Sangele si limfa

I. Sangele este format

1. plasma 2. elemente figurate a) hematile sau globulele rosi care mai poarta numele de eritrocite b) globule albe sau leucocite c) trombocite care poarta numele de plachete sanguine. Sangele este un lichid de culoare rosie care impreuna cu lichidul interstitial si limfa formeaza mediul intern al organismului, el circula prin vase sanguine inchise raspandite in toate organele si tesuturile corpului. Sangele indeplineste in organism o serie de functi importante 1 functia respiratorie sangele transporta O2 de la plamani la tesuturi si CO2 de la tesuturi la plamani. 2 functia nutritiva transporta substantele nutritive din alimente (grasimi neutre monozaharide), de la intestin la diferite tesuturi 3 functia excretorie transporta metaboliti (uree, acid uric, acid lactic) spre organele de excretie cum ar fi pielea, rinichi, tracul digestiv unde sunt eliminati in mediul inconjurator 4 functia de termoreglare transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului de unde se transmit mediului inconjurator. 5 functia de protectie imuno-biologica se exercita prin intermediul anticorpilor si a fagocitelor. 1. Plasma reprezinta 55% din volumul total al sangelui, este un lichid galbui, omogen, putin vascos, cu gust putin sarat, contine 91,5% apa, 7% proteine, 1% glucide, 1% lipide, dar si substante absorbite si dizolvate in urma catabolismului celular, acid uric, ureea capioni: de Ca+, Na+ , k+ amioni Cl, rol acid amonius, HCO3 Compozitia de saruri a plasmei este foarte apropiata de cea a apei marine. Acest lucru demonstreaza ca in trecutul indepartat omul si vertebratele au stramosi marini. Sarurile pot prezenta atat 1. componente organice 2. componente anorganice 1.1. Componente organice cele mai importante sunt: 1.1.1. Proteinele simple si complexe (gluco si lipo proteine) concentratia proteinelor plasmatice este de 7-8ml la 100g sange. Cuprinde 3 mari categori 1 albuminele (seualbumine) sunt sintetizate in ficat de aminoacizi si catabolizate la nivelul diferitelor tesaturi, prezinta importante functi organice 2 globulinele (seuglobulinele) sunt sintetizati din aminoacizi la nivelul glanglionilor limfatici, ai splinei al maduvei osoase in general, precum si in tesuturile conjuctive sunt catabolizate la nivelul diferitelor tesuturi si organe (plamani, ficat, splina, tesutul gastro intestinal). Dintre globulinele gama globulinei sunt cele mai important cu rol in aparare, fata de infecti prin producerea de anticorpi. 3 fibrinogen are rol important in coagularea sangelui, se gaseste in plasma in proportie de 0,2 0,4%, biosinteza lor are loc la nivelul tesutului conjuctiv precum si ficatul. Proportile acestuia sunt importante in procesul de coagulare, dar si in transformare prin procese biochimice, in fibrina si de a se gelifica pe langa functile amintite proteinele plasmatice functioneaza ca un sistem de tampon, contribuie astfel la mentinerea Ph, alaturi de proteine din plasma, precum si existenta altor proteine, in plasma determinata stari patogene.

1.1.2. Glucidele plasmatice dintre acestea ceea mai importanta este glucoza a carei
1

concentratie se incadreaza intre 0,8 1,2% si se numeste glicemie. In stari patologice glicemia poate sa creasca si se numeste hiperglicemie si cand scade numind Hipoglicemie. Rolul glicemiei este important deoarece este forma de absortie, de circulatie si de consum a glucidelor 1.1.3. Lipidele cele mai importante sunt fosfolipide gliceridele colesterolul In plasma se mai gasesc acid lactic hormoni enzime anticorpi protombina vitamine bilirubina alte substante organice si minerale 1.2. Componente anorganice ale plasmei sunt reprezentate prin apa si saruri minerale 1.2.1. Apa este principala componenta a plasmei datorita proprietatilor ei de absortie, de solvire si disociere, apa joaca un rol important in desfasurarea tuturor fenomenelor fizico-chimice care se desfasoara in organism prin intermediul plasmei sanguine 1.2.2. Sarurile minerale din plasma prezinta o importanta deosebita in determinarea presiuni atmosferice a plasmei care este de 6,7 atmosferi. Presiunea osmotica trebuie sa se mentina constanta de ia depinzand buna functionare a hematiilor daca presiunea creste, hematiile pierd apa ceea ce le scoate din functiune, iar daca scade in hemati va patrunde apa iar functia lor va fi defectuoasa. Mentinerea presiuni osmatice este o conditie a schimari normale intre sange si tesut. Echilibru acido bazic al plasmei este mentinut prin sisteme tampon. Prin functionarea sistemului tampon al plasmei isi pastreaza reactia alcaina cu un ph de 7,7. cand ph are o valoare mai mica de 7,7 determinat in plasma o stare numita acidoza, iar cand valoarea este mai mare determina o stare numita alcaloza. Pentru mentinerea veti ph plasmei, presiunea nu trebuie sa creasca 7,8 sau sa scada de 7,7.

2. Elemente figurate ale sangelui

Hematiile sunt celule diferentiate care are rolul de a transforma O2 de la plamani la tesuturi, si CO2 de la tesuturi la plamani, in faza adulta sunt anucleate se formeaza maduva rosie a oaselor fenomen numit eritropoeza, eritrocitul are un aspect caracteristic privit din fata are forma circulara iar din profil are forma de lentila biconcava. In cazurile patologice cand sunt forme de anemie, eritrocitele isi pot schimba forma dimjensiunea. In unele cazuri eritrocitele sunt mai mici ca dimensiune (microcitoza) iar altele pot avea dimensiune mai mare (macrocitoza), aceste schimbari aduc modificari raportate dintre suprafata si volum`dar si micsorarea patrunderi O2 in eritrocite. Celulele hematiilor este rosie verzuie iar in conditi patologice, pot aparea manifestari de culoare in raport cu continutul de hemoglobina (in cazul hiperctomei si hipocrmei). Modificari de dimenst,,,,,,, de micro si macrocitoza, si de forma poiklocitoza si sferocitoza. O caracteristica importanta a eritrocitelor o reprezinta leasticitatea foarte mare deoarece hematiile se pot deforma astfel incat pot trece prin capilare (acestea avand diametrul mult mai mic decat al lor, iar cand ajung in vasele mari isi pot reveni la forma initiala) Numarul hematiilor se ridica la 4 mil 500 mii / mm3 de sange. Femeile 5mm3. acest numar variaza de la un individ la altul si datorita unor functionari stres, altitudine etc. Scaderea numarului de eritrocite odata cu hemoglobina formeaza o boala numita anemia Cresterea numarului de leucocite formeaza poliglobulina Poliglobulina poate sa prezinte 2 aspecte a) fiziologica b) patologice a) poliglobulinjele fiziologice nu afecteaza buna functionare a organismului, un ex il constituie poliglobula de altitudine care se manifesta la altitudini mai mari de 3 mi de m. In acest caz numarul eritrocitelor pot depasi 7 mili/mm3 de sange si acest lucru a mai fost observat la locuitori din munti anzi.
2

2.1.

Aceasta marire a numarului de eritrocite reprezinta o adaptare a organismului la admosfera rarefiata a marilor altitudini, in acest caz poliglobulina se manifesta toata veata, poliglobulina temporala poate sa apara si in cazul zilei si are drept urmare cresterea de 10-15%diforata de digestie stari de emotionare, efect fizic mecanismul prin care se regleaza poliglobulia fiziologica este diferita. 1 in cazul patologiei permanente este vorba de o crestere reala a numarului de eritrocite prin intensificarea eritrocitelor 2 in cazul poliglobuliei temporale exista o crestere aparenta se realizeaza prin metabolizarea rezervelor de eritrocite care se gaseste in splina poliglobulina patologica consta in cresterea numarului de eritrocite, drept urmare a inei stari patologice, numarul lor poate ajunge la 17mili/mm3 sange in afectiunile precum tuberculoza pulmonara in intoxicatia cu CO2 si unele boli ale sangelui. Structura unui eritrocit 1 stroma (rest de structura celulara) 2 membrana erocitara 3 hemoglobina Hemoglobina este o substanta colora in rosu a eritrocitelor lipsa nucleului in hematia adulta permite acumularea unei cantitati mai mari de hemoglobina cirva 37% din volumul celulelor, hemoglobina ofera acestor celule functia de transport al gazelor din punct de vedere chimic este o hemoproteina formata din globulina si un gram proteic in anume un picment care poarta numele HEM. In conditi normale hemoglobina la barbat prezinta valoarea 13,5 17,g% la femei prezinta valoarea 12 15g% O proprietate importanta a eritrocitelor este deasemenea suspendate in plasma sangelui stabilit de suspensie a hematiilor poarta semne de viteza de sedimentare (VSH), valoarea fizica este la barbat de 6 8 mm/ora la femeie de 10 16 mm/ora Daca in organism apare focare de infetie VSC creste VSH poate sa creasca in gravitate traumatisme mari. Durata de viata a hematiilor este de 120 zile moartea il survime datorita incapacitati de a sintetiza proteine si lipide. Ceea mai mare parte dintre hematie este distrusa la nivelul splinei supra numit cimitirul globulelor rosi. O mica parte din critocite se distrug la nivelul sistemului circular datorita curentului punand in libertate fierul si porfilina. Proteinele si ferul intra in econimisirea organismului iar porfidienele sunt transformate in bilirubine care sunt eliminate prin bila si fecale. Reglarea eritrocitelor la nastere intreaga maduva osoasa este hemato poetica la adult 50% din maduva osoasa pastreaza aceasta proportie (in oasele scurte si late). Reglarea numarului se face cu si datorita raportului din tesaturi. Eritropoeza este dirijata de centri nervosi encefalice care sunt excitati de O2 din sange. 2.2. Leucocitele (globulele albe) sunt elemente figurate ale sangelui care se deosebesc de eritrocite prin lipsa hemoglobinei, prin forma lor schimbatoare, si prin existenta nucleului rol inapararea organismului sunt capabile sa emita seudopode (picioruse false, ascunse), datorita acestei propertati au posibilittea de a se misca activitatea de a strabate peretele vaselor capilare si de a ingobla in citoplasma lor diferite pericole organice inspecial bacteri pe care are proprietatea de ale digera. Trecerea prin peretele capilar poarta numele de diaplex inglobarea particolelor organice in citoplasma si digerarea lor poarta numele de fagocitoza, datorita acestei proporti se numeste fagocite. Datorita acestor proporti si anume (diapedeza si fagocitoza), leucocitele isi poate indeplini functia de distrugere a agentilor patogeni din organism, numarul leucocitelor este mult mai mic decat al eritrocitelor In sangele unui adult sanatos numarul lor este de 6500/ml3sange. Valorile normale sunt cuprinse intre 4000 8000/ mm3 de sange, numarul lor prezinta varietati fiziologice: dupa varsta la nou nascut acesta este mai mare putand ajunge pana la 20mii /mm3 sange, in primele 3

24 ore de viata. Numarul lor poate sa scada dar treptat pana la perioada pubertati ajungand astfel la numarul normal al adultului la adult cresterea acestora peste valoarea de 8 mii de mmm3 de sange se numeste leucocitoza, iar scaderea sub 4 mii mm3 de sange se numeste leucopenie Leucocitozele permanente sunt manifestari ale unor stari patologice precum (bolii in afectiuni ca scarlatina, septicemia encefaliza, holera, etc). Cand leucocitoza permanenta se produce intr-o inmultime anarhica ale leucocitelor se produce boala leucemie (este o crestere necontrol a leucocitelor aprox 1 milion/mm3de sange). In circulatie in acest stadiu se gaseste forme imature de leucocite. Leucopenia se manifesta in unele boli infectioase precum febra tifoiuda, gripa, intoxicatie cu substante chimice sau prin actiunea razelor X. Proprietatile leucocitelor se exprima prin forma leucocitelor care poarta numele de leucograma. In functie de dimensiune, forma nucleului si afinitatea fata de coloranti acizi sau bazici leucocitele se impart in 2.2.1. Polinucleare (granulocite) care pot fi : a) neutrofilele in proportie 65 70% b) eozinofile in proportie 1 3% c) bazofilele in proportie 0,5% 2.2.2. mononucleare (agronulocife) care pot fi : a) limfocite in proportie 27% b) monocite in proportie 5% 2.2.1.a) neutrofilele poarta numele de polimorfonucleare (PMN) neutrofile, si le gasim in sange, (PMN) sunt produse de maduva osoasa , au forme variabile deoarece emit sedopode permanente. Prezinta in citoplasma granulati mici cu afinitate pentru coloranti neutri au multe anzime durata vieti in circulatie este decateva ore dupa care prin procesul de diateza ajunge in spati interstitiale au mare sensibilitate fata de prezenta bacterilor in organism Cand acesta se imultesc intr-untesut creste numarul PMN din sange si neutrofilele se acumuleaza in tesutul infectand unde vor fagocita bacterile 2.2.1.b) eozinofile (acidofilele) au granulati mai mari in citoplasma si se coloreaza mai intens cu eozina, aceste granulati contin un numar mai mare de enzime, numarul lor creste in boli parazitale si alergice. 2.2.1.c) bazofilele au in citoplasma un numar mic de granulati mari care se coloreaza intens cu coloranti bazici aceste granulati, numeroase enzime cum ar fi heparina histamina => acestea din urma sunt supstante vaso dilatatoare numarul lor creste in studi tardive ale inflamatilor 2.2.2.a) limfocitele sunt produse cu precadere in organe cum ar fi sinusul, amigolate, splina, ganglioni limfatici traiesc de la cateva ore la cativa ani asigura rezistenta organismului fata de boli (imunit ate naturala) producand anticorpi care sunt substante care au rol in apararea organismului. Cresterea numarului limfocitelor se produc unele infecti acute in boli infectioase dupa studiul initial in infecti cronice, (tuberculoza, sifilismul). Numarul lor poate sa scada pana la disparitie in urma unor infecti grave sau iritatie. 2.2.2.b) monocite sunt celule mari ce prezinta granulati fine, raman in circulatie aprox 24h dupa care migreaza in tesuturi in macrofagw si fagociteaza intens bacteri si resturi celulare mai mari. Leucocitele asigura prin proportia lor imunitatea organismului, adica o stare de rezistenta fata de agenti parazitali, bacterieni, virusi, celule tumurale Imunitatea poate fi: naturala (mostenita) cand sa instalat ca urmare a contactului generatilor anterioare cu un anumit antigen si se transmit ereditar dobandite care pot fi: a) dobandite pe cale naturala ca urmare a contactului prealabil al organismului cu un anumit antigen (imunitate consecutiva anumitor boli infectioase) 4

b) dobandite pe cale artificiala prin vaccinuri care contin germeni atenuati sau morti (aceasta este o imunitate activa), administrarea de seruri imune continand anticorpi specifici 2.3. Trombocitele (sau plachete sanguine) sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui avand un diametru ce variaza intre 2-4microni sunt tipsite de nucleu si in prezent in citoplasma granulati mici se formeaza maduva hematogena (rosie) prin fragmentarea unor celule numite megacariocite se gasesc in sange in numar de aproximativ de 300mi pe mm3 de sange au durata scurta de viata (aprox 1sapt), dupa care sunt distruse decatre splina prezinta o importanta fiziologica deoarece elibereaza anumite substante oprind astfel hemoragile mici participa si la coagularea sangelui Oprirea hemoragiilor produse prin lezarea vaselor mici si mijloci este un proces fiziologic extrem de complex care poarta numele de hemostaza temporara mecanismhemostaza interne intervine imediat dupa lezare cand se produce contractia vasului lezal devierea sangelui in vase colaterare prin dilatarea acestora. Agulatinarea trombocitelor la marginile placilor vasculare consta astfel un dop plachetal real astfel a hemostaza temporara Formarea unui cheag (trombust) in ionteriorul si la suprafata dopului plachetar realizanduse astfel hemostaza definitiva. Coagularea sangelui consta in transformarea fibrinogenului plasmatic (fibrinogen) solubil in fibrina insolubila care formeaza o retea in ochiurile careia se depun elemente figurate sanguine constituind astfel cheagul sanguin.

Grupe de sange
Sunt cosecinte prezente pe suprafata hematiilor a unor antigenti notate cu A si B care au primit ulterior de aglofinogene si a unor anticorpi plasmatici notate cu alfa si beta denumite aglutine. Aglitogene nu trebuie sa intre in contact direct cu aglutinele aceluias tip deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor, deoarece pentru a se putea realiza o transformare de sange trebuie ca in sangele primitorului sa nu existe aglutinine care sa reactioneze cu aglitogenele depe hematiiletransfuzate. Grupele de sange sunt reunite in sistem AB0 Grupele sunt 0 I A II B III AB IV 0I AII ABIV SCURT ISTORIC: Pana in 1970 nu se stia in timpul unor transfuzi char daca se respecta compatibilitatea, intervenea totusi moartea primitorului astazi se cunosc alti factori de compatibilitate care intervine atat la grupele de sange in indentificarea caracteristica individuale ale sangelui el se numeste factor Resus Rh (este un aglitogen situat pe suprafata eritrocitele), factorul Rh este prezent in sangele europenilor in proportie de 85%, din cazuri, iar 100%la eschimosi, asiatici, negri, etc. Oameni care au Rh poseda, Rh pozitivi iar cei care nu au prezinta Rh negativ. Transfuzile multiple cu Rh pozitiv la subiecti cu Rh negativ, femeile care urmeaza sa nasca are Rh negativ li se poate determina accidente grave in cazul copiilor sau daca copii vor avea Rh pozitiv. Tiputi de accidente 1 socul hemolitic care apare la transfuzile de sange incopatibil si care duce pana la moarte 5 BIII

2 boala hemolitica a noului nascut prin incopatibilitatea cu Rh, fetumatie II. Limfa este un lichid galbui care contine globule albe inspecial limfocitele, compozitia limfei depinde de activitatea tesutului care se formeaza, contine mai multe proteine decat plasma inspecial fibriogen ceea ce confera proprietatea de a se coagula. Functie: - rol in aparare a organismului prin limfocitele pe care le contine - rol in absortia grasimilor 60% din acestea sunt absorbite in limfa trecand apoi in circulatia sangelui Formarea limfei se formeaza din lichidul interstitial din capilare sanguine, o parte din plasma si din leucocitele tranverseaza peretele capilar inundand spatile dintre celulele formeaza astfel lichidul interstitial (inter celular) O parte din lichidul interstitial este preluat de vase special in forma de manusa care impanzesc tesuturile numite capilare limfatice, formeaza limfa. Limfa circula in sistemul limfatic alcatuite din capilare limfatice, tuburi colectoare limfatice si ganglioni limfatici. Sangele reprezinta 8% din greutatea corpului, deci 5,6l de sange pe individ de 70kg