Lucrarea L2-01

Modelarea unui corp intermediar pompa

Scop: Modelarea cu Autodesk Inventor a unei piese prismatice din clasa pieselor tip carcasa.

Piesa utilizata n cadrul lucrarii este piesa 25 din resursa bibliografica Album de proiectare 3D cu AutoCAD.

constitutive ale piesei. Fiecare entitate constitutiva cu rol functional va fi un element individual al arborelui constructiv al piesei iar strategia de modelare va avea la baza acest principiu de proiectare. Modelarea ncepe considerndu-se ca element de baza flansa patrata la care se va adauga volumul central de forma cilindrica, din noul volum extragndu-se doi semicilindri laterali. Se vor adauga apoi flansa ovala si bosajul lateral, obtinndu-se astfel un semifabricat plin. Din acest semifabricat vor fi extrase ulterior toate entitatile de tip gauri (alezaje). Aceasta strategie de modelare, prezentata generic n fig. 1, este prezentata n detaliu n continuare n cadrul lucrarii.

Strategia de modelare: Se analizeaza piesa si se stabilesc principalele entitati (volume)

Fig. 1

Se deschide programul Autodesk Inventor si din fereastra de dialog se activeaza optiunea NEW (optiunea marcata cu din fig. 2) apoi se alege tab-ul METRIC (optiunea marcata cu ) din care se activeaza cu dublu-click pictograma Standard (mm).ipt (optiunea marcata cu ), sau doar se selecteaza si se confirma alegerea cu ajutorul butonului OK (optiunea marcata cu ). Ca efect, suntem transferati n modul de schitare (apare reteaua milimetrica), setarile sesiunii de modelare fiind cele specifice sistemului de unitati metric si modului de cotare conform standardului ISO.
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 1 -

Pasul 1: Deschiderea sesiunii de lucru

2 1

Fig. 2

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

Pasul 2: Modelarea flansei patrate

Generarea flansei patrate, ca un volum extrudat pornind de la un profil rectangular, necesita parcurgerea urmatoarelor etape: 2.1 Alegerea planului de schitare. Planul de schitare al profilului flansei patrate este cel cel implicit, planul XY, si este activat chiar n momentul deschiderii sesiunii de modelare (de la pasul 1). 2.2 Schitarea profilului si aplicarea constrngerilor geometrice si dimensionale. Profilul initial al flansei este un patrat. Acesta se deseneaza cu ajutorul uneltei . Odata lansata comanda, programul va astepta introducerea a doua puncte diagonal opuse prin intermediul mouse-ului, apasnd butonul stnga mouse (BsM), n spatiul de desenare. Se recomanda ca dreptunghiul sa ncadreze oarecum originea sistemului implicit de coordonate, adica intersectia celor doua axe, orizontala si cea verticala. . Se introduce n Se racordeaza apoi colturile dreptunghiului cu ajutorul uneltei fereastra de dialog care se deschide valoarea razei de 5 unitati dupa care, succesiv, se selecteaza doua cte doua drepte alaturate astfel nct sa se genereze cele 4 arce de cerc n cele 4 colturi ale dreptunghiului. Se paraseste comanda prin apasarea tastei Esc. Pentru aplicarea constrngerilor geometrice, mai nti, se proiecteaza axele X si Y pe planul . Acest lucru este necesar pentru a putea de schitare cu ajutorul uneltei centra flansa n raport cu cele doua axe. Se doreste ca centrul flansei, intersectia celor 2 diagonale, sa fie la intersectia axelor X si Y. Odata activata comanda se selecteaza cele doua elemente din arborele constructiv al piesei care vor aparea n spatiul de desenare ca doua drepte ortogonale. Se constrnge geometric profilul prin aplicarea urmatoarelor constrngeri (tab. 1): Tab. 1 Constrngeri geometrice explicite ntre doua laturi alaturate; ntre cele doua laturi orizontale si axa X (axa orizontala); ntre cele doua laturi verticale si axa Y (axa verticala); Pentru aplicarea constrngerii de simetrie se selecteaza nti cele doua laturi orizontale si apoi axa n raport cu care sunt simetrice. Apoi se face click pe butonul dreapta mouse (BdM) si se alege din meniul contextual optiunea Restart dupa care se aplica constrngerea de simetrie si pentru laturile verticale. Se constrnge dimensional profilul cu valoarea laturii de 50 unitati cu ajutorul uneltei (sau apasam tasta D), valoare care defineste dimensiunea flansei (lungimea si latimea). Se selecteaza cele doua laturi verticale, pe ecran aparnd deja cota orizontala asociata cu valoarea actuala a dimensiunii respective, apoi se indica cu ajutorul mouse-ului pozitionarea cotei n raport cu profilul (deasupra sau sub acesta) si se introduce valoarea dimensiunii de 50 unitati n fereastra de dialog care se activeaza dupa plasarea cotei. Se verifica daca profilul a fost constrns complet cu ajutorul uneltei . Daca n fereastra de dialog care se deschide este afisat ca fiind egal cu zero numarul necesar de cote atunci profilul este constrns complet si se poate trece la urmatoarea etapa. 2.3 Aplicarea operatiei 3D de extrudare. Se apasa comanda pentru a reveni n modulul de modelare 3D. Pentru o vizualizare izometrica se apasa tasta F6.

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

- 2 -

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

 Se activeaza unealta (sau se apasa tasta E) pentru a genera volumul flansei prin extrudare dupa o directie perpendiculara pe planul profilului acesteia. Fereastra de dialog a comenzii (fig. 3) va astepta selectarea profilului (optiunea marcata cu din 3 fig. 3), daca schita prezinta mai multe profiluri 4 posibile. n cazul de fata, n care exista un singur 1 5 profil, profilul generat anterior al flansei patrate. Se va selecta tipul de entitate generata volum (optiunea marcata cu ) sau suprafata si tipul de operatie ntre entitatile existente de adaugare
2 6

) a noului volum (optiunea marcata cu (JOIN ), de scadere a acestuia sau de intersectare. Se va selecta apoi tipul de terminator care limiteaza extrudarea (optiunea marcata cu ), distanta de extrudare de 10 unitati (optiunea marcata cu ) conform cotei din desen care defineste grosimea flansei si se alege directia de extrudare (optiunea marcata cu ), aceasta verificndu-se daca este cea dorita prin alegerea succesiva a uneia din cele 3 variante posibile, sistemul genernd si afisnd Fig. 3 volumul astfel generat. Confirmarea finala a generarii se realizeaza prin apasarea butonului OK din cadrul ferestrei de dialog. Pentru o vizualizare izometrica completa a volumului generat se apasa tasta F6. Pasul 3: modelarea corpului cilindric central

Volumul central al piesei de forma cilindrica poate fi generat ca un corp extrudat sau ca un corp de revolutie. n continuare va fi prezentata solutia de generare pentru corp extrudat pornind de la profilul circular al sectiunii. Etapele necesare generarii sunt urmatoarele: 3.1 Alegerea planului de schitare. Planul de schitare al profilului circular poate fi fie fata inferioara a flansei fie cea superioara. Avnd n vedere modul de cotare a lungimii cilindrului n raport cu fata inferioara a flansei patrate, se va alege aceasta suprafata plana ca plan de schitare care coincide cu planul XY. Alegerea se poate realiza fie modificnd nti directia de vizualizare cu ajutorul uneltei Rotate si apoi utiliznd unealta se selecteaza suprafata respectiva. O alta varianta presupune pastrarea directiei initiale de vizualizare a piesei, trecerea n modul de vizualizare wireframe display prin activarea optiunii . Apoi se activeaza unealta si se pozitioneaza mouse-ul pe una din muchiile vizibile, adiacente fetei plane inferioare. Daca s-a marcat suprafata dorita atunci se selecteaza prin apasarea butonului stnga al mouse-ului (BsM), altfel se asteapta cteva momente cu mouse-ul nemiscat pna la aparitia uneltei de selectare si prin apasarea uneia dintre sageti se urmareste schimbarea elementului selectat pe ecran. Daca s-a ajuns la cel dorit, suprafata plana inferioara, se apasa butonul central al uneltei de selectare si astfel noul plan de schitare a fost selectat si activat. 3.2 Schitarea profilului si aplicarea constrngerilor geometrice si dimensionale. Pentru o vizualizare dupa o directie perpendiculara pe planul de schitare se poate utiliza comanda de vizualizare Look at si selecta planul de schitare activat (Sketch2) din arborele constructiv al piesei.

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

- 3 -

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

 Profilul noului volum este de forma circulara. Se deseneaza astfel un cerc cu ajutorul uneltei care se poate activa si apasnd combinatia de taste SHIFT+C. Dupa desenarea cercului oarecum n centrul profilului flansei patrate unealta se dezactiveaza prin apasarea tastei Esc. Pentru aplicarea constrngerilor geometrice se proiecteaza axa X si Y pe planul de schitare , selectndu-se cele doua elemente din arborele cu ajutorul uneltei constructiv al piesei. Se constrnge geometric profilul prin aplicarea urmatoarelor constrngeri (tab. 2): Tab. 2
Constrgeri geometrice explicite

centru cerc axa X centru cerc axa Y cu scopul de a aduce cercul n originea (centrul) flansei patrate. Se constrnge dimensional cercul prin aplicarea cotei diametrale cu valoarea de 40 unitati , selectndu-se cu ajutorul uneltei Se verifica daca profilul a fost constrns complet, verificarea se poate realiza activnd unealta 3.3

, aceasta afisnd ca egal cu zero numarul necesar de cote.

Aplicarea operatiei 3D de extrudare. Se apasa comanda pentru a reveni n modulul de modelare 3D. Pentru o vizualizare izometrica se apasa tasta F6. (sau se apasa tasta E) Se activeaza unealta pentru a genera cilindrul prin extrudare dupa o directie perpendiculara pe planul profilului acestuia. Fereastra de dialog a comenzii (fig. 4) va astepta selectarea profilului circular interior. Se va selecta tipul de entitate generata volum si tipul de operatie ntre entitatile existente de adaugare a noului volum. Distanta de extrudare este de 42 unitati conform cotei din desen si se alege directia de extrudare, aceasta verificndu-se daca este cea dorita prin alegerea succesiva a uneia din cele 3 variante posibile, sistemul genernd si afisnd volumul astfel generat (vezi fig. 4). Confirmarea finala a generarii se realizeaza prin apasarea butonului OK din cadrul ferestrei de dialog. Pentru o vizualizare izometrica completa a volumului generat se apasa tasta F6. Pentru o vizualizare de tip solid se poate alege din nou modul acesta prin activarea optiunii Shaded display .

Fig. 4

Se va modela acum eliminarea celor doi semicilindri de o parte si alta a piesei deoarece adaugarea flansei ovale naintea acestei operatiuni ar complica generarea ulterioara, fiind necesari n acest caz doi pasi: eliminarea celor doi semicilindri pna n flansa ovala si eliminarea celor doi semicilindri dupa flansa ovala. Astfel, eliminarea celor doi semicilindri necesita parcurgerea urmatoarelor etape: 4.1 Alegerea planului de schitare. Planul de schitare este acelasi cu cel de la pasul 3.1, adica fata inferioara a flansei patrate.
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 4 Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

Pasul 4: modelarea degajarilor semicirculare

4.2 Schitarea profilurilor si aplicarea constrngerilor geometrice si dimensionale. Pentru o vizualizare dupa o directie perpendiculara pe planul de schitare se poate utiliza si selecta planul de schitare activat (Sketch3) din comanda de vizualizare Look at arborele constructiv al piesei. , care se poate activa si Se deseneaza cu ajutorul uneltei apasnd combinatia de taste SHIFT+C, doua cercuri (cerc_1 si cerc_2), fiecare oarecum simetric de o parte si de alta a flansei patrate. Centrul fiecarui cerc nu trebuie sa se gaseasca pe latura flansei pentru a nu impune deja o constrngere geometrica care desi aparent pe desenul de executie al piesei ar exista nu exista deoarece distanta dintre cele doua cercuri, de 57 unitati, este mai mare dect dimensiunea flansei de 50 unitati. Dupa desenarea cercurilor unealta se dezactiveaza prin apasarea tastei Esc. Pentru aplicarea constrngerilor geometrice se proiecteaza axa X si Y pe planul de schitare , selectndu-se cele doua elemente din arborele cu ajutorul uneltei constructiv al piesei. Se constrnge geometric profilul prin aplicarea urmatoarelor constrngeri (tab. 3): Tab. 3 Constrgeri geometrice explicite ntre cerc_1 si cerc_2 centru cerc_1 axa Y centru cerc_2 axa Y ntre cele doua centre ale cercurilor si axa Y (axa verticala) Se constrnge dimensional un cerc prin aplicarea cotei diametrale cu valoarea de 24 unitati cu ajutorul uneltei . Se coteaza si distanta dintre cele 2 cercuri cu o cota avnd valoarea de 57 unitati. Se verifica daca profilul a fost constrns complet, verificarea se poate realiza activnd unealta cote. , aceasta trebuind sa afiseze ca egal cu zero numarul necesar de

4.3 Aplicarea operatiei 3D de extrudare. Se apasa comanda pentru a reveni n modulul de modelare 3D. Pentru o vizualizare izometrica se apasa tasta F6. Se activeaza unealta (sau se apasa tasta E) pentru a genera cele 2 volume, care vor fi extrase, prin extrudare dupa o directie perpendiculara pe planul profilului acestuia. Fereastra de dialog a comenzii (fig. 5) va astepta n primul rnd selectarea profilului. n acest caz trebuie selectate cele doua cercuri care vor face parte din profil. Se vor selecta succesiv, unul dupa celalat. Se va pastra selectia implicita asupra tipului de entitate generata tip volum. Pentru ca cei doi cilindri se extrag din piesa actuala trebuie selectat ca tip de operatie pentru entitatea generata cea de de extragere (CUT ). Distanta de extrudare este de to 42 unitati (pe toata naltimea piesei) conform cotei din desen si se alege directia de extrudare, aceasta verificndu-se daca este cea dorita prin alegerea succesiva a uneia din cele 3 variante posibile, sistemul genernd si afisnd volumul astfel generat (vezi fig. 5). Confirmarea finala a generarii se realizeaza prin apasarea butonului OK din cadrul ferestrei de dialog.
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 5 -

Fig. 5

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

 Pentru o vizualizare izometrica completa a volumului generat se apasa tasta F6. Pentru o vizualizare de tip solid se poate alege din nou modul acesta prin activarea optiunii Shaded display .

Modelarea flansei ovale se va realiza tot ca un volum extrudat pornind de la profilul acesteia. Astfel, etapele necesare generarii sunt urmatoarele: 5.1 Creare plan de lucru si alegerea acestuia ca plan de schitare. Flansa ovala este pozitionata la 28 unitati n raport cu baza piesei sau la 14 unitati n raport cu planul de capat al piesei. Pe piesa nu exista cele doua planuri care delimiteaza flansa ovala si deci nu poate fi ales un plan de schitare. Din aceasta cauza este nevoie a se crea un plan de lucru echidistant cu baza piesei, de exemplu, ca entitate de sine statatoare a arborelui constructiv al piesei. Apoi acest nou plan de lucru sa fie ales ca plan de schitare. Pentru a realiza acest lucru trebuie: sa se aleaga o directie de vizualizare astfel nct sa fie posibila selectia planului frontal de nceput (inferior) al piesei (al flansei patrate). Acest lucru se poate realiza cu comanda si apoi prin apasarea tastei Space se activeaza unealta (cubul) de selectie al Rotate directiilor de vizualizare predefinite. Se va alege directia dupa diagonala ce trece prin coltul din stnga jos. Se apasa tasta Esc pentru a parasi comanda. Se lanseaza comanda Work Plane sau se apasa tasta ]. Se selecteza planul frontal al piesei si cu butonul stnga al mouse-ului (BsM) apasat se deplaseaza mouse-ul n directia unde ar trebui plasat planul de lucru (catre celalalt capat al piesei). n spatiul de schitare va apare noul plan si o fereastra de dialog n care se va introduce valoarea echidistantei de -28 unitati (minus nseamna ca planul este catre interiorul piesei) in raport cu planul de baza (fata inferioara a flansei). Finalizarea comenzii se face prin apasarea butonului din fereastra de dialog sau apasnd tasta Enter. Alegerea noului plan de lucru ca plan de schitare se realizeaza cu ajutorul uneltei prin selectia acestuia fie n spatiul de schitare fie n arborele constructiv al piesei. Se revine la directia de vizualizare izometrica prin apasarea tastei F6. 5.2 Schitarea profilului si aplicarea constrngerilor geometrice si dimensionale. Daca se doreste o vizualizare dupa o directie perpendiculara pe planul de schitare se poate utiliza comanda Look at si selectia planului de schitare. Se deseneaza un profil similar cu cel din fig. 6 alcatuit din 4 segmente de dreapta (D51, D52, D53, D54) si 4 arce de cerc (A51, A52, A53, A54). Se recomanda a se ncepe profilul cu un segment de dreapta, utiliznd unealta (se poate activa si apasnd tasta L), si sa se continue cu un arc de cerc n directia Axa X de parcurgere a profilului inversa acelor de D52 A51 ceasornic. Arcul de cerc se va genera cu ajutorul uneltei . Desenarea segmentului urmator de dreapta se face doar activnd unealta prin apasarea tastei L. Pentru aplicarea constrngerilor geometrice se proiecteaza axa X si Y pe planul de schitare cu
A52 D53 A53 D54 A54 D51

Pasul 5: modelarea flansei ovale

ajutorul comenzii , Axa Y selectndu-se cele doua elemente din arborele constructiv al piesei.

Fig. 6
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 6 Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

 Se constrnge geometric profilul prin aplicarea urmatoarelor constrngeri (tab. 4): Tab. 4 Constrngeri geometrice explicite A53 A51; A54 A52 A51 D52; A52 D53; A53 D54; A54 D51; centru A51 axa Y; centru A53 axa Y centru A1, centru A53 - axa X A54 A52; A54 A52 A52 profil circular cilindru central Se constrnge dimensional schita cu razele arcelor A51 si A52 de 12 respectiv 25 unitati si distanta dintre centrele arcelor A51 si A53 cu cota liniara de 57 unitati utiliznd unealta care poate fi activata si prin apasarea tastei D. Obs. Constrngerea dimensionala dintre centrele arcelor A1 si A3 avnd 57 unitati se poate nlocui cu o constrngere geometrica de tipul dintre A1 si muchia degajarii semicirculare corespondenta deoarece distanta dintre cele doua degajari semicilindrice este egala tot cu 57 unitati. Aceasta varianta de constrngere poate prezenta un dezavantaj daca se doreste ca dimensiunea flansei sa nu depinda de pozitia entitatilor anterioare (degajarile semicilindrice); Se verifica daca profilul a fost constrns complet, verificarea se poate realiza activnd unealta cote. , aceasta trebuind sa afiseze ca egal cu zero numarul necesar de

5.3 Aplicarea operatiei 3D de extrudare. Se apasa comanda pentru a reveni n modulul de modelare 3D. Pentru o vizualizare izometrica se apasa tasta F6. Se activeaza unealta (sau se apasa tasta E) pentru a genera flansa ovala prin extrudare dupa o directie perpendiculara pe planul profilului acestuia. Fereastra de dialog a comenzii (fig. 7) va astepta selectarea profilului creat al flansei ovale. Se va selecta tipul de entitate generata volum si tipul de operatie ntre entitatile existente de adaugare (JOIN ) a noului volum. Distanta de extrudare este de 7 unitati (grosimea flansei) si se alege directia de extrudare, verificndu-se daca este cea dorita prin alegerea succesiva a uneia din cele 3 variante posibile, sistemul genernd si afisnd volumul astfel generat (vezi fig. 7). Confirmarea finala a generarii se realizeaza prin apasarea butonului OK din cadrul ferestrei de dialog.

Fig. 7

Pasul 6: modelarea bosajului lateral

Modelarea bosajului lateral se va realiza ca un volum extrudat pornind de la profilul acestuia. Astfel, etapele necesare generarii sunt urmatoarele: 6.1 Alegerea planului de schitare. Planul de schitare al profilului bosajului este fata plana frontala a flansei patrate. Alegerea noului plan de schitare se realizeaza cu ajutorul uneltei respectiv pe piesa n spatiul de modelare.
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 7 -

prin selectia planului

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

6.2 Schitarea profilului si aplicarea constrngerilor geometrice si dimensionale. Pentru o vizualizare dupa o directie perpendiculara pe planul de schitare se poate utiliza si selecta planul de schitare. comanda de vizualizare Look at Pentru aplicarea constrngerilor geometrice se proiecteaza cu ajutorul uneltei planul XZ, selectndu-se din arborele constructiv al piesei, si muchia superioara a flansei patrate Dpr. Plan XZ Se deseneaza profilul bosajului conform fig. 8, profil alcatuit dintr-o dreapta D61 utiliznd unealta (sau apasnd tasta L) care ncepe pe muchia superioara a flansei patrate Dpr, un arc de cerc A61 D61 A61 tangent la dreapta utiliznd unealta si D62 fiind activata o alta dreapta D62 , unealta prin apasarea tastei L, al carei punct de final trebuie sa fie tot pe muchia superioara a flansei patrate; Dpr Se constrnge dimensional profilul cu doua cote raza de 7 unitati si pozitia centrului arcului n raport cu flansa , de 15 unitati cu ajutorul uneltei Fig. 8 conform fig. 8. Se constrnge geometric profilul cu urmatoarele constrngeri explicite (tab. 5): Tab. 5 Constrgeri geometrice explicite D62 A61 centru arc A61 plan XZ Obs. Constrngerea geometrica de coincidenta se poate nlocui cu cea de simetrie D61, D62 plan XZ. De asemenea, s-au considerat ca implicite constrngerile geometrice de tip pentru D61 si D62, adica dreptele s-au desenat astfel nca de la inceput verticale altfel vor trebui aplicate explicit constrngerile geometrice de tip vertical. Se verifica daca profilul a fost constrns complet, verificarea se poate realiza activnd unealta cote. , aceasta trebuind sa afiseze ca egal cu zero numarul necesar de

6.3 Aplicarea operatiei 3D de extrudare. Se apasa comanda pentru a reveni n modulul de modelare 3D. Pentru o vizualizare izometrica se apasa tasta F6. Se activeaza unealta (sau se apasa tasta E) pentru a genera flansa ovala prin extrudare dupa o directie perpendiculara pe planul profilului acestuia. Fereastra de dialog a comenzii (fig. 9) va astepta selectarea profilului creat al bosajului. Apoi se va selecta tipul de entitate generata volum si tipul de operatie ntre entitatile existente de adaugare (JOIN ) a noului volum. Se va alege ca tipul de terminator utilizat pentru definirea adncimii de extrudare sa fie de tipul To Next din lista respectiva, lista care se desfasoara prin apasarea sagetii din cadrul listei respective. Aceasta optiune permite ca bosajul sa fie extrudat pna cnd ntlneste prima entitate (suprafata) care este de tip suprafata cilindrica si sa nu se termine cu o suprafata plana tangenta doar la suprafata cilindrica. Se
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 8 -

Fig. 9

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

alege directia de extrudare, verificndu-se daca este cea dorita prin alegerea succesiva a uneia din cele 2 variante posibile, sistemul genernd si afisnd volumul astfel generat. Confirmarea finala a generarii se realizeaza prin apasarea butonului OK din cadrul ferestrei de dialog.

Pasul 7: modelarea setului de gauri din piesa (semifabricat plin)

Piesa prezinta un set de 8 gauri: prima este alezajul central al piesei, apoi gaura din bosajul lateral, cele 4 gauri din flansa patrata si cele 2 gauri din flansa ovala. Toate cele 8 gauri se pot modela utiliznd doar ntr-o singura sesiune unealta putnd fi lansata si prin apasarea tastei H. , unealta

O alta varianta de generare pentru gaurile din flansa patrata consta n generarea unei singure gauri cu ajutorul uneltei iar pentru restul de trei gauri se foloseste unealta (se poate lansa si prin combinatia de taste SHIFT+R) generndu-se astfel o entitate de tip grup rectangular cu 4 gauri. Va fi utilizata aceasta varianta de modelare pentru cazul de fata doar cu scopul de a prezenta si modul de utilizare a uneltei deoarece prezinta dezavantajul ca cele 3 gauri generate nu sunt legate functional de cele 3 racordari ale flansei, putnd exista posibilitatea ca la o modificare a dimensiunilor flansei cele 3 gauri sa ramna fie n afara flansei fie n interiorul ei. Astfel, procedura generala de generare a primelor 5 gauri este urmatoarea: pentru fiecare gaura este necesara alegerea, completarea si selectia urmatoarelor date cu ajutorul ferestrei de dialog generale prezentate n fig. 10.1 - 10.5: se alege modul de plasare a gaurii n raport cu celelalte elemente ale piesei (optiunea din fig. 10.x). n cazul acestei piese toate gaurile generate sunt concentrice cu muchia circulara (arc de racordare) a profilului suprafetei plane pe care gaura este perpendiculara; se alege tipul de gaura din optiunile: gaura simpla; gaura cu lamaj sau gaura cu tesitura. Optiunea corecta n cazul de fata este cea implicita, gaura simpla, de trecere (optiunea din fig. 10.x); se alege modul n care stabilim adncimea (lungimea) (optiunea din fig. 10.x). Daca gaurile sunt strapunse atunci prima optiune ar fi Through All verificndu-se daca totusi gaura generata nu trece si prin alte entitati care nu neaparat se afla n imediata vecinatate a acesteia. Astfel pentru a se limita aparitia accidentala a unei asemenea situatii atunci cnd dimensiunile modelului de schimba se poate folosi optiunea explicita Distance. se alege tipul de terminator al gaurii: drept sau conic (optiunea din fig. 10.x), alegnduse varianta implicita adica cea terminata conic deoarece gaurile sunt strapunse si acest mod de terminare a gaurii nu influenteaza cu nimic forma finala a gaurii (alezajului); se completeaza dimensiunile caracteristicilor gaurilor diametru si adncime (optiunea din fig. 10.x), pentru fiecare caz n parte (vezi fig. 10.1 10.5), pe baza cotelor din desen; se activeaza optiunea Plane (optiunea din fig. 10.x) si se selecteaza n spatiul de modelare, pe piesa, planul fata de care ncepe gaura si a carei axa este perpendiculara pe el; se activeaza optiunea Concentric Reference (optiunea din fig. 10.x) si se selecteaza suprafata sau muchia circulara n raport cu care gaura generata este concentrica; se confirma generarea gaurii prin apasarea butonului Apply, n acest caz comanda ramnnd activa si fiind posibila plasarea si altor gauri cu caracteristici modificate, sau prin apasarea butonului OK sau DONE, comanda fiind astfel ncheiata.

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

- 9 -

Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistata

Interfata comenzii pentru alezajul central Fig. 10.1 1 6 3 2 5

Interfata comenzii pentru gaura din bosaj Fig. 10.2 1 6 4 7 3 2 5

Interfata comenzii pentru prima gaura din flansa patrata Fig. 10.3 1 6 7 3 2 5

Obs. Lungimea gaurii s-a considerat jumatate din latimea flansei, adica 25 unitati

Interfata comenzii pentru prima gaura din flansa ovala Fig. 10.4 1 6 4 2

Interfata comenzii pentru a doua gaura din flansa ovala Fig. 10.5 1 7 4 3 2

5 6 3

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

- 10 -

Facultatea I M S T, Laboratorul de Inginerie Asistata

Celelalte 3 gauri din flansa patrata se pot genera printr-o operatie de grupare n coordonate rectangulare (un grup rectangular) cu ajutorul uneltei , unealta putnd fi activata si prin apasarea combinatiei de taste SHIFT+R. Activarea uneltei deschide o fereastra de dialog cu ajutorul careia transmitem programului urmatoarele informatii necesare generarii grupului de gauri, ca n fig. 11: caracteristica geometrica pe baza careia se genereaza grupul, n cazul de fata gaura anterior 3 1 generata n flansa patrata (optiunea din fig. 6 11); directia n raport cu care se contorizeaza numarul 4 7 de coloane. Se va selecta muchia flansei patrate (optiunea din fig. 11). Daca directia n care se vor genera coloanele cu gauri, indicata de sageata, nu este corespunzatoare se apasa pictograma asociata optiunii Path (optiunea din fig. 11) de lnga butonul de activare a selectiei directiei. Se introduce numarul de coloane, 2 unitati n acest caz, si distanta dintre 2 5 coloane de 40 unitati, adica dimensiunea flansei de 50 din care se scad cele 2 raze de racordare cu valoare de 5 fiecare (optiunile din fig. 11); directia n raport cu care se contorizeaza numarul de rnduri. Se va selecta muchia alaturata aceleia Fig. 11 selectata pentru prima directie si perpendiculara pe aceasta (optiunea din fig. 11). Daca directia n care se vor genera rndurile de gauri, indicata de sageata, nu este corespunzatoare se apasa pictograma asociata optiunii Path (optiunea din fig. 11) de lnga butonul de activare a selectiei directiei. Se introduce numarul de rnduri, 2 unitati n acest caz, si distanta dintre rnduri de 40 unitati, adica dimensiunea flansei de 50 din care se scad cele 2 raze de racordare cu valoare de 5 fiecare (optiunile din fig. 11). Odata stabilite toate elementele, generarea grupului este validata prin apasarea butonului OK. Pentru o vizualizare de tip solid se alege din nou modul acesta prin activarea optiunii Shaded . display Trebuie facuta observatia ca dezavantajul acestei variante de generare utiliznd unealta , prezentata anterior (pasul 7, pag.9), poate fi eliminata daca n locul valorilor explicite care stabilesc distantele dintre coloane si rnduri se folosesc parametrii (variabilele) care controleaza dimensiunile respective, adica dimensiunea flansei patrate si raza de racordare a acesteia. Aceste informatii se pot obtine prin editarea schitei flansei patrate, alegndu-se optiunea Edit Sketch din meniul aflat pe butonul dreapta al mouse-ului (BdM) dupa ce schita a fost selectata n Fig. 12 arborele constructiv al piesei (a se vedea fig. 12). Apoi se deplaseaza mouse-ul n spatiul de desenare si se alege din meniul contextual afisat la apasarea butonului dreapta al mouse-ului (BdM) optiunea Name a submeniului Dimension Display, adica se doreste sa se afiseze cotele prin numele variabilelor respective si nu valoarea cotei respective. Se observa din fig. 13 ca dimensiunea flansei este variabila cu numele d0 iar raza de racordare este variabila cu numele d1. Deci s-ar putea nlocui la distanta dintre rnduri sau coloane a pasului anterior expresia d0Fig. 13
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - 11 Facultatea I M S T, Laboratorul de Inginerie Asistata

2*d1 n locul valorilor 50-5-5 astfel nct atunci cnd s-ar modifica dimensiunea flansei patratei si/sau a razei de racordare a colturilor acesteia gaurile din flansa sa ramna centrate cu centrul razei de racordare. n urma acestui pas de generare, n arborele constructiv al piesei vor rezulta 6 entitati distincte, pentru cinci de tip gaura si una de tip grup rectangular. Utilizarea doar a uneltei generarea gaurilor ar fi generat n arborele constructiv al piesei 8 entitati de tip gaura (hole). n acest moment modelul piesei este complet. Arborele constructiv al piesei are urmatoarea structura (fig.14): Denumirea fiecarei entitati se poate modifica din valoarea implicita data de sistem ntr-una apropiata rolului constructiv al fiecareia. De exemplu, Extrusion1 n Flansa patrata sau Extrusion5 n Flansa ovala. Acest lucru se face prin selectarea obiectului si din nou click buton stnga mouse (BsM) pe acelasi obiect din arborele constructiv al piesei sau din meniul contextual aflat pe butonul dreapta al mouse-ului (BdM) alegnd optiunea Properties dupa care se modifica numele entitatii n fereastra de dialog care s-a deschis. Tot din aceeasi fereastra de dialog se poate modifica culoarea entitatii prin alegerea culorii dorite functie de materialul asociat entitatii pentru optiunea Feature Color Style. Se observa ca elementele constructive de tip plan de lucru, axa si punct de lucru au proprietatea de vizibilitate dezactivata pentru a permite vizualizarea doar a modelului 3D generat.

Pas 2 Pas 3 Pas 4 } Pas 5 Pas 6 | | } Pas 7 | | | Fig. 14

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

- 12 -

Facultatea I M S T, Laboratorul de Inginerie Asistata