UNIVERSITETEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

Promovarea mestesugurilor si a patrimonuilui gastronomic local

Timisoara 2007

Promovarea mestesugurilor si a patrimonuilui gastronomic local in localitatea Alios

Facultatea: Agricultura Biologie B

Marginean Calin gr 1342

Cuprins:
2

I. Generalitati:

Scurt istoric .............................................................................. 2 Elemente ale cardrului natural ................................................. 2 Relieful ..................................................................................... 3 Hidrografia ................................................................................ 3 Clima ........................................................................................ 4 Precipitatiile .............................................................................. 4 Solul si subsolul ....................................................................... 5 Vegetatia, fauna, flora .............................................................. 5 Populatia. Apecte sociale ......................................................... 7 Populatia. Elemente demografice ............................................ 8 Relatii in teritoriu ................................................................... 10 Potential economic ................................................................ 11 Zone functionale, bilant teritorial ............................................ 14 Zone de risc natura ................................................................ 15 Echipa edilitara ...................................................................... 16 Circulatie ............................................................................... 16

II. Mestesugurile si patrimoniul gastronomic Aliosean

Portul esutul, Vopsitul Bucataria oualelor in mod natural, torsul, pictate si

popular ........................................................................ 20

cusutul ........................................................... 21

ncondeiate ......... 21

Alioseana ............................................................... 22
3

Concluzii ............................................................................ Bibliografie .........................................................................

..... 26

.... 27

I. Generalitati
Scurt istoric Localitatea Alios atestata documentar 1306, a apartinut comitatului Timis, districtul Lipova. Masloc - atestata 1332; 1475 primeste dreptul de Oras; 1561 apare ca localitate parasita (nu se cunosc cauzele); 1717 se repopuleaza zidita la 1788 Remetea Mica - atestata documentar 1770, a apartinut comitatului Timis, districtul Lipova. Elemente ale cadrului natural Teritoriul comunei Masjoc este situat in partea de nord a judetului Timis, la o depar-tare de 35,1 km de municipiul Timisoara si la 24,1km de orasul Lipova (judetul Arad). prin colonizarea svabilor (denumirea germana Blumenthal); 1890 facea parte din ComitatuI Timis. Biserica catolica

`Se Invecineaza cu teritoriul comunei Bogda la est-sud est, teritoriul comunei Pischia la sud, teritoriul comunei Ortisoara la vest, teritoriul comunei Sagu (judetul Arad) la vest-nord vest, teritoriul comunei Fantanele (judetul Arad) la nord si teritoriul comunei Zabrani (judetul Arad) spre nord est-est. Pe teritoriul administrativ al comunei Masloc sunt situate un numar de patru localitati. Centrul de comuna Masloc si localitatile Alios, Fibis, Remetea Mica.

Relieful Relieful este de campe inalta, facand parte din campia Vingai la poalele dealurilor Lipovei. Reprezinta o veche zona deltaica a Muresului, fapt atestat prin prezenta unor vai surprinzator de largi si a pietrisurilor de terasa din zona de obarsie. Intravilanele localitatilor ocupa paliere de altitudine intre 130 150m. Teritoriul comunei ocupat in cea mai mare parte de teren arabil, pasune si faneata prezinta pante line, nesemnalandu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate. Apar sporadic fenomene de eroziuni progresive manifestate prin ravene si rape netratate corespunzator si la timp. Hidrografia Teritoriul comunei este strabatut de la est spre sud vest de paraul Beregsau care izvoraste din Dealurile Lipovei, de la 250 m
5

altitudine, varsandu-se in Bega Veche. Ii este riverana localitatea Remetea Mica. Cursul paraului Beregsau prezinta regim natural de curgere cu fluctuatii mari de debit dependente de volumul precipitatiilor cazute in bazinul lui hidrografic. Din punct de vedere hidrogeologic se disting trei categorii de apa subterana: 1. apa freatica cantonata si cu circulatia in aluviunile recente din lunca paraielor din zona, la adancimi relativ reduse, de 1-2 m si care este in stansa legatura cu volumul precipitatiilor. 2. apa subterana freatica cantonata si cu circulatia in stratul argilos de pe terase la adancimi de 10-15 m. 3. apa subterana de adancime medie si mare Clima Clima este moderat continentala cu influiente mediteraneene si oceanice. Temperatura medie anuala este intre 10 si 11C. Media temperaturii lunii ianuarie este intre 0si 1C, iar a lunii iulie intre 18 si 20C. Vanturile ce bat in zona sunt vanturile de Vest si Austrul. Austrul bate in toate anotimpurile, este cald si uscat vara si umed iarna. Vantul de Vest este determinat de anticiclonul Azorelor, este cald si umed. Precipitatiile

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor ce cad in zona comunei are valori intre 600 si 700 mm. Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de 120. Cantitati mai mari cad in lunile mai - iunie si mai mici in februarie. Solul si subsolul Stratul geologic din zona comunei este format dintr-o succesiune de straturi aluviale de argile, nisipuri si pietrisuri pe fundament cristalin. Solurile din zona sunt brun roscate de padure erodate, brune de padure, rendzine si soluri schelete, soluri aluviale. Sub aspect geologic, datorita faptului ca localitatile se gasesc situate in cea mai mare parte pe terase, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de vedere geotehnic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe adancimi pana la 3 6 m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea directa a constructiilor de medie importanta la adancimi de 1 1,5 m cu presiuni conventionale de calcul de ordinul a 150 -180 kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul comunei Masloc este situat in zona F cu Ks = 0,08 si Tc = 0,7 in conformitate cu normativul P100-92. Vegetatia, flora, fauna

Terenurile aferente localitatilor comunei Masloc sunt ocupate de culturi agricole de porumb, grau, secara, floarea soarelui, cartofi, pasuni si fanete naturale, livezi si padure. In paduri dintre speciile lemnoase predomina: gorunul Quercus petraea (Matt) Liebl, cerul - Quercus cerris L., garnita Quercus frainetto Ten, ulmul - Ulmus procera Salisb. Arbusti: paducel - Crataegus monogyna Jacq, cornul - Cornus mas L, maces - Rosa canina L., alunul - Corylus avellana L, porumbar - Prunus spinosa, Plante ierboase: troscot - Polygonum aviculare L, firuta - Poa sp., trifoi - Trifolium sp , paius - Agrostis tenius L, sunatoare Hypericum perforatum L, margareta Chrysanthemum leucanthemum, coada soricelului - Achillea millefolium L. In fauna din zona sunt mamifere ca: mistretul - Sus scrofa L, iepurele de camp - Lepus europaeus Pallas L, caprior - Capreolus capreolus L., vulpea - Vulpes vuulpes L , viezurele - Meles meles L, dihorul - Putorius putorius L, soarecele de camp - Microtus avalis Pallas L.veverita - Sciurius vulgaris L., Pasari: fazanul comun - phasiamus colchicus L., sturzul Turdus viscivorus L, ciocarlia de padure - Lullula arborea L., ciocanitoarea - Dendrocopos major L, cucul - Cuculus cayorus L., gaita - Garulus glandarius L., stancuta - Corvus monedula L, pitigoiul - Parus sp. Reptile: gusterul - Lacerta viridis laurenti, sarpele de casa Natrix natrix L. Batracieni: broasca saritoare - Rana delmatina Bonaparte, brotacelul - Hyla arborea L
8

Pesti: cleanul - Leuciscus cephalus L, carasul - Carassius carassius L, crapul - Cyprinus carpio L., porcusar - Gobio gobio L. Insecte: carabusui de mai - Melolontha melolontha L, cosasi Calliptamus sp., greierui - Gryllus campesiris L., croitorui - Cerambyx cerdo L, bondarul - Bambix sp., viespea - Vespe sp., furnica Formica sp. Populatia, aspecte sociale Incepand din anul 1972 populatia celor patru localitati a suferit un proces de descrestere continua. De la 5174 locuitori In 1972 a ajuns astazi la 3977 locuitori stabili. Pe fondul procesului de restructurare economica de dupa 1990, in tntreaga tara, populatia rurala conjunctural tindea sa creasca in perioada 1995 1997. In prezent datorita saracirii populatiei si faptului ca in aceste localitati nu s-au produs schimbari pozitive semnificative, populatia tindea din nou sa scada. Se remarca o crestere usoara in anul 2002 fata de anul 2000. LOCALITATEA ALIOS MASLOC REMETEA MICA TOTAL 2002 951 835 519 3977

Populatia comunei Masloc este de 3977 din care 49,3% barbati si 50,7% femei. Grupa apta de munca reprezinta cca 58% din totalul

populatiei. Din acestia cca 21% sunt salariati in agricultura, industrie, administratie publica, invatamint, sanatate. In conditiile actuate de reforma nu se asteapta o schimbare a raportului persoanelor ocupate in servicii si industrie fata de cele ocupate in agricultura pina in anul 2010.

Populatia. Elemente demografice Incepand din anul 1972 populatia celor trei localitati a suferit un proces de descrestere continua. De la 5174 locuitori in 1972 a ajuns astazi la 3977 locuitori stabili. Pe fondul procesului de restructurare economica de dupa 1990, in intreaga tara, populatia rurala conjunctural tindea sa creasca in perioada 1995 - 1997. In prezent datorita saracirii populatiei si faptului ca in aceste localitati nu s-au produs schimbari pozitive semnificative, populatia tinde din nou sa scada. Se remarca o crestere usoara in anul 2002 fata de anul 2000. Comparativ anii 2000 si 2002 se prezenta astfel: Localitatea Alios Masloc Remetea MicaTotal 2000 2002 951 835 519 3977

3939

10

Structura pe sexe in 2002 se prezinta astfel: Local itatea Alios Masloc Remetea Mica Total barbati 453 430 256 1961 femei 498 405 263 2016 Total (barbati si femei) 951 835 519 3977

In anul 2000 populatia comunei Masloc era de 3939 din care 49,65% barbati si 50,35% femei. In anul 2002 populatia comunei Masloc este de 3977 din care 49,30% barbati si 50,70% femei. Grupa apta de munca reprezinta cca. 58% din totalul populatiei. Din acestia cca 21% sunt salariati in agricultura, industrie, administratie publica, invatamlnt, sanatate. Pe sectoare de activitate forta de munca salariata se prezinta astfel: SALARIATI (nr. mediu) Agricultura Industrie Industrie extractiva Construct Industrie prelucratoare Posta comunicatii Administrate publica + financiar Invatamant Sanatate si asistenta sociala TOTAL 2000 58 295 5 2 290 26 8 7 14 495

Structura ocupationala este necorespunzatoare, 90% din populatia ocupata lucreaza in agricultura si raportata la suprafata
11

agricoia revine 5,8 ha pe persoana, iar la cea arabila 4,3 ha pe persoana. Tinand seama ca si cea mai mare parte din populatia in varsta lucreaza in agricultura, din necesitate, suprafata cultivata pe persoana se diminueaza in proportie insemnata. In conditiile actuale de reforma nu se asteapta o schimbare a raportului persoanelor ocupate in servicii si industrie fata de cele ocupate in agricultura pana in anul 2010. Relatii in teritoriu Teritoriul administrativ al comunei Masloc are in componenta 3 localitati. Acestea sunt: Alios, Masloc si Remetea Mica. Localitatea Masloc indeplineste functia de centru comunal. Este situata in partea cetntrala a teritoriului administrativ ceea ce asigura o buna coordonare a activitatilor celorlalte localitati. Structura localitatilor comunei Masloc in contextul retelei de localitati a judetului Timis se caracterizeaza prin asezari ordonate, ridicate pe canevase geometrice, rezultate ca urmare a celei de-a doua etape de colonizare a svabilor (1740-1780), cunoscuta sub numele de ,,colonizare thereziana" dealungul drumului judetean DJ691, exceptie facand satul Remetea Mica asezat lateral, langa valea paraului Beregsau, dar pe afluenti ai acestuia, mici parauri cu scurgere temporara. Localitatile sunt mijlocii si mici, asezate la distante de cativa km unele de altele si au pastrat caracterul traditional al satelor de colonisti. Conform dispozitiilor patentei imperiale gospodariile se
12

situau intr-un plan dreptunghiular, asezate una langa alta, cu fatada scurta a casei orientata la strada, iar bisenca, scoala, primaria, casa parohiala si celelalte constructii obstesti s-au construit in mijlocul asezarii. Fondul de locuit a suferit o serie de degradari, iar constructiile noi de locuinte sunt in numar mic. S-au realizat putine dotari noi, cele existente fiind depreciate. In ansamblu, structura fondului construit in localitatile comunei a pastrat aspectul traditional. Trebuie mentionat ca prevederile studiilor de sistematizare teritoriala elaborate in anul 1976 de restrangere a intravilanului localitatilor, iar mai tarziu prevederile Decretul Consiliului de Stat nr. 120/1981 de dezafectare a unor localitati, au condus la depopularea localitatilor si la grave disfunctionalitati. Potential economic Principalele activitati economice in cele patru localitati ale comunei au fost si ramin agricultura, cresterea animalelor, pomicultura. Agricultura ramane un sector de baza al economiei comunei, suprafetele impadurite reprezentand doar 7,7% din teritoriul comunei. Avand in vedere restrangerea suprafetelor arabile - in favoarea pasunilor si fanetelor, precum si a reducerii populatiei localitatilor comunei, dinamica economiei agrare a suferit o scadere semnificativa.

13

De asemenea culturile traditionale (porumb, grau si secara) sunt afectate anual de catre seceta si animalele salbatice. Numarul relativ redus de locuitori ai localitatilor si structura de varsta nu permit o eficienta in sectorul productiei agricole, avand in vedere raportul de dotare cu mijloace de mecanizare si unitati prelucratoare. In aceasta situatie se creaza dezechilibre intre potentialul uman si capacitatea de productie agricola, care nu ofera sanse previzibile pentru redresarea economica fara o strategie globala teritoriala. Localitatile componente au o structura caracteristica de localitati rurale cu activitate agricola.

Culturi agricole Grau si secara Porumb boabe Cartofi Floarea soarelui Legume Livezi

Suprafata cultivata ha 2000 1888 2622 200 600 210 219

Productia totala tone 2000 3943 3800 2037 522 1990 176

Un alt domeniu economic se refera la cresterea animalelor aceasta facandu-se cu precadere in domeniul privat.

Animale Bovine capete Porcine capete Ovine capete Pasari capete

2000 1212 1485 4380 15200

14

Productie Carne - to Lapte vaca- hi Lana - kg Oua - buc

2000 646 14324 12075 1937000

In prezent au ramas putine activitati industriale si de prestari servicii pe teritoriul comunei Masloc. In cele trei localitati ale comunei Masloc au functionat pana In 1990, CAP-uri si IMA-uri, toate fiind in prezent privatizate. La Masloc fostul CAP si-a pastrat de asemenea profilul agricol si zootehnic. Baza de receptie cereale din Alios a fost privatizata dar pastrand profilul de baza Exploatarea forestiera a foioaselor de pe suprafetele impadurite ale teritoriului comunei nu si-a intrerupt activitatea si se desfasoara si in prezent, de catre Romsilva.

Zone functionate, bilant tentorial Principalele functiuni in cele trei localitati ale comunei sunt cea de locuire, administrativa, economica si culturala. Zonele functionale ale localitatilor cuprind zonele de locuire si functiuni complementare, cai de comunicatie, zona de gospodarie comunala, spatii verzi. Actualii indicatori de locuire de 3977 persoane la 1609 locuinte, 2,5 persoane/locuinta, de 3,0 camere/locuinta, de 1,2 persoane/camera, de 38,10 m2 suprafata locubila/locuinta, 15,40m2 suprafata locuibila/persoana sunt superiori mediei regionale si nationale.

15

Starea imobilelor de locuit este in proportie de 80% satisfacatoare. Cca 18% dintre constructii au fost reamenajate si dotate cu instalatii. Gospodariile, formate din case de locuit si anexele gospodaresti sunt amplasate pe loturi cu suprafete intre 1.500-5.000 m2 (front la strada 15-40m). O parte dintre cladiri pastreaza arhitectura traditionala a zonei. Terenurile libere destinate constructiei de locuinte in doua din cele trei localitati, Alios si Masloc, acopera momentan nevoia de noi locuinte. Extinderea spatiului locuibil in mare masura se propune a se realiza prin reconstructia fondului existent, astfel coeficientul de utilizare a terenului sa fie imbunatatit. In cealalta localitate Remetea Mica este necesara o marire a intravilanului pentru parcelare si concesionare de terenuri pentru construirea de case individuale. Functia administrativa si culturala difera de la localitatea centru de comuna la celelalte localitati ale comunei, este asigurata de institutiile publice existente a caror dadiri necesita reparatii, modernizari sau completari. Principalele activitati economice din cele patru localitati ale comunei sunt agricultura, cresterea animalelor, pomicuitura fiind sustinute de anexele gospodaresti ale populatiei si in mica masura de incintele specializate ale unor societati comerciale, unitati prestatoare de servicii, spatii comerciale. Organizarea zonelor functionale in cele trei localitati cu reglementarile specifice constituie un obiectiv de baza al Planului Urbanistic General.

16

In acest sens au fost delimitate urmatoarele Unitati Teritoriale de Referinta:

a) Zona centrala, de locuire si functii complexe de interes public b) Zona de locuinte si functii complementare c) Zona unitati industrial si agricole d) Zona de spatii verzi, sport, agrement e) Zona de gospodarie comunala, inclusiv cimitire f) Zona tehnico-edilitara, cai de comunicatie g) Terenuri neproductive, ape, balti si gropi UTR 1 UTR 2 UTR 3 UTR 4 UTR 5 UTR 6 UTR 7

Zone de risc natural Pariul Bergsau strabate teritoriul comunei de la est la sud vest, la nord de localitatea Remetea Mica si provoaca inundatii ale terenurilor agricole din extravilan. Echipare edilitara In prezent, localitatile comunei Masloc nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Populatia se aprovizioneaza cu apa din fantanile de mica adancime existente pe vatra localitatii. Alimentarea cu apa din fantanile existente de mica adancime este pusa in pericol de scurgerile de la grajdurile de animate, cat si de scurgerile WC urilor uscate existente pe vatra localitatii. In prezent, localitatile nu dispun de un sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere de la gospodariile individuale sunt evacuate in WC - urile uscate de pe vatra localitatii.

17

Localitatile comunei Masloc nu sunt racordate la reteaua de alimentare cu gaze naturale. Localitatile comunei Masloc sunt alimentate cu energie eletrica prin racorduri aeriene de 20 kV din retelele de distributie existente in zona pana la posturi de transformare aeriene tip PTA, iar retelele de medie si joasa tensiune existente sunt intr-o stare fizica si tehnica corespunzatoare. Circulatie Deservirea rutiera a teritoriului comunei Masloc este asigurata de drumul judetean DJ691, DJ691A, DJ682A, DJ693 si de drumurile comunale DC49, DC50, DC70 si DC71 insumand 41,0 km. Drumul judetean DJ691 asigura legatura rutiera intre Timisoara si Lipova, drum ce strabate teritoriul comunei pe directia sud sud-vest nord nord-est are o lungime de 18,5 km DJ691A asigura legatura intre Masloc si Remetea Mica Tn directia Sarlota, Bogda. Are o lungime de 5,0 km DJ682A asigura legatura cu localitati din judetul Arad iar DJ693 asigura legatura cu Ortisoara prin Seceani. Drumurile comunale deservesc celelalte localitati ale comunei astfel: DC49 si DC50 asigura legatura cu localitati din judetul Arad, iar DC70 leaga Fibis de Remetea Mica si DC71 Remetea Mica de Nadas.

18

Drumurile DJ691 si DJ691A sunt asfaltate, prezentandu-se intro stare buna, celelalte drumuri judetene si comunale sunt drumuri impietruite aflate intr-o stare de degradare avansata. Traficul redus cat si starea foarte proasta a drumurilor, descurajeaza atragerea de populatie activa si investitori in zona. Centrul comunal Masloc Amplasata de-a lungul drumului judetean DJ 691 Timisoara Lipova, reteaua stradala a localitatii s-a dezvoltat cu trasee de strazi paralele si perpendiculare fata de drumul judetean. In afara drumului judetean DJ 691 ce strabate zona centrala a localitatii pe directia est-vest se evidentiaza si traseul drumului judetean DJ 691A ce porneste din DJ691 si strabate localitatea pe directia nord-sud. Prospectele stradale sunt largi ( 20-30 m) fiind dispuse in aliniament si palier. Reteaua stradala este bine distribuita in teritoriu nefiind necesare trasee de strazi noi. Starea tehnica a retelei se considera a fi buna pentru traseele drumurilor judetene (1604 m) si rea pentru restul retelei (2659 m) ce este neamenajata, majoritatea fiind strazi din pamant. Localitatea Alios

19

Dezvoltata de-a lungul drumului judetean DJ 691 TimisoaraLipova, localitatea are o retea stradala ortogonala bine conturata si uniform repartizata in teritoriu. Prospectele stradale sunt relativ mari ( 20-30 m ) fiind dispuse in aliniament si palier. Ca stare tehnica in afara traseului drumului judetean DJ 691 care este modernizat avand o imbracaminte bituminoasa (1520 m), restui retelei este nemodernizata facand parte din categoria strazilor de pamant (10253 m). Localitatea Remetea Mica Reteaua stradala existenta se rezuma la traseul drumului DJ 691A Masloc - Charlotenburg ce strabate partea de nord a localitatii pe directia vest-est si la traseul drumului comunal DC 71 Remetea Mica - Nadas ce se racordeaza la drumul judetean si strabate localitatea pe directia nord-est sud-vest. In afara acestor trasee reteaua stradala este completata cu trei strazi cu caracter strict de deservire locala, ce se racordeaza la cele doua trasee de drumuri clasificate. In afara traseuiui drumuiui judetean ce are o imbracaminte bituminoasa (1005 m) aflata intr-o stare mediocra, restul strazilor din teritoriul localitatii sunt din pamant sau au o usoara impietruire (balast) aflata intr-un grad avansat de degradare (2387 m).

20

II. Mestesugurile si patrimoniul gastronomic Aliosean

Potrul popular Portului brbtesc romnesc i snt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru var iarii din pnz alb), care urmeaz lejer liniile corpului. n zilele de srbtoare se poart cizme, iar n celelalte, n majoritatea cazurilor, bocanci. Cmaa cu mnec larg, deschis, ajungnd aproape pn la nivelul genunchilor, este strns pe talie cu un erpar frumos ornat. Peste cma, vara se poart o vest

21

neagr, iar n anotimpurile rcoroase i iarna pieptarul nflorat (cojocel din blan ncheiat pe un umr), peste care se mbrac sumanul. Vara, brbaii poart plrie cu boruri mari, iar n timpul iernii cciul nalt, cu vrful ascuit. Portul romncei se distinge prin iia cu mnec rsfrnt i alti pe umr, ca i prin poalele brodate strnse pe talie cu un bru lat, esut din lin i frumos ornat. Parte caracteristic a vemntului femeiesc este i estura de form dreptunghiular din ln, cu alesturi - fota cu vrgulie colorate, fixat mai sus de talie printr-un bru de ln cu ornamentaie bogat. Fetele, dar i femeile tinere i salt colul de jos al fotei, fixndu-i de talie, fcnd astfel vizibil i poala brodat. Se poart ghete cu carmbul nalt, dar i pantofi. Tinerele fete i acoper capul cu un batic imprimat cu trandafiri, lsat pe ceaf, fruntea rmnnd descoperit. Femeile mai n vrst i acoper complet fruntea cu o basma de culoare nchis, legat sub brbie. Peste iie se mbrac pieptarul din piele, cojocelul de blan, ornat cu motive de flori, tivit adesea cu blan. Mrgelele de culoare deschis, cu panglicu, se poart numai de tinere. Iarna, femeile poart bundi din blan de miel sau suman de trei sferturi. Sumanul pn la glezne, sau cojocul din blan de miel de aceeai lungime, se poart doar de femeile cele mai vrstnice. esutul, torsul, cusutul. esutul i torsul reprezint pn n zilele noastre una dintre cele mai rspndite ndeletniciri casnice. Nici cele mai bogate
22

sortimente ale produselor fabricilor de textile n-au reuit s elimine complet din casa rneasc rzboiul de esut. nc mai sunt case n care se aude btaia lui ritmic, mai ales iarna. Cerinele mereu crescnde sunt satisfcute cu ajutorul produciei de proporii industriale a unitilor cooperaiei meteugreti. In Alios se intalnesc si azi doua famili de tarani care mai practica tesutul la razboi. Vopsitul oualelor in mod natural, pictate si ncondeiate. n unele sate ale judeului, oule pictate, simboluri ale fecunditii la pgni, ale nnoirii de primvar, pstreaz nc i azi tradiii vii. Oule ncondeiate au o faim binemeritat. Desenele se fac pe oul alb cu un instrument de scris nmuiat n cear topit de albin, dup care oule snt introduse n vopsea roie fierbinte, care se prinde pe poriunile neatinse de cear, rmnnd astfel albe doar urmele cerii - motivele ornamentale lineare tradiionale. Cu ocazia sarbatorii pastelui in acest sat ca si in multe alte sate dealtfel se vopsesc oua in mod natural. Ouale albe se coloreaza mai bine insa se pot folosi si oua mai inchise la culoare. Va trebui sa lasati ouale in vopsea pe durata noptii. Ouale se aseaza intr-o oala. Se adauga apa pana ouale sunt acoperite. Se adauga doua lingurite de otet. (Otetul alb este cel mai indicat). Se adauga vopseaua naturala in functie de preferinte. (Cu cat vopseaua este mai concentrata, cu atat mai intense vor fi culorile). Se lasa apa sa fiarba pana da in clocot, se reduce focul si
23

se lasa 15 minute. Se strecoara si se lasa pana se raceste. Peste ouale fierte se toarna vopseaua naturala pusa deoparte. Se pun in frigider si se lasa pana ce culoarea este cea dorita. Roz Portocaliu Galben Verde Albastru Maron coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata coaja de ceapa alba, morcovi coaja de portocale sau lamaie, morcovi foi de spanac (sau alte legume cu frunza verde) frunze de varza rosie ceai negru sau cafea

Bucataria Alioseana Este specifica bucatariei banatene pirnte a cerei menuiri bogate se in talnesc influente germane si austro-ungare. Buctria bnean este puternic influenat, de buctria austro-ungar. Mncrurile pregtite n Banat sunt realizate din carne de porc, n special cu legume prjite i nbuite n untur sau ulei, cu sosuri din fin, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen. Buctria din Banat se caracterizeaz prin mncruri gustoase, grase, hrnitoare. Ciorbele se acresc cu lmie, se mbuntesc cu smntn i se condimenteaz cu tarhon. Supele se pregtesc cu tiei de cas, dar i cu rnta. Tieii de cas se folosesc mult att la prepararea gustrilor, a mncrurilor, dar i la obinerea dulciurilor. Din tieii de cas se obin renumitele preparate iofca cu varz, cu brnz srat i brnz proaspt de vaci, cu nuc, cu lapte, cu mac. Mai exist i gulaul care se prepar n mai toate buctriile bnene. Mncrurile se caracterizeaz prin sosuri cu rnta obinut
24

din fin ncins care se stinge cu sup de oase sau sup de zarzavat i mbuntite cu smntn. Rntaul se folosete chiar i la sarmale. Sarmalele bnene se pregtesc din carne tocat cu satrul, ele sunt mari, nu au fineea celor din Moldova, dar sunt gustoase. Se folosete mult papricaul cu glute din fin i ou fierte n ap cu sare. Exist n Banat, ca de altfel i n toat Transilvania, un preparat numit Varga Beles care este o budinc din tiei de cas cu brnz de vaci i stafide, nvelit n foaie de plcint i coapt n cuptor. Exist renumitele pogcele obinute din aluat cu jumri care se servesc la uic. La prepararea mncrurilor se folosete mult carnea de porc, vac, pasre i mai puin petele. Printre mncrurile tradiionale din aceast zon amintim: zacusca, ciorba de viel, sarmale btrneti, ceap umplut, mncare bnean cu carne de porc, budinci care scot n eviden caracteristicile buctriei bnene. Aceleai preparate le putem gsi i n alte zone, dar fiecare zon are ceva specific att din punct de vedere al dozrii materiilor prime, al condimentrii, dar i al tehnologiei folosite. Cea mai frecventa reteta intalnita in Alios este ciorba, care se preara dupa cum urmeaza: Ingrediente: 1 pui sau 1 kg carne vitel, sau miel, 1 morcov, 2 patrunjei, 1 ceapa, 8-10 boabe piper, boia de ardei dulce, 2 linguri orez, 2 galbenusuri, 2 linguri smintina, zeama de lamiie, sare, patrunjel verde. Mod de preparare:

25

Se pune carnea in 2 l de apa sa dea un clocot, dupa care se spumeaza si se adauga morcovul, patrunjelul, piperul si sare. Se spala cele 2 linguri de orez si se pun in ciorba sa fiarba. Se face separat un rintas dintr-o lingura grasime si o lingura faina; cind rintasul este rumen, se pune ceapa taiata marunt si se lasa pina se rumeneste putin si aceasta, apoi se adauga putina boia de ardei, precum si putina supa sau apa. Se amesteca bine sa nu se faca cocoloase, apoi se toarna in oala cu ciorba si se lasa sa mai fiarba putin. Cind este gata se lasa putin sa se raceasca, apoi se drege cu cele doua galbenusuri si cele 2 linguri de smintina. Se pune de asemenea zeama de lamiie dupa gust si patrunjelul verde tocat. Ca desert frecvent intalnit in Alios intalnim galustele cu prune. Un desert tradiional bnean, glutele cu prune sunt pe cat de simplu de fcut, pe att de bune. Foaia de aluat se taie n forme dreptunghiulare, pe care se aeaz prunele. nainte ns, din acestea se scot smburii i se pune zahr n loc. Apoi se nvelesc n aluat i se bag la cuptor Alte preparate specifice bucatariei din Alios: sarmale banatene, Varga Bles (budinca din taietei de casa cu brnza de vaci si stafide, nvelita n foaie de placinta), pogacele (se servesc la tuica), ciorba de vitel, iofca (cu varza, cu brnza, cu nuca), gulas, papricas cu galuste, mncare banateana cu carne de porc.

26

Concluzii Aliosul comparativ cu alte sate din Banat (inclusiv satele vecine) pastreaza inca in mare parte traditia satului romanesc. Referitor la traditia gastronomica, duminica se mai gateste supa, sarmalele si traditionala placinta. In majoritatea gospodariilor mai exista in anexe animale domestice care nu reprezinta exclusiv o sursa de existenta a taranului ci si o dovada de bogatie a familiei respective. Gradina din vecinatatea casei se mai bucura inca de conditiile exclusiv naturale de vegetatie a plantelor cultivate.

27

Desi Aliosul are o Biserica Ortodoxa mare, duminica sau la alte sarbatori Biserica se umple de oameni in varsta care inca pastreaza nestirbite de sute de ani datinile si obiceiurile religioase locale, Biserica in care inca se mai pot auzi raspunsurile liturgice in vechiul stil bizantin. Referitor la traditia populara romaneasca, la initiativa unui consilier local, Aliosul are un grup folcloric recunoscut la nivel judetean. Concluzionez ca Aliosul dupa propria-mi opinie reprezinta o mica pata de culoare inca nediluata de artfectele si pseudoprodusele de arta straina.

Bibliografie: 1. P.U.G. Masloc 2002

2. http://www.ele.ro/articol_2613.html

3. http://www.cchr.ro/jud/turism/rom/2/21/2101romanviselet.html

28