ansamblul siturilor
arheologice de acest gen. Autorii ne oIerá datele reIeritoare la sistemul de sápáturá aplicat în
conditiile speciIice ale sitului care asa cum s-a precizat deja are o umpluturá (pachet de
sedimente) de vârstá holocená Iárá deranjamente majore cu bogate vestigii arheologice. Sápátura a
vizat initial practicarea unor casete de veriIicare apoi demararea cercetárii sistematice prin
supraIete în vederea obtinerii unui proIil longitudinal apt sá oIere imaginea globalá a succesiunii
depunerilor si sá permitá recoltarea tuturor categoriilor de vestigii în conditii optime. Subcapitolul
Principalele repere ale stratigrafiei pe¸terii etaleazá coordonatele stratigraIiei generale precum si
descrierea Iiecárei unitáti stratigraIice cu elementele geologice si arheologice speciIice; este vorba
de opt niveluri de ocupare a acestui sit cavernicol: neolitic si eneolitic (nivelul I: complexul cultural
Starcevo-Cris Iazele IC IIA; nivelul II: cultura Turdas; nivelul III: cultura Petresti; nivelul IV:
cultura Tiszapolgar; nivelul V: cultura Bodrogkeresztur III; nivelul VI: cultura CotoIeni); epoca
bronzului (nivelul VII: cultura Wietenberg); evul mediu (nivelul VIII). În ultima parte a acestui
capitol sunt prezentate si discutate pe microregiuni siturile preistorice si protoistorice în aer liber si
de pesterá cunoscute actualmente în Muntii Poiana Ruscá si zonele adiacente; ni se pune astIel la
dispozitie un Ioarte util si necesar microrepertoriu arheologic însumând 40 de puncte unele deja
Ioarte cunoscute (Nandru-,Pestera CuratᨠHunedoara-,Grádina Castelului¨ si ,Dealul Sânpetru¨
etc.) iar altele cele mai multe inedite. De mare interes sunt sursele de materii prime litice (silexite
opaluri cuartite etc.) identiIicate în aceste regiuni la Bos Cerisor Pestisu Mare Roscani si
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


279
exploatate în preistorie; lor li se acordá o importantá particulará punându-se în circulatie datele de
ultimá orá relative la localizare si caracteristicile geologico-mineralogice.
Capitolul al treilea Descrierea materialului arheologic (p. 65-97) vine sá completeze
imaginea asupra importantei cercetárilor desIásurate în sit prin descrierea pe unitáti stratigraIice si
culturi a lotului complex de arteIacte recuperat. Structura acestui capitol reIlectá eIortul meritoriu
al coordonatorului proiectului proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca pe planul abordárii
multidisciplinare prin reunirea contributiilor mai multor specialisti. La alcátuirea acestui capitol se
înregistreazá aportul ing. Eugen Orlandea care oIerá descrierea utilajului litic cioplit si sleIuit; la
rândul sáu dr. Corneliu Beldiman a studiat inventarul arteIactelor din materii dure animale si pune
la dispozitie o listá tipologicá preliminará în volumul II urmând sá se rezerve un capitol amplu
acestui domeniu particular al cercetárii preistorice; Cristian Roman descrie în continuare obiectele
de plasticá în lut ars ca si podoabele. Cum era de asteptat un spatiu major este rezervat analizei
amánuntite a materialului ceramic (recte vasele ceramice) eIectuate de proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca Cristian Roman si Dragos Diaconescu. Se au în vedere numai loturile provenind din
nivelurile I-V (Starcevo-Cris Bodrogkeresztur) materialul ceramic din restul nivelurilor urmând
sá Iie prezentat în volumul al doilea. Concluziile acestui demers riguros stau la baza încadrárilor
cultural-cronologice ale nivelurilor ocupationale decelate; Ioarte sugestivá este etalarea datelor
generale legate de categoriile tipologice dar si sintetizarea inIormatiilor minutioase de ordin tehno-
tipologic tratate statistic dupá metodologia propusá de dr. Gheorghe Lazarovici si redate în
numeroase tabele si histograme cu aportul unei echipe de studenti coordonate de asist. Cosmin
Suciu. Abordarea porneste de la înregistrarea sistematicá exhaustivá a parametrilor Iragmentelor de
vase ceramice: culoare ardere netezire amestec ornamentare. Subliniem încá o datá ca salutará
initiativa proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca de abordare complexá a investigatiilor prin reunirea unui
colectiv de specialisti în diverse domenii: speologie geologie-mineralogie industria materiilor dure
animale tratamentul statistic al datelor; astIel prin intermediul acestui prim volum al monograIiei
sitului din Pestera Cauce avem un exemplu actual si unic de studiu pluridisciplinar (orientare care
începe sá se maniIeste si în cadrul arheologiei din România în ultimul timp) Iocalizat în mod optim
pe un obiectiv arheologic de vârstá holocená implantat în mediul endocarstic.
Al patrulea capitol si cel mai consistent al cártii Incadrarea cronologicà ¸i culturalà a
nivelurilor I-J din Pe¸tera Cauce (p. 99-143) datorat proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca insereazá
inIormatiile obtinute prin cercetárile din situl mentionat în ansamblul datelor sistematizate
cunoscute la nivel regional si supraregional reIeritoare la: complexul cultural Starcevo-Cris
culturile Turdas Petresti Tiszapolgar si Bodrogkeresztur III. Ni se oIerá în Iapt o valoroasá
panoramá de ultimá orá a problematicii culturilor preistorice respective reper al oricáror abordári
ulterioare. Remarcám tratarea detaliatá a Iiecárui nivel cultural discutarea trásáturilor perioadei
vizate relatiile interculturale si cronologice dar mai ales analogiile ample si Ioarte recente pentru
materialele si situatiile constatate în scopul argumentárii pertinente a ipotezelor Iormulate.
Vestigiile din depunerile atribuite complexului cultural Starcevo-Cris Iazele IC IIA conduc la
concluzia unei locuiri de caracter permanent. Este prilejuitá discutarea aspectelor legate de cea de-a
doua migratie neoliticá timpurie ajungându-se la concluzia conIorm cáreia calea de pátrundere a
comunitátilor respective în Transilvania dinspre Banat a inclus si zona Muntilor Poiana Ruscá. În
nivelul atribuit culturii Turdas se disting douá subniveluri IIa (prezenta vaselor pictate cu bitum de
tip Táualas) si IIb (ceramicá apartinând grupului Foeni-Mintia importuri Precucuteni); observatiile
din teren indicá existenta unor depuneri de caracter ritualic aceastá concluzie Iormulatá ipotetic
Iiind valabilá si pentru vestigiile nivelului III apartinând culturii Petresti. Analiza arteIactelor
relative la cultura Tiszapolgar Iaza târzie conduce la concluzia unei ocupári sezoniere a pesterii
sugeratá de caracterul restrâns al tipologiei vaselor ceramice; descoperirile din Pestera Cauce vin sá
conIirme unele constatári anterioare si anume Iaptul cá aceastá culturá nu a ocupat întreg spatiul
intracarpatic; centrul Transilvaniei a Iost locuit de comunitátile petrestene contemporane cu acelea
care se implantaserá în mediul endocarstic din Muntii Poiana Ruscá zoná marcând marginea esticá
a arealului culturii Tiszapolgar. De asemenea se ridicá problema importantá a tranzitiei de la
cultura Tiszapolgar la cultura Bodrogkeresztur subliniindu-se în acest sens importanta
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


280
descoperirilor tipice pentru acest Ienomen din asezarea de la Deva-,Ciangái¨. Singurul sit în care
s-au surprins relatii stratigraIice directe între cultura Bodrogkeresztur si cele anterioare sau
ulterioare este acela de la Báile Herculane-,Pestera Hotilor¨; în Pestera Cauce avem însá
demonstratá continuitatea culturalá prin suprapunerea orizontului apartinând ceramicii cu torti
pastilate de un nivel (IV) Tiszapolgar. Se prezintá în detaliu ultimele concluzii legate de originea si
evolutia culturii Bodrogkeresztur ca si variantele sale regionale; sunt de asemenea inserate datele
si opiniile reIeritoare la cronologia relativá si absolutá a acestei culturi.
Capitolul al cincilea rezervat Anexelor (p. 145-180) cuprinde etalarea rezultatelor analizelor
mineralogice asupra utilajului litic cioplit eIectuate de ing. Eugen Orlandea; este redat continutul a
patru Buletine de experti:à geologicà ¸i mineralogico-petrograficà elaborate în urma studiului
macroscopic si microscopic a: 18 esantioane apartinând complexului cultural Starcevo-Cris; 24
esantioane apartinând culturii Turdas; 36 esantioane apartinând culturii Tiszapolgar; 12 esantioane
apartinând culturii Wietenberg. Concluziile sunt de importantá capitalá pentru precizarea naturii
Iiecárei materii prime si mai ales pentru identiIicarea precisá a surselor ceea ce permite
circumscrierea habitatului preistoric din estul Muntilor Poiana Ruscá si unor imperative de ordin
paleotehnologic respectiv procurarea periodicá/sezonierá a materiilor prime litice a cáror
prelucrare si diIuziune pot Ii sesizate si urmárite în conditii incomparabile cu situatia anterioará.
Volumul este completat de: Lista abrevierilor bibliografice (p. 181-184); Bibliografia
exhaustivá a problematicii generale si speciIice tratate (p. 185-198); Lista ilustratiilor (p. 199-212);
Re:umatul si Lista ilustratiilor în limba englezá (p. 213-229).
Sectiunea de ilustratii Ioarte consistentá si variatá este Iormatá din: 7 hárti geologice si
arheologice ale regiunii; o schemá si 12 planuri ale siturilor (toate în text); la sIârsitul cártii sunt inserate:
57 planse cu desene alb-negru ale materialelor (utilaj litic din materii dure animale piese de podoabá
ceramicá); de Ioarte buná calitate acestea au Iost realizate de Cristian Roman; notabilá este si realizarea
a 40 Ioto color datorate aceluiasi arheolog redând aspecte ale peisajului zonei vederi exterioare si
interioare ale siturilor unele materiale ceramice si piese unicat atribuite culturii Wietenberg legate de
practicarea metalurgiei bronzului (douá tipare si un polizor toate litice o suIlantá ceramicá).
Concluzionând putem aIirma cá volumul IV al seriei Bibliotheca Septemcastrensis rezervat
Pesterii Cauce oIerá un set de date complexe în majoritate inedite de ordin geologic speologic
arheologic supuse eIortului abordárii interdisciplinare si conducând la conturarea unei sinteze
exemplare a domeniului cercetárii preistorice din tara noastrá prima de acest gen rezervatá unui sit de
tip cavernicol cu depuneri de vârstá holocená. EIortul meritoriu al eIicientului colectiv coordonat de
proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca a Iost astIel încununat de un binemeritat succes. Suntem încredintati
de pe acum cá publicarea volumului al doilea rezervat Pesterii Cauce precum si a altora asteptatá cu
acelasi justiIicat interes în cadrul seriei mentionate cáreia îi dorim o existentá cât mai lungá va
contribui în mod semniIicativ si notabil la progresul general si specializat al cercetárii de proIil.


Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


281




cta 1errae Septemcastrensis. rheologie, Studii Clasice, Medievisticá,
Universitatea «Lucian Blaga», Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea
Patrimoniului Cultural Transilvànean în Context European, Redactor yef Sabin
Adrian Luca, Editura Economicà, Sibiu/Bucureyti, Nr. I, 2002, 224 p.



Diana-Maria Sztancs
-


Anuarul Acta Terrae Septemcastrensis care apare începând cu anul
2002 sub egida Universitátii «Lucian Blaga» din Sibiu Institutul
pentru Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvánean în Context European a ajuns în 2004 la al treilea numár.
Acest eveniment a Iost posibil datoritá consecventei pe care editorul si
redactorul seI proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca aláturi de colectivul
redactional o dovedeste în identiIicarea si reunirea contributiilor
stiintiIice ale colaboratorilor mai vechi sau recenti cercetátori si cadre
didactice universitare dar nu mai putin eIorturilor de surmontare a
inerentelor diIicultáti Iinanciare legate de tipárire. Avem astIel în Iatá
cazul notabil al unui periodic Ioarte recent apárut dar integrat imediat
în peisajul revistelor de proIil cu traditie din România gásindu-si
cuvenitul locul de Irunte si devenind o reIerintá a domeniului. În acest
sens stá márturie între altele si componenta de marcá a consiliului
stiintiIic din care Iac (sau au Iácut pâná de curând) parte: proI. univ. dr. Paul Niedemayer (membru
corespondent al Academiei Române) proI. univ. dr. Iuliu Paul proI. univ. dr. Thomas Nägler proI.
univ. dr. Nicolae Branga proI. univ. dr. Gheorghe Lazarovici.
La aceastá perIormantá au contribuit standardele înalte Iixate de la aparitia primului numár
atât pe planul temelor abordate continutului dar si al normelor redactionale. AstIel a Iost posibil ca
aceste prime trei volume sá se remarce atât prin excelenta calitate stiintiIicá pástratá la un nivel
unitar ca o conditie sine qua non a aparitiei dar si prin tinuta tipograIicá Ioarte buná asiguratá de
tehnicienii Editurii Economice prin grija personalá a dlui director Dan Tudor Marinescu. Nu în
ultimul rând trebuie mentionatá contributia meritorie a sponsorilor: S.C. Clio Consult din Sibiu
Vasile Augustini din Cluj-Napoca si S.C. EuroIarm Rm. Vâlcea.
Articolele studiile alte contributii sunt grupate în urmátoarele sectiuni distincte: Arheologie preistoricà;
Studii clasice. Arheologie greco-romanà ¸i daco-romanà; Medievisticà. Arheologie medievalà; Recen:ii.
Numárul I editat în anul 2002 a cárui prezentare o Iacem cu aceastá ocazie este dedicat memoriei
celui care a contribuit în mod esential la consolidarea bazelor cercetárii istorice sibiene în a doua jumátate a
secolului trecut proI. univ. dr. Nicolae Lupu eminent arheolog si istoric (1921 2001). În Cuvântul înainte
al redactiei intitulat sugestiv Ars historica archaeologicaque (p. 7-8) se abordeazá deIinirea conceptelor de
istorie si arheologie se contureazá obiectivele cercetárilor arheologice derulate în spatiul intracarpatic cu
relieIarea realitátilor si a imperativelor zilelor noastre în domeniu: ,.integrarea culturalá europeaná nu mai
este un mit¨; ,.suntem parte din motorul acesteia¨; ,.reînvierea spiritului critic sánátos¨. Pornind de la
aceste considerente anuarul sibian îsi jaloneazá orientarea si îsi deIineste aria cronologico-tematicá abordatá
(preistorie protoistorie epoca clasicá evul mediu) lansând apelul cátre specialistii domeniului de a se

-
Universitatea «Lucian Blaga» Facultatea de Istorie si Patrimoniu «Nicolae Lupu» Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu România.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


282
alátura eIorturilor membrilor colectivului redactional de ,revigorare a cercetárii istorico-arheologice¨
activitate derulatá în conditii încá diIicile cu ,bani putini dar .cu suIletul deschis si inima caldá¨.
Urmeazá Necrologul prof. univ. dr. Nicolae Lupu (p. 9-12) semnat de Corvin Lupu care
pune în luminá coordonatele majore ale vietii si activitátii meritorii în plan stiintiIic si didactic a
personalitátii sibiene recent dispárute: actiunile sustinute desIásurate constant pentru consolidarea
postbelicá a învátámântului superior istoric în cetatea cibinensá activitatea de cercetare si
rezultatele sale ca si aceea legatá de exercitarea Iunctiei de director al Muzeului Brukenthal.
Prima sectiune Arheologie preistoricà se deschide cu articolul proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca intitulat Date despre statueta de la Liubcova II, fud. Cara¸-Severin (p. 15-29) în care este
analizatá aceastá recentá si importantá descoperire evidentiindu-se importanta vietii spirituale în
epoca neoliticá; totodatá sunt inserate si discutate analogiile si interpretárile legate de plastica în lut
ars; lucrarea este însotitá de reprezentárile graIice ale arteIactului (desene si IotograIii).
Articolul semnat de Nicolae Ursulescu Dumitru Boghian Sergiu Haimovici Vasile Cotiugá si
Anca Coroliuc se reIerá la Cercetàri interdisciplinare in a¸e:area precucutenianà de la Tg. Frumos (fud.
Ia¸i). Aportul arheo:oologiei (p. 29-54); este descrisá zona si situl de provenientá a descoperirilor situatia
sápáturii încadrarea cronologicá si culturalá (cultura Precucuteni Iaza III); materialul arheozoologic
recoltat a Iost supus analizei iar importanta datelor rezultate rezidá în Iaptul cá permit reconstituirea unor
aspecte ale vietii comunitátilor de aici mai ales sub aspectul paleoeconomic (ocupatii diverse legate de
obtinerea mijloacelor de subzistentá ponderea surselor de hraná sau de practicarea unor mestesuguri cum
sunt prelucrarea pieilor si industria materiilor dure animale); autorii s-au oprit dar numai în mod Iugitiv si
asupra arteIactelor din materii dure animale (unelte si podoabe) realizate din elemente anatomice precum
oasele lungi si coarnele de cervide dintii si valvele scoicilor culese din mediul local; ele nu sunt de Iapt
analizate în text dar beneIiciazá de o ilustrare utilá din care constatám prezenta unor tipuri semniIicative;
la Iinal este inclusá partea graIicá: planul general al sitului cu amplasarea sápáturilor planurile unor
complexe desenele si IotograIiile arteIactelor discutate.
Al treilea articol al primei sectiuni apartinând lui Cristian Roman si lui Dragos Diaconescu trateazá
Un complex apartinand culturii Basarabi descoperit la Hunedoara ,Gràdina Castelului` (p. 55-68); se
supune analizei continutul unei gropi complex considerat initial ca Iiind un cuptor de redus minereul de Iier;
cercetarea atentá a peretilor acestei gropi a permis Iormularea unei alte concluzii legatá de existenta unei
gropi menajere care a servit si la depozitarea resturilor unui cuptor de redus minereul; inventarul complexului
impune încadrarea cultural-cronologicá într-o Iazá timpurie a culturii Basarabi; lucrarea este însotitá de
planul sápáturii proIilul stratigraIic desenele materialului ceramic recoltat din umplutura gropii.
Sectiunea de Studii clasice. Arheologie greco-romanà ¸i daco-romanà debuteazá cu lucrarea amplá
a regretatului proI. univ. dr. Nicolae Lupu reIeritoare la Statiunea romanà de la Boita (fud. Sibiu) (p. 71-
106); dupá Iixarea coordonatelor spatiului geograIic în care se plaseazá situl se oIerá istoricul cercetárilor
urmat de descrierea detaliatá a diverselor structuri monumentale descoperite aIerente termelor palestrelor
statiei vamale constructiilor de caracter gospodáresc; sunt prezentate datele legate de inventarul mobil
precum ceramica uneltele piesele de port si de podoabá materialul numismatic din cuprinsul asezárii; în
urma sápáturilor arheologice eIectuate autorul Iormuleazá încheierea cá ,statiunea Caput Stenarum
(Boita) a Iost párásitá în urma tulburárilor pricinuite de invazia carpilor din anul 245 Iárá a mai Ii reIácutá
si repusá în Iunctiune mai târziu¨; din pácate ilustratia studiului a Iost pierdutá în mare parte pástrându-se
doar patru planse cu monedele din tezaurul descoperit aici inserate la Iinal.
În continuarea sumarului este inserat articolul datorat lui Costin Croitoru purtând titlul Sudul Moldovei in
cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunoa¸terea valurilor de pàmant (p. 107-120); autorul expune
problematica legatá de cadrul general si de sistemul Iixárii granitelor în lumea romaná în absenta cursurilor de
apá cu traseu convenabil (vallum ¹ fossa); sunt evidentiati parametrii diversi ai acestui tip de amenajári cu
exemple sugestive extrase din arealul precizat: Valul Galatilor (Traian Tulucesti) Valul InIerior al Basarabiei
(Vadul lui Isac Lacul lui Sasâc); Valul Moldovei InIerioare (Valul lui Athanaric); Valul Lacul Cahul Lacul
Cartal; concluziile subliniazá Iaptul cá rolul acestor limitibus era acela de hotar conventional realizate numai
sub Iorma acestor valuri Iárá a Ii dotate cu turnuri (turres sau specula) sau acela de IortiIicatii (castra sau
castella); lucrarea este însotitá de o hartá pe care sunt Iigurate traseele valurilor mentionate.
Corviniana - Acta Musei Corvinensis, VÌÌÌ, 2004


283
Alexandru Sonoc contribuie la acest numár al anuarului cibinens cu articolul Cateva interpretàri prilefuite
de studiul unei inscriptii funerare romane tar:ii de la Savaria (S:ombathely, Ungaria) (p. 121-128); se supune
discutiei o epigraIá databilá în sec. al IV-lea e.n. ridicatá de cetáteana romaná Domnica în memoria sotului sáu
Aurelius Diodorus si a copiilor lor; în opinia cercetátorului sibian termenul civis la care se adaugá etnonimul
Graecus exprimá identitatea cultural-politicá a supusilor grecoIoni págâni ai Imperiului Roman de Rásárit.
ConI. univ. dr. Dumitru Popa realizeazá în lucrarea sa Consideratii privind habitatul rural din spatiul
intracarpatic al Daciei romane (p. 129-144) o ,inventariere¨ a asezárilor rurale din Transilvania sec. II-III e.n. si
ajunge la concluzia cá avem de-a Iace pe de o parte cu asezári rurale dezvoltate posibil centre administrative
populate de colonisti iar pe de alta cu asezári modeste în plan economic apartinând populatiei autohtone.
Ioan Marian Tiplic deschide seria articolelor din sectiunea Medievisticà. Arheologie medievalà Iormulând
Consideratii cu privire la liniile intàrite de tipul prisàcilor din Transilvania (sec. IX-XIII) (p. 147-164); autorul
porneste de la baza pe care au Iost construite aceste linii de apárare (vechile castre romane) si aratá cá primele
sisteme de IortiIicatii ardelene medievale timpurii au apárut ca o consecintá inerentá a transIormárilor de naturá
politicá si social-economicá produse în perioada de reIerintá inclusiv colonizarea sasilor si exercitarea autoritátii
maghiare; în stilul obisnuit al autorului în cadrul articolului se insereazá Iormularea unei deIinitii a prisácii
Iundamentatá pe o bibliograIie bogatá; astIel se aratá cá acest sistem de IortiIicatie presupune existenta unei Iâsii
,de pámânt de 10-40 km látime lásatá în paraginá cu páduris des. controlatá Iiind la porti. prin cetáti de
pámânt si asezári ale unor grupuri de apárátori de granitá¨; se urmáreste evolutia acestui tip de IortiIicatie
propunându-se în Iinal individualizarea a trei etape în construirea si utilizarea prisácilor.
Domeniul numismaticii este reprezentat de articolul intitulat Descoperiri monetare pe ¸antierul de la
Hunedoara, punctele ,Sacristia Capelei` ¸i ,Gràdina Castelului`. Campania 2001 (p. 165-170) semnat de
Silviu Istrate Purece Cristian Roman Dragos Diaconescu si Andrei Gonciar; sunt etalate toate datele relative
la un numár de 10 piese precum si discutia asupra încadrárii lor cronologice si a semniIicatiei pentru evolutia
siturilor de provenientá; piesele descoperite în ,Sacristia Capelei¨ emise de regatul maghiar apartin sec. al
XV-lea în mare parte iar cele din ,Grádina Castelului¨ au Iost emise pentru Austria de Jos Ungaria si Stiria
datându-se în sec. al XVIII-lea (cu o exceptie); cele douá planse cuprind imaginile pieselor si planul
Castelului Corvinestilor cu marcarea locului sápáturilor si al descoperirilor monetare.
Maria Crângaci-Tiplic îsi aduce contributia la sumarul acestui volum cu articolul care trateazá
Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului (p. 171-174); în care
se prezintá opiniile diversilor cercetátori care s-au ocupat de aceastá problemá.
Sectiunea Recen:ii este dominatá de contributiile proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca care analizeazá
lucrárile: Eugen Comsa Jiata oamenilor din spatiul carpato-danubiano-pontic in mileniile 7-4 i.Hr.
Bucuresti 1996 (p. 177-181); idem Figurinele antropomorfe din epoca neoliticà pe teritoriul Romaniei
Bucuresti 1995 (p. 181-185); Doina Ignat Grupul cultural neolitic Suplacu de Barcàu Timisoara 1998 (p.
185-189); Zoia Kalmar-Maxim Neo-eneoliticul din Transilvania. Date arheologice ¸i statistico-matematice
Cluj-Napoca 1999 (p. 189-203); aceste recenzii se remarcá prin accentele critice întemeiate si prin
documentarea actualizatá de Ioarte buná calitate inseratá la Iinal. Urmeazá recenzia lucrárii lui Raul
Gleirscher Keltensiedlung auf der Gracarca. Eine archàologisch-historische Spurensuche um den
Klopeiner See mit Ausblicken auf den Kàrntner Raum und bis ins Mitelalter St. Kanzian 1997 semnatá de
Alexandru Gh. Sonoc (p. 203-215). Ultima recenzie este datoratá lui Ioan Marian Tiplic si are ca obiect
cartea lui Alexandru Madgearu Romanii in opera Notarului Anonim Cluj-Napoca 2001 (p. 215-219).
La Iinalul volumului se regáseste Lista abrevierilor bibliografice (p. 221-224).
Acta Terrae Septemcastrensis s-a impus de la primul sáu numár prin valoarea materialelor
publicate semnate de reprezentanti de marcá ai istoriograIiei românesti de azi prin rigoarea
abordárilor si exigentele ridicate la nivelul maxim al standardelor editoriale de inimosul colectiv
redactional condus de proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
Urám viatá lungá acestui nou anuar cibinens de prestigiu în câmpul cercetárii arheologice si
istorice românesti si internationale. Totodatá adresám tuturor contributorilor (autori redactori
editori) Ielicitárile noastre si urári de noi succese!

47;3,3,O.9,:8047;30388 '   

 7044020/0;,gÂ0/0;89.g  #  $%Â 3.05:9:7008909.-,3930 %0-033384190,393008909.8    '# # #  Â &3 !80:/4 
79:7 50 9:73:
.,25,3g /0 , 4/03, ,3: !,/::  9,,  80.4: ,  
0,    !80:/4 
79:7 43 90 ,25,3, 41 90 ,90/7,390.9414/03, !4,83 9, 9.039:7        Â -807;,x 57;3/ 85,/, /0 .gg: , 47, :: $-:  80.4: , ' 
0,  438/07,943870,7/3900,/82,3847/1742$-: 9.039:7      #  Â &3 /4.:2039 /0 , #,/: 30, 70,9; , 5,79.5,70, 4 90347L3,70,/:3,70, g7 /4.:20391742#,/:30,70107394905,79.5,943 4190,72,99070,9,8802-4190.4:397    !%#&%& &Â,8,$.,8807 $-: !,x,.g37  #,5479,7044. %0$.,88074:801742$-: 7.,044.,#05479    #$%! $fÂ$.:59:7g54.742gL3,890:47;30 947 !4.74208.:59:70 347;3 8,890      &&&%& #f' ! ! !&Â020390/0 24-07 :7-,3  L3 !,x, ,70 /3 $-:  $9,9:, $1  0542:  020398 41 :7-,389., 1:739:701742$6:,7041$-: $,390542:89,9:0       %' #&&Â%7,/x, 704,8g -,393gL3 g70#4230L3 80.400 ' 
' %0,3930704:897,/943390#42,3,3.4:397083909 9 .039:708     ' #&!&Â#g8.4,,:470, 29: :3:: 25g7,9  %050,8,3970;4941470, ,3/902941 %03/250747     8947024/073g .43902547,3g  # $# Â 4,3 !45  57494545 70.4
.,94. /0 :30/4,7,  4,3 !45   ,7.57H970:3,9/0:30/4,7,     & # 'f&  #  f# Â &3 8: , :3: 20 907 89.,7 /3 7x 4,7, L3 .40.x0 :0:: 7:039, /3 $-:    80, 41 , ,88 .7,1982,3 1742 7x 4,7,390.40.943841907:039,:80:241$-:     8947,.:9:7    f# Â 3;gxg239: .4310843, 4794/4 /3 8,9: g7xg,3  
  %0 794/4.43108843,0/:.,9433g7xg,3  
     

47;3,3,O.9,:8047;30388 '   

#& &&# Â ,3:,00 144890 L3 .40 7g3.070 9 /0 50 907947: 1489:: 702039 /0 , 7,9  
  %0 909-448 :80/ L3 90 1743907 :,7/ 8 8.448 43 90 907947419014720770203941 7,9  
     #   
 ,03/,70 47g 9030 L3 .40.x, 2:0:: /0;0,3  08 .,03/7078/ 7g 90/,38,.40.943/02:8F0/00;,    '& f#  #0;:0 /0 %7,38;,30  97-:3g , ,3970;4382:: 742308. 50890 49,70 #0;:0/0%7,38;,30 97-:30/0 ,3970;843382074:2,3 F97,307    #&$  #&  3;gxg239: 80.:3/,7 /0 1090 L3 47, : 7g 90 L3 5074,/, 3907-0.g %0$0.43/,77$.44889023 7g 90943/:73903907,75074/       $&  43:2039: 3 20247,2  .70,x, 8.:5947:: 481 0090  0 243:2039 320247,2 :30.7F,943/:8.:590:74810090    :0440Â#089,:7,70 .43807;,70  #   
 :0:  3899:x0 , 202470 .40.9;0  0 2:8F0   3899:943/0,2F2470.40.9;0     %%&#f # '  % f   
# $%$ Â $,-3 /7,3 :.,  789,3 #42,3  7,4  ,.4308.:  07.09g7,7044.0L3!0 907,,:.0 8,907 47 .42:3,0080 :/0x::30/4,7, '4  : .4397-:x /0 :03 7,3/0,  4823 $:.:  4730: 0/2,3  &3;0789,90, :.,3 ,,  3899:9: 50397: 07.09,70,  ',471.,70, !,97243:: :9:7, %7,38;g30,3 L3 43909 :7450,3  -490., $05902.,8970388 ' 0/947 $,-3 /7,3 :.,  /9:7, .4342.g $-:

:.:70 9        
# $%$ Â .9, %077,0 $05902.,8970388  70440  $9:/ ,8.0  0/0;89.g  &3;0789,90, :.,3 ,,  3899:9: 50397: 07.09,70,  ',471.,70, !,97243:::9:7,%7,38;g30,3L343909:7450,3 #0/,.947 01$,-3/7,3:.,  /9:7,.4342.g $-:

:.:70 9 7                        

O.30388 '                                                     .9.:8047.3.3.47.

344412..90//:739009038.9:70.7.-4:9 .:507.9903943814.8802-.3/97.3.08.0.943   43909 2//0  9 2033:2  2//0.3907 .3.74:5  3899:90418947 38943.3/70.3:1./4.791..857080390/. 8908 $./4...3 41 90 .3.:8047.84798390884190178988902.:80/ 43909544 90.33  41::89 .3.98 1742  0849..507.:47-::  7.9.:9:70  4. 1742 70/ /007  .0.90/ 43 90 019 -.9.9909 00934190470/430#080.O.0841:80  398-.2489 ..9 %05.041.3:-039070434190743.083 8.3/$.3/8..39.47. %.705745480/842054908841:9.908.88.7.3  -897.30388 '     ! %   %# # %$ % %# %$ #  4730:0/2.701742 8974.08908 %02./03. ..0 .3/ 8 %02489 25479.010/7080.

5:24174-09.70.2 .422:30 94/.  1907   ..42243:80/90-4.3/. 2. .00/ 5.0.3x ..507507.9473..3/.3 34/4. 3.073 .: !45847 3.0789 2970 .80 47430.. 44 .73 90 479 .:/0/3902:3..3./. .4393:0/900.:50/97.34190.3:-0 1742!08.9438390$.3x47430.39027  .9070/ - 2.3/ 9 8 /:0 94 90 890 4.4388933.: &37 7   $0.3/ 183  90 $.3:-0390.:9:70 .3/ %7..393 .$903.3:-0.0 10/ 7080.774.03.422:3908 41 :39078 18078 .3x  0.90/ - 5741  4389.843../943.943 41 98 .2 94 8974. .947    :. .73 .3:.0 ..8 /0130/ - 09038.:.800900 3438908174205038'7  !.0 .4100/394:39  31.80.94384194..990019-. .3/  8 41 .0. 479 0890735.0 .3x  438..943 9.3  .8./4..90/ 43 90 9077947 41 0 .08 147 :393 . 3.0450/ - 82.:9 41 8947  $5.    90 $.90/ 90 /4 .2 .7474.7.044.1 9 2033:2  !  03/ !70 470. 4-740..08 3  8 .70 /43 8970../4.3492.4. 90743..09.. 3 #42..70.3:-0 .  .3 &3.08.0890 47430.  470.07081742#42.3/7: !g:308.90.0/478:71.908 439001917899077.370.9478.    789. 907794708 41 43903074 .7.:/3 90 479 089073 70438 41 . .3.57.3/220/.3..3x 47430.70.:  470.$0030  !g:308.3/80.:9:708 90%.80 47430.31089..:/390743.34.. ./ 3 .9:.02039430/80.3 /42089.:/3 '. 243 80.  -0333 9. ..3.9084190.:   %0 /03423.9 80028 94 -0 8570.0890889:.798  %0 0849.0.38./4../3.42    .7941 :3903... 7..8 5745480/ - '. 798 #42.4730:-0/2..  ...7/0348..3 90.3. 8:-:7...-4. %:73:$0.90/3..7.  #0507947 95708039907050794741/8.7 :5 8970. 2.43/:.. .:9:70 8908 43 90 019 -..2  1   0.0.907078 .9.0/038.:9:70 3 $4:9 089073 7043 41 #42.89073 298 41 98 0849.3/ $07-.7..3 !0338:..4.3 41 90 .7089#42./4.70 ... 90.59..3:  !0970 #42.  %0 $. '.:9:70 .039.3.39.  8 .43/ .1 .3/.0. .0474384208084190.

20398  50.8009..9434190.791.43./47320398  1 5.543941.791.3/430//:73/110703989..9/423./03.08438009.943.791.:.3 4-807.45  .3.0450/ .843-4308 /-4.943 -:7.3.79.2    . 930817..0 70.03.. .8 2..748.0904047..8...5574  17429080 .399...9:70    .3907 9448  0.3:1.0 0/2. 1742 /038 3  8908 03970 50..2489 ..O.843 90 2.791.43909 41 4:7 .90/ 0307.0 ...8802-.90/6:..39..90/80203941-0.9430 .3/ 2. . . 5439 41 .881. 70.850. 203943 .41..70 2.99/4:-04730/043507147.08 .9.7090 2489 057088.$0030!g:308.79:88.03 5.:/3 0.08470/36:.5574  .989.039 88902..0  %874:53.70 1742 8974.9480 2.8908841.7 3907089 8 90 809 41 70/ /007 07.2 43  :9 90 .3/ 740 /007 ..9.0 8908  3 98 4.0174290 8974.243 .90/80203941-0.791.791.0020398.70.998304730/043507147.791.7990  79 89430 8.203941-0.-. 8009. .3x  438.22.7.7/.3...08.98  088 .3907   1789 70..:8438.7./0 43   .90/3:2-07418009.943 41 .3   570807.082.-8  548078 09.:47-::890 0/2..881../0 147 90 1:307.3907 .9 89:/ .-03.23..90.3:1./03.70470/3.9047 4-0.0.3907-04389474:5 94482.:/0854479544..943 3 459.....08412.30388 '    850.8  5708039 3 8420 8908  90 2489 41 902 2470 9.243     .47.470/50.98 20.90/80203941-0. 2.3174290/70./4.  .9841.2   1:3.3   3.704394/7.3.34-6:04730/0  0 .997-:908 4730/08 507147.5:8  .-0 3 9544.94317.907.943 41 5708947.: 47-::  7.081742.9841   .8.99039433988479839088  3907.3/ $.8:73   ..8802-.90.0/247544417.70 .425008 3:2..8802-.0490.08  17..5704:8 .:8 0.2   47542097 %0 247542097848.8802-.943 0/2.2.3/ 6:.9:70 /0-7809..98 .2039841-0.3..:507.3/ 0 /0. /0700 41 89070495 47 89.3/.0 4-0.08 3 18 7.8802-.9.9438  390 .3:1..3907.-0 147 /70.5438 .3/ 0850.9432507147.791.:  %544 %05745480/9544.:8047..843147 .3/0850..3   3 90 05432 890 47430.3 . 2.3907.:  8802-.. 90248925479.98 %00892.039473.3x   47430...2    .70...344.2    .98 1742#42.3/.2802039841-0.2092090 ..9:70/41.791.0020398 %05479.3 !g:308.23..5704:8 .3/ 70.0 1   3908.791.89430.791.03574. .0 94 2.7907.3..70  .:/089508 1    .24:3941.479 -0438 94 90 2//0 039 .79.70/7.943930    . 1742 70/ /007  .88.

791.1907841903341.803.  057088.9.98 70..08 3 44/ .3   %0/F-9.43/9438 3:2074:8 97./0. 45F7..42-30/  %8 8 90 .98 1    4507.907.0490.907.070/ 1742 90 0849.3.2.30388 '   %0 88902..908 #42.9:70 .  0 570807.9.08  9 8 0 343 9.3/43098:71.344..3.943 -  4-6:0.9:7041 /11070399508 41.0 7.47.94388002894 -0 2. 8.3.3907  0 22078433. .791.08 41 2.3/ 0. 3/. 0/2.F2.05.80 41 90 ..942.:/08097.9470 41 2.3 417.9 90 .3907.3. 2.36:08 84209208 .:8047.3:1.8908390743.4..88 41 .3:1.80.803.3907 8 5.7 8:0893 90 :80 41 /1107039 90..907232:24:78 . .802039 -.3 9040.3..O. 247544.08 .94341.40/ 90 574548943 41 .. 570807.

.455343.

9440..33.01474-9.:210703.349.7.

03 ..3-09.-7.01-0743.8.90/1043 1  1       8.744.75-4847-7050.425.9.3/17...9:70-8.

..803.9440.0944507.03.42-3.90/1043 1   1       90.943 4-6:0.3/17..425.9:70- 7050.94341.7.-4.9.:210703.

2.39078/09.88.. 89430 944 .:90  -:9 0 ..45531789 1       85993 41 802039 097.90/ - 430 41 94 4507.-07.2 -.803.9.3/.425.3 347/07944-9.308414730/0-4-6:04-6:0.:993 0/0 47 - 3/70.907..-4..803.3944724704317..9.70  1    9.0 - 7050.38  1   489 41 .250841-4970//007..9 507.   %01.897.3343/89..08 475.. ..39078 80028 94 -0 .2039841-0.90/ -48 9 ../7:508:71..43 90 802039 5:3.05.94341.701:0549.79414-6:0 S  S 825047/4:-0 9750 6:.3-04-807.40.9438 2039430/ .:/08  4-9.0/.0 8420 44/ 0.0/17428:8 -48/02..3/740/007.90/ 1742 44/8 -48 /0 .:8843 41 .5.433.

 5..79 41 4-6:0 8:71.4553 1   1      4-9.803.30 41 473 0/0 - 4-6:0 ..33 43 /89.0 47 5.

455347..

..3/439:/3.

-7.907.843 1   1      -.507147.94343208..4-6:0.

20907  - 4-6:0 .7.33.40.5.79 1474-9..3  ..:.2 43 38/0 /./89.7474..803.

08410..3/41850.-7.0780/70.574-.7 0.343 :31472897..9473/70.1.9:7043.9438/85480/43904-6:0 8:71...070/390 8974.943412.9841.  0.-901-078147.791.98 .078097.943418420.0.-82509.0841.943-.3/9508 1     ...193 %02.3 41 .088.3/9097/800294-0:80/1471.0414730/0 1     4.7997.94341950...770:.944 1  1   %070 8 34 .9:83574-.3/90 97/507147.738 41 .791.0147 :80 41/7390..0/..43/.:.738-. 2.943411-078  /0.70  90439:/3.943 41854348.9.4553 47 5:3.7.550/8:71.201:3.4.9073.9438 %080.1.5..38.04390 208.3/8:5071.943 1  1   &9.70 7.38.38..47.43/...791.0 4-0.943 %097./03.039700507147.0/548414730/0.9..94341.70 289041950570807.9/8.988:089908.98 9430 94.  .19 1   %080.7 94 3490 90 800..36:0  0 .0749.395041.08 /85480/ 374 43 90 208.9.9:70 1   34-0.79 1     47 - 847997.70..30 41/89.0.74-807.04190473 0/0 9 8 30..0780 349.425.193897. 5.0/4-6:07/30843904-6:05.3/ 0...0710 -037.

.70 .3/:99078 839.4.0841/89.3/ 343 :31472 /897-:90/  41 4.0/.3...79 9.3/ 349 43 ..907.7 97.94150.08 :5 94  ..850.7 97.942. 8:71.943208.79847-09003904-6:05...07419039.990...5.08 .0/ /897-:943 41 :80 0.2 43  7.0/ 25.308414730/0 1      $479 30.943.5.8/0841/89.73.08 1 1       .8:71..3-04-807.

99.9 -4 9.30388 '     190317.9:7041/89. 25.2207.47208.190/50..097029574-.O.9....0841.3/ 9508  1      $9743.1-07843/89.5.90/ 0 8.0 1    $9743.097029574-.-.:8047.941/3.7/8:71.425.1-078435742.7/.3..42570884341..425..80110.94125.9.47.80110.3.-.9.42570884341.2..79 80090507147.

791.8.08 41   950  43902547.408 .3/9508 1  473/70.79 41 507147.9507.7 97..0 41 :80 9.423 1742 90 890 708.943 .47. 5490808 1       %0 97.9 0.3203943  90:80.3390720/.9438 /4083 9 570807.9.04144/  .79841-439448470.3.5490881472:.90/50.833/70.90/147..3/ 90 17..3..193 41 9..0780507147.0 .0/0.38.3307 8.3307 :83. 25.3 0/3 1       %0 390747 5.98.190/3/70..08 .3 97.3 8:89.05.3/9508 1      $420 50.33 1  1   81:3.   072.92.3907 50.:8843 5:3.:/08 907 8:55480/740147.7 .08 41 /89.9:708 43 /89.3 -0 :80/ .92.9 .3907.3 9080 94 1:3.. 9448 10/ 3 .8 8:55479 147 3/70.943..5438 .9 .943.08 .19 10/390507147..89430.

8 .3 -0 :80/ .0.791.3-0.98 .0 ...909985708:231:3.70 90 97.9 43 5742.  8:089.0.8 9448 147 473 44/ .3/208.0 3 98 5439 41 ....3/   950 .73 09.884.08 41 25../08  0/08  147 /0-...943         .

8.8047430..943 41 97. 8:89.446::247.98 1 1     3..:90:78  .0395:-80/708:98800294...08..0//.490549088419448:80/1470.9 50.33.7.049./943.9 43 8:71.9.98  $4204/.8  5.84 :3/079..0394/49070.5.3/9/09.9439490.08 41 25.994.08 41 84204-0.08 41 0.14749075:754808    %0 :80 ..79432489414-0.903. 8/08 41 /89.3/0849.95.0.30/3%..98 1   /43 9..0/ 1742 97./ 03803 !7. %0805439841.3/ 8:0890/9.-707 .258 .:9.3  409.507              -47.-0/.90 390 .33 $0 .3/03/0885.30/ :147073.30/-'.70.0/:73905705.9:.73 .: 47430.990.078434125...-074498 09.43174390/ 990708:9841 05072039..3/9057080395.79..5   .3 -0 /0/:.507 4:/..8:089.70399003941 ./.901:94./1107039..943412548907.39..5...7498410849.7 .03/8410.03.340/020398 .1:3.82.90/ 9080 4-807.9.230/50.79473 /3 .3/7:!g:308.24184204-0.9..3/70.3x47430..70 97../.943-9508  $97.840949.98.:  347/0794-0..3/ 90 39.3.791.982.943.0 94-0.4317290805490808 .9438.408 1   55.22078 507.3907..3/0.3x.843419038.:84390.43.943 /3147 0.89:/08.08902:3:8:.$29  .04043/3.2313907.. 3/3088  .8 .90/ 20944390# 473 74:5 41  3  .814707011.907./89.446::2 3%.3/ :99078 43 .:!g:308.3x  !g:308.9.3/8420!.4189:/084382.80.9 4.

3   3/:897.07.$0030   0 7080.3:-0  #.049.3x '  438.$0030  .  -7.908 7043 0./   A9:/0 90.79 8:7 0 90779470 /0 .79 :.:0 / .3/ 3907 3/:897 3 90 &5507 !.   A55.3x '  #0. 90.3x '  097.908 7034-0  .0.3440 4880:80  .:9:708  0 437G8 39073.  #0.0 7030      47430.3x '  F.: 09 97.30  $9:/  .9:303 Q-07 /. 41 #42./4.:7089       47430. . &  $ ! !  4228843 /: F8496:0  7034-0    805902-70 !7F ..3x 47430.044 '.F4 96:0 /.79 F55.3  4190#42.94: ./   0/2.7.-707   .990.943.743302039  50:5020398 09 889G208 ..3x 47430.32. .9  3899:9: /0 70440 '.28007  .80 !7..4:.3. ./020 #4230  :.79g 5.:9:70 $. 2.0 .07.89.9433008 .790 9:/080970.398  %70308  . 430 /08 !47908 /0 07 /: .O. .049..3/ .3x  47430.0 L3 5.3.:7089     47430.0.08 90. 430 /08 !47908 /0 07  .0330890243.3x  438.908/:446:0 '0437G8 /0  &$!!  G0    805902-70    :093 /: 07.89.3x 47430./ .08 / .3. #4:2./4.3.F440 09 / 89470 .024803 F8496:0 .:70 9 %0 430 .008/433F088:7085:8. ./02 :.30388 '    0/2.32.990.31089g7 /0 .3./$.08/ 89470 /0 .0 /0 .F446:08 8:7 .08 .4 9:2 0849:2  3 #:2303  '071 1039.9 $.3x '  4 /.3  .3.9.47.8 55...00$F70 :.07.049.   .258 ..: 8:50747  055.90 /08570 .2        47430.258 .:303 /08 0.990.  3049.  0849.7.g 50 907947: #4230 4:.3.98 ! .90747 /:70 .  .02-:78.  55.447/   3/:8970 4880:80 57F  09 5749489476:0 03 :7450  5574.09g7/08947..9438 .:8047.030!708947.  ! /88079.049.00 2.3..F4 $9:.03 . .3   #.0 43/74  '       . 2.7.3 !  4 $    09 .947...7 049..07 '  80.0.80 !7.7089 35739   47430..3446:0 /0  3/:8970 03 2.0330 4:.3 47430..3.3/08 2:80:28 1Q7 &7  :3/ 7Q08./   4397-:943 /0 .08 95446:08 /0  3/:8970 4880:80 57F89476:0  .90  !498/. 43 90 0849.: 925:7: 50 907947: #4230  %0g /0 /4. .. /F13943 /: .3446:08 09143...-707  . .03 /0  :7450/:47/   !..38 .3  4 09.F496:0 09 F8496:0 03 :7450  !.2439 %70308     .0  #42..F446:0 08-.7.08 /: 890 2F8496:0 /0 . 41 90 743 .F403.24890   4:0  #:880  7.943  3899:90 41 7.3.0790 / 4-098 / .9G708 /:708 .  2049.

  30498.994./4.03 .908 .3/03-:78..50 .943 !.38  .:  8974.75.70/:09490.47..990738 43 .9 90 %7/ 39073.7..x: .5078 57080390/ ./4.74 0.:8047.7.79480.x43.943.00/38 41 90 3/0093 4190  470/ 430#080.7 5.F496:0 09 0 F8496:0 /.0 0 890 2F8496:0 /0 950 $.347.:  2049. $29     03803   .03.2     $29   798 .0 54:7  A9:/0 /0 .7901.3 /0 %7. 38907:: 3...90 /08 208498.75.0   !  #42.:7089  !0 087:880.38 .049.4     428.3    !g:308.98.943.193 430 $009.08       40    . .   7  ./020 /0 93x0 /3 0/0-07  3899:9: #423 /0 %7.:   :98 57F89476:08 4720  1.0  !74.$0708  147/     !g:308.3.:7089    !g:308..0.3907 2.90 0849.  .: !g:308.-7..440 .:   !. .:5738 L3970 .x  :3g70  $9:/: 24347.:   4. 3 :7450  !.743448.: /3 85.0. 39073.3907 . $9  0 00.:   !7.0 :3/ 90. $2548:2 /3-:7   /3-:7     490%0:897./020 /0 $.943894:92039434184:7.43 708.08 /0 0/0-07 09 3899:9 #4:2.3/ $5.0 &39078:.5089 ::89 $05902-07  # 39073..: 47-::  .  /  %0 0849.g /0 95 $.440 /: 389G70/0 380302039 :.9.3:-0  4347.0.  0/8  7.78  !7.30388 '   03803  !g:308.34408 974:%20.O..8     438. 2049.:303 /08 7.3448..943.3/  47203:3/. 0 !..g 50397: 89:/: 570   5749489470 .F446:0 :. .gxg239:: 4228843 39073.:70. 74:5 :/.:947             .!7F  09 !749489470 /08 . %0.98..1.3.0.90 !498/.3/082:80:28 1Q7 &7  :3/ 7Q08.03 :3/5.:  !0 087:880.908 09 0 .943 :98. .38 0 90779470 89:F 03970 08 .:303  '0711039..

0790 /.32.9G708 /:708 .4 7  /: $:/ :089 /0 . .9G708/:708.00925479.7 0 7  $.30  #4:2.54E7  4/74070897 09 4x4103  09 /0  0 /: -7430 .32.43903.08 39.30 :30 .3 #42. .:  0 802039 /85480 /08 .7 0..3.8    2.08 /..3. :3 0110./.7903.7.9.:.0/0 07 47  .4:.0  .38 0 890 /0 !0 907..447/433F0 5.39  . 89.08 / .08 /.039:37.4 7  5.3908 .258 .39 /08 8F6:03.$9.422  /0 0080 /F5 /0:30/4.9 /: F496:0 .4308.7901.7..98032.422 /0 0080  /F5 /0:30/4.258 .3.91 #.30388 '     &$%#%# #&# #& &%&#$%# ' # $& '$%&%#$' &#f $!%&f$ !#%f ! %#&  $%# #   $ & & # 4730:0/2..43889.3806:0 43 .3 :.4  ..:/4.0  .7 0.-9.  789.:9:70 /0 $9.3.3949/ ..2300370990.:9:708 /0 %8.:9:70 /0 $9.7:30F6:50 . .0  . %7.9.4:.80 0.-707 #F8:2F   3/:8970 /08 2.-707  ..808      F9:/0  6: 089 /0/F 03 422.:07 03 48 03907 3/.:8047..7 0.:.:9:70/00903-07 0.7.3 .38 .:89. .O.3..F9F889F2.0 /0 07 47  .4 7  %:7/..47.08 831.20 0370990 .0 / :30 .7.-3 /7.:9:708 /0 $9.:0.91 /0  4-098 .F446:003970095. 54:7 -:9  .908 09 .0890574.94357F89476:00374990/0!0 907.:07 03 48 /F.  09 !0970 9  /0  A3F496:0 .55.38.96:020390547F0/ :35439/0.3 09 7. .

078 .9/0..9430.850.F590:78 %70308  5   1.43.073.258 .7 .98 . 03F9.08       08 /.5082F94/446:08574548F085.-07 /7 .7008F9. 95440  .07'AF203987F.0895446:08/0 3/:89704880:8057F89476:0 .39 . 2475440.05943300  38:.43807.

: 34     .F 09 507209 .099081.943  08 549G808/ :98. 0..943/0.8 2475446:08 09 /08 892.7.-7. 1.908 /0 1.:9F8 24/1F809.9 089 97G8 -03 .08 2475446:08.9:70 39F7..-0.943 09 / :98.425F9F88043085.247542F970  .0 /08 /F9.7901.F88:7 4-09 9.08439F9F/8.943  08 3/.43807..-7.2G97084-807.

 ..79039.55. .438/F707  ..039/:950  /0  .4220 .55.3F9.:07 .39  .5574  22 .0 .943/00/2.702F9..:.943 5072099039 /0 .9G705702G70089. 247542F970 .:07  475446:02039 09 95446:02039   .47 0 9.908 / :98. :30 .: 34    43 50:9 .:950 - /0..9 /0 !0 907.7901.43899:F05.750...881.39 F6:..3/78 $:7.7903.2.-0.54/0 209.9542F96:08 09 08 892.880 240330 43:0:7 .1172F 6: 43 ..

8 39F7..7.7 507.-707 09$  4  .0 09  ..3/88020398 :86:     0 /F-9.9470 439F9F 57F.078.3480.90  0 1.003-:9/07F:.433.0439:/3.5086:.80/0 F9:/0/08892..02039 /0  F5580 5742. F9F 0110.3F8 489.0 439:/3.9:7.8F088:7.0 0.39 /0 80 /08 89708 -1...57G8.90./02 F5580/89.-02039 / .L30 45F7.258 .3.0 97..07.0 .  8:. /02 05580/89.843 /0 .3.7  8.748..08 :3147208 .9F7896:08     .F88:7 4-0943..-02039 5.9:F 97G8 574-.42590.:88/08 .08.:8843/70.7807.. /0 /F9... F9F 1.:8438/:97..7507.90   .390 09..7..70:7/:802039209.9438 /0  9.80/088:71.748.456:084-807.74 092.:8843 /70.9435.54/0 5. .4:17.:7:897G8 574-.43.39:397.843 8:7 20:0 /472.-7./.0 /: 2F9.38.54/.0 089 6:./0 / :30 2.-.7   103/.8 89.F05.209...0 439:/3.3/.9.450 4596:0 .05F72039. 09 7F:388.43/0 .7/8F08/0.08 1308 439:/3.3/78 .-7.903:.03:98.9 08 45F7.7.  ..F9F/F9.F44446:0 08F9.9082.780 /0-4.

 /0 89470  $5.0/0880.7087094:.:07  08 892.0 8 .8F8:36:020398:70    &3.: &37 7   $0.9470 7      $-: #423. .:9...38.0789.947    :.7901. 5.4730:-0/2.90:78:8F88:7 097F29F/89.: :3147208  47039F08 97.8.09 /0 7G8 /08 89708 -03 2.:89.9 8:708/0:.76:F08 8:7 .3.9 05488.943 439 F9F 4-807.9 5702G702039 /0 89708 .3492.:9.90:78/0 097F29F/89.90.908 2.0 /0  ..:7 2.790 /89.0.9F709090 .0789..06:703/540-7.088:507548F08/ 25.4: 24-0  5099 .5.054:7.748.90..790/89. :.4. /0 89470  !.    ..F8 / :30 2.02039 4 4-6:020398:7/0850990880..90. 8:71.0094.:70 9#423./08.456:08/ :98.49F8/0. 70 93g 2970 . 2.0/0:G20203943.57F803.. 1. 2.13943/084-098 8:7.078.  .90...39027  .76:F08  03 1.4:7908 / .97243: .390:31472094:90 .3G70 0.0 :5:  /  '.0 /0 . .0 8:5F70:70 /0 .42   &3.-7.843  -03 2.0 09 8:7 .0 .3 .

439.943/ :30 5708843 .3.F7F.7.F.0.009.:F85.:9708 .3.:.0.5780032.943 /0 ..55..4220574-.--47.-7.0507209.08 / :30:98.0.8.96:0143..:.08  50:9 H970 / .0/:70 .9.9..:8047.99.20398 / 4730.0  .0..438422.-054:7 4-09/0!08907.0 549G80 6: 07.3F2.3/749009024:.70. .08.34:779:70 -4:08/0 .F08 8439 08 3/.3.06:0843903.943.0  08 97.38.:.0 43/8.943300/0.30388 '   -47/.02039 /0 /7490  .47.9.9F7896:08/0889708 ..:07..880 14790 03 . .08 4-807.5043..7 .43843..:308:71...0507850.O.43899:943/0.943 5...7.:9008549G808/ :98.FF9.0590.

5G.0#.4:.0 .32.

 .347 2.:/081g :7.9G708/:708.90 5733x070.07.: 70.047    .-47/g7 .3g:..49. 70570039. 010. 9.0 4107g 570: /07:g7 . &3.73 .32.: ..704:320949.:70. /0.7044.10x0 4.9  4 /.x L3 97.7.97-:9g .09g75708947..-3 /7.8 L3 .   .5:30 57:3/ : ..  L3 .089 3.9:.0/0#4:2.1489/0955072.g 89: 5:7897.0 0/2.g.3g #42.3/: 80L3843/. 0890 .397.9:.#:8.43899:0 5. .4308.02.3g  .8.7g747/0 90703 . 8. /029g7 :30 8:57..5/ .7.3.40.:!0 907...0:  .97.09g70 .:89.g/0 2 .089 /0 4.59. 24347..0397.700890307039:3:/02078. .4308. /0380 .70.. .439090 /0  F9:/0 889F2..80 ./07 0025.07.9 $0 .96:0 /0  3/:8970 57F89476:0/082.85044.:.9: 50 907  .. 1..7044.38 0 .70..03x. .3:.30 $9.3/433F897G8574-.0803574.7.4 .  #42.: :0: .4.08.: .073.90 57010703x.438/07g .20/0  2/380/203900-4.9/3789.07.::325479.3 7.3 :.789. /08573  /35.90 570. . :.:   . #42. 3/:8970 9.9.0:7 F546:0 6:8439031.953gL3 2.8.3 . .0.9.9G708/:708.90.....905733907.4393::  .459  01:9   :.03xg /0897.1   70.  .0025:/04.9g L3 5:8  2079: /08.30 F496:0. $9..07.:850.43.. 0..70 .:9:7 8.4308.10 .3 ..2  8:57. 2. 2.90 /0 0547.80.0898038 L397 42g79:7004.90  L3   8:- .. ..:3x47!4.53.3/43/084-098039078 032.  1g7g .3.. #42.90 L3  /0 4 0.3039 .7044.03g 30/07.3 07 07.g  :9.9g8570 5070x 50 907  L3.2.. $9.-020398043 :3 79:0 74:70:802039 70850.39: /3 /70. ..7 0.9047  L3 89:/:   .03..32.. !0970 9 %8.5g7 L3 8:57. #42.:14893x.g 4.9/F548F84:.70 549 1 5:80 50 80.43.3 .397.9 80.4250:: 203x43.1070390      .447/43.47. ..0 09..890: 47.3.0 .3.70.   2 347/ 347/ 089 /89.g .1.790 /3 ..7.97-:9 1.2039: 89.54E7 4/74070897 4x4103 0903-07  !70..3.947::5740.70.:.4308. .:.0 L3!0 907.3.:  5    .0309A3F496:0  43909: !0 907.:.39745..790..789.4.3 3:2074.:...70 /4429.0 2.4.-47..: 1489 3x.039g  4. 2.. .30 947  :30/4.0  ..3954903x.989..073.xg  0 .07.4..97-:90 .:9 80. .13/: 8048.-47g7.90.-3/7.. .9.3/./0.047 .:5738: 570039::3:2g7.4250:: .70.79 /.:  5             5.  925  89: /3 !0 907.9g 80.3 .09..4 7  7057039g 3.4::970.70.. /7 $. 1489 .447/43.70.42  0080  :/  :30/4.4.. #42.9g504.:9:747 $9.0390/9.0 0890.7044  85044  044  2307.8     !0397: 570039.907.79.8910 /0 .: 4 74820 .08903/0.g  .97.g7   :.. $434. ..0  .8:57.4.7.9g /0 .4308.0. . 9/3/.3  .g  41073/ .: .143.70 93x1.1472.9F  .1gL353g/07:.7.9008/8..0 /0..471.089 2.09g78 .::  13/ /0.4 389: /343g  3 .0/. 5741  :3.4 7  %:7/..7..3 #42..:94388:70.704444  .5g . /.9 /0 . /09.g #:3.7085438.0890.-.:9.#:8.3 :.3.:9:7.3 !:7. .9g L3 .7044.0789.9: 07 47  . /F2../3089::3x47!4.9.0.7.9gL35.7044.09g947 850.:5.3.0.:70 5708947.  #42..:705708947.-7 /0.4:2.80 /893 .03.73/ L3970     .07. :.:507.0572: ... .7044789.: ..3 00.04770.g ..  /7  $..3 .0 .3g /0 8.70 8570 .089 8038 970-:0 8:-3.70.49.42509 L3/4203:.7088902.0. .5745070.-.3xg .42500 2:9/8..9./3.907. :-:: $504447 !7490:8  :30/4.0780 /4203 ...7088:8.:     :.078.4.g  .3.907.2.43899:0  L3..0890.4  .4:2:: 8023.3. 897.3g  -/02 5        -/02 5      :./0089.0 .439090/ .91.:70.: :.047 .7 0.2039047. #42.40.gL320/:03/4.-:::.0 5. $-: /0:3.43/:8 7..g7:..43/:8g /0 .7044..3 .  50 .07. -44..0 .789g44.0.9:: 5741 :3.73 .25.907.4308.0 8 38.90L3. .g /095 ..10.g  .43889039g  .3 #42.3g :-: $504447 !7490:8  :30/4.0 8. .70  !0 907.1089:: 70.3.0390  574..3.9g  /8.

7 /4:g 039.9 3:7..0.1.O.3x:: 4507.90 L3 /.x0/893.43807..0/0..:.g  8:/: :3x47 5:803 .97-:9g .0:70/04.0 ..594:: 850.750800/054/4..90070850.x0  3/:897.38.089/02078. 5:-.43889039 /0 . 3970. 0.g.9:. $9. #:8../.70.0894930 .9.0 L3 ./0.:8047.0 %70-:0 8:-3.:570:47.gL3805902-70  390747 .g.3.47.43899:3/: 80 -.g 309 5735.8907454/01480 :3. 2.0:/0 ./0.43889039 010.0.9 .907 /:70 .3.49. 5708947.  8 .70 93x1.32.90 /3 2.0 .g./32.: .9/33.9057023.9.:9:7 4x4103  . /4.-g /083:50710..9 3x.0/07.54..  $:8 3899:9: /0 70440 '.70.9..07.790.:89.9:.-47g7 .4.30388 '   4.9:g.9g/05g97:3/070L3%7.0 .148941079857089:/: .9..473/0.430.3./0 570.:3/..0  ./ 903.14893807.8:57.20390:3010..4   49: /0 ..704444.4250:: .7.:.907.9 8:- 1472. L3. 0.:9:7 0903-07   572g 0.g970 /7  04709. 89.9034.033//397 :389/050 907g/050907947:#4230 8:5:8.7901..7 0./40.9g.: .9.7x33/ .9.5..x43. 0.70 .:2  5080 ...:14895:-.5.340 .8910434:g/70.3  .0/.0 2....32.9.-7.4 7  L38:20.  .g7  . ..:9:7.2.4 7 .4.:70 9  !73.:705708947. 85.24347.:20393/: 80 L3 24/ .4:2:0/9.70.7x33/.089 570 1.7 0..080/09.g.:#.: 8023.70   /08.70250.70. 43:8 1:8.59: . 1.1.0 /0 .9:8  .450770 70./38570./.80 !7...:89.90747/:70..4314722094/440.0 7057039g 49: .45079g L3 !0 907..:947570039:: 89:/: ..0.9.:3xg  08.49::/8543-. 2.7901.:: 489044./7g7479544.7.:70. 0.890 010.3./020#4230 :.23.g 3/:897.789: :3x47 !4.9050.g .7901..7044.901390/348 .7g ..947  .3. .:2 85  .-g70./05080 949.90747 /:70 .:2039.::  .9L3.70:3 89:/:.089:: L35.057023.9  ...0780 89.4393:.471.32.54.42:39gx47 $9.1089:: ..:1489/0391.0390 /3 .3.089 10 574.: 574.g0.3:..   3:0   ./027. .20978g24714 9544.3g7808:3 3..

  047 9544.8970 ..390 8.3/4730.0L35.90L3:92.3g   0/2.9g2 .400 89:/05:-..0  390708: 50397: 89:/: 88902.45077   3:70 85.70..:7070...0  730 574-02.089:03/0/08.   ..39074.4.3  0/2.70 57424.9.90 25479.-707      .g ..:  0/2.089 570 .3  !45: 4   0/2.90 9020 ..0 .148905:8g50.0.0:  0/2.0 .7903:2074.9 L3#423.3 $9.8.390  8:-3.9 8:- .31089g2.701.. 48::  5:-.905708947.9.0/32.-707 .  : 789.0..0/4203:: .3  :8843  ..32. .008:39.90xg70:7450308.-47.9.80 5741  :3.   .9gL3.3 #42.4507747 /0 .70.1070390 3807. ..25479.3 .0:745030 :3/0 2.g 4/.-707 09 .: .5.3.3:747 85.230 0370990 .3  0/2.:9:747 5708947.790 :9g  705.70.: L.g/:74. 83909.5479.47  ... 574-02..438/07g2 14.gL3. /0 L3.49:747/02.431472 2094/440 :39..32.25479.039g  7.40.0900 /0  00 9544.907/:70.258 ..-3 /7.90 /0 .258 ..72.90.9:05708947.9. 0.3  ..30/01.3   0/2.3.gL32g8:7g38:1.014.07-4:  .0 3/:8970 5708947.  /7  $. /4..3   0/2..  L3 /4:g89://08390g..09: ' ..471.:097.7308.g 3:92:/0.3  !45: 4  0/2.4250.0 79.xg  : .70 .47/.:4170.70 /0.9.08995/0. 89:/:.4308.258 .0 .7g70 74230 9 70.350397:.0   -/02 5      572g2  . 10/0-4.7.907/:70.3/: 80 .3 :. .   L3.4.7901.03:802.3 :.7L31 00.90 L3 .41079gL324/... 57.90 /0 .9:0/32.907.907.47...00 2.3    0/2.3450.03xg308023.9g7850.447/43..9:97.04-0.0390 ..3    !74-02.:    0/2.9. #42.89g902g .8     3970 :.0390 7007. /08.7x33/9:9:747054.089 570 2:x:270 34. 34 .800890390 .3x.07.3/78.:54.039:.9gL35:8 390708: 2.

.7043.25479..7.70.0.48:: /0428./034203.3x047.:8047.3.9.30388 '   . 8.47.03/:89705708947.g ..3.9:7g 573700.O.

.438/07.:L3.90 .7.9g 148g3/. 90720347 .-47.90747/:70.:.  3:70 85.L3..2-:9gx47  80 25:30 2.g .70.70.:9: 93x1.70903.: . .70 /090723g 4.70.84.70 ..42 4507...7 3:  0.0  8910  ..904747 9544.0:7450..g 3907.170.0925:7/3.3g  .g 57479.g850.3.7 /.0.5.39073.32.70.4393039.g .904709544.:8.7.:7039g .94..x43..: .05x. /013x0 3:7 .7.  50397: 29.425000..89g :89038g 4507.70 .:9:7.94.x47 /0 5705.9:0. . 95:747  7:5047 8.//00.  .3g 004 .08L3.  .x43.43899:04...70  70.03049.97. L39 05.8.47/3/ 57479. .039g .7907:: 1:3.7x33/3/:89702.9.1.0  570039g2.

g:  2.:7039g /.59. 5:x3 2.: 2. . 2:9 8.9  30. ..8.7.70 ./.9 247144. :3: .7 3:  4-.70.9470  .: 3:79.850.2039047  $:- .  349g2 08903x.

:39 5.7 5700.3. .5.70 L3 89.5.20890.9:g7 :347 4507.70..3x0 30..70 09.:: 47.9L35.: 8:- 1472g /0 5:-070 8.g 8. .70 5.:7-.98.x /0 0025:  7..47. 0 .3439:/3..2039.x 20.:7039g 0890 ..:9.3.7039g 50397: 00.70 309070  7.70.g7  .  /0.  $5. 0890 4 :89038g /0893./0. :3: 4-0.947 4507.:: :347 8:-89...89.9:.9 .9g 57479.g7  .  47144..0 /0 0025:  138.: 010.

. .97.078.::2g9.38./89..g0.90.9g.

473/0.0890:8903808:39 4-0..70.: 059.x43. 825g L ./89.x43.1472..078047 .07.70.g7: 2..03/:89705708947. 907203:: 0307.: .0 /10703x070.-g .9.  0.473 /0 . 1.3/: 8085705. .43.3g  2.0307.3x.-0  0././0  1/0  8.gx9g97.90 .:90 L3 ...7/3.099. 954 1:3.9:g  !497.0. 89:7 /0 749g  L3 .504/.g.  .9.7x33/ . .4.9/013x0410790/0 . :3 /0.790.  .5.03.504/.4.x:30  :320 ..7057039g4. /0 8.0.5479: /. /0 .425:80 /397 :3 2307 .:9:747 7.g50397:.3. 8:8  L3 .x43.90  00 2.7.g7: 1472g 54.9:0  /0 :3/0  /03:270 :9.9::8:57..7347  !0 . 925:7 3:7 /3 48  .:348.7.g 309g L3970 3:7  85.0 ..438/0703900 05:80 2.  2307: 0890 2.g3:73807.9.90. 1:3.43107g 1:3.10x047 ..:39 /0 80.09:'.902.g  L3 0307.7.-47/g7 L3 89.88902.90 2:95g  3 :92g 389.07. 9059. .g 8.3g.g: :   :.0 90  459g2 50397: :9.g: : ..9gL3.48:: ..:.:72047/0::7g 17.9.7. 1/0  8:39 .9:7 24/1.90 1 ...7g  97:3:. 0479544.7.9gx 508047 5708947.07 -07 /3 7./03:7g 85. 1472.9 ..0 30 57.2.7..850.0 /0 48  3:290 3:7 85.70.9:0 80 54.3xg  ..90/048 2.73 8:39 749:390  .-70.7g  97.

73.2.07.0990  47/430 !0. 3:2074./7: .0 L3 089: $5.00 .   L3 .g48.70.9.: 0/2.0397: 089 8:/ 089::7450 3..1. .3 8:7 0880  850.0 13.724  7.5047304 3049.4250: .30  8:/: 7..0.: 925:7:  80 L39308.0 3:7.$.3 .. /.97-:90 3049.-707  4  .39074780.7.0.: L.'.0 3807..:9:7 3049..4389.:903  247144.0 .90L3..9 247144.4250047.90L3.0 3.1.07.9g .258 .0  .74330439. $9.70 /3 .g/042.3g 5.8 .3   :8843 .307g0.0890. 43 '08943.9:1.7308.9::.21070  3:70 /0..30/2..258 .3x0  5700390 L38g  L3 .  $7. 50 5..3 :890380 6:..:9:7 '3 .0397: :7450   3:7 /0 95 .9072344./  $7.-707 4 ..G8 %.90.475:7 .-707    !0397: /8.80  /3 .78.258 .3  $9:/0/0/.80 :3  ./7: . . 74:: 1:3. .: -.2 5:90.7907897.0 /0 2.:50728/0.78.3/78 !0907   .-7. 3:747 85. .3/78  !0907 .1  :8843  .7.90 L3 .73089:/.:.9:g .5.:8:50747  L3 ..730 /3 347/ .0 7G0. 0479544.2.0.  .:x0 .   2. %0 #.9:0 .:9:7.08  .  7g853/90 L3 .:89.. .90 570543/07039 /3 48 4. ..8:57.g    0/2. .. .: 8:50747  74990 /04:7/..39gL39703:7g 85.0925:7/3.3!45: 4 0/2.049.:9:7 .908:-0.2.. .7 0.2.5.:: .: .:9:7 :.:70390 4/..3g .g: :gx9 L39390L3 5.:8. ./g:.97:95:7 573.4.5745.9g45x:30.  /3 .049.43x3:9:1 047     5         .7/. 3.: 3049.9  3:70 8:39 8023.7433074990/0.:78:9:9:74709.489.x43.:90. 50.::0:7450.0 .09'.3   389:/05:-.90/095:.049.07. 3.:9:7.450770  70.0  3 7039: 5745. $.7309. /08.:9:7 . .7.70 /3 .4 7    3:7 /0 95 .:9:7 .0 $030 80 .70.5.03049. .089: :7450  .0397: :7450   3:7 .g: :: L3 1472g /0 '  850.:9:7.0. 0g7 055.

.907 /:70 .-707  43 . L3 .: 3:7 85. ..5747 L3 .:9.258 .9/00.07.4 1:3.438:2.  :48.2039. .9.3/7  E348 .g L3 8107. /0./  $7..0.:2 0370990 . -.7.7047/03:757457: 80/3023 .2-:9gx47 ..47085:3g94.7  0890 57424.30 .0  890 .0..-7. .3./0 4.:/0.9:0 8.  3.7044.2.0 L3 7039: 5745./08.7g  50 ./0  1/0  /0 2.0890 1:3..  #05:-.9  L3 .97-:90 .g: :: .  .70 .3x.475:7.:x074:/085.5730 /. 0:7450.g/0.438:2:: .9 /008903x..g  ..2:9  8.70.9047.07..90 2.: 907203: 0307.. 8:8 3: 80 54.g 4-0.7.:8047.9.. 97423 .7g8.14891472:.94 /:3g70.:3..45:7 /0.43909: .: 907203: /0 3:7  85.78. 3:8054..-47.9 . 1 .x43.9g/0.-47.9.  L35..9gx 574.2097 247142097. .4 1:3.g7.7g7  L3/0480- L3:79g7 . 1...2.90/0:.07.90 5705.0  8 . ..:9:7 3049.0394-0.70903.7 5733:2g7:2..2.7907247144.0  .3. 0025. :9. .49/...::8:50747..7 3.30388 '   .089953: .x .90 80 /09.70.5. /0 3:7  /0893.3/.:70394/. /0 4 2.900 L3 /8.2039047 /0 0025:  1079:7 /0 .4397-:0 :3 5.. .70.9gL3.39430.0054.:9:7 3.07.2.g.7039257457050397:43:7g/0:.32.070.g: :/01472g059..g/0 4..9:1030 .. 9L3.: 14489 50 L3970 5.:.7.g .7.09g947 570.g  3.3g 89:7 /3 :.2:908:-95:7 4. .3049.0.:7450/08:/ 089 .1.9g.2039.g /3 .0.  &3.0 202-7047 8.g   /4:.307g 701:9.70..34 .7 .9047/0. /080230...0.80 .9:0 144890L3. 70850.70.089 .. 45x:309072344.:9:70 5.g7. .724  7..:9g L3.574-..70 0 /08023g2 .:8:-95:747.:78: 054.07. 0.-g L3572:73/50397: 8:-95:70. 850.  . 8:8x30 949/0.45079g /0 8250 :890380 /3 023- 5705.4397.9 .0  !72.  #423.5720470025.::8:50747 /37.2.: 5.9.70.-4.  .  .7 /3.7  . 203x3070.508047/048.  87.g.7:2039..070..g /4:g 45x:3 9072344.:4.: 7089:: 8:-95:747  /.0397.210702.4-0.9g5490g0./3.9..0L3 /8.75. 4/4. .9/00.7 :891.0 .2.x43.: 57200 . L324/:891.0.708 .0 .0 9.70  .90 570543/07039 /3 48 4.90708530 .0 .47.9 .g  /.30 4.7.9g /0 .039/0.7.049.O.7007:: .2080. /0 0025: gx20.9 %0 #.790.070.9/0.097. .47.: .70 5:90.. /0 2.. 5490. 9544../:.g: :8:1.3/.:348.01..:348. .07.2.479gx4-0./:L3.:24.94.-g  /3 58g /0 3/..x08070107g.x43.70.5.:.x0.3.89g. 3447 .79 047 0470.9.0  3 907.x43.:x0 .3 8910/0:3090.x. /0 850.:: 925:7: /3 7039: 5745.9:7.70.7.3.7x33/5.0 03:3x.7 /01472g.9047.32.:9:70 3049..172.  07.9009...90 8.450770.3904709. 80 . 925 5490. :309047 .g 3. . 2..9050.: 508047 ..3:-0301.90708530L3.x  .9g /0850..9:0 8:39 . 7039:: 5745./:47L3.473 /0 .:90 7g230.049../:9 $ . 09..4310.0574.:9:7.489.:/02.9  :745..4.:3/.843..89g 570:2x0 8:8x3:9g3/70.3 50397::3.2039.2g/:.0 850.033//0.

..039 097029.9g  70.9.:0025. 85. 0890 5..70. /89.g 17.31089.:L38038.9:.82.xg7:4./.70.9.9g :3047 53g .x.0/0508:57.  . .704-.  3.   5490.9.907..0083909.:2039.70..9g  70:9.-L35.g .07808:-95:7.90L3.90 /0 3:70.90.700 /0 /.70 .5.950397:/4.90.40.0.:8:50747 /08.x..45079 L3 749...:2039.7::/.7.g .4389..:308.9:0 L3 .9:047 /01390 .47/ .:. .447.70. 85. /4.. '.070.g8.039 8:8x3:9g /0 -.472.7 38:1..450790 .-7.203.1..:-g  L3 .:5738: :30 4..: 1:3. /01370.  0:. .5737g:70.8:8.89g 5490g 0890 /0 :..:3x0  3g 7 3x0  ..g  573 ..0  47/430  7.  .049.8. 574-02.:7. 574-.. 0.3/ 170.9g2390708:2.: 1489 /08..438/07. -.70./0.5048:57. 0307.1.3x.8g/:7g 57397 42 .9.9 L3 .1g3/0.9:7.3x47 .. 0.g .70  /.-g 2:90 /3 0025.  :.7 3x0475.902.7g .

 9544.: 85.0 /3 2.90247144.47/.:70/1.7.0  /0 700.7044..42509 8.-47/.08.9.9.90 ..59: .02094/44.79gx  574-020..g . 203x3070..907 /:70 .3. 3974/:.70 4.904709544.0 .82: 50397: 70.907: 3.1.7g .:89.08947 30.3x.7.574-.900.42500  $570 0025:  903/3x.32.-g/0.8044.9070.-803x.90.7907 247144.9047.90 7g23L3.-g 8:07..2.:34789:/70.90 /0.:9.0 L3 .2-:57338:1..g349.: 95::.9:047 4-0.. /3 1.g..9gx .g.x0 3 .: .9 g 50.0 3 89:  .43889039 . .: 3.90.x43.85.1:3..0 1:3.42509 /0. 0.703x008:39808..0  :90 /3 ././0.0 97. . /0 ..9047 144890  573 .43909047 850.-0 .0397.:/.5:307L3..7..9:0 5708947.0390./0390  .-9.:70 94.g747.:/013x.x43. 3:747 8...4397-:0L32g8:7.    -/02    . :3/08045070.g :72g708.03x.850..9073.25479.9.9gL3572:73//0 3/.39. 01479:747 0.905049:7/04-0.90723440. ...7:2039.9.

:8047.90L3897.850.9.1.g L3.438890390 -3070507.4250047 0./.-84:9 89:/ .00 05:.3..3..9.079.039:.97..70. 2471440.47.9047 574-02.9..90. .30388 '   ./7:.70 8g .O.

1472:.70.3x:: 4507.g.: 47 L3 .089:/ .g4.8..:72047/0:9..0747L3.g 8:57.7g7043.70  4.  .54900471:3.470.84. 39075709.0.0070.9.071.-.70..900.-7.425. /01370.2471420970 89:/: 903.70.242039:/08.7043.54900471:3.7...45077.70.:/.0.0.. 50. 2..x43../7: .70508:57.x43.89.g.10x0 2:.43899:70.947  70.4390900/04730 8:757380 .89:/4705072039.0/00 /0 1.70.70. 47 05072039.9070 5720 574.057370..

g.4393039..

704590.9.0898038 3:2074.300$947/0:7 .0  .70.g 8.4 7  9 57.:.90.0 90 ..302.:3907084530.9089.g .9:0..8.:502.07.3907.70.9.: 85.9:7..039 :3 7.70/:.047/4:g0025.70  70:9.90 3805. 0g7 /0 95 :7.7.g50800/348 .907..g50397:907203:.38.32.70/08..0 :72.70.g .450790.203.:9:7./7.  22 5:902..9 /0 ::7g 4..:8:-3.:17. 24/1.42549/0 3:7 85.8000250/3.70  . 87.0 .4:3/:30475.790170..7..09g94.0.3.7305g7x/89.9g /0 70..89.:947.:  .. 2471440 3x.7..0... L3 ....7 0.902..0890.9..70. 097029.5..g2.07 . /89.089 8038  702.90 :3090 5708947.4250::.0 0.9g..4393039.9:0L3.:: 7..:32.x43.x43. .g 3:70 85.9:0 .0 .9. 3:747 85.039g L3 .g1:3.: /:8 ..302.047..70..9. .g  3507850.59: .0 /03:290 3:7 8.0.x43.g.7g9.g 1:3.5g7x .70.070..9.90 54.9:047 L3 .91.3.g.907/:70.g 94.$9. 5g7x /89.  .0  4 1:3../ .7x33/ /10790478:-95:7 57039g 14.

0 .70.07.7g9g2. :7.. .!70.9:0 L3 .9.g705.1.x43./.09g7 5708947.203905080.0890.70 5080 1390 L3970  17.0 .0.947 /3970.: L38. 3:747 85.g 89. 5080 8:39 .7 0.:9:7.70 17.90L3/.g  7010.470307.09g747  #0:9.807g  0025..7   $9.900 5:-.07.2039.:: 7.09g747 14.4 7 /050907947:#4230 970-:08g.79./: .90 .   .78 /0139. 574-02.97-:90 7:5:: .790 70.0390 .0 74230 9  39073.3x::4507.078089.g089030.07..93/ L3.0  !3g L3  80 70507947.70.807g  89:/.: ..

 :3: 83:7 .x8:395700..431472705070472094/44.9g..0 $9:/:/01.81.0475708947.9:g/3!0 907.9..947.5./.:947:: 573.70.$9.....  /0 701073xg .9 L38g 573 5.39 L3 .g0.0/3#423..9047.7901.9gx47 . 2./7: . 48390g./:.9.900.7  .. 25479.-47.0/4203::  890..9.0.:53/ :3 4.0.9544..:9:7 !70.:89.8:57.:8gL390.7989.9.4507747/3!0 907.7   5080 .4 7   3:7. 85.039 3.43909:2.:9:7.902094/44.0.g788902.9..9  3/.  ..:.:70390 /0 8:-8903xg 8.0890 /.. /08.471.7 0.0  -0..9g70.xg:72g70 908g41070 L3570207g L3.7.0 .../0/4.90  4-807.31089g747 /0 47/3 .5.:.4250:: .90 97.0089:/:: 850..9.9:..: L3 8107.2097 8g 70570039..7.

90 8:2.07.: . 2:90 4.0 57.9047.79070  897:.70 /0 . ./x.089 03 5.9:7.4250 . 3.850.9:0  .90 .9. 48::  . 95440 .$9.79.0 /.90  573 897:.g 70.4 7  09. /0 .: 1489 570039.0  3: 3:2..0 89:/:: . 47 570.0390  3: 3889g2 .   3.:.9 4 97..3/ . 34  .: 2. L3 2:90 .80  L3.7 /0 3/:8970 0890 :897.4250::.9:7..900 2094/44.: 3/:897.90 L3 20/: /0 .:8.8:57.089 570 0890 .850. .039. /854x0 /.0894724-0.474.47-.09.7  8:-054..07.7 0.42:39gx 5708947.-  :3.078047 .7.9 L3 24/ 702. .. 2:9 .790 .90 14.059.7047. 3:747 85.   8.97-:90. .:9:7.08909.:2 .438.7. 70.09g7  5:30 .0 ..

 7:50.

 95:7.

 8:-95:7.

.390.7. .

/:.3. 39075709.0 ..3 .70.3. 8:-.g70 850.::  .1  .74  2.0 3/:8970 5708947.3  0/2.79070.g ...0 1.3   -/02   -/020/2. 48::  0.-:.748..0574.4507747  .0./459.90/0.90/0:9.3 .7308.4.1.30/2.:89..45.9 .-7.  8:- .0900/0 0 9544. .0 00203900 /0-9.9.0/0047/01.:  0/2.7.70.   $947/0:7 5     1    !0397: 70507947: /08..43.7308.: 0/2.0 .447/43.3 0/2.3 0/2.000307.203.70 $:39.3.447/43.:2 .3 !45: 4 0/2.   0/2.7:: 09.3      .4507747  .3 0/2. 1 0 3/. 70507947:: /08.390  897:.: L.0  .900 .70  570.-47. 0.843g7 .:720472.3  !45: 4 0/2.9:7..90.0L370897.057424.70.90 /3 3x.

4-0./89.4:20  330307.790.90.90:90747.x.:390747:.000370990.0397.2307:: Â5.9.03..8:57./70.5742.9.g: ::  Â1.0  /3 .790.:2307: Â5../70.-47.0.x.0 14.g.790 /09..:090747:.59g  !08...0890010.-707 .:8047.:80 L3 1 .1.90L3/08.4-0.0.x.258 .802030.05x.9:: 1.31074. 1.g: ::  !04-0.17. 8:-0. 2.48:: :1489 .730.0.1.:-.43.70708:39:72g94.:380L3570039.x.7$0890.20..7g.790..3.5g7xgx90...9:: 70850.700 88478  70/./89.07.730.g !!  97020.893g 50  .59g   Â2.g !  97020.90  /0 .0.4-0.O.7347/050$ 70850.4-0.7g.g: :  Â097029.82.9::8.  3/..90 3.7g 7 0890.8:5074.4-0.9.9.g !  ./459.. 0479544.700 1   Â1.9:47039.9::8..x.5g9:.g: ::8.47.31074..70. 05:80  ..:$L38:8 .5g7x/89.07-4:  4I0 !74.3.9  43.9g /0 0370990 .9.3/ 09094./459g .: 570: 570039:: /02078 80 .9.09::'. 30/9g /3  57.5g9:2307:: Â5.03x00307.0:. 5745:30705:-..43.03/:89705708947../043..g :9.2039.43.7017.258 ..0 .5742.8:5074.7g $  7057039g8:57.x0 2094/44.9:: . 2094/44.9gL30.438/070390 /0.x.90.34 .2307::L34880/893 Â097029.30388 '   ...x:30.0.7g   7057039g8:57.g.-707  30 ..43807.70.9gL3574547x0 232g/0. ..3.0g.g !  97020.g   .:43.09g94.893g $  !080203x304.9:: Â2.4-0.:.

703/. .9g.:#.700.78:-.89g.9:.9   471440 7901.4.g0890349...L3970.:907203:17..2039 17 508.0.9g.9.-70... 0890/08023.

:.70.9:g.97-:9.790...L3.4250::.7 0.0393:7g 85.:9:7./7:49::...7x3095::-/3.g0584/.g570:3g8.81.9544.:0584/.g5745:8g70.g 4..4 7  /3!0 907./89.0 .5.$9..:5.

.9g501.x.g./0&. 5741.782097..g..43.82097.9g502307:3 0.7g 5..g 309 /029.4.:! 7.5479:.31472. 8:5074.20.3/L35.g .790.9g/07089:50805..

.9.:-. 0479544.:L31472g/0&.g.. 749:39g  8.:x9g  8.4 7  .L3970 95:..90 39073..0:/0139/043.   :90 0025.3/7 /7059 3:7g.:8.70 45073//893..0.70 /0 3:7 85.: -.905742.9:7.1../0850.: -......9.9:0 .2307::L31472g/0' . 20.:-..89g1 g.g3.:9:7$9.043:.9.x43..g/01472g749:39g..90890 3:7g.0/0 95:./:..0898:-9508900.039:.790.438/07.70850.7 0.g: ::L3 1472g/0' .0.: -.0.43..8.L31472g/0' .: L3 1472g /0 & 82097.g.3.L3:89g  .438.0g  . 097029.L31 .:-.: 5.7.09:'.8910L3907.3x.9850.x.

3   :.3x...9047  .:39073.79.3 -  :8843 .0572g2 ./854x0/0/4.258 .-70750397:8573:30570x:9.7047 09.05x43.g  .947 . ./013x08:-95::70850.38. 84::  9.x:30.   1 0/2.32.70. 34.8:8  3:7.93:.:57039g:3..3/78 .1.0780..99:/30/4. ..3/78 !0907    . 897.:.x43.947479..:09702g.30 .45079g L3970 . 74g94.70 0890  . 2.L3.43807..3/:89702.44.2 570107.8.-707.90747/:70.947.7gL35.9g85705070x50 907 .-707 5     -/02.258 .900 .:72047850.x:31..1. 50902. 4.x47/.3   .5g7.70..43/x45920.:3xg .:570:5.50397:.1.0/.2300370990.3x::4507.10x047 573 .0.43147203:3x::/02..8:57./039.258 .: L../. . #42.:  5   5 '.x:30.7308.. 4.47/.70. 1489 /08.14895:8g.897g7.0370990.07-4: :8843   0/2.90 L38:57.10.:.0/0.:5.  $9.904507.14342..4- 3:x . .9:7.70.23.  0.1.31089.g 1  50.7.439:7/1: 249.7901.9.703:80 4-807..9...70.x.258 .0397.802.4308..x. 85.4:72g/02.3!45: 4 0/2.9..-707 4 .7  0.9:g.05708947.g3.-9.43.90   .08904508gL3970.2.70.70.00..70  57010703x.70. /0 .30/2. %70308 0.9g  80 5.0 507290 /0.347  2 . 7g/g.: 0/2.g 50 8:57.3 .0 .089570L3970.

      .

 3:2074.9.0 :9g7  :897: :31472 39038 0890 4-807.43899:92..3.10x047  909:7.947.-7.8g ...g7. 80702.5.70 /0 .572g805g8970.0890.38.9.50 3907.0:..9g .942.0209.70. ! 80 .O..94...08995  508. .942.- 2:7/.5.90.1.9g 08903x.2039::9072.: 94.7 .g7  .70.4389.907.7418:7 8:5071.0 -0330 .4:2047 . .  .g50!!.x.54/::.g797.47.947.30388 '   1.9.70.0  70850.381472..3.g .843.97.3.0.9.:80.7.70.g 57397. 508g  :4. 0890 -7:3 /08.90 0025. .:8047.0/0:.0 8:57.2039::9072.574. 1.0 8..90 574-.. .90 .702 /.70.- .:790  :3  /. 574..- 50 L3970.80 2.  547x:3 .3..508:57.

$  ..  50!.

 !.

:280.70  97029..5742.. .90.g !  1 .L3.570.4393:.

.

.

.

.

0 ..209.0 :9g7 9g :: .947...70573. 1.9 8:57.9:7g .:x0/70. .g8:39. 24/0g7 0-4 0  .54/:: !0$804-807.38.573/085.0/070..78570$:7208.  .70 8570805g8970.g:35..:303/.g1.0/01.::573507..g !!  1 .08947 709: 0  .x0/01.43./017.70.70 :3.0 /.-7.078.704507.34-.701472.9gL3..1. 5742.5:80 /0 95: 709: 047 3. 897:747 97. 22 8:5071.843.7g    22   /4:g2..730 94.90574-.5:80  850.59:.39074..4590  :720 70:9.0 .790.  8:57.9 8:57.-573.g /0/0-9.:x9 .90 574-.704507.843.70  !.g970 /08573/07 /0 25.2.843. :30 :3090 9.g.:790/0 25.x0/0/0-9.90  749:390  ..-/0-9.8.5.5:3070.0g82097..0780  /3970 .

 .

.

 .

843..0.x:30 4.43.  0890 6:.8 70.70 .00 .82097.930  .780.0.82097.0 .730 : 47 .43.070390 /0 1.0  5443.: 2.

:573.1. .7..: 089425.843.xg.../3.0g .9g3903x43. ..942. 8570 !   0890 5:9073.7x.70 8:- 1472.x090 8.90 /0 1.-7.1.g 5..x.43807.43.79.730 . 5. 3.x09.9 : 47 . 3:2.0 /0 .3. .90 8.x0 /0 1.:30 2. 8:39 5.x.43.0 /0 .89g8:57.5.77007.0..08  50! 13/L324/. .9/0./3.843.43807.70 57.850.0: 0 80 .90 50 .:790  .-7. 89738g L3 23g  4:g 2.3:3049.1.078. 897:747 97.942.8.9g 8:5071. 209.. :347 1.54/::  24/1.90/85:80: 474-.:30547x:3. ...0  0890 8:57.g:7200 4507.9gx390730 20/:.70  $ .g80570:30 90 gx3/: 80 50!  2.38.70 8:-1472.5080 .942.g .xg/0 .g.90 573 :9..3.3.1. 8:57.:30 -30 2.70 .1.

730 !!.: !!  .$  8570 24.

g  !.90573.0 /.9479g 1.-7.97.$ 8:39 4-.g !  1 .38.790.:30.x09g7 70:9. 20.078.

.

 .

3g.9gL31472g /0&82097. . 0890: 47gx9g1.xg/0!! 5741.0g50$ 5.43.

7.g  /85:80 : 47 .7  -30 2.43807.70..843.078.90 573 .82097. 50 .:30 97.078..43.-7.7.7g    22  70.070390 /0 1.:30 97.x09.g :7200 1.g50 13/2..7.9g50$/0/4:g2...730 ! 8:39 .843g7 573 .90  .90  30.73  ./3.38.-7..70  1..00 /4:g 2.0 /.43.90 573 2.g 897:7 ..38.30.9:7 /0 1472g 97:3:.g  4-..907.

70  !.843.43.g !  1  .942.g .43.:9.790.3. /89.0 .g /01.70 80.x:30.0890...

    .

    .

  .

g:.: /0 1472g 4..     7057039g .. 570:3g 0584/.

g:.L3970 3.x..:30..9..7$749:39g /0 :9.1.7.0. .59:.4.7g 8:5071.70....70.59g :33/ ! 8:57. /0 :9..705.70.3.70 7.82097.002.7 .:574/:8 574-.9g.. . 48::  24/0.x09.7.70573.89.843..10..g:.9: .9 /:7  !0 !./039.::13//0 22 .0 L31472g /0&.43.9L3970. .14894-x3:9g 573 1.89..7308:39....g./3.43.782097.70 2g8:73/   22  .1.70..70 !741: 0890.89g2471440. . 2. 1.-  573 5.g5.843. /01472.2.08947 /08573/07 709: 0 3.- L3 1.0.7g /70.90 13 .g    22  ..xg /:7g 8.5:80/0:7200/01.70 573 25.0780 .5:80 .8570$ .43.9g /01. 74820.730 94..97:/08573/078:57.g3:8:398:57.-7.843. 2. : 1. .g !0804-807...7..843.: 4 8:57. :3: 4-0.! !0$80 5g8970.:.90 1. 39038  /..7   574-.9g.:9 5743:3x.g8 .70 .::089024/0.9 /385708570$ /10703x.g 4 /08573/070 .0 .: 573 5708:30.

70 573 .90.90. 8:57..7 8570 2.g 50 0850/0 5447 1  $0./89.43807.x:308:39.0 .82097. 80 .0 /01..0 .7g  .9g  ..-7.9.7 /0 1.43.731.0./3.g 4 547x:30 .3.0 .x090 .942. 20/:.3.7g  .10x0 .70  97029.43..843.843.942.:30 4-.g   1 .

.

.

.

.

.

g48:57.547x:30.43807.   8570 .54/ 14489g .9.:x08:9854348 .  0890./0 209.3/.843.0. 0-4 0 70850..070.1.0g.g /F09F /01.82097.70 5080. 097.00..xg.43.75:90.

.    .x43.9  .g 8..903x.! .0  .0/070 4-x3070.x.4724714 1:3.3.907.9:9:747/09.843g745920 50397:70. ./039g.942.3/: 80 L3 . :3: /083 50710.431472 74747 074342.9g1..47/.3g 8900.70.: 20/.g 50 1.0 09..

9g5731.70 .#08908:-x.O. $  0 .43.9.g /:5g .9.9g /0 .59:. 3/.59.0 .g/2038:305080#..90  471420970 !.70.30388 '   .9./42089.7.8g 1.: 14.2097247142097.7901..70.47. 54909.: ..x43.g1.49g7 5.9L3.:8047.1.g7. .g.4310.:..0 /0 ::7g 50 80.7$08902.3..43.947 4 .9..70  70850.xL322 570039.9g .790 2.3.70 508.xL39.9. 57020/9g7 24/:: /0 :9.70 7g .8:390572.730.7 /0 .75:90....:0 0890 0.139075709.80231..843. 20 90 ::: 850.74.9g .-0:37  L3 1  $0702. /0.947: 8:50747 .. .7..g970 :9.089:03/0. 80 54./7: 57..90 97.-7. 1489 .-803x.

gL3. 3:747 85..0 7:50 9544.80L3.:9:7.3/./7: .2097247142097.g    %./70.9:0 . $9..-037 !.7 0.3:7 85.9:0#.4 7  .47020/89.7..0 .7.7/ .4250:: .:90 L3 ... 22:320949.:348.

5.2097 22  :320.05g897.0 2.3x::4507.1.3  -/02.500 . gx20.:148989.50 /0-9.    -  573 89:/: .57370. :3:.0 0-4 0.3!45: 4 0/2.08. ...0 .: 2.! :320.9039g.:573/2.7.  95:7 /0 24/1.  7 .0 -30 /01390  850.0 1          !.2g! gx20.709.907.90508:57.0459. . 8.!! -                  0/2.9:0..70.! :320.947 ../05741  00/4:g2.!! gx20.43899:7005072039..748.5g7x.:72047850.949.:8.0/00 903.: 0/2.7 57003905050800903..3..! 74820.7308.7..g: :: 74820.20.-7.g7 .g73:747 85..10x047  /.g 5:9070  2g72 53g .! :320.g :320. /3.! gx20. 57370.24.: 1.078:.2.: L..:7070.! 74820.90 /0 .0 8:57..70. 2:947 574.843.9:7.450/0 2.1.-90573.0 74820.3    ..10x0 3.1.05:-. /01370.9.79                    $9:/:903.047.2:90.!! gx20. 9.90L3907.

.:3475080.9/33.0: .. .3g  1.:9. :3: 17.g.9:008906:.4393::   .  74820.g 8./:90 48 9. .0/..00/0-4.  50 !!.9 .70.9g L3 2.3:747 85.907.089:95 2.59: 0890 /4.78030  /0 -4.90   $ .: .9:: .90 903.9.:3:747 85.O.38.907..7/..7901.7  /0 5.2-: 4507.9:0.30 4107g  L3 24/ 4592  :320.70./0 /1. . 574.3.:9:7$9.3.089.0/9 . .572g 3.g7 3:747 85.43899:9g/0209.  74820.30 .70.9.10x047 ./L3.: 489044..08.59 3/.54/0 209..425. 30.9.2097 247142097.47. 8:57..9 /0 34 :320.950890470/097.75030  209.3.2039 /0 50 1.30388 '   .7x33/.425.942.g L3 00.: 20/. 097.9:0 x08:9 .:7:8  850.90  909:7.907.54/.070. .4 7  1  09.49..-47.3/.425.8 3907.843.g 57039g:37.9 /0 5g897.7.-7.572g0890.30.7.0 70570039.9  ..907.0 5g897...78.:8047.3.90 /0 4-x3070 05072039.x.7 0.5.:x0 8570 0025:  .x47 89.70 1.$.9/00.70 70850.-0 3:7g/095.97-:9.

$  , :347 547x:3 3024/1.,90,010x0507489,0  0-9,: 9,5,/0-9,::L3708970,g L30307, ,5.,70,2,2:947574.0/00 ,5.,90L31472:g :3.g 8,: .42-3,90 507.:x, /70.9g

/085.,70, !

  g3x:70, ,,g ,  ,-7,:30, L3 8:57,1,xg 8  $.45: :72g79 0890 5700;,70, :3: -4. /0 2,9070 572g .: 5,7,2097 24714
/203843,,/0.;,x8.45::13, 4-x3070,14720-7:90,,7901,.9:: 1 

 
  !08,#

,5g897,98,-03/.850.1.0,.089009,50,1,-7.g7 !:9025708:5:30 50 -,,,3,447.:348.:90 ,70:9,904789:/4705072039,0 5,7.:7070,:72g94,704709,50  L3g9:7,70,05104757317,.9:7,70

507.:x0/70.9g  /085.,70,209,54/::573507.:x0/70.9g8,:3/70.9g.:,:947::30:30909.0.4590  , 3/.: , ,5.g7 ,.0890 4507,x 80 549 0;/03x, :7200 3090 /0 25,.9 8:57,5:80 .43807;,9050! 1 

47::09..70 70.5. 1.0.70.0  570.843..447  1.x43.70.0.4-0.0 850.90/0.90L309..573.  1 ./0.70. .994-x3070.203.70.   .9:: ./.7g ..00./0-9.843g7 .70.70 807.00.70. L3 8:5479:7 /0 023 /0 95: .: .:2 ..0/0001.5.0138g78:392:92. !74.:347/09.9 ..24714 9034 1:3.39074..:8:8503/..0781.1.:: :72g73/: 80..14720/0139..70.9.9:78.5041-7g4.

 4507..-7.7347  3 :72.9.43.:3:4-0.0 /0 24/0.-7.905734507.0 .2:.0.97:48/:718.1  .: L.-0 8:39 .4393:g3.508:-897.7308. :72.54/ ..!5737.5.9:30.508:-897.0 .5.7. !!  . gx2 ..:30.843.147205g7x/89.:24- 50397:70:.73475737. !  .3   -/02      .843.4507.3g 70:.g1.-..3.7g:3g .g 574-.907.-7.843.9.:80.-707 4 5     !0397: /08.9.9/:7   .70.   .9g/0.:30.70  1.90   4-x3070.70.700 4-0. ..  :72g94.70..  /085.70.x47.9: .43/:: 051.: gx20 :31472g  573 70/:.39074 54890747  .0 8 .9/:77:481 0850/0/0 7080.x.0 573.00.9:0 :72g70 90  L3 8038 0307..:9.x0 /0.9:0 L3 89.7 L3 5.x./ 3x.:2:.4570.g7 3:747 85.459 80 3: 30.:439:/3.x:30 574100850.  L3 .99.7.258 .:8:57...:30. 2.070.508:-897.-7.3 .$ .3 !45: 4 0/2..70. 70.9..70 .43899:747 05072039.1.:  0/2.9/0.0  .70.::3945479.45077 /0 0-4 0 /0 3:7 85.:4508g/080 :72.4389.4770:9.9g139g 50397:4-x3070.g ./0.: 1.0 5742.3   0/2.1. :3: 802039 /0 802 209.907.. 439:/3..2.5g7.. /0 /0-9.70.078g  7.

7907203::897:70L38107. 54.4380.-7.9.: 2.3xg /70.:9g7 13/4.30388 '   24- 70850.  .9.9 570.70 50 8:-897.-L3.1. 5745:8 .843.1..850.x47/01.791. 907203: 903.9g.:2.0/93/85038.L3:.2039L3.9 10- 24- 500 8..08:30..5..g74507.-7..:43.98.0.9::8:57.g 138g7 573 54.:   8 .09/07080 4107g:37.43899:9g7.947 ./4.9:0 80 /.:31472 50! !8.9.:70/0 70.4507...:8047.70 8g 80 L3.843g7 .0L300.7.9897:70/01.843.x0. 909 .g2 .x47/0 7.:023.9470.9g.907./700L3 .3.:x0L394..3x:4507.-g  :897:..47.g7.700890 70.3/7   1 .508g 4-807.385::8 .70.0.89g4507.:30 144870.:50L3970.O.3/....089425.24/1.1.70850...g  L3 .:30  !70.90..50 ..10x047573144870 $:.479gx 3:747 85.3.:7070.:32.

  ,7,.90789.0 489044.0 ,0 2,9070 5720 :9,90 0.:8; 209,54/0 /0 -4;30 2,9:70  .43/x430,g /2038:30 508047 1390  5,7x, 247144,  ,850.9: 8:57,10x047  ,5.,70, :347 4507,x 903.0 L397
:3 ,3x 4507,947  6:,8
89,3/,7/,9 .1  09,500 /08.780 2, 8:8 !089070,,9gL3x08:9:.425,.9/,1,7$.47085:3/0,891010x0507489,0,48:: ,7 .0020/:,70 &3000025,705g8970,g50547x:30.43.,;0,08:57,10x020/:,70  .089,/3:72g0890 .,:5080#

 !:9025708:5:30.g4-x3070,0-4 08
,1g.:9 573507.:x0/70.9g

709: ,703;078g 5g8973/:
80:7200/08573/074797,38;078,0,7 8.:790  ,/3. 8:5071.,050$

! !!,$  ,843,70, 3: , ,10.9,9 $ /0.9 8:5071.,  8570 !  L3 -:3g 2g8:7g 0, 5g8973/ ,850.9: ,3,942. , 10x0 090730 , 209,54/:: !! 0890 70,,9g3907,L3 x08:9: .425,.9 5g8973/ 50 $8:57,1,x,,3,942.g 1,x,507489,g 3024/1.,9g903. !08905,7x,1,843,9g573,-7,:30  5,7x, -7:9g /0 /0-9,  17,.9:7,70 4-.g

97,38;078,g ,730 ,: 148970:,7,90 573 ,-7,:30 4-.g 97,38;078,g 70,,9g L3 20/: :20/ 574-,- 50 54471 0850/0  50397: !;01 

.

.

.

.

 50397:!!.01 .

.

.

 .

9:7097:3:.70203x43.9g  /0.843.8.90 1 .:.73 .:. 50544718.:x90 70:93/.: 2.802030.  !.14891.:947:5447:: 24-./3.

.

 .

  !.

- 2:7/.:4. .:70. :30 .2039: 9072.070L385:g 0.593/.70.9g 0.-0  -30 .9g9072.4.1489.8g .950L3970.70..9.. 5.7.5....9 574-./.702  ../4-3/3/.g7g50397:854770.:: 573 L32:070 L3 -g 850. 574. ..43807..89..!5..508g ./08.7  .59. 8570 $ 50397: 4-x3070.:4.90L37089 573 :9. /01472. 70x3070. . 573 7.$ .. 1489 24/0.843g7 8 . 13.908570 -.70.- ..8g$ .g .94592:9g7.431:3/. :3: /083 .70.1148997.01 ./:79gx 1. 39038  :7200 4507.70.:8.9.g:.0  .-7:3 /08.x0 13/ 3090  3..70 %7.5700.9/0.0/.: 1..2039047 50397:!.L31.::  089425.:7-:7  .g:.

  .

   .

 .

01 .  50397:.

.

.

.

.

.

1.4.0 :5g 2.70  .90 .32.70 /85:80.8.9 8g-.0397..:5g2970-:08g570.g7504.748.7g770509.01:3.30.$L3547x:30.9.43.10x047 .0.4-807.:L3.90747/:70...90.x43.0570:.g897:77..    .70304.70  089425. 897:747/01..047.4393:.90 14. 2..9g89738g L3925:2. .70 %49.9gx -807.x09..730 4.-707 4 5    0/2.70..3   .30.5730 .gL389.8:57.850.3.7g7/0..7057357.8.305743:3x.0/42089.9g7050. ! 50  80 .8:57.g 1.039 /4.843.. 94.258 ...9g.0 2.8      .947.-7.7901..g.9g 5.70.:570:9. .80    &720/0:9..033/.!!804-807..L397020.9g70509. 2471440/. 0.70070/g2L3..0 574.g2749:370.70 850.:/03900890/1.9g 08903x.99/0..4389.g.4389.903:.   358.790.90 1    .7.3 $9.2-0010x0 /./0 .0 459.70.70 .:1489/0391.947:50. 897:747 /0 1.: 24.0 ..00./70.07. 804-807.3.0 5080 .0.802030.:3473/.0780475g7x.:89.  :720 /0 94.g2L38g..790 70.3/78   0/2.2.843.70.7g7 2.9::/0.70..084.45 2g77/053g.

:574/:8574-.59.0780 .1.9g/334:57003x.4250:: .70 .9.g3:7.82097.8.: -.:9:747 3049..2..947.438890390-..:72047/0:9. /70.7070.  .: 23...:72047/0::7g .90L324/.:32.xg /:7g 7:4.: .: 57.7g8:5071.59:..2.1.59.. ..9. .: /0 023 .071.70.59:.9/:7 1g7g.24/1.50 $.9.:9:7.7 0.: .893..7057325.9:7.9/0::7g 4..  3817 9 L3./039. ...7..3.: 1489 3.:8..g: :: L3 1472g /0 '  .39:37..0  3.9g.92.302.$L3925::9g7 .1.7. 170.70. /08573/0747.g80..70. 1.148914489g0.9.7.7.x43.39g ..0/0349g /0 4 2.9:0 . 1..0.1.xg/:7g.!0890/.70.203x43.59: .9.90 53g L3 570039 70.90 .7/025.3..70.-7.:1079:70 /0.g  3 .  047 9544.38.843..5:80  .:48:57.7301....7.:94..x43..70573 .4-0. 893g/0 .4390900389: /0.9:0 .10.994.908..O.7x.0890:720.:14890307.59:./0:9.09: ' ..24714403x..71390708.08947 /08573/07 /095:709: 0473.3g ..2.00.:8.070.3/7   .: 4 8:57. 3:7 85.: 5..90 3: 4107g L3949/0.g 22 .970-:070.70 2g8:73/    22  .:5735708:30.5g7x.0747 L3.9013.089054900  850..9:..97:/08573/07 8:57.9.307g ...0890. .:28 . 94.0 .0 8.00.8047.88902.9.70...g5..82097.9:70509.7901.05072039.9:g/08. 85.   22 47144.0.07.8g ./. .708023.. .x09../0:3.8:8 50804-807. .703.g/095:5070x47 1:3/::. /0 ::7g 5.:30.30. 74820 ...g.:/:8 .8047 .-L31.:94.903/.70 .:7039 /7059 70:9..9:: /3.g 3:70 85.:: 925:7:  3.203900  :2 8 . .9 .:8.g8 ./:.xg /:7g8.03:.:3g 54.0898038.: 1:3/: .:3. 3:7 85.0. 702.079g 144870.90.g.3.5.47.9.439..908:3939075709.g0.90570..: 4 8:57...70.70..5:80/0:7200/01. 1:3. 50784....9 L3 73/:70 /0 2. 2. /70.. 2.7:20390. .0.30388 '   /38570  50 4 :320 /0 .:.7  .:2 0 /0130 90 43 .59:.4:72g/0::7g50  .-7.59g  ..:80  L3 . 22.07.:7007.00.g3:8:398:57. 2392.:3:4-0.g7 1    $ .4 7  57039g L3 24/ ...0  850.172.9047.73094. .90 5./3.439.2. 47...9050. L3 23. .:8047.90 /0.4389.5:90.893.:348.:2 .9:0.:../:. .43x30. !50$805g8970..0.0 .:2 8:39 5070x 8./70.1.! :30472073/53g.. 1:3.g.9.g4/08573/070.08947 .0.9g/:7.9.! 2.059..9g 50   0013/ 2.9 L3970.84.9 . 8:8  549000 1472:.0895701./0:9..93/.9 /0.!  7. .9:.45079gL3!0 907.70970-:0702.9g..0L38038:/0.039 .0/3. $9.: 5080 #.

g  1.70.9.9:g7 :30 4507.9:0  970-:0 0.$.  .  S  S 50 48:57.45079./03x.x.08997438430890.7.:790L31.907...70... 2.:5738 L3970 . .7347 70850.9: L3 /8.8g 5070x.: 4-.x /07.9g 94..9.g  -30 2..:897:78.  50397:. :3/70.. .7901..:x0 .947 2:947 0025. 50 5.38..947.22 .90/.90 010. 8:- :3 :3 ..! L397020.   . /:7g7:4.70 /0 3:7 85.x09.1.078.7. /38570 504:320/0.7.790.. 8.8.40/080  47039.x43.9097.

8047 .1:3/: ..2.0.07.

80./0 023  5.80 ..70 8g .947:: .947:: :.00.: 5070x :34795:7 /0 .x43..0397.59.302..: 57.9g /0 .. 80. /70. 50 $ 507290 70..90890 170.30.907: 309 . :30 147x0 /0 5708:30 .59g 57397 4 2 . /70. .. 8570 893.2/.7.9g  L3 54808.$ 80 54.70.90 5:305080. .8:57.5080 L320/::20/. 897:747  4.9047 ..7.039 :720 /0 7. 50 1:3/: 8.70. :9g7. /.9 57010703x...  3: 8:3902 L38g  /04.43899:70.70 /0 .2. :890380 L3 925: 14487 0890 574-.9.0 2...2. L3 23..0  #49:370...70.. 1:3.07.

 5.1 0/2.x57.2.9 :/ 4 L3.:5738: :30 745 80 .0  L3 ..07.45  /33.1.45077 /3 20/ 57...: L.4.4 . L324/850.3:757457: 80 14489g.g7:.9.70 . 1:80807g /05:80 4 3:7g 85. .90. '.9.9:g  4 89.0.8 0.9:09g ./:.0.8 ..4389.97-:9g1.070..9 54.00.0.4389.7 .70..059..0.07. /08.g L3970.039. ::  %:7.g . ' 0.0.9:7.: 79:..3x0 .3/ L3 :7 7089:7 489044.: 0/2..2.30 L3$'8 ..90 .25..9 1     3 507850. @.: :3  970 ..80/0./0850.45079074.90 . L33.05:9:203::.0:' /.3 :2.0 ....L3...790  4 85..3!45: 4 0/2.1./08.0890 .  74. /05:8g 4 3:7g 85..07..7..742 /0 95 $9. 5490.  $07-. L 7  8 .3974542471g .079:.00. 1g.800 8:39 4 57003xg . :-.9:0 L3 .80 4.:2 8:39 .9g ..9.8g /0 .9:g  :3 3:20748 2.5g4.70...9g7 5:902 .5g 50 1:3/: .x43.0 -4.  L3 .20390/0.. /08. .:/05:80.g70.: 1489 /8.450790/017. /89.30  8:30     .70. 1:3.39g808023. /0893.:.3   08.3:7g/023.9.9.0 1:307.  8038 .g 7  .:x/09..439090 850.32.0  3 .9:g : .0.0.80/095:1079:7/0..30 102330  . 5.0 :720/0.7 0.0 1:307..3 :2  $07-.907.2039047 5g894.7308.501:3/:007.0    !0397:/8.9.0  L3 ..78:7g7..32.8.7.70 8.g .90  :300 /08.9.7:20390L31.:9./:./7: .:7039L3907.. .45077 /0 3:7 85.L3:79.900 .45079 :3 247239 10200  .7: .3.

3.O.3.9.30388 '   !08.47.:8047.#.

7901..720 5080 /0 5479  /0 54/4. .91:3.7x33/850..:348.0..3/43:: 79:.450790L33.90.9:.0.:9g53g.9:: .90 50 :3 17.9.2097 0.7.97-:9 7:5:: .00/08.89::/3!0 907.907.0/0745:8 /08. .30. ..70 . 5g7g870. !4347 :/ :30/4.. $9.2039 /0 .3/g  3970 2:900 89:.2.: 949.4.7 0.7..g 5490.4..3... .4g08.g /1.L3 1.7.90/0473020/907.9g574-02.4 7   3 010.474.80L3054. 89:: 8. 417.: . .20-7.0 L3 .: !45 470890.8g508g/0..70 /0.98.4250:: .4 .0:./3970.0.08995.089 8038 0.0 .7:20390./7.70 17:24.40.90L3 .-7.xg 3:2.90L3970  50710.74344.g2 .:2.3.:9:7.0/0. :7. /05:307 .05x43.-.09g747 010.9.-..393$ .x43.. .x 80231. .:.00    .: 570: /0 1.708:8.-g  !.43/:8/05741 4389.: 2g700 70.3g$543/:8.:7.0 .:1489L3.7/3.:/01.-.3:/0:3.5.4 7   .:570: ..47-.34 :3. . 2.7901.9.45079g L3!0 907..002.3/43:: L389:705708947.9.$9. ./0.:9:7.7 0./0574. /0  5080 .:9:7. /3 47/:.4250::.790.:347.0.. . 2.0 14.9 :3090 .:: 7.07.

..: 3:7 85.0890..7:/3!0 907.7x33/ 95::    4250: .7 /0 3:7g 85..5.7  70507947. /0   :3 3:2g7 /0  .00.:9:7 !70.7901. 70507947: .7 0.0 7057039g :3 574.390- .0  :94.4 7 0890570039 L3.9 53g L3   3: 80 L3708970...7.5.#. $9..g 3.9:0 /3970.:9:7.9:g .97-:90 8:-95::..7x395::    .0. 0025.:.g508.039 0307.90 8:39 .70. 203x43g2.7/397000. :3 0025. ..90.

:25479.9  3:7 85.0097 .E8 3/7v/  %8.   3.4250:: 203x43.79  45E3.80.9g L3 09.  :/  0..0.8g7.9:0 .:34.3xg.4.74344.7.  $9. $9.4250:: .97: 89:7  .4 7 5:902./02.8970  13/ 83:7.3.7 0..  :/ .7..0 70:9g.9::#.0/.70.g. /..39.8 8v/489.2x '4093 :/ '7.../08.gL38gL31.450770/0..7 0.00925:7. :3.9g  .  ..7901.4250::.:2039g734. 902 /3 5.5.4 7  0x  :/  4..: %O5.0.307g84/g  3.9.3. &3.7.9..97-:90 L38g 1...0 .8970..:5:: .0.3.500 925:7 .   00 80 5.8910.34.450790 50 907947: xg7 34. 925 .089: 953:0890L3.4 $07-.047  ' .7.4  :.0938g.40.425.7...3:.$E7.:5.g29.0780 /0..$9.7 0.9:.7.7x33/ 95::   -    - .947.:9:7.90L397050800/08.0 .3.:9:7.0:/4.9.83.70.'.g/0139g/042.

4250::.. : /09.9:.:9:7..74344.1.7 02-02.9.9:g . 2. .9.97.g .0 /08.:.4 7  1..xg 8:39 0020390 .x:30.$9.9g . 70850...g309 5735.20978g24714 9544.9.L397 :3 .   89.08.0. 0.47085:3g94.$9.7  /8.:9:7. 50-.70.1. .0 2.43807.900 L324/80231.32. 85.033/ /397 :3 89 /0 50 907g /0 50 907947: #4230  8:5:8 .7 0.7.: 3/:897. /0 .9.70 ..70 250.: 3/.97-:9 .089 10 574.9:0 .  5:902 85:30 ./7:49:. .4 7   43.70..3.14720 /083 .0 7057039g 49: .701.70... 50710. 30..0  3 .0  .: #.43889039 /0 .70507047 954 .7...90747 /:70 .43909 897.8. 5708947.047.431472 2094/440.-g  3:7.4250:: .:9.: 570: /0 1.00  80/09..3:747 85.7 0. .45079g L3 !0 907.4397-:0  L3970 .

   .5.7x33/ 8:-95::.

07.. 5   1 .7.20390 /0 .3.2..: !45 4709.0   4 3:7g 85.3   .: L.9g7 8.9: 97.30  17.: 0/2.. 1g.2x  74.7308.0      /42089.1 0/2.390   -  ./8.0 :2.80.:9 4-0.5g .0 43:7g 85.4g08.9:g50397:L3970.:x0..70 .9:g 7:2g0 9  :/  0..43x33/ 7089:7 489044.

:  5     0/2.3   -/02   . #42....0/2.3   :.4308.3 . 5   1 1 .

  :9E3 5 .

  5 '.

. 5   5 .     7.3/04.7.33 5  1    07 44. .

       .

47;3,3,O.9,:8047;30388 '  

850.,0 L3 5,30 /0 1,xg 0890 ;47-, /0 :3, /3970 .00 2, 17:24,80 3:7
85,9:0 .:348.:90 53gL3570039L3,7,,.089:.4250.:9:7,  02078: 34897: , :72g79 ,-47/,70, .42509g , 574-02,9. 7/.,90 /0 ,.0,89g .,90470 9544.g -30 3/;/:,,9g .438/07,9g 148g /70.94,70  ,  ,5,7x33/ .:9:747 3049.::925:7:/3.0397:
089 8:/
089::7450  $:39 570039,90 L3 24/ 0,:89; /,900 70,9;0 , 2471440  2471420970  4730, 2,90705720 209,54//0;9g 09,500574.08::/01,-7.,70 :7200/0:9,70 39075709,70, 47 L3 8038: /0.0g7 74:: 1:3.x43,  ,/080, .43974;078,9  , ,.08947 ,7901,.90  %7,381472,70, ,;,38,9g,;4:2047,3,942.0 70850.9;1,843,70,,574,503907,g 1,.0/1.g/01370,0,.9g ,574.0/0047903.0,5.,90L309,5,/0-9,:: /0 089g:3003/.05708;0L3,.0898038 1,843,70,0890-30:897,9g/0:72005g897,90 ,.702,7.3/:
80 ., L3.,:,9473:7
85,9:0  ,5.,70,574.0/0::5,89.g748:: L38.45:4-x307.:7-:745920,! .g: : $0/0,g309 3903x, ,79,3:: /0 4-x3070 , :3: /083 50710.9  .431472 74747 074342.0 850.1.0 ,0 :890380  ,730, # 8:-x,9g 573 1,843,70  $ 2, 74,8g 549 1 39075709,90 ., 3/. ,0 57020/9g724/::/0:9,70 70850.9;,,39.5g7/0;49g75,0/0::7g5080.947:8:50747 , $  /0 :3/0.43.:, 54909.g /:5g .,70 508,, 1489 .4310.x43,9g .: 14,790 2,70 7g .,7 /0 .g970 :9,947 /0 ,. /0.:70 4 ,9g .43.:0  0,9g /0 ,-803x, 20 90 ::: 850.,,9 L3 .,/7: /389 57,.9.,70,/42089.g,1,-7.g7,.089:03/0,7901,.90 :/85:302/0,7:20390 .43889039050397:,,172,/07:,70, 574.08::/01,-7.,x0 L389:/0574;0303xg 397,
89  -807;,70,0,:89;g,2471440/;0780475g7x,05080 ,3,,8:57,10x047.:24,.0 459.0 ,: .43/:8 , /01370,  39075709,70, :72047 /0 ::7g 94.70  :897:  ,-7,:30 1:3.x43,g  4.,,90 50 $  L3 8038: 14487 ,7901,.9:: ., 3:7g 50397: 23.,9 1079:7 /0 .070,0  573 2,30;7,70.:57,L323,/70,59g ,5.,70,.302,9.1:3.x43,0L38038:/0,/70,59,,893,  -803x,:72047/0::7g50 .:94,9g/:7,9,/0:9,7070,9;:3g 8:07,9g/0:72005g897,90  54,903/.,1,59:.g0,,148914489g0.:8;/0:3, ,.00, 50784,3g .,4-0.93/;/:,  !08,70,/:.0 L3 /8.:x0 574-02, ,-,3/43::  L3 89:70 5708947.0 , :347,7901,.90 L3970  50710.9 1:3.x43,0  ;,474,80 L3 054.g  /1. /0 574.:7,9 8,: /0 1,-7.,9  !,7,2097 0.05x43, , ,7901,.9::,7:20390,g5490,,-,3/43::79:,,5g7g870,89::8,:,/05:307.,417,3/g  $9:/: /09,,9 , 3:7
85,9:0 #

  .43172g  .: :3 0025: .,8.  ,850.900 9544.0  4-807;,x0  549000 1472:,90 ,390747  $0 5:30 ,8910 , /854x0 20/:: .07.09g7 850.,,90 :3 70507 9034
9544.  .:9:7,
.74344. 84/ L3 /4203: ,3,0  -0301.3//0490203.g70507,70L3897,97,10 ,97-:70.:9:7,g  3,40,;:90,L3/023g,7,9g.g;,4,70,/02,7.,947.74344.,95::3:0890 L3.g /0139g /0 4 2,307g 84/g  3 ,.0,  925  ,;,39,: 5,8g7 ,7901,.9:: #

  L397
:3 .43909897,97,1. .,7  /8.:9,70,: /09,,9g.: 570: /0 1,xg8:39 0020390 .,70 .4397-:0  L3970 ,900  L3 24/ 80231.,9;  30.08,7 , 1,70,  50 -,,  70850.9;  , 3:747
85,9:0 ,70507047954
.74344.0.47085:3g94,701,047.4250::.:9:7,$9,7 0;4 
7  02078: 34897: :8970,g  8507g2  .,  ,90 :.7g7 /0, 5:-.,90  .: ,.00,  97,2g 2094/44.g  01479: 30.08,7 /0 ;,471.,70  5497;9 003x047 ,.9:,0  , :347 2,907,0 ,7044.0/00.05x0 70.039/08.450790 70.:507,90/3.439090,8:7,90 /4-3/3/ ,8910 4 ;,4,70/4.:2039,7g/05727,3 .,84/0705070.7434
954
.:9:7,0  g7gL3/4,g /,900 4530 .43.:0/02,8:8 570:90/0,3,,:3:4-0.90.05x43,  ,/:. :3 5:8 /0 31472,x  /09,  :90 L3 .:34, 9070, 95440  5,04903440  L3 1472:,70, 54900471:3.x43,0 .4397-:3/.:,7:20390.43.7090,70/:.070,2,7047/0574-,-9,90 $9:/0 :9074,70  2, ,5741:3/,90  010.9:,90 50 ,90 ,7901,.90 ;47 .43/:.0  1g7g L3/4,g  , .42509,70,  3:,3x,70,.438/07,x4734,8970 .4397-:3/,8910,.,71.,70,,850.9047/8.:9,90,.       5.,943/081:708   

47;3,3,O.9,:8047;30388 '   

 08.43;039438/0,/08.75943/08.:078085,7,2G9708/0,247542F970 /08.:078 ;47039090 9,-0,:34    #

;:08F3F7,08   #

08:5F70:70   #..8/0.1./F9.

.1.031F70:70   #./F9.8/0.

8/:-47//749   #./F9.

8/:-47/.:.0   #./F9.

/F9.009/ :8:70   #.5.790/89..8/0.433.08/01.0 97.

009/08-47/8 97.08/01.790/89.8/0.009/ :8:70   #..5.433./F9.

433..08/01.5./F9.7902F8.009/ :8:70    #.0 97.8/0.

/F9.7905742.5..08/01.0 97.8/0.433.009/ :8:70   #.

7044.943/081.0  03 !74./039.843143.0 .g  38907: :9:7  :9047 :.2.3.-47.943. 897x0  4250: :0.0 97.  . :/0x0.7.9470 / 39745440 09 /0 !7F89470 /08 !..0 :.0  . 0/07.38   .3/78 !74548943/070.0  .943.30388  :0: .07--47.57G8 . $504243/  $504243/  #0.1.907.3.4/.:3  422:3. :80 !0974/...044 43/43   3899:9: /0 02470 :9:7.:078 2F9.0  .433.044.3.0 :  :09341903899:90417.7 F2090:2 :/. 88!.0 / .007/43. 396:9F8..9.9.8 :0::/0x0.: /: .7905742..3.9:: :0:./F9.3 897x.97. 47..89  #0.433.0 :3.9G705702G70/08..94308 7..89.94308!..43899:9438.x0 #4230 /0 $50440  :.0388  :0::/0x0.:70 9 02396  0247.3/0894700.08/0/F-9.3'.8/0..009/0 097F29F5742.0  1.3 03  .  .0     ..0 :/.  47.L30 45F7.:70 9 4227.3.:078   -70.08  396:9F8.7.8 /0 .2x #0.890: 47.03.54/0/0 -4. .96:0/:574..:70 9 %7.16:009. :80 47.5.0  &3.3.09g7.3F0 4. F/9077.9433008:708-47/8/08.009/ :8:70    73085F.00.:/:!   %7.7.0  3..-7.907.9:: %2 4. g8g:/ 897x.0789F/0!74. 1..9.03.33  88079.9. 396:9.9470  /0 .9426:0/0.0.-7.2x !..8: 3..5089.3.088:8/01472.F2.39 072..:078   /F-9.943 /08 .09908 / .07.3343.89.0  /01.08 :8F0/0$.30 947 :30/4.98  .5089.

0.70.32.43/:.  2. :/0 9 '0. 0..0.3  4730:  #0.  %7089. $08:30 3. 0.38..3g  .3.070.: 47  5    3008.4.96:0 9F476:0  396:9F8.:  5    0/2.7044.: 7..0 .73.3  4730: :8843  4236:0 . 8g5g9:747 .54.   :.  $9. L3 -073/07 %734.0895446:08/0  3/:8970 4880:80 57F89476:0  .3:  73...3  0/2.F590:78  &$!!  422843 /0 34203. . 2.3 4730:  3/:897..07-4:  30 .: 8:50747  055.9.0925:7/38:/ 089:%7.30  #0.90747/:70.0  $504243/  5    0/2. /0 .4 7  57..: 470.0  : ..7044.7070.808.: 925:7: 50 907947: #4230  90g /0 /4.70.90747 /:70 .0 L3 .3/04.70.25.3  :.89  5    0/2.258 .3  0/2. :/ %2 3.: L. 0/2.0  L3 3008.3  4730: :.x43.049.70.3.0 L3 .  .  $.3 .2. /7  $  .450790 L3 :72.0.0.943.0     5    0/2.. .9 8:- . .g 925:70 $9. .0:  FG30 0/2.:  3899:9: /0 70440 '.3 4730:  08.0/3#423.07-4:  . .. 0g73049..0 24754 143.:. 2.g  L3 -073/07 %734..258 .8:  3/:897..42 0080  :/  :30/4.70 .0 L3 ..0 L3 !0 907.808.3  789.47 :/ -.  L3:. 3049.3/04.3  0/2.3 #42.030 ..4 07 47 . 2.90747 /:70 . .3 .0.:8047.54. 2.  :-.3g 0/2.:: .3  4730: !45: 4  :03.:  5       0/2.32.3  0/2. .3: 3008.947. 0: .0 L3.7308.. :9:7.32.  3/:897.90747 /:70 . '.7044. '.7 0.3.32.3.3  .0:  0/2.3:  3008.9:70 8:7  3/:8970/0 4857F89476:0 %70308  3008.7.078    #0.  .3 4730:  3/:897.:  -073/07 %734. .:  7. g7.4308.3.447/ 743.0.70 .08  5    .947 -073/07 %734.10  .0L3 5.943300 /08 4-098 3422F8 88478  574548943 / :30 1.:70 9  0/2. 2.3 - 0/2.32.80 !7.3 4730: 3/:897.3 0/2.4308.3 . 3049.3.47.907. 2.3  .07.08 95446:08 /0  3/:8970 4880:80 57F89476:0  .-3 /7.  .0. #42.70 0307.07-4: :8843 . .7.33  7..g 925:70 /0 .90747 /:70 ..808. 3049.  :/  '..790 .90747 /:70 .32.09g747 .-707 037099009./020#4230 :.7 0.:  -073/07 %734.4308.3 !45: 4   . .:  7.049.3: '.30388 '    -47.:  #42.  .3: '.3 4730:  3/:897.7044.: 47   5    0/2.O.  ' .33 .:70 9  7.07-4:  30 :8843  4236:0  5574.6:08 ..g 925:70 /0 .3 .7.89  5    0/2.g /0 7.-70709.  3049.  4: 90 /08.4.07 ' F20398 7F.3  :8843  .

  :9E3  .258 .  3/:897.:  :.3.:.0 :/0x:: :30/4. #42. .4308.7.344.g30. #42.3 .4 0 :87.70 . 47.0 /3 50 907 .3 L3 43909 :7450. !.0 L3 !0 907.4.-:7  7. $434.3.0. $.47..70 %7.  $-:  3899:9: 50397: 07.70..70. $.471.:  4730: 0/2. #42.0 /3 7g/3.70.30 .0.3/7: #42..0  :.448.. 5     07 $901.25. $05902.3   .347    -490.3 .3 #42.2 43   . %7..30388 '   0/2.:  :. :30/4.:  07 47  .3  789..78 L3:.7.78./020/0788038.3  4730: $9..-:303 2 $:/80947    ..   0/2.3#42.3   07 07  ..3  -490.3  789.07899 $.-707  4  .73  .9 07 47  .  '..0 :078950. #42.0 .:.258 ..03 78 :9:7  4227.3 $434. 8947.97243:: :9:7.3 :8843 .-3/7..4397-:x /0 :03 7.79/0.  $.4308.0789.  : .70  $g5g9:70 .  4823 $:.-707 4 07 44. :.0 L3 !0 907.7044.08 3899:9 /07 &3.3 !:7.3 L3 43909 :7450..O. #42.03  00  :3/ -07. %7. .:.-3 /7.3  -490.7044.  '.9 07 47 . .2 43 ...3. 7.7.3.258 .0   8. :.0 /3 !0 907. 2.:   :8843  4236:0 .-3 /7.70.3 $9.78.3  4397-:x .4308.3   .07-4: ..0789. 5708947.258 .0 :07   L3 ..-3 /7.  $.$. .3:8.4308.38.890::  .3.907.3   .09.430:30/4.3/78  43 !0907  :7F.8 8:-70/ .09.4308.3 789.  47.4.4  07.90.-707 ..4.  :..3 #42..  E348  34.  L3 -073/07 %734.0 $..0: 0/2.0  07.258 .-707 09 ..g30..  $.-707  0370990 4  $.3.:  7.3 ..3 ..9.33  $0708   4  :/.0:  0/2.-:7 $41..-707  0370990  :078 09 4:.. '..g .7.34. &3.-3 /7.3  &3.3..3 .09g7 .258 .0 2.-3 /7.42  0080  :/  :30/4.3 .3.38.3 !:7.9.3 .7.:  7..0 ..3/0.97243:: :9:7.1903 $41.:8047.. :.3.3g :.471.:.3 003893/0 /07 17Q30498.90.3  .70 .  $. 09 8947...  $.  $-:  3899:9: 50397: 07. !.8  ..3.08 :3 34:.0   8.: 57.7.7.   :30/4.-70709.3: 3008.3  :8843  .   L3.:/:!  5    .   5    .:3 5     .258 ..09g7 .  5    .-707  0370990 4  $. 5708947.8970388' $-:  :.32. :9E3 :.3/   7.083899:929:80:2/07:.8  :8843  ..7044.0 88902.3  789.8970388' $-: L3570g970   :.3 07 07 .90747 /:70 ..3/78 !0907 .4  07.42  0080  :/  :30/4.  0.  .03 . #42.448.  88!.3g  . . 47.7.07-4:  . .09g7 .70 ..7044..044.3.3 #42.3  789.  5    :.42 0080 :/ :30/4.: 47  5   :..258 .5089  :.   v7v8 :9:7.0.$05902.0 F3F7..

:  7.3: 73.47.0 /3 .: !45 47  4389.9.3 #42. 0/2..7 0.   :.3/ 70:9.0 /3 .3: 0..3.0.7308.    . 7:2g0 9 :/0x:0.  7  . 2.  .07-4:  .:  #42.32. .3/ 70:9.90747 /:70 .O.70.900 .7308.907.07.70.4308. 3008..3.0:  0/2.30388 '   . '.947 47  473.:9:7 $9.-..: 7.07.: 0/2.3  .:70 9  !45: 4  :03.3:  73.0 L3 .90747 /:70 .447/   ' . /0 ..3:.8:  &3 0025: /0 89:/: 85. .7044.: $.3/78  43  48 57203:8 . 5    .: 47   -073/07 %734.447/   ' .:8047.4g08.3.900 .3 .790 57.790 57.3.: L.3:.7044.9.-707 0370990 .3/ 90 -430 85443  :  5    .4 7  /0 .-70709.258 .g /0 7.0 L3 .3 .54.54.3 4730: 3/:897.-707 .:70 9  -073/07 %734. '.3  :8843 .0:078  .4 7  50 907947: #4230   0..0.3:  3008.258 .2x 02396  5    .8   . 0.0.80 03 ' /: %    L3 .3/78 .4g08.  2.g /0 7.  :/0x: '.: L. 0/2.3008.: :.09g747 . 2.09g747 .0.7 0./7: .3/78 .3 .4308.: !45 4709. $08:30 . !4347 70  :30/4.3:  3008.x0  .3907: .70 .9:0  .3: $:. .7.3  4730:  3/:897. %7089.947 47  473.393 $  09 .0. $9. $08:30 . 2.:0743  -.0.0.258 . -073/07 %734.  :.0  5    -073/07 %734.  $947/0:7 $9.32.: 47   !45: 4 0/2...3/78 43.7044.

3  87.8 .90. 3.3  &3..70.3 . . !.  $-:  3899:9: 50397: 07.70  /0 .3   .7      .09g7 .94:103 /0 .3  789.3   .3.:/:03970/0#0.  47.  '.7208 03 48 /: 802039 3.4308.:.030.8970388' $-: 47.3 $g5g9:7.3  789.450773049.F47039 !.78  $9.0 03049..:  7.0L3!0 907.:  4730: 0/2.7.97243:: :9:7.7.300  :98 09 .3.09..7044.0817. .4  07.3.3.3.. 07 47 . 47..  5    $947/0:7  .38.471.0 L3 !0 907. .9 07 47  ..:  7. #0.g30..4308.3.  : .07..0  F24708 09 97.  8:-95.4  4 /08.0   8.  4823 $:.42  0080  :/  :30/4.42  0080  :/  :30/4.3..3  -490..4308.-3/7.. :.:  7.7.3   .3 #42.  $.  5    #42.02 34  884..3  789.:.3.3 L3 43909 :7450.      5     #42.7.-3 /7.4397-:x /0 :03 7..943!... %7.4  :.70.37  !0 907.0789. $. $05902.050907947::/0x:: :30/4.7044.8/007:8.3/0.3.

43x33/ /3 .70 ./0 L3.40-49.  #0709.7:8:9g   -897.039L38g .0.g  :3../0L3x008  70.0 0.0.25.0 /1.. .089.08 70.8.7:  549000 .  .3:290 xg7  70850.3/8:554799...:9.0890.9.43899:9 ./0 866    .3349-0.70 .7-430/.7090L3. 93x1.070.3 2094/ 94 8:55479 4:7 /0.9g 2.7./0.9 0..9..  0890 L3.40703x.38.  ..-g  :2-70.908 .7044.  8.: .g 2.-4:990:80 41988730-0...70440 .  43843   866   .90.9.0.3/ 84209208.425079:..  /.4.0841.089.7901.79.:.70440.43909 ..9gx0/0.2508014:3/. 8730 1742 0: .3974544.0.7 89070495 :3047  573 907203 /0 03: .00 97948:89.0789.x43.:2039:: . 800/8 .:5g70 ..43/x47..9.0.5074/3#42.:9.02.: 2.0 .  50397: .439098 0.    &3.033/4 4- 3:3xg .3..0 L3 24/ 850.: 1:3.7.8902489.8g 8g 3: 54.9.90 L3 ..7432039 ..9.43.3..99 /0 ..3  3 47/07 94 /0243897.50 /..900410790 .  .70-04339490070.9 .99/0 /4790/0 4:.00.g7.g7/02078:74788902. /02078::39075709.-:3/03xg .70.7 2.. :72.70440 :9247    /0. :9g ... . .03x43. /3 5704..42:39gx0:2. 45.089.047  3.9 /0 170.70.3.:2 -4:990022070.x.30.0.g .90 .38.43909.g7.90..: .0403.42500  /0 .O.9:7 . :70 :: .9   &3.0 5708947.00.:.4-x304507850.8070841..78 :  7.4250 .0.:2 /./0.9g/0.7  2.42570038-9.-08901.070.x43.:80..050397:70.9. 47.9 . /0/:.09g7/0.34:7549088-025432094/89.. .3.047.7.07.x:9074.:925: L358.03.0/94/039114:79003800/8.0390/3..9.  L3 ..  8730 9.4 7048  09.9.8470:234:838420..90 30L3x00.2 :9 43 8420 41 902.7g70/0850..089.-4:990:8041.9  4397-:9438 94 5.:9.90.g  4 57.039 573:9.43..g.02-70  $97 .7044.347   48070/0 93x03.9gx /4.90 98 0 02540/ 90 .70944.70 573 4.7-908730 190790574.  8579:.4389.7  .943   .044.390.x 904709...9003.90 8g.45073/ .47. 70.078:70 .: 2... .8910  1g7g 570.8 9.43.573. 5:x3 .0 57.:/0.53.07.070..53g 93x1.70 .4/8.8910 /0 54900 /0 :.4397-:0 5732094/00 /.:28. 57. 8.:/081g :7.0  2.43897:.7090  4.70.3.0 90 .0 5:x3 50397: .30  :. 8..307g.438.53.9.439090.422:3908 .70.0883418. 47.90574.08  %700 41902 070 -0430/9490022070.0 .1.7044.  925 570.39g94.x478:52039.4:/84.:: ./0.g 50 .088341.7044 L3 24/8:2.390549088. - 8.. 580 . 47.70. ..13/ 570.08303049....59:.. 2:9 8.3.9:7.39080800/802.8 14:3/ 3   ..70 07.4250147-03:3/078944/. 2:90 548-9gx/04-0.39.10.8730147574.97.90.7. 70.70..30388 '      %#& &  %#! && !#% #&% %  %#& # # &   #    0.070.9.89g2. 1034203:8579:.9.039g 50 .:8047.253842025479.425090 :90 .30/3/107905074..0 ..90/ 3 90 8:774:3/3 .9.37  -.9g 1 .38:89.90.43897:.43.:347897:.4.9.50:.002:9/8.089 /4203:  3L3. 79:.0 /0 -49g  .0 :347 .43899:70.x47/389:70 .89  L3.9.. 0.70  .:1489.039g 4.9.910 L3.:3473.g 8.. 1489   0890 .73907/8.90  24347.900410790/0507850.70.4 .8-00314:3/20/94907850..4380.40/:894/090723090 850.7044.057039g70:9.9.3/ 3049.90/850.9 %79. 3:/05:x3047 050/.9.3 1742 0: .3   398../0..3.

.390570107.70.7..:4./07.09.42:39gx03049.09.:2 97g. 304- 3:9g07.:5.089 .47.9.7044.0  50 .3..:7  03:207.:9.90 ..0  3.03x43...:8. 548-9gx47/039075709.02 9729070 .90  1:733/ /.307g 4..9gx..90 31472...703 .9.: .3.4393:.1.3g %49:  .x43.:4: 4. 897:.8:57.43/x  .:347.23g ./05.-9.-0  .x /1079g1.:2.4250 30/9 .x4-0. 4-0.8.7044.43.x43.g9:7...42:39gx47.00.4250:: 50397::891.80L397050 L3570.0 2. 50 2.: .59: .3   .0.70. :347 7 3x0 /0 23g 89:.3  !4x43.391.9g50/.L3.2.05:9  L397 4 2.7   !73 ..x850.70.::89 805902-70  /2038:30.. 305743:3x.-0 L390703 8.x0 850.7.2 8g 1.x43.70./2038:30  897:.71:2g:7 2  /4233/L397080.: 970.00 . /0 ./7: /0903.089.g -.8g  .7:20390 5.g. 1489 /08.8.439090  57039g 548-9.047 /4 907203  L3.-g/0/:..390 /0 .0  574-./7: .:2 ./:80/03407.-0  .x. ..8910/0 .071.90.07.g74230. 50397:.3.x  .43/x . .3/: 80 .5.:2:98.2.08947.g /0 .0/070.7:20390050.8974342..0.9:7. /8.70.0 .4/8.47.  3:23/:  L3.9.g .4..947:. L3.L3 5.:x07..:L3.8.g089 .08947.7003.:.70 .70.0 3.39/0.947 07..-:3/g /0 . /0391.5:-.: .3::  :3.9..90 .950g:7.2 .790. 0: ..:70 :: %8.30388 '   .7g/0.8. ..g:70 ::. 4 548-g 1:3.7g  94.148970.:..90  /0391. 4.g970. .1:3.70. .97-:70.70.90 L3 /10790 .. 4107 4 507850.:30.7044.5.g/01..1:3.8:57.g ..7. 47.x43.70.-8g890...3907:: .:9..: . :347 0 .8:7.3xg ..  1.:L384x908903x.439090.9gx0'3x:/048 $392-7: 57003x.9.::347548-0 /0893.:5738L3970 4.4  50 57003x.9g 47039.x0 .394.4.84.439090L3925:14487 /0.90.790.7.3.g 57.:3:3013/.9g :30 4.:...0850.45079  L3 .0390 /3 .g7 .- /0 95 .70 ..0..9.. 50 . ..: 3490 2...7 73..70. /0 .9070.47L3349.: .-47.8910 /0 .0089:7..:94747 .9   3 .g 00 8:39 5890 /0 .3.:8047.g7:.73/:34897: 8.90..070.9:7g 704.70/0893.O..79070 247144.g 34:g  .99:/3  :347 /0 .089:.009..3/: 300.747089:70.570039g7 .0 /0950.:9:7.3. .90 :93/: 80 L38g  8.7090 .8579:.5708947..3g.25745:8  3.9:7.90/08:-8903xg:72..8:57.: 57..xg/05g 3/L38g.9.425030/95731472.  247144.730./3.7.:x.  ./7: :347.g .g7 /0893.g  /0 3. .94.43.54E713.L3.9gx.25.700 ..70..0897.7:203900.0  L3:92g389...0 57007.90 L3 5.7 L3 .30 574. 97g/3/903.9.70.g.089: . 08903x..45:50..0890.5741..023.704-49. -.70.07.

89g57..9 : 47 17.xg 570.g8g.88902:07.9 /3 .0.-84:930.908:-1472.: .90 84.3/ 50 097029gx 8:57.g3:.1..9 089 .9gx.. .5741:3/.70. 7.0.425.-.590 /3 970.9g .0:9g 47   :9g09./4:.09g7 5708947.0 7.:38  43843  866  /09.:.089.9:7.5     80 .09gx0 5708947.0.5g7:9g L3 3:2g7:  . .0890. :72.78 17.790.  34 570280005890244.90 50397: .:/0893.:947 70850..: 57. .78.20390/0...7 .70 L3.0..75.5.0 08909.78 .203. 97. .xg 8..00904709.20390/07 3x0 .-9.00 1.g  ..7. 8g70.5.0.1489/08.08.2  /089: /0 57489 5g897.790548- /.3xg.089:.89g 2..:2.70 .89g 91085:8 -:3:82x3:0890/0.423889.: 4 gx20 /0   .50247.5. 473.0  2094/44.0 4.7L3970 1   9.0L3970-08.:7 .9g 573 390720/: :30 .07.x0..089 70..43897:.3.7: 73..L30g9:7g...1.x43.42509/107950397:84.:3: 2..9.009.L3.0/0.0 :720.90/:5g.7g : 47 7/./0   2  13/ 47039.08947 .0 .707.: 39072903x0  /0 . :99.1.9g7 530 /0 80231. 303:    &3 89:/: L3 . /:5g..1./4.032.-g /0    .:2/..8:57.70 ./0.g 954.90.9089:/.08947..0 .850./08.09gx3.7g     .890 $.30/017.7.7 451!0.x.80.450770 ./:.708g3470L3.7  ...90L3/10790.7.05g897.   :9g 47    :9g 47    8:57.g  507850. .1:3.7x0   #031704.7g .g 8:/ .g789:: .2  4 L3gx20 574-.7:   8:57..4207g75.45079L3097029.:2 .x .0.:.43/x 5.0/9./47.70.g7 80.:720472.70.:00251.7/30 .4250::.0 74230 9  ..709..:x0.g.0 .:3xg/08:57.089.9..0.89:/::/01.9 .79070 573.4. 8:5074.907.:/2038:30.9L3 /8. 70..7347  ..2039. /0 70: :9.L35.x43..089:/..g0890 14.0.79. :347..2.47478g 11489.431079:3.7 8 .9.7 5g8973/ 949:  1472.0 .01.42...90.9 0307.:9 L3 70.0 09.47.307g:.:78/0.9:.79gx47247144.g7.4250:: 1      $07.70..431:7.1gL3.7.07.90789. .75...59:..:30897:.70 30/g234. 5708:3 5g239::  /.:. .:30.x904709..43/x47/0/08.41472g/7059:3:.:.

80L3970 1 .0890.90.0 8570347/ .2.3.7L3570.:8047.089..097029.:1489/08.4507907 3x0/0/1079014720 /2038:3  .3.47.30388 '   .O..9.g.089 ....

7080../..  .9:L3970- 1  .:g.

9/70.1489850.:148970.:9.. 47...:507.0  /. .9 570:.8047 L3970 .x0 850.38.x0 .4393:.:70 ::.:2  3 0 .  38..g7 /0 14.:148970.0890850..0 583/ L38g /3 .90.9 .94.2. 2:90 0 .4250:: 2.:2  085707:/09502207 5:90285:30.g7  :.900890L38g .73047 /0 .0970  1.7:: 73.03/070.80/02.7/2038:3 /095.3:20%79.4.47-.7.9  580 90 47.:2  /3 .80 L3970 /0 2.47: 5.4342.1489.0. /2038:3 89:.0 50/0.:14895700.  './0950.7:3.3.5g9:. /0 -:943 .g7574-047/0845700.90L3970-g7  !7003x.479.2-:.4380.30  /0/10790..g  .070.: .070. /2038:3 23./7: 2.0.90..0.300/05g239574. 570.300 /0 84 574.: 574.90.059.039..../0../3970003:.0 /3 .90L3.90 .  /0.90/3 .   570.7  07.089.908023x0 .  .73/:8g: .90 L3 .7-43.97-:9g850.0/07:02207 %79.:907947:.g.90 L389.4.:148970.7g7 8023x047L38.. :30 ..59 .:2/.40 8.:2 1472.3/047.394.3.:347.4.70.3....:.7g   .7.90 2:90/3970.80  3.8:1079. 03073/ .80..8910/074 3.9:7.438:2g7 7 370 107-070 0890:385.715:9:9:.43909: .574.: 410799708023x0.:9:7.0390/08:-7 3x00/3.3/0 .047. .:.70/4..047.L3970.: 0:234..7:: 8g11489/0549. 700.2.0 :72g ..704.7   /0.850.00 /4:g ..00  8023x0  /4.59:.9:7 .47850..g 50397: 4 /0893.-9.394.0 .95g239:.45:.L3570.0 130  .089 897..90 .83.9g L397 :3108.: . $07.0570039. .:3/.3.42:39gx0 03049.5:9:91/0391.:507.8910/0417./7:..7 L3 :72.7017.0 .2039.7-43...0 . 304 03049.704-49.70574.70.g7.0 /3 #423.507284.203.7  5:3 8:- 8023:L3970-g71.39038.7 1 5:9:9 807.: 5:9:9 1 /0391.:9:7.70.90/3..:3x .42:39gx.0 701073xg L3 L3. .9. .089..3/4543/0702.3943 /0 5g239 /3 570.2.07.7-43.08g7574-047/084 .4250::  3:72.7:3907..90/38900/8549.:1/05:80 .417. .0890.9:7.. /0 :3 85.9:7.9.43172. .7:: 574-00    ..47-..0.2.42:39gx  43.9.2. 570039 94. /05:30747 .9 L3 :7: .9 .05:x3/4:g.85.800L3970 574-00    :3 0 .0..3.00.: 89:.:2/.59:. 73/: 0 /089: /0 :3g 0890 .70. 70570039g7 .479gx 1. ..0...70 0890 ...x . .039L3..0 3.7x33/ 850.0390 /3 .9: ..708.1.g ..: /0.4.2:947. 8023x047 .897:.7044.: L3970  .00.#4230 .3..394.x:.2039.800 ..2..g L31:3.5..9..7:: 574-.9g.70.x: /0 /0549.7g.7-43.45:70.7080/05:30..90/0070.:3.x0  1.9095:7/07: 8.7...:507.7x33/ .07.:2.L30.90/03.031:03x0%8..89g70..: 74:.8910/03:290/034..0..84.. 0: .90  5070.13/g89170.g7 47 .4:20 8910 . /0 :3 85..x: /0893.: .9.039 2.570.800 /0 2.x:L3.0 23..9.59: ..9:.89.790303x./7:.:9. 7.5../..203.070.704-49... . 89:747 03049.0 !0/0.17.70 .54E797 1..47 L379 :.: 090723g70/047/3.90/0.90 /0 .g:9.203900/0.90 50 8:57..0/08.9g5.7  L3 . 850.203.070.g..90. 39075709g78. /3970.20890. 8023x047  /4.0  L3970  /3 .3 .705:90....00 ..70.9500.3.7/0780.9L3.790 507147.0 .9g 50/053 .790 /3 .7 7:54.  5:x30 8:39 . .13/ /35g.x04 8070/08023x0.089.. 8.::3/0.:507.:9..38g8:8x3g1..:5:9073.0 549 1 39075709.97-:70 0..g 00 .90L3:72.89.g7  50/0.1.704-49.. 7 3x047 574-.g50.3/0897:.42:39.x0 /05701073x00.1.90/0. 50397: 410770.9gL35074.800 570/423.:..5.x.1. 1034203: .:.2../0L3970-g70307.70.. 573 1472..: 417.70 8g 5:902 1.:5 .390 .1.g 50397: 30.390 ..148970.90.::/0149.

70 :.3. .9.8.0.10/07.9.439090.5g239::30.900 90344.0 570.9747.9 89:/:  .0.0 /0 850..0 /0 70.7:.70 .43909:570039g7:347.70  :9..7g7 /0 1.x43.:.:.0 .2g3:3x9 /09.4.4.0/05700.3.42.780 50 ..x082.1.:2..9.7:    7.7g      . 2.9gx0850.7::  .9.0.90..xg  7.g .7:  866    &3 . L3.: 1489010.047 .3..0 50397:89:/:.7 ..0 0..7      .7044.70.0/0  .90/01:3.850..3.:78/070.90/0 8023.08.0.089:.9.:/0893.:2.9:.7/07 0890L3.

9 50397: .g .203.9. .089.:5738: .g7 . 0307.7020 L3/0:3..203900 /0 .9.715:9:9.08 .:8047.-:3/03xg L3 570. 897:.2.75.9. .L3090747 /2038:308.74: /0.9..3.-. 1 :9.3.0.7:: .:4 708903xg 570..7:: 570.0/0 90 . ..2.0 /4.9 4 .9..g ..0. .907.9g  17.O.:2  50 .9g.40.0 8:070.9:7.g 3: .  8:8x30 ..30388 '   472.070. 1489 70.:90 2..7g  .4.47.g78.78 g890 /3 .

9.g 9708:39.70 .90 L3 24/ .9.97:7 3x0 ..9.3/0  !7003x..03/: .45079g L3 ..:8.089.0 50/0.. ...g5g.790.9..90 .73/:0 50397:.005..70.g L3.00 /050.3.-3903x43..7.7:: .7.070.089:.9. 7 3x047 L3 :7: .0. :3: 85.0397.7::   8:39 .:9.70 8g 1 .9 .:5.9:70:3 8:39/85:80.gx .9.0 ..40 3.90.0 5.g L348 00.:5.1..g  /0 2.:57.84.   .gL38:8  .7:20390 8:52039.1489 /08.x: 70850.90..790. :30 745  ..3/  0890/85:8g.79gL35.9.7::  85470 90 .:9.9  .203..7 /2038:3 85.43.03/: .g 50397: 817 9: L3 3.  3.:70.42509.7080/05:30.90. .10.97:-:.0.g .:417. .  /1.097029.9.9g7 3xg.7 708903x.90 7 3x0 3. 39075709g7 :  L38g50/0. .g .3 8g 85730 5490.

90 .9:7g /..70.90 .97g .57485079gx50.907. 70850..g7.054.70./7: .902.50 /039.: .!.70 .8:7.31089g747 850.0.450790 L3 . /0 417./047  .94341901:708    .9.7x33/.1489/08.84.1.0 /385.9.0.574.9: 234.   897:..3/..0 817 9:: 8043:: /0 70.047 /0 .g 70.9gL38g/35..39 L3 ..7901.45079gL35.9:7g .5745070.708gL397:30. .947            5.8948 709..7 .x.8:57..  09.7:: .00.70 2471440 . :374 /0480-9 /0 25479.7.xg5. 1 .0  L3 .9g 57.09.3g  7085438.00399gx .  %:7/. 47039.7.x0 347/ /:3g7030   /4..: L3.0/0 90 3:2g7: 2. 097029gx .7044..8..-743::  $97:.84.5. 410770.../0. 0g70 .g48070 /0.  4.:5.289g7:9L3:.:57: .70..08: 4-x307 74.  2392 /4. /0 1. !. .. :347 5.00.9:7.0  7.0850.49.9g :347 089:7 .g747.390 .1.02... ..9.7x..3.7:20390 50397: .089.0 .: 8:.3/0 850...07.90 /08.g9:7g 8..70 /0 :3090  .-0 .  /08.74:8g:-30/0139 50397: 2:x:270..41079 4/g9xg/0.450790 L3 94.:9:7.g70.070.47  2.0 :347 0399gx /0 3.42:39gx47 03049.42089-0 ..x.g  .

07.3/30.2.9 0: .    :. 47. .070.7-908730 !741080.8730   %0.882   .4.3  5494    :9g 47   7.873014:3/.3/.7-908730   %0.74.9 0: ..:2.549814:3/ 43.. 47.5498/8.070.070.2.070/43.3 990 24.425093.814:3/90.78.        .7:5.09.873014:3/.943   07...3/30.

7044.3.:70 ::   4.  438/07. :30 5080 /0 .g .3 43/43  4.3.30 451  .  0 .0L389:/0 .08947.3. 04707.74...3.07. :3. 0: .3 08.0 /08.3  #.09..347   :.  !0. 8:-95.7044.5479 57023. 0: .7.7: 5741.398 3 90 /47/  147/ :9g 47  :9g09.25...7:8 47  /7..10  303:  7.  42089.3.0/0. %047  3 3974/:.050.7:847 /7.  47.78.3   .044.3:0. 47.0.0409434-49..8:57.45077.3  $0: .  303:  7.30 !. $.7044..3 .7:8 47  /7.3 .304  #03170 .   .0!:-8078 .:.0..450790 ./0 7.709.5479 ..07.90  7.7: :9g 47  :9g 47 .  #03170 4.%:7/.:2. 47.7:8 47  /7.47.7 451         .3 ..  !..  :9g  ./0 43843  .78.943 41 5.0.  5::2   :9g  .3 . !.88.09g7.30.3/-44 41 574.3 473.7  .  866   7.09g747.0/:708 $..  .30388 '    -47.  :. 4.7: .7 . . 47.0 3: 089g 90470 L3 .388. 5708947.7x.:880998  .730.0.2 4.3.040934-49. 47.42 ::/ :/ -. $.%7.  :..-3/7. 09 7. L3 $:. $. .044..9.:70 9  43843  ..7.040934-49..:8047. '  .  %2 4.:70 9  !0.O...0.3  #./.3  0g73049.9.2g 03049.7  ...3.:2..74.943  .  0-47.g/3#423.7.25.42 ::/ :/ -.42 ::/  :/  -. !7.  .73 !.   :9g  .x 50 2.7044.0. 0: .7044.3: :.0  -.7   :9g .

O.3.30388 '      4250: .9.3.47.:8047.

/7:.800. 47.7: 73...2. 8.2.45079.0/3570.x:305735741  .45079. 0: .g7:.7: 73. L3.8 .7            9.07./08.7/08.3 7 3x00 . $0.9.

      .9.9.30388 '      '.:8047.3.07.2.2.7: 73.80.0/08.3.O.47.45079050.7 L3570.8.

 0: .3.3     .3.47.O.45079.:8047.30388 '      9.9.7/08. 47.7: 73.

39.: 70.9 /0 57003x.g 50 907.5.7::/4429.9 /0 .0.42500 43.9gx  L3932 .43172.4 .347 $97 :790..0.3/ L3 . 573.9.g970 85044 .:3/.0.790..79g7.97.70 8 .g 5:9073.39  1472. 1:3.   #48.43/x5745.4:39 %03907.. .1.g .0.9g L3 089: :3x47 !4.. .:34710342030.9: :5g L397 443g5:9073.. L3932-4....      .90 /0 5.9 7.044.  708:703xg  .4/ :30/4.90 2. 8g47 ..570.47/.70.. 8:57.7080.7....3:3x ..9g /0 57g-: 7  1.0/070. ..-743:: 5074.9.09g750 907   #48.089050 907 13/.../2038:3 1480 2.. 203x430.397g7 :3 473  .078.50 4 .8:57..g /0 ..g 2....7g.9g53gL3.0-05:-80/3-490.850.3g 50397:8573: /0390708.0570 0/390::-::$504447 !7490:8  :30/4. 13/:23.9 .30388 '     #%f##  &!f  ! %# &f#&    ! % & & & #  789..9  /0 2...0 37 3.0  !0 9 :.1. 1489 L3 2.9.0/04.8.930 2 .:573/0L3893...7044..70 /0 ..9.47/.790.9g /0 .90.90.907.790 7g. 2.089:..-7:59g.-  . 9:: . 38..30 94737   ..g 1..7..7.0/070 09038. L3 .04750..397g7/0 2 .0 :30/4.472.....4247  .39:: :320.8... 90723.9 ..0.7  8947.044.9/0L39709g070.8.7..9.789.7g . 13..7.O.70 80 .: /45:7 /0.g. .9 . /.g.73.7x33/ 054. 5720 .:.03/039g /3 5.0.g 43. ..89:/07.078.00/4:g8g ..89.:8047.. 80/2039::/.39::893.4:20'   25.3..5g9:8g2...089/08.23990L31 . .:30  L3 8.479.x: 70.39/02.9  L3 43. 70:9.: 4.38.g970 .49. ..: L3 . 50 907   2  0890249. 2./0.3 #42.9:5g :g70:.  :x:27..078434198.70 2. 70.8.49.g 43.        :0: .0890 /..x43..7/4429.890:47.89g . ..g 9g /0 .50 907 99L3572.59: .5...g .9.2.8...70.50728030..2- 43.078.4.500 /0 7470  ./020/0. .xL3:72.9.73.89g 50 907g 0890 4.g:9g947 /0 .g.47.:5733/ 50 907/0.703:.7 L35741:320.098947..70 . 70.43172.79.0 13/ 8:7800 80.078.8:5074.7.078.:70  030g 2471440 .2039:50 907 43.47.3041073/. 574.g .089:4-0.9L3.x.47.0.L25g/:79g  3 5:3.03/0390  .08:: /0 3..3.5.43899:9.07..39430.4308.7.0. 397g7 13/ 2.43899:0 4 /.907. #:8.70.50 9070890/0 2 /03. /0.30388 ..0..70 5./0.:7/0.3 7.xg /0 . :/ :30/4.3..9.50 5.70.:  -897./.  ..3  $5.g 439:/3./2503097..99030 5074.0  5:9073.89g 50 907g 0890 /423...47.9.90 0890 4 50 907g /0 .9.70 80 L3.0/070 .9 /0 .

9g /0   3/7x4:    7.:505./020/0.074 .9.-:3070. ..O.1.74070.30388 '   3 .:389.0  094/. .0..5.:5733/ 2.09.3/: 80503.907.3.:505.:2:720.09.9 349. /3 /70.3 ..0.3 .0/0.:72.00903-07 349.0-7:3 .:505.. ..1.:4.:4.0  . 13/5:9073.7g 3.04x4103.03: : 57g148 L3.:5:9:91/0391.90.:8047.: 570.3.89.9 L38570 0 70.00 70:9.47.5.9.::37:500.009.0.9 .2. .0 ..43x30.0:70/08g5.3 .: 13/.:2.397g7 L38g/1.3.9g/048L38:8 /:5g. :30 8:.:/090723.70.0970 7089:7/0.:505.507090:..98g708973028:57.0.790.:30.3/ 74884 24/4 5.70-7:3 .907./0 3049.8g5.:72g79/85:3070.::7208547.09g70 70.9 08903x.:505. .:2.3. 8g5g9:7  3.0L39253.2 80/2039:8 .0/0.70-7:3 74 .0 -7:3 74 .0 .0 ..9.:505.0.047..31074.94747.574..907.97403 50.0/0.073:957397 4 89g.59.:g7 .  3.0:747/0/05:3070 . 397g7  2..9.2.3   3.: /4:g 8:-3.2.7044.70: 9 :23.:505.   3./2038:30/02 $ .3 .8  .97.79gx0 80/2039:: L3 :72./.9 1g7g2. 9.5g ...3 .3.79.3.3  L3970573/0 8g5g9:7 L3 43./07.7g 349.5074.9.9..07.:4.97.:5738:.70 -7:3 L3.7x33/ 5074.:505.:.907.07.7044.0 0903-07  4x4103..g5072097:07..4-:7  7089:7489044..0  $g5g9:7.../0. /3 50 907g  .70  2.g7:./g/0/081g :7.:505.:9gx0903.: 5.50L3970.0/0/05:307.70.3.    3.:4.90 L343.9.9.0 /0 .8:5074.0:7  .-90.  3.03: g .:4.790.9.08:-x70 /0.1.90 .08:3 897.:507g7.L3970430/3893. 2:9 2.3...9gx 30 .8g5g9:747  :348.  3.42500  570039.07.0 1..9 .03: 0 .: 505.80/2039:: 07.907.0:84::  $97.04g7  .g.43x30 2.  3.0  5g239 70:9. L3.7044.4x4103 349..9 .9  57g148  -30 .3.7044.:.: 7089:7 .907.g  3.90/4:g745 .:9:7 4x4103  054.-743:: 5074.:4.x..9 /3 8g5g9:70 .3903x43.425.0 /0 ..0/070. .907.907.7089738 .08.92.9.907.3.:94.5.9gx.3:48  .   3. 8 .0390 .:505.1g.3:   4 0.03: g 349.70 -7:3  7.4254303xg 0903-07  349.89.0 .:505.:505. 4.43x3070.439:7.907.0/0.70g-:0 570/4233/2.0 4x4103 !0970 9 349.:148989.L3.3 .70.447/43.70 3x.70..

90.0970/014.425008 .74:.97..g  !:3.573.:505.09.3.9/4:g.7013/89..905..  '.0:   2 5741089.7x. 0.g3.5.7.1.97..9: /0 701073xg 50397: .00:39gx897.43899:9 8g5g9:7.5:9:9.0:70 07.x0/0.4389.:' ' .: 5:9:9 4-807. .0  74820.89g. 3.8 .3  50 5741:.439:7.'..07.9.0890705070  .90 3970. 47439.  . /3 ..97.4247 349.089 843/.g70.0....g:9g94747/0.1.-90L31:3.20 8 . 2.950397:.3  $97.0:747 /08g5.9.:30/07./3.

3973/2:9g.0970478250 30.  /0391.gL3.03: g 14.203..:5738:.g7-:30  '.0890.74: .20./0  2 80L3.90 L3./70..'.7905:x3..9047..97.../3.9gL3.. .

7x./0  2 08905../3..8:57.20.9gL3..5:8g/0' .  /0391.74: .

7/4429.97.2  .9 ..4250::8:392g7390/0-4.850..:5738: .425.7080/08573/0./0/2038:320/.03: g  :3047 . /0  .90 430 /0 . ' .9 .: 74820.:L3-:g7  .0:    2  '..: ..730.:7/0.: 1489 /0391.. ...089:. 2.7 L3 .

 ..43x30.g7-:30  L3 925 .9g L3 .g.: 3:2.2..730 . . /0 .:7/0.0.0397..    .20890.3.. 4 :3208:75738g505741/0   2  07. 2g739g/0-4.0 2.7/4429..74:   . :3 .9::%2 4.7.03: g  .0.. 4. /0   2  .:573/0.0970 ./3.-0/7 4737.20.   /0391.3 :0:.. 7089:7 /0    31472. 43.x.

450790..907.3.2.80 .78:7g 5:9073...:9 4-807.70 30.3.:4.070 /0 . 347/ .3.42500 8:39 70570039.x L3 .79g:7200.: 1g.  /0391.0890.90 /0 4 ..0:747 .70..0 8:39 5:9073.0  :72.07.089  8:/ 089 .479gx 3.3..5:30 4 039g 14.089 3.90 /0 ..5.730./0502....0:   2  05:3070 /0 .90 L3 .x.: 7089:70 /0 .00...9.g .7g .90 /0 .4250::54.:5738: 2.03: g !.203.9.O.:8047.4388903xg 1g34.:50  .90 2. 3:2074. 9g.7x33/.3/ 4 .7044..4250::0890: 47L3.g970089 05:3070.74:   $ .0/08..97. /07..3.30388 '   .78:7  .: 43047 30/07..9 50 /70.'.47.70 ..04g7 ./0.:70/0.0970 /0 14.2 74820  8:57..790 8:-x70  /0 .3:/0.03: g .78:7g   L3 :92:73//0745  '.43x30..70 ..:9:7470903-07 4x4103  42500 00 2.7/4429.8g 4.

74: ./0 2 0890/02.7g ..203..  /0391.708:2..  . ' .:4.9 4 ../0.: 14.9gL3. 4-807. 31074.70 74 .0  .9g /0 4 039g 14.20.  '.97g  8 .7/4429.9g.97..7/2038:3 .:7/0/2038:32...7g  2.g970 5...g7-:30 50 4300 2..425.4388903xg  7089:7 /0 ..7...790 8:-x70 /0 .790.:-4.9g  $:- .73.03: g .790 2:9g ./3.

/3. 1489 8:75738g 50 4 :320/0  2 .9g L3 .:573/0.'.70/0.97..4207.74:   .03: g . /0    2  .   /0391..20.4.g7-:30  '. .

70/0.03: gL343.9 /0 4 039g /0 .:5738: 0.5:8g/04.8.g 17..0970/70..0: -7:3  :3047 50890 -4.0397.  /0391.434.:7 2.70 -7:3  .97...g7-:30 ..9503..4207.  '.:5:9:9 8:7573802420390/10790/0144870 !72: .7g.4389g/35.'.20390/0.97.: 74820.5:303..:4.7 /0 .9gL3.2  8:57...70.70L3.0:/0.  2 L3.7  :72..70/0.74: 8:57. /0  .g.

9gL3.  .7x../3...L38570 5741: 8:/./0    2 0898:75738g5..  /0391.20.74: .

7 /0 ..:573/0..  13/.05:79..:7200:30.. ./03x.94039g.g7-:30 20/.0  74.7 /4429g  '.97.5. 5:x3g .03: g .45079g ..0890.: -4.13/0.7/075:9073.98:-.:7 2. .

2/0.3.3.0 /.:80054.  /0391..90 30473.43x3:92:9g.-743:: !3g501:3/: 745 .70 /:5g1.:505. 95/0:25:9:7g  74./0    2   ..0:8:7573/07.:.4250:: 8 .90 .9g.. .9gL3 .20390 .2.2   ./.L3./3.07..5.20390..74:  ..2039.9:7g 54913./3..9. 17..0.03: g 7089:7/0.:g .0.479..0..2  349. .080.20.70 80...g7-:30/0023 570.0 L3 2...:2 :3 3:2g770/:8 /0 17.4389.9.90.

31074.97-:9054.730..8  7.3:48 ..907.9g.745 4250: .07.:.03973/: 80 L35.70  74.43.9gL3.4250:: .... .89./0  2 349..70 -7:3 L3.7g.: 505. ..:4../3. .3/ :3 ..L3.790.439:7 4.2.3.203.907.  /0391. 2.:5:x32.  &25:9:7.4389g /397 :3 84 /0 .20.4254303xg 2.. 09702/08g7.74: .-743:: 3:57039g.90:720/0.5.

:17..5.4250:13/5.2 .20390.0  74.4207.  ../0  2  8057039g8:-1472.: .20390..4.0  80..45079..80 17..20390 /0. 4.07.7x.:573/0.9gL3..7/4429.04g7 .:30.20.439:73070:.:.2.g7-:30 5:x3g .70/0...97-:9g.:9:74x4103 /0391.0 90.9 .2./3.74: ..07.03: g 17./3.

4250:: /08..9  .04g7  . 8:- 1472..97-:9g.20.390747 80 570039.4250:: ./3.:9:74x4103 /0391. .802g3g947 ./0  2  L3 20/. ...9gL3.439:7 .: :3 .5745070.78 .74: ./3. :30 .  .9.

g7-:30 ..70/0.5:30.:5738: .0.790.g7-:30  7089:7 /0 ./3.7g 7089:7.2.3:48.:-4.:33.2.4250:: .5.  74.g7-:3  3 .8:5074.   :573/0..7 /4429.g089g 4547x:30/0 .  .4207.8:/.g  .0 .. 4 .5..850.97.20  089.   .:.708:57.:7/0.7L343.78:7g 5:9073.7/4429.03: g..07. .. 2:9 ..

..0748070    . 74547 /0 5.20390 850.907.70-7:3L3.439:7.0802130 .0 925:7.:4:25:9:7g.00.2 .9g L3 3..9  57g148 397g L3 .9047.5.:4.3/L3/.77089:850.7x3L3574547x0/0 850.0 -7:3 74 .0130  850.9g /0.7.7070.13.2.2097:/0..1.8   08.907.7  .:925:7: .07./003049. /017.2.05074.047 3049.   .0 .

3x0.O.39g  8:39 .30388 '   :470 570/423..390  /.947.47.73//0.g-: 5 ..:8047.80 ..:3:.9.90  L3 :300 .90 :30 .:7 7043.3.9.3.7/07 /0 -:3g .00/08.

 .g7g2: 5 .

80  .  53g.:47 L3.103:/08.7 1 307: 5  ..0 57039g .20390 ..8 089g L38g  17.:2 .

20390 . 390747  .03: : /08.94550/ 5  .0 57039g -. 090747  .  -7:3 .03: : .8  /4:g 17..

70 30 1. 8:39 :897:90 .047....90 17.7.:.39:14489 0890385:13 .:9:7.:/01.033/ /3 !0 907..9:7..  L3.9:7  .907..10x0009074. 8g L3.70  5097...7.:.:9:7.x0 2.0 /4.0 .g . 5.: 2 L3. :347 14720 .2039047/0.7.: .0 903440 /0 570:.00.: 7.. .9.80  .20390 50 .0  58.0890.../7g2 .9:3047.07.90 L3 .07.047 /0 .438/07g2 49: .90789.:47 L3.9:g7  3.00..800890:3:/0.7x3850. 2.90970 5 .9 .0039074.2.00 /0 /2038:3 .. .3.70.7 /:5g 1..:850..0 574.9 07 47   83:7. .9047  4/: /0 570:... .3/ /0 4 .450790..xg13/7:5g7/0./02078::34897:  ..7013/-30 97.7: .0130  0708.9.:9:7 !0970 9  $570 . /10703xg13/ 3:2g7:/0-:943 L3..20390.90 /4:g .7.43107g47043.9.79g:720085.90 .70 .00390 .7x33/ .    %4. 58.g 30 /:.:47/08.90789..907.7. 390747  -0301.0  57003x..90 :3047.7054.790-:3g .0890:92017..90 8:57.99 .:: ./7..20890.: 0.4 .2039.3.0 8.7. :347 -:943 L3 7001  .17.0 /:.  5:x300 473.3:.: 2.7/070 14..907.70.0130 385. 0.5.7. :347 0020390 .2.9  .3xg209.5..90789.::385:897:9 .0890 2.g  3 5g.08.0 /090723g 4 70. . 090747  .70 0 57039g  :.70.. 8g ...0 30 1.

9:7 .4 14.907.90789..7.90/4:g 17./0. 07 47 !0 907. 1.:.  .70 .9 /0 .2.0 /0 .2039.9:7 570039g2  4 94.0   : .00..3 0 .07.g:7.0/070 ...3. .::317. . 7.: 2.790 -:30  /3 5:3.90  . 14720  .2039:/0.54x.0 1.5720 5..5:8.79g /0 /2038:3 2.2039030:897..7 5 .

907.203x433/17.0 /3 5:3.0/070 .4.3. 70570039.70-:30..0890.2039:/0-:gL374 .450790.7g  00 2. !049.9.: .907..9 /0 .0/08. 14720 8:39 .9g 5 .0.0 2.00 .0 .7g3 . .80  /3970.:2.:47 L3.

70 /4 -:943 : 47 . #423g !g7g:x 3.20390/08.9:7g.14720 . 829:/3  /3 5:3.790574-..0:    0.9:/0.0/0.9  .:..5g73/ L3.x43. 95/01.9 3.3.0/070.0 57039g 50 /.:5.414.:2..0 8:-3.70 .7g  :897:9 . 1. 07.0  .01.:/0250 .9g ..78g  :897:9g  .9 /397 4 5.: $97  4:g 572:3.9.0039 .3/70 .89g /0 .7g3 .907.7g 39.2097: 2.70 30...: :2g7:749:3/  .0: .039:.9 403 297: 794/4 8.: $3.5.9  -4: .94717...:4..89g 13g  0.0/0.802030.: .:2.3/  /0 .-/397 4897.450790 L3 !0 907.5.05. 07.0.:..8. !049. :g70: 5  ..0 .790-:30.3g 5741.9:7g.4310.49.x  .475: -42-.  .2 /0 /0. .907.403 297: 794/4 39.0:    07 47 . .

 8g .: 2.0:. #42.    !.:403 39..4308.0890 .4308..:   5 ...:  :. #42.9.907.7.3 .  .. 30 1.7x3g9477:5::4038.438/07g2 70850.   :.90789.3 .5.:     :. /0 95: ....

'.

#42.1.30 37  3.0 .08902.     . :0::.2.0   :.9. 50397: .40.gL3/7059: 945432:: $:- 1..0 #42.x..301570039.30/9.:  5 '.3 .40:: g9g3 # .4308.0. /0480-9g/0.907.89g .907.9L3. 8570 00/3x 2:x:22  50 .....90.:x.   1:70..x0.-9..

907.    .74.1.9:. :0:: .90L3.40.033/ /3 ..890: 47.xg  010.0 30/90 .09g7 /0 8:57.  1 .347  574.07.1.90 L3 ..3:    .x.

09. 1 ..74...

. 4.3 g. 1 .3 :. 42:   7.97-:9g0743.9.0. 0g73049.0/0. 5.

3 5 '. 4.   7.0.

3 1 .7.0. 4.

7x33//095:/01472g'.   /02   .5 '.5.

.   /02     7.  1 .0. 4.3 :.

:  5 ..4308.. #42.3 .    :.

   !.:  5 '.

..0.   ..7905:x302..74..172./0.0.- L3.  :. 4.3g8.74.3    .089898:395:-..3  7.9014.:947:0......2  7.438/07