Sunteți pe pagina 1din 2

Incisivul central maxilar

1.1, D1, 1 , 1+, 8 2.1, S1, 1 , +1,9


Erupe la 7 ani , fiind primul din grupa frontalilor maxilari. Calcifierea ncepe n primul an dup nastere si se termin la aproximativ 10 ani. Incisivul central are lungimea total de 22-23 mm din care aproximativ 9-10 mm i reprezint coroana. Incisivul central superior este cel mai voluminos dintre incisivi. Coroana sa prezint patru fete laterale: vestibular (V), palatinal (P), mezial (M) si distal (D) si o margine incizal (I). Aspectul general al coroanei poate fi comparat cu o lopat sau cu o scaf, avnd o puternic aplatizare vestibulo-palatinal (V-P).

Coroana
Fata vestibular Are aspect de patrulater avnd diametrul cervico-incizal mai mare dect cel meziodistal ( CI > MD), raportul valorilor finnd aprox egal cu 1.Cele patru margini ale fetei vestibulare sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) si incizal. Marginea mezial este mai lung si mai plan (usor convex). Marginea distal este mai scurt si mai convex dect meziala Cele dou margini proximale (M si D) sunt convergente spre colet. Marginea cervical este n form de arc de cerc cu convexitatea orientat apical. Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri: unghiul mezioincizal (MI) bine exprimat si unghiul disto-incizal (DI) mai rotunjit. Relieful fetei vestibulare: este convex att n sens cervico-incizal ct si mezio-distal. Cervico-incizal convexitatea maxim este n 1/3 cervical si mezio-distal n 1/3 mezial. Fata palatinal Are tot aspect patrulater. Este ceva mai mic dect fata vestibular (V); nscriindu-se n conturul acesteia. Cele patru margini sunt:mezial, distal, cervical, incizal. Relieful fetei palatinale: este convex n 1/3 de colet si plan concav n 2/3 incizale. Dou creste marginale proximale delimiteaz fata palatinal (P). Acestea sunt mai pronuntate spre colet si mai sterse spre incizal. Locul de ntlnire (contopire) al crestelor marginale este reprezentat de o formatiune hemisferic, globuloas numit cingulum . Fata mezial Are o form triunghiular cu vrful incizal si baza cervical. Cele trei laturi sunt reprezentate de marginea vestibular (V), marginea palatinal (P) si marginea cervical (C). Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical (C) si plan convex n 2/3 incizale.

Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical (C) si plan concav n 2/3 incizale. Marginea cervical are form de (V) cu vrful orientat spre incizal. Relieful fetei meziale este n ansamblu usor convex, convexitatea maxim fiind n 1/3 incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact proximal. Fata distal Are un contur asemntor fetei meziale n care se poate nscrie. Marginea cervical este n forma literei V avnd vrful orientat incizal, dar mult mai rotunjit dect pe fata mezial. Relieful fetei distale este mai convex dect al fetei meziale datorit dimensiunilor mai reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact interdentar

Rdcina
Are form conic alungit de trus cu lungimea de 12-13 mm. Pe sectiune orizontal la nivelul coletului are forma unui triunghi echilateral cu unghiurile rotunjite. Vrful rdcinii este usor nclinat spre distal. n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular continuare a camerei pulpare care la colet are o form cilindric spre apex, devenind filiform. Implantarea incisivului central superior este apreciat n dou planuri: n plan sagital axul incisivului central superior este nclinat spre palatinal 5-7; n plan frontal axul este nclinat 2-3o distal (Fig. IV.5).

Caracteristici clinico-tehnico-terapeutice
Incisivilor centrali le revine sarcina major n prinderea si incizia (tierea) alimentelor. Aspectul coloristic al coroanei incisivilor superiori este caracterizat prin repartitia pe trei zone aproximativ egale: zona coletului este o nuant de galben, zona central este de culoare albgri iar zona incizal este transparent. Aceast variatie coloristic pe zone si pozitia anterioar cu maxim de vizibilitate sunt elemente ce fac dificil refacerea protetic. Pozitia cea mai anterioar a incisivilor centrali superiori face ca ei s fie frecvent expusi traumatismelor prin accidente de munc, sport sau circulatie. Volumul mare si accesibilitatea foarte bun n timpul manoperelor practicianului sunt elemente care favorizeaz reusita tratamentului protetic. Sunt frecvent afectati de carie si sufer mai rar mbolnviri parodontale. Volumul rdcinii face ca incisivii centrali superiori s aib cea mai bun implantare din grupul incisivilor. Aspectul conic al rdcinii si calitatea osului spongios al maxilarului sunt elemente care usureaz extractia; configuratia radicular permite manevra de rotire n ax n timpul extractiei. Complicatiile septice cu punct de plecare incisiv central superior evolueaz cel mai frecvent n vestibulul superior. Tratamentul endodontic este usor, rdcina avnd un canal usor accesibil, permeabil pe ntreaga sa lungime.

S-ar putea să vă placă și