Sunteți pe pagina 1din 47

1.Igiena,sanitarie,profilaxie-notiuni,metode de studii aplicate in igiena.

Igiena este stiinta care studiaza influenta factorilor mediului ambient asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare,normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Sarcinile igienei sunt: -elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare -elaborarea normativelor sanitare pentru factorii de mediu ce au influenta asupra organismului uman -elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventive Igiena ,continutul si importanta ei sunt legate cu notiunile de sanitarie si profilaxie. Sanitaria este o activitate practica prin care se supravegheaza respectarea normativelor,regulilor si realizarea masurilor de igiena. Profilaxia reprezinta cunostintele teoretice si masurile practice(economice,sociale,culturale,sanitare)care contribuie la mentinerea sanatatii oamenilor si la prevenirea imbolnavirilor. Deosebim trei tipuri de profilaxie. Profilaxia primara are ca scop prevenirea imbolnavirilor prin combaterea factorilor de risc generate de ecosistemele umane. Se bazeaza pe inspectia sanitara preventiva si se efectueaza la stadiul de proiectare a diferitor obiecte pina la darea in exploatare. Profilaxia secundara are ca obiective: -depistarea afectiunilor in stadii incipiente a starilor premorbide -prevenirea agravarii maladiilor,scurtarea duratei imbolnavirilor -prescrierea regimurilor igienice de viata si regimurilor dietetice convalescentilor si celor vindecati,pentru a evita recidivele. Profilaxia tertiara are ca scop recuperarea functionala si sociala a bolnavilor cu anumite invaliditati. In igiena se aplica diferite metode de investigatie,care pot fi clasificate in doua grupuri de baza: 1.metode de studiere a factorilor de mediu 2.metode de studiere a actiunii organismului sub actiunea factorilor de mediu In prima categorie se include: -metode de observatie sanitara metode de laborator,ca cele fizice,chimice si biologice In a dua categorie avem: -metode fiziologice,ce tin de cercetarea manifestarilor functionale ale organismului la modificarile mediului metode clinice si de laborator ce apreciaza dereglarile organismului sub actiunea factorilor de mediu nocivi metode epidemiologice ce cerceteaza fenomenele morbide in masa metode statistice metode experimentale ce studiaza normele sanitare privind CMA ale unor elemente din factorii de mediu metode de normare igienica ce asigura un nivel al factorilor nocivi in limitele inoffensive pentru sanatate si viata active a populatiei. 2.Factorii studiati de igiena,grupurile lor.Factorii de risc pentru sanatate Organismul uman poate fi influentat nemijlocit de diferiti factori cum ar fi cei naturali,interni sau sociali. Factorii naturali care mai sunt numiti si externi sau ecologici pot fi grupati in: -factori fizici(temperatura aerului,umiditatea aerului si presiunea atmosferica) factori chimici,reprezentati de substantele chimice existente in natura sau sintetizate factorii biologici reprezinta bacteriile,virusii,helmintii Factorul social este rezultatul actiunii omului asupra mediului sau a interrelatiei dintre oameni. Factorii interni sunt clasificati in: -sanogeni,adica care au actiune benefica asupra organismului si contribuie la fortificarea sanatatii patogeni,cu actiune nefavorabila asupra organismului. Sanatate noastra poate fi afectata de diferiti factori care au fost numiti factori de risc.Dupa gradul de influenta asupra organismului,factorii de risc sunt grupati in: 1.Mod de viata nesanatos: supraalimentatie,fumat,droguri,alcool,medicamente in abuz,viata sedentara. 2.Factori biologici:ereditari sau predispunerea personala 3.Mediul ambiant nefavorabil:conditii climaterice nefavorabile,poluarea intensa a

aerului,schimbari bruste ale conditiilor climaterice,expunerea succesiva la soare 4.Factori de risc legati de asistenta medicala:incompetent sau asistenta tardiva. 3.Necesitatea cunoasterii igienei pentru farmacisti.Alimentatia rationala.Principiile.Factorii ce se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale. Farmacistii sunt militanti activi in fortificare sanatatii populatiei,in trasarea cailor de profilaxie.Prin urmare cunoasterea igienei este indispensabila.Farmacistul trebuie sa cunoasca bine normativele parametrilor mediului din farmacii sau din intreprinderile chimico-farmaceutice,deoarece el trebuie sa fie constient in ce mod ar putea influenta sanatatea factorii de mediu si ce patologii ar putea aparea in caz de nerespectare a conditiilor igienice.In procesul lucrului,farmacistul se afla in contact cu medici curanti si igienisti,fapt ce ,la fel il determina sa cunoasca bazele medicinei profilactice si de ocrotire a mediului ambiant. Alimentatia este necesitatea de baza a omului.Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritive a organismului in diferite stari fiziologice si conditii ale mediului,atit din punct de vedere cantitativ,cit si calitativ. Alimentatia rationala se bazeaza pe urmatoarele principii: 1. Alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ,sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii,pastrarii si prepararii culinare a produselor alimentare 2. Prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului unui produs alimentar insalubru 3. Sa aiba o calitate adecvata,sa contina toate substantele nutritive proteine,lipide,glucide,saruri minerale in cantitati bine echilibrate 4. Sa se respecte regimul alimentar rational,care consta in aceea ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata 5. Asigurarea unei bune stari de nutritive,sa se asigure folosirea maxima a substantelor nutritive prin prepararea culinara buna 6. Asigurarea varietatii bucatelor,deplina lor digestie 7. Proprietatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului 8. Sa se respecte moderatia(fara exces de zahar,sare,grasimi). La recopmandarea unei alimentatii rationale se vor lua in consideratie urmatorii factori: -virsta inaltimea cresterea compozitia corpului febra stresul temperatura mediului genul profesia gradul de activitate s.a.

4.Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului.Metodele de determinare.Normativele fiziologice de consum de energie pentru diferite grupuri de populatie. Viata are un consum permanent de energie pentru sinteza de substanta pentru cresterea si dezvoltarea organismului,activitatea permanenta a muschilor inimii si respiratorii,pentru repararea uzurilor si mentinerea constanta a temperaturii s.a. Toate cheltuielile de energie se clasifica in doua tipuri: -dirijate -nedirijate . De cheltuielile nedirijate tin: -cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal actiunea dinamica specifica a alimentelor Cheltuielile dirijate sunt de tipul: -activitatea musculara in cadrul muncii intensitatea si specificul activitatii fizice Consumul de energie se determina prin metode de calcul: 1. Se calculeaza metabolismul bazal 2. La cifra obtinuta se maiadauga 10% de energie,care se consuma pentru digerarea alimentelor 3. La cele obtinute se adauga consumul de energie in timpul activitatii profesionale sau de menaj,care se determina dupa cronometrajul activitatilor. In dependenta de activitatea profesionala si cantitatea necesara de substante nutritive,deosebim urmatoarele normative fiziologice de consum de energie pentru diferite grupuri de populatie:

1 grupa munca intelectula de la 2800 kcal(18-29 ani) pina la 2500 kcal(40-59 ani) pentru barbate,iar pentru femei de la 2400 kcal(18-29 ani) pina la 2200 kcal(40-59 ani). 2 grupa efort fizic usor(ingineri,ceasornicarii,lucratorii proceselor automatizate s.a.)de la 3000 kcal pina la 2700 kcal pentru barbati,iar pentru femei de la 2700 kcal pina la 2350 kcal. 3 grupa efort fizicd mediu (vinzatori,lacatusi,soferi,medici chirurgi)-de la 3200 kcal pina la 2750 kcal pentru barbati si pentru femei de la 2700 kcal pina la 2500 kcal. 4 grupa efort fizic greu(constructori,lucratori agricoli,metalurgi)-de la 3700 kcal pina la 3450 kcal pentru barbati,iar pentru femei de la 3150 kcal pina la 2900 kcal. 5 grupa eforturi fizice deosebit de mari(mineri,otelari,betonierii)-de la 4300 kcal pina la 3900 kcal(doar pentru barbati). Pentru persoanele in virsta de 60-64 ani consumul pentru barbati e de 2300 kcal,iar pentru femei 2100 kcal. De la 75 ani,consumul de energie pentru barbati este de 2000 kcal si pentru femei 1900 kcal. 5.Importanta biologica a proteinelor.Alimentele surse de proteine(dupa valoarea biologica).Necesarul in proteine,echilibrul proteic. Proteinele sunt substane nutritive cu o structur complex, care se prezint ca macromolecule formate din lanuri de aminoacizi legai ntre ei prin legturi peptidice. Din punct de vedere chimic, proteinele sunt substane cu molecul foarte complex, avnd n componenaei atomi de carbon, hidrogen, oxigen, azot i, uneori, de sulf, cantiti mici de Fe, Cu, Zn i alte elemente anorganice. Asigurarea aportului de proteine din alimente, corespunztor cu necesitile organismului,este o condiie esenial pentru asigurarea funcionrii sale normale. Proteinele sunt substane indispensabile vieii; ele ndeplinesc o serie de funcii n organism: 1. Proteinele constituie componentul de baz al protoplasmei celulare i al structurii intercelulare. n afar de faptul c furnizeaz materialul plastic necesar proceselor de sintez din organism, ele, intrnd n structura enzimelor, influeneaz nsi desfurarea normal a proceselor de sintez. 2. Intrnd n compoziia hormonilor (substane secretate de glandele endocrine), influeneaz activitatea glandelor endocrine. 3. Intrnd n compoziia anticorpilor, proteinele mresc rezistena organismului la diferite infecii,regleaz activitatea nervoas a tuturor funciilor. 4. Proteinele au funcii structurale specifice esuturilor. 5. Funcia de transport hemoglobin, plasm, snge. 6. Particip la meninerea echilibrului osmotic. 7. Funcia genetic. 8. Funcii detoxicante (toxice industriale, medicamente), care se realizeaz pe mai multe ci: -prin meninerea troficitii normale a esuturilor i organelor afectate de substanele nocive, mrindu-le rezistena; -prin asigurarea echipamentului enzimatic necesar metabolizrii noxelor,transformndu-le astfel n substane lipsite de nocivitate, etc. 9. Rol energetic secundar Valoarea biologic a proteinelor depinde de prezena sau absena n componena lor a aminoacizilor eseniali i de raportul dintre aceti aminoacizi. Dup valoarea lor biologic, proteinele sunt repartizate n trei clase: Proteinele de clasa I (complete), cu valoare biologic superioar, au n componena lor toi aminoacizii eseniali, n proporii optime pentru organism. n aceast clas intr proteinele de origine animal: din ou, carne, lapte i brnzeturi. Proteinele de clasa II (parial complete), cu valoare biologic medie, conin n molecula lor toi aminoacizii eseniali, ns nu n proporii optime pentru organism. Se gsesc n alimente deorigine vegetal: legume, fructe, leguminoase uscate, cereale. Proteinele de clasa III (incomplete, cu valoare biologic inferioar) nu conin toi aminoacizii eseniali, iar cei prezeni nu sunt suficieni pentru organism. Exemplu: zeina,proteina principal din porumb, este lipsit de lizin i foarte srac n triptofan; colagenul din esuturile animale este lipsit de triptofan i srac n metionin, izoleucin, lizin, treonin. Normativele fiziologice alimentare n vigoare recomand ca proteinele s constituie 1113% din valoarea energetic diurn. Necesitatea de proteine la diferite grupe profesionale variaz ntre 80 i 120 g pe zi. Aceast necesitate crete pe msur ce sporete consumul de energie, deoarece la oamenii care depun eforturi fizice mari esuturile se consum mai intens. Necesitatea n proteine variaz n funcie de vrst, starea fiziologic, condiiile de mediu i de munc. Ea crete la femei n perioada maternitii, la muncitorii care lucreaz ntrun mediu nociv. Un adult folosete zilnic ,in medie,118 g de proteine. 6.Importanta biologica a lipidelor,alimentele surse,necesarul,echilibrul lipidic.

Lipidele sunt o grupa de substante organice insolubile in apa,dar solubile in solventi organic ca: eter,acetona,benzen. Ele sunt compuii organici ai carbonului,hidrogenului i oxigenului. Rezult din esterificarea acizilor grai cu diferii alcooli.Ele formeaza emulsii cu lichidele,favorizind digestia si absorbtia lor. In organismul uman,lipidele au urmatoarea importanta biologica: 1.reprezinta o sursa de energie concentrate(prin arderea in organism a unui gram de lipide se elibereaza 9 kcal.) 2.influenteaza procesele de termoliza 3.indeplinesc functia de rotungire a formelor corpului 4.aporta in organism vitaminele liposolubile A,D,E,K si contribuie la asimilarea lor 5.influenteaza functia tubului digestiv 6.influenteaza asimilarea sarurilor minerale 7.influenteaza functia sistemului nervos central,sistemului endocrin 8.inhiba functia pancreasului si a glandei tiroide 9.micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor 10.dau senzatie indelungata de saturatie 11.formeaza apa endogena 12.sporeste rezistenta organismului la sete. Carenta acizilor grasi nesaturati in alimentative duc la exeme tegumentare,scaderea elasticitatii vaselor sangvine.Carenta acizilor grasi polienici provoaca aparitia ulcerelor gastrice sau duodenale,reduce cresterea organismelor tinere. Sursele de lipide: 6065% din necesitatea de grsimi se acoper din contul grsimilor propriu-zise unt, margarin, slnin; 3540% din contul grsimilor care intr n componena produselor alimentare. Aadar, coninutul de grsimi n carne constituie de la 3 pn la 30%. Cantitatea de grsimi n cereale e foarte mic; n majoritatea cazurilor, nu depete 2% (n ovz pn la 6%), iar n legume i fructe ele practic lipsesc. In medie,un adult are nevoie de 80-100 g grasimi pe zi.Necesitatea diferitor grupuri profesionale variaz ntre 70 i 154 g grsimi pe zi pentru brbai i ntre 60 i 102 g pentru femei .n alimentaia echilibrat, grsimile ingerate trebuie s conin 2530 g uleiuri vegetale, 36 g acizi grai polinesaturai, 1 g colesterol,5 g fosfolipide. 7.Importanta biologica a glucidelor,alimentele surse,necesarul,echilibrul glucidic.Glucidele nedigerabile. Glucidele constituie cea mai mare parte din alimente i sunt sursa principal de material energetic pentru organism. Utilizarea glucidelor pentru necesitile energetice este justificat, pe de o parte, de abundena lor n natur i de uurina de a acoperi raia glucidic; pe de alt parte,de faptul c glucidele se absorb i se oxideaz uor n organism. Aceste caliti fac ca ele s fie unica surs capabil s furnizeze o energie important ntr-un timp scurt (1g de glucide, prin oxidare n organism, genereaz 4,0 kcal). Glucidele sunt substane chimice alctuite din carbon, hidrogen, oxigen i au un rol energetic. Rolul glucidelor n organism 1.Sunt furnizoare de energie rapid. 2.Sub forma de glicogen, sunt stocate n ficat i muchi, ca energie de rezerv. 3.Sunt folosite la sinteza lipidelor. 4.Aport organismului vitamine hidrosolubile (B, C, PP etc.). 5.ndeplinesc funcia de substane biologic active heparina, acidul hialuronic,heteropolizaharidele etc. 6. Particip la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor, mucopolizaharidelor. 7.Particip la solubilizarea, transportul i metabolizarea hormonilor. Glucidele, n cantiti mari, pot cauza obezitatea, deoarece, fiind neconsumate ca surs de energie, ele se transform n lipide, care se depun n esutul adipos subcutanat. Afar de aceasta,surplusul de glucide duce la afectarea ficatului, rinichilor, tubului digestiv i a altor organe. Carena de glucide provoac hipocalcemia. Aceasta se manifest prin slbiciuni generale somnolen, scderea memoriei, cefalee etc.; n snge apar produse ale oxidrii incomplete a proteinelor i lipidelor cetone, care deregleaz echilibrul acidobazic, crend acidoza. Necesitatea n glucide n 24 ore pentru diverse grupe de populaie este de 303586 g pentru brbai i 257462 g pentru femei . Necesitatea n glucide variaz n funcie de vrst i munc, fiind direct proporional cu valoarea energetic a raiei alimentare. n general, se recomand ca nivelul de glucide s nu depeasc 57% din valoarea energetic a raiei. Nevoia n glucide se poate calcula mai simplu: din diferena dintre valoarea energetic dat de proteine i lipide i caloriile necesare n raie. Aa, de exemplu, dac la o grup de vrst proteinele trebuie s asigure 13% din valoarea caloric, iar lipidele 30%, rezult c glucidele trebuie s acopere restul 57% din valoarea caloric a raiei.

ndestularea organismului cu glucide se face prin glucidele coninute n alimente i prin glucidele pure, adic zahrul. n general, alimentele de origine animal, cu excepia laptelui,conin cantiti mici de glucide. Dintre alimentele de origine vegetal, sursa cea mai important de glucide o reprezint cerealele. Acestea conin peste 70% glucide. n produsele finoase, coninutul de glucide se reduce pe msur ce crete coninutul de ap. Astfel, pinea conine aproximativ 50% glucide. Cam acelai coninut l au i leguminoasele uscate. Urmeaz cartofii i varza, care conin aproximativ 20% glucide; celelalte legume i fructele conin n general mai puin de 10% glucide. Glucidele nedigerabile ,la fel,au o importanta majora in functionarea normal a organismului uman. Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza i substanele pectice) denumite fibre alimentare, stimuleaz mecanic i chimic peristaltismul tubului digestiv, ameliornd constipaia, prevenind obezitatea, inactivnd unii metabolii iritani pentru intestinul gros, cu aciune protectoare asupra carcinogenezei. 8.Vitaminele-caracterizare generala,clasificarea acestora(denumirea uzuala si dupa componenta chimica). Vitaminele sunt substane organice naturale, necesare organismului n cantiti foarte mici, dar pe care nu le poate sintetiza pe msura nevoilor sale.Din aceast cauz, el trebuie s le primeasc din mediul ambiant prin alimente. Prin molecula lor, vitaminele nu elibereaz energie i nu furnizeaz material plastic. Prezena lor ns este indispensabil desfurrii normale a proceselor metabolice generatoare de energie i a celor anabolice morfogenetice. De aceea,vitaminele sunt considerate biostimulatori i sunt incluse n grupa substanelor active, ca i enzimele i hormonii. Vitaminele ndeplinesc n organism funcia de catalizatori. mbinndu-se cu proteinele, ele formeaz fermeni i iau parte la diverse reacii fermentative. Coninutul n vitamine al raiei alimentare are o importan deosebit pentru sntatea populaiei. Astfel, vitaminele joac un rol important n prevenirea unor mbolnviri. Sa constatat c excesul i insuficiena lor n raia alimentar pot provoca o serie de tulburri patologice, care conduc la declanarea unor boli specifice. Rolul vitaminelor n organism nu se limiteaz doar la prevenirea unor mbolnviri. Este dovedit rolul vitaminelor n desfurarea normal a proceselor metabolice din organism, n asigurarea unei funcionaliti optime a sistemului nervos central, a aparatului digestiv, a sistemului hematopoietic etc. De asemenea, este cunoscut faptul c vitaminele mresc rezistena organismului la infecii, toxine, c favorizeaz adaptarea organismului la diverse condiii de mediu i de munc. Toate acestea ne demonstreaz c vitaminele, pe lng rolul lor n prevenirea unor mbolnviri, contribuie i la asigurarea unei funcionaliti i stri de sntate optime ale organismului. Datorit acestui rol, organismul are nevoie de cantiti mai mari de astfel de vitamine dect de cele care previn mbolnvirile. Pentru asigurarea efectului favorabil al vitaminelor este necesar un aport constant de vitamine, n proporii bine definite, ingerate concomitent cu factorii nutritivi, n al cror metabolism intervin. O mare importan o are echilibrul dintre vitamine. Surplusul unora i insuficiena altora pot influena metabolismul general, provocnd diferite dereglri. Dei necesitatea n vitamine este de miligrame, nu este att de uor s o asiguri. Aprovizionarea organismului cu vitamine depinde de anotimp. Iarna i primvara devreme (sau n cazul consumului fructelor i legumelor pstrate timp ndelungat), pot surveni hipovitaminoze mai mult sau mai puin pronunate. n unele cazuri, la vitamine se refer i substanele chimice care au o aciune asemntoare cu cea a vitaminelor. Pn astzi au fost studiate aproximativ 30 de vitamine i substane asemntoare cu ele. O influen direct asupra organismului i asupra sntii o au 20 dintre ele. Vitaminele au fost clasificate n funcie de solubilitatea lor n ap sau n lipide. De aici, fiecrei grupe i fiecrei vitamine le corespund anumite particulariti. Vitaminele liposolubile: Vitamina A (retinolul) , Vitamina D (calciferolul) Vitamina E (tocoferolul) , Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 (tiamina) Vitamina B6 (piridoxina) Vitamina B12 (ciancobalamina) Vitamina B3 (acidul pantotenic) Vitamina H (biotina) Vitamina P (citrina) Vitamina PP (niacina,nicotinamida) Provitamina A (carotenul) , Vitamina K (filochinonul) Vitamina B2 (riboflavina) Vitamina Bc (acidul folic) Vitamina C (acidul ascorbic)

Vitaminele au fost numite, la descoperirea lor, cu literele alfabetului latin, i anume: A, B,C, D, E etc. Descoperindu-se mai multe vitamine n cadrul aceleiai grupe, literei alfabetului i s-a adugat o cifr. De exemplu: A1, B1, B2, B12 etc. Vitaminele au fost

denumite i conform bolii pe care se presupunea c o previn. De exemplu: vitamina C antiscorbutic, vitamina B1 antiberilic etc. n fine, denumirea vitaminelor se mai face i conform structurii lor chimice.Astfel, vitamina B1 este numit tiamin; vitamina B2 riboflavin; vitamina B6 piridoxin;vitamina B12 cianocobalamin; vitamina C acid ascorbic etc. 9.Importanta biologica a retinolului si calciferolului,sursele acestora in alimentatie,necesarul diurn. Vitamina A (retinolul) Asigurarea nevoilor organismului n vitamina A este deosebit de important pentru funcionarea normal a organismului. Astfel, vitamina A are urmatoarea importanta biologica: -influenteaza creterea i nmulirea normal a celulelor, -influenteaza procesele regenerative care au loc n organism: vindecarea rnilor, arsurilor etc. -menine troficitatea normala a celulelor epiteliale. -meninnd integritatea mucoaselor, vitamina A crete rezistena organismului la infecii. -joac un rol important i n procesele de reproducere(in lipsa ei se oprete spermatogeneza,ntrzie menstruaia) Vitamina A este necesar pentru desfurarea normal a proceselor care determin funcia vizual. Aceast aciune se datorete faptului c vitamina A intr n componena rodopsinei,substan cu rol important n vedere. De asemenea, vitamina A asigur integritatea tegumentelor i mucoaselor. n caz de caren prelungit, tegumentele i pierd aspectul catifelat, devin aspre, se ngroa. Hipercheratoza este intens n jurul foliculilor piloi (aspect de piele de gin sau de broasc rioas). Procesul de cheratinizare cuprinde i mucoasa bucal, gingival, conjunctival, a aparatului respirator, a cilor urinare. Acoperirea necesitilor n vitamina A se face prin alimente ce conin provitamina A carotenul. Vitamina A se gsete exclusiv n alimente de origine animal: lapte, unt, brnzeturi,ou, pete gras. Carotenul se conine n alimente de origine vegetal: morcovi, roii, verdeuri,unele fructe. n general, se consider c pentru asigurarea unui aport de 1 mg vitamina A este necesar ingestia a 2 mg caroten. n insuficiena hepatic, transformarea carotenului n vitamina A se reduce foarte mult. Deoarece carotenul are un coeficient de utilizare digestiv redus, se recomand ca 30 35% din raia total de vitamina A s provin din retinol. Excesul de vitamina A (realizat mai ales pe cale medicamentoas) poate provoca tulburri: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, grea, vom, descuamri ale pielii, dureri de oase. Necesitatea diurn n retinol e de 11,5 mg, din care 0,3 mg trebuie s fie sub form de retinol net, iar restul sub form de provitamine A, caroten. 1 mg de retinol este echivalent cu 6 mg de caroten. Vitamina D (calciferolul) Vitamina D se poate transforma din ergosterol, prezent n produsele vegetale (ciuperci i drojdii), sub aciunea razelor ultraviolete, n vitamina D2 farmaceutic (ergocalciferol), iar din 7-d-hidrocolesterol, sub aciunea radiaiilor ultraviolete, se formeaz vitamina D3 (calciferol). Aceast vitamin favorizeaz absorbia calciului din intestinul subire i depunerea lui n oase. n lipsa vitaminei, calciul se absoarbe ntr-o cantitate foarte mic, restul se elimin cu materiile fecale, antrennd i fosforul. Oasele se deformeaz i apar semne tipice bolii ntlnite mai ales la copii, rahitismul: ncurbarea membelor inferioare,deformarea toracelui, implantarea vicioas a dinilor. n afar de modificrile osoase, apar i alte semne: hipotonie muscular, spasmofilie, transpiraii, scderea calciului i fosforului n snge. Se estimeaz c adultul care i desfoar o parte din activitate sub cerul liber nu are nevoie de aport alimentar, ci i este suficient cantitatea de vitamina D format pe poriunile de piele expuse luminii. La copii i femei n perioada maternitii formarea endogen este, de obicei, insuficient. Ea trebuie completat prin vitamin din alimente sau ca produs farmaceutic.Pentru a preveni fenomenele de hipervitaminoz, trebuie preferat calea de administrare per os, n doze zilnice, sptmnale sau lunare. Necesarul zilnic pentru copii este de 10 mkg sau 400 UI (pn la 3 ani), pentru copiii n vrst de 4 ani i pentru aduli de 2,5 mkg sau 100 UI. Intoxicaia cu vitamina D se manifest prin anorexie, tulburri digestive (grea, vom),slbire, cefalee, modificri de comportament, hipercalcemie cu depunere de calciu n tendoane,rinichi, plmni, artere mari etc. Vitamina D natural se gsete numai n produse de origine animal. Cele mai importante surse de vitamina D sunt ficatul, mai ales al unor specii de peti, untul, produsele lactate grase,glbenuul de ou. 11.Importanta biologica a vitaminelor grupului B,necesarul,sursele in alimentatie.

Din vitaminele grupei B fac parte vitamina B1 (tiamina), vitamina B2(riboflavina), vitamina PP (niacina), vitamina B6 (piridoxina), acidul folic, vitamina B12(ciancobalamina) etc. Vitamina B1 (tiamina, vitamina antiberiberic) Aaceast vitamin intr n structura unor enzime cu rol important n metabolismul glucidelor. n carena vitaminei B1, n organism se acumuleaz acid lactic i acid piruric, crend o stare de acidoz, resimit mai ales de sistemul nervos, care are o unic surs de energie glucoza. Boala provocat de carena vitaminei B1, numit beri-beri, se ntlnea frecvent n Extremul Orient, din cauza consumului orezului decorticat. Aceast boal are, n primul rnd, o simptomatologie psihoneurologic ce se manifest prin astenie, irascibilitate, insomnie, cefalee, scderea memoriei. Formele foarte severe de caren se manifest prin nevrit cu parestezii, pareze, asociate cu atrofia masei musculare. Acest sindrom psihoneurotic se asociaz cu tulburri cardiovasculare (tahicardie, dispnee la effort i palpitaii), manifestri digestive (anorexie, constipaie). Un consum exagerat de produserafinate poate determina o caren vitaminic care diminueaz capacitatea de efort fizic i intelectul, favoriznd sau agravnd maladiile psihice de tipul neuroasteniilor. Copiii sunt foarte sensibili la insuficiena vitaminei B1. Dac n alimentaia lor predomin produsele rafinate i tratate termic intens (zahr, orez decorticat, gri, paste finoase), se poate manifesta carena (beri-beri infantil). Prezena tiaminei este indispensabil desfurrii normale a metabolismului glucidic. Ea particip, de asemenea, la metabolismele proteic i lipidic i joac un rol important n funcionarea normal a sistemului nervos central i a celui periferic. Necesitatea n vitamina B1 variaz n funcie de vrst, starea fiziologic, efortul depus,condiiile de mediu i de munc. La un efort fizic moderat nevoia adultului n tiamin este de 2 mg n 24 ore. Odat cu creterea efortului, aceast necesitate crete pn la 2,1 mg, iar uneori,chiar pn la 3 mg. Comitetul de experi FAO/OMS recomand 0,40,6 mg la 1000 kcal. Necesitatea n tiamin crete i n condiiile de munc la temperaturi ridicate sau sczute. Tiamina este larg rspndit n natur. Sursa de baz a tiaminei sunt cerealele. n cantiti mai importante se gsete n carnea de porc i n organele interne, mai ales n ficat. Cel mai mare coninut de tiamin l are drojdia de bere (20 mg%). Vitamina B2 (riboflavina) Intr n structura enzimelor flavinice cu rol important n respiraia celular. Carena vitaminei B2 determin modificri ale troficitii buzelor (cheilita), care se manifest prin culoarea roie, se fistuleaz, sngereaz i formeaz cruste.Mucoasa lingual este roie-purpurie, cu papilele tumefiate.Pe regiunea median a feei, pe aripile nasului i pe brbie, apare o dermatit seboreic. n jurul corneii, se observ o vascularizare bogat a conjunctivei. Particip la sistemele fermentative care realizeaz procesele oxidoreductoare la nivelul celulelor. Ea joac un rol important n procesele de cretere i regenerare a esuturilor, de vindecare a rnilor. Riboflavina particip la metabolismele glucidic i proteic. Necesitatea organismului n riboflavin este de 2 mg n 24 de ore, 0,6 mg la 1000 kcal. O cantitate mare de riboflavin conin produsele de origine animal: ficatul, carnea, laptele i derivatele lui, oule. n cantiti mai mici: pinea neagr, legumele i fructele, leguminoasele uscate. Un coninut foarte mare de riboflavin l are drojdia de bere. Ea este sensibil la lumin i se distruge uor n mediul alcalin. Vitamina PP(niacina sau nicotinamida) n alimente, vitamina PP se gsete n dou forme: acidul nicotinic i amida acidului nicotinic, ultima fiind forma activ a ei. Are rol important n respiraia celular. Dup aciunea sa biologic, aceast vitamin e strns legat de tiamin i aminoacidul triptofan. n organism, din 60 mg de triptofan, n prezena vitaminelor B2 i B6, se formeaz 1mg de vitamin PP. Insuficiena masiv de acid nicotinic determin apariia pelagrei, care este, de fapt, o policaren, n cadrul creia rolul principal i revine vitaminei PP. Aceast boal s-a rspndit acolo unde s-a extins cultura porumbului i unde alimentaia de baz este mmliga, ntr-un regim srac n alimente de origine animal. Boala debuteaz prin simptome nespecifice:apatie, astenie, tulburri de tranzit (diaree), glossit, stomatita. Primvara, pe prile descoperite ale pielii apare un eritem. Dup ce eritemul diminueaz,pielea rmne pigmentat, capt aspect de piele de crocodil. ntlnim modificri i la nivelul mucoasei linguale, cu aspect de limb geografic; apar i tulburri psihice cu stri delirante, agitaie, halucinaii. Datorit acestor manifestri, pelagra e cunoscut ca boal a celor trei D: dermatit, diaree i demen. Raiile alimentare obinuite ale populaiei conin cantiti suficiente de acid nicotinic. Sursele cele mai bogate n vitamina PP sunt carnea, preparatele din carne, laptele i brnzeturile,oule. Cantiti mai mici conin legumele, fructele, leguminoasele uscate i cerealele, cu excepia porumbului, care este pelagrogen, deoarece o parte din vitamina PP este legat ntr-o form puin absorbativ, iar proteina sa este lipsit de triptofan i dezechilibrat n ceilali aminoacizi eseniali. Necesitatea diurn n acid nicotinic e de 1628 mg sau 6,6 mg la 1000 kcal.

12.Importanta acidului ascorbic in alimentatie.Necesitatea organismului in vitamina C si factorii ce o determina.Produsele furnizoare si produsele bogate in vitamina C. Una dintre cele mei importante vitamine, care ndeplinete mai multe funcii, se considera vitamina C (acidul ascorbic). Vitamina C influeneaz rezistena capilarelor, reactivitatea organismului, gradul de rezisten fa de agenii patogeni i fa de factorii nocivi externi,particip la procesele de oxidoreducere celular i constituie un puternic agent reductor. Una din funciile ei importante este de a asigura structura i funcionarea normal a celulelor care sintetizeaz colagenul, un component de baz al substanei intercelulare. Perturbarea sintezei colagenului explic simptomele carenei de vitamina C. Astfel, datorit modificrii colagenului dintre celulele endoteliului vascular, peretele capilarelor se rupe i apare sindromul hemoragipar, care se manifest prin peteii pe tegumente i mucoase, hemoragii intraarticulare, intramusculare, gingivale, nazale etc. Gingiile i mai ales papilele interdentare se tumefiaz, sngereaz cu uurin, ulcereaz i se infecteaz, denundnd rdcina dinilor, din care cauz ei devin mobili i cad. Cicatrizarea plgilor se face defectuos, pentru c fibrele conjunctive sunt rare i puin rezistente. Avitaminoza C apare la sugarul care nu este alimentat la sn i nu primete vitamina C. La aduli, avitaminoza C apare, n special, la brbaii mai n vrst, la adolesceni, care consum puin hran vegetal. Principalele simptome ale scorbutului pot fi: scderea apetitului, ncetarea creterii, diminuarea sensibilitii, astenia, anemia. Acidul ascorbic mrete capacitatea de aprare a organismului la infeciile microbiene i virotice, mrete rezistena organismului la aciunea unor noxe chimice din mediul ambiant: plumb, mercur, benzen. Necesarul de vitamina C este mrit la persoanele care depun efort muscular intens i la cele care i desfoar activitatea n locuri reci. Necesitatea organismului n vitamina C depinde de intensitatea muncii, de vrst, de starea fiziologic etc. Pentru oamenii care efectueaz o munc de intensitate medie necesitatea zilnic este de circa 70 mg. Sursele principale de vitamina C sunt zarzavaturile, fructele, pomuoarele.Deosebit de mult acid ascorbic conin coacza neagr, mceul uscat, ardeiul gras,ptrunjelul, fragii, merele acre, agriul. n zona noastr climateric nu se simte nici o caren de vitamina C, deoarece avem multe legume i fructe. ns primvara devreme poate surveni o oarecare insuficien. Fiind pstrate timp ndelungat, fructele pierd din cantitatea de acid ascorbic. n caz de caren a vitaminei C n produsele alimentare, se recomand vitaminizarea bucatelor finite. Vitamina C se distruge uor sub aciunea oxigenului din aer, la aciunea termic, n prezena srurilor metalelor grele (cupru, fier), n mediul alcalin. Deci, fiind o vitamin solubil n ap i uor oxidabil, se poate pierde sau inactiva n timpul preparrii i pstrrii alimentelor. n mediul acid vitamina C se pstreaz mai bine. Astfel, bucatele cu PH acid conin cantiti mai mari de acid ascorbic. Unele produse alimentare fixeaz acidul ascorbic, acesta pstrndu-se n alimente (amidonul, crupele, fina, oule, zahrul). Produsele de origine animal, ca i derivatele cerealiere, sunt foarte srace n vitamina C sau lipsite de ea. 13.Hipovitaminoza C,cauzele si profilaxia ei.Metode de determinare a saturatiei organismului cu vitamina C. Acidul ascorbic (vitamina C) se conine n alimente sub form de acid ascorbic i acid dehidroascorbic. Sursele alimentare importante de vitamina C sunt citricele i roiile, dar cantiti relativ mari se gsesc n vegetalele verzi, cartofi i ficat. Acidul ascorbic i acidul dehidroascorbic formeaz un sistem redox, intervenind ntr-o serie de reacii de oxidare. Lipsa legumelor proaspete i a fructelor n diet determin n 4-5 luni apariia unei boli careniale scorbutul. Boala se manifest prin gingivit cu edeme i hemoragii, hematoame cutanate,musculare, subperiostale i articulare, osteoporoz, anemie. Concentraia vitaminei n plasm scade progresiv. Se consider c tulburatrea metabolic esenial n scorbut const n diminuareai modificarea sintezei colagenului. Anemia este atribuit scderii absorbiei fierului sau tulburrii metabolismului folailor. Din metodele de determinare a saturatiei organismului cu vitamina C evidentiem: determinarea rezistentei capilarelor si proba pe limba. Rezistenta capilarelor se determina cu cu un aparat ce consta din manometru cu mercur,conducta pentru evacuarea aerului si ventuza.La inceputul probei in sistem se formeaza vacuum,apoi se aplica ventuza pe partea palmara a antebratului.Deschizinduse robinetul angiorezistometrului,sub ventuza se obtine o presiune scazuta,ce se mentine maxim 3 minute.Rezultatul saturatiei organismului cu vit C se apreciaza dupa numarul de petesii aparute sub ventuza.Pina la 15 petesii-saturatie suficienta,intre 15 si 30-hipovitaminoza usoara,mai mult de 30-hipovitaminoza vadita. Proba pe limba. Pe linia medie a limbii se picura o picatura reactiv Tilmans,apoi se fixeaza timpul in decursul caruia se decoloreaza.Decolorarea in 23 secunde demonstreaza o asigurare suficienta a organismului cu vit C.

15. Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie.Indicii calitatii laptelui conform STAS. Dupa valoarea sa biologica si nutritive laptele este unul din cele mai pretioase produse alimentare. Laptele si produsele lactate sint absolute indispensabile in alimentatie, in special in alimentatia copiilor, oamenilor bolnavi si a celor de virsta inaintata. Consumarea zilnica a laptelui amelioreaza statutul proteic al organismului si regleaza balanta de calciu si fosfor. Compozitia laptelui depinde de specia si rasa animalului, hrana lui, perioada de lactatie, conditiile de intretinere si alti factori. Toate componentele laptelui se digera bine in organism, laptele provoaca o secretie gastrica minima , de aceea este recomandat in caz de ulcer gastric si gastrite hiperacide.Laptele contine putina clorura de natriu, este recomandat bolnavilor ce sufera de nephrite ;este lipsit de compusi nucleinici, de aceea este indicat persoanelor cu dereglari a metabolismului purinic, pentru bolnavii cu febra , deoarece este si aliment si bautura. Laptele duce la scaderea cantitatii de colesterina din singe. Produsele acido-lactice poseda calitate gustative si nutritive exceptionala, influenteaza pozitiv tubul digestive si asupra intregului organism. Produsele acido-lactice contin cantitati spoite din vitamine din grupul B.Au o importanta deosebita deosebita in alimentatia copiilor, sub influenta acidului lactic organismul mai bine asimileaza sarurile de calciu si fosfor. Produsele acido-lactice inlocuiesc cu success laptele, dar poseda si anumite calitati terapeutice.Bacteriile acidofile sintetizeaza unele substante antibiotice termostabile. Produsele acido-lactice pot fi obtinute cu ajutorul bacteriilor pur acido-lactice , cu bacterii acido-lactice naturale prin inacrirea laptelui. Folosind arborii de bacterii acidolactice obtinem astfel de produse ca iaurtul, smintina, brinza de vaci. Laptele care se foloseste in alimentatie dupa proprietatile organoleptice, fizico-chimice si bacteriologice trebuie sa corespunda cerintelor STAS: Aspectul exterior, consistentalichid uniform fara sediment. Laptele scopt trebuie sa fie de asemenea integru fara separarea friscai. Mirosul si gustul- specifici laptelui, fara nuante suplimentare necaracteristice, dulciu. Culoarea-alba cu nuanta galbuie, laptele degresat cu nuanta albastruie. Conditiile fizico-chimice: laptele pasteurizat 3.2, 2.5, 6% grasime. Greutatea specifica: 1.027,1.027. aciditatea 21,20. Laptele albuminat slab 1% grasime, 1.037 greutatea specifica, aciditatea 25. Laptele albuminat semigras: grasime 2.5%, greuitatea specifica 1.036, aciditatea 25. Laptele degresat: greutatea specifica 1.030, aciditatea 21. Puritatea dupa etalon la toate tipurile de lapte egala cu 1.Legislatia nu admite prezenta amidonului si bicarbonatului de sodiu in lapte. 16. Importanta carnii,pestelui,oualor in alimentatie.Expertiza igienica a acestor produse. Bolile ce pot fi transmise prin carne,peste,oua,profilaxia lor. Carnea-importanta si rolul carnii si al produselor din carne in alimentatie rezulta evident din analiza compozitiei lor chimice.Carnea se considera in alimentatia omului drept principala sursa de proteine biologice pretioase.Compozitia chimica,proprietatile organoleptice si nutritive ale carnii variaza in dependenta de virsta si animalul din care a fost obtinuta.Cantitatea de proteine in carne e de 15-20%, iar cantitatea de grasime depinde de gradul de ingrasare a animalului.Glucidele in carne sunt foarte putine,mai putin de 1%.In ceea ce priveste continutul de saruri minerale,carnea este saraca in calciu si bogata in fosfor.Ea contine mult fier,fiind una din sursele cele mai importante de fier ale organismului.Carnea este sursa de baza a vitaminei PP si o sursa importanta de vitaminele B2 si B6.in afara de proteine,carnea reprezinta o sursa importanta de fosfor,iod si fluor. Epertiza igienico- sanitara a carnii:prin controlul carnii,efectuat de organele veterinare dupa sacrificarea animalului,se asigura ca in consum sa nu ajunga carne provenita de la vitele bolnave sau infestate.La abator trec numai animalele sanatoase si odihnite.Cercetarea calitatii carnii se face in primul rind prin metoda organoleptica,adica prin examinarea aspectului,mirosului,consistentei etc. Trechineloza este una din helmintozele periculoase pentru om. Omul se poate imbolnavi de trichinoza daca consuma carne de porc insuficient prelucrata termic,mincind slanina cu fibre de aceasta carne, care contine trichine acapsulate.Trichineloza la om decurge greu, soldindu-se cu cazuri mortale.Profilaxia trichinozei se face prin reducerea posibilitatilor de infestare a porcilor (sterilizarea sa fierberea resturilor si confiscatelor de carne, masuri de deratizare si de impiedicare a accesului rozatoarelor la produsele carnate) si prin eliminarea din alimentatia umana a carnii cu larve vii. Aceasta se realizeaza prin trichinoscopie obligatorie la toate animalele sacrificate pentru consum public, prin congelarea cascaselor la temperaturi scazute si prin educarea populatiei sa nu consume carne provenita din taieri clandestine si preparate insuficient tratate termic. Pestele- are un rol insemnat in alimentatie, ca si carnea. El contine 7-19 % proteine de inalta valoare nutritiva. Continutul de lipide variaza in functie de specie ( intre 0,2 si 34 %). Lipidele continute in peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in ratie si vitaminele A si D. Untura de peste are o consistenta semilichida si contine multi acizi grasi nesaturati. Acestia se oxideaza usor la aer si au miros si gust

neplacut. Cantitatea de tiamina si riboflavina e 0,0005-0,0001 g/kg, de acid nicotinic 0,01-0,05 g/kg. Pestele gras contine retinol si calciferol. Deosebit de multe vitamine de acest fel contine ficatul pestilor de mare, iar carnea acestor pesti este bogata in microelemente, inclusiv iod. In comparatie cu carnea , pestele contine mai mult calciu, mai putin fier, mai multe microelemente (iod cupru, zinc). Continutul de vitamine din grupa B este asemanatoare cu a carnii. Valoarea calorica a pestelui este mai scazuta decit a carnii, avind un continut mai mare de apa. Expertiza igienico-sanitara a pestelui are o importanta deosebita. Ea se face ,ca si la carne, prin metoda organoleptica si analizele de laborator. In expertiza sanitara a pestelui sarat, o atentie deosebita se acorda aspectului pestelui si saramurii, consistentei etc. Nu se admite in consum pestele sarat cu miros rinced, fermentat, acru, cu tesutul muscular friabil. Trebuie sa acordam o atentie mai mare expertizei scrumbiilor, fiindca la suprafata ele pot fi de culoare aurie, iar inauntru- cu grasimea alterata. Din punc de vedere epidimiologic, prin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiile alimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste infestat cu Diphyllobotrium Latum si insuficient prelucrat termic contribuie la transmiterea difilobotriozei. Difilobotrioza poate surveni in caz de consum al pestelui crud sau prajit insuficient. Larvele de difilobotrioza pier la temperatura de 50-55C in decurs de 5 min, deci fierberea sau prajirea buna a pestelui ne poate feri de aceasta boala si alte helmintoze transmise prin peste. Protectia bazinelor de apa de poluare cu ape reziduale previne invadarea pestilor cu helminti ,deci, si a omului. Ouale- reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului, datorita continutului de factori nutritivi indispensabili organismului. Oul reprezinta in primul rind o importanta sursa de vitamine liposolubile si hidrosolubile.Dintre componentele organice, proteinele ocupa un loc important, mai ales in albus.Lipidele din ou sunt concentrate mai ales in galbenus, reprezentind aproximativ 70 % din substanta uscata a acastuia.Glucidele in cea mai mare proportie , se afla in albus (0,8-1,2 %). Expertiza igienico-sanitara a oualor stabileste, de cele mai multe ori, prospetimea lor. Aceasta se face cu ajutorul unui aparat- ovoscopul, care permite examinarea oualor prin transparenta. La ovoscop, ouale proaspete au o camera de aer mica, imobila, un albus transparent si o umbra a galbenusului abia vizibila. Ouale vechi ,alterate au o camera de aer marita, datorita uscarii lor, o transparenta scazuta, apar pete de mucegai. Prospetimea oualor poate fi determinata si mai simplu- prin introducerea lor in apa. Oul proaspat se asaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat pluteste la suprafata. Ouale de rata si de gisca pot fi infectate cu salmonele in oviduct, deci, pot cauza infectii alimentare.Din aceste considerente vinzarea oualor de rata si de gisca in reteaua de comert este interzisa, ele pot fi folosite numai in copturi. Cu scopul de profilaxie al intoxicatiilor se interzice folosirea oualor rebutate la incubatoare. Coaja de ou poate fi infectata cu salmonele si se recomanda dezinfectarea lor nemijlocit la fermele avicole cu solurie de 5 % clorura de var, cufundindu-le in ea timp de 5 min. 17. Importanta piinii in alimentatie. Indicii calitatii piinii conform STAS. Piinea are o deosebita importanta in alimentatia rationala a omului pentru aportul de elemente nutritive, acoperind o mare parte din ratia glucidica si cea calorica zilnice. Datorita porozitatii sale, ea poate fi usor supusa actiunii sucurilor digestive, mai ales daca este mai veche sau prajita. Cind este foarte proaspata , formeaza aglomerari dese, din care cauza este mai greu digerata din sucurile digestive. Industria de panificatie din tara noastra fabrica un larg asortiment de piine: neagra, integrala, alba, cu diferite amestecuri. Dintre toate felurile de piine, cea integrala este mai indicata in alimentatia rationala a omului sanatos. Piinea neagra are un continut crescut de acid fitic, care impiedica absorbtia unor elemente minerale. De asemenea, contine multa celuloza, fiind iritanta pentru tubul digestiv la cei suferinzi de diverse afectiunin gastrointestinale. Piinea alba , desi este mai digestibila, are unele dezavantaje: este saraca in vitamine si in celuloza, ceea ce poate provoca constipatia. Aprecierea calitatii piinii se face, in fond, pe baza analizei organoleptice, determinarea umiditatii, aciditatii si porozitatii ei. Conform normativelor in vigoare (STAS) , umiditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 49%, a celei de griu 45%. Piinea trebuie sa aiba forma specifica felului, suprafata neteda, luciosa, fara crapaturi, bule, arsuri si incorporari nespecifice. Mirosul piinii va fi placut, apetisant si va depinde de felul ei. Gustul piinii trebuie sa fie placut. Porozitate piinii este un indice important al calitatii piinii. Piinea poroasa elastica se imbiba mai usor cu suc gastric, deci se digera mai usor si se asimileaza mai bine. Piinea de secara coapta din faina de calitate inferioara are o porozitate de 45 %. Porozitatea piinii de griu variaza intre 55 si 75 %, in functie de calitatea fainii, de tehnologie. Aciditatea piinii depinde de acizii lactic si acetic, ce se formeaza in timpul dospirii aluatului. Conform STAS , aciditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 12 *, a celei de griu 3- 8 * in functie de calitatea fainii.

18. Valoarea nutritiva a legumelor, fructelor, pomusoarelor. Legumele sunt alimente de origine vegetala, cu o larga intrebiuntare in hrana omului sanatos si a celui bolnav, oferindu-i un aport de elemente nutritive. Legumele au in compozitia lor o proportie insemnata de apa (75-95 %).Glucidele se gasesc in forma de glucoza, fructoza, zaharoza, amidon si celuloza. Proteinele sunt prezente in general in cantitate redusa, cu exceptia leguminoaselor uscate, in care proportia lor este crescuta. Lipidele se gasesc in proportie scazuta, cu exceptia semintelor oleaginoase. Vitamine si elemente minerale contin, in proportii mari, majoritatea legumelor verzi. Cantitati importante de acid ascorbic contin frunzele verzi ( verdeturile) si unele legume ( ardei, rosiile, tuberculii de cartof, bulbii de ceapa). Adevarate surse de caroten sunt frunzele verzi, morcovii, ridichile. Vitamina K se gaseste mai ales in frunzele verzi ( spanac, loboda, urzici), varza. Fasolea si mazarea verde, cartofii, sfecla rosie, varza, spanacul, salata reprezinta surse de vitamine din grupa B , iar spanacul, mazarea verde si varza mai contine si vitamina E. Legumele sunt cele mai importante surse de vitamina C si de caroten din ratie. Legumele imbogatesc ratia cu saruri minerale si microelemente. Raportul calciu-fosfor fiind bun, ele constituie singura sursa vegetala de calciu. Unele legume sunt surse de fier. Legumele constituie cea mai bogata sursa de baze pentru organism, contribuind astfel la mentinerea echilibrului acido-bazic, la neutralizarea actiunii acidifiante a cerealelor si a carnii. Ele au un continut important de celuloza si hemiceluloza, care contribuie la imbunatatirea peristalticii intestinale. Valoarea nutritiva a legumelor poate fi mult redusa din cauza pastrarii sa prelucrarii lor culinare sau tehnologice incorecte. Leguminoasele uscate au un continut important de proteine ( 22-23 %). Prin combinarea lor cu produsele de origine animala, valoarea nutritiva a proteinelor din leguminoaseale uscate creste. Ele au un continut important de glucide (53-54 %) . Ele sunt foarte bogate in vitamina B1 si B2. Fructele si pomusoarele sunt alimente de origine vegetala, ce se caracterizeaza, din punct de vedere nutritiv, printr-un continut bogat de apa, glucide cu molecula mica, celuloza, saruri minerale, vitamine si diverse arome. Fructele si pomusoarele au un continut foarte mare de apa (80-90 %), un continut foarte scazut de proteine ( sub 1 % ), sunt practic lipsite de lipide si relativ bogate in glucide ( 10-20 %). Un continut mai important de glucide il au strugurii (18 % ), prunele ( 17 % ), merele si perele ( 13-14 % ).G lucidele din fructe se gasesc sub forma de mono- si dizaharide usor absorbabile, sub forma de pectine si celuloza. Fructele si pomusoarele au in ratie si un oarecare aport de saruri minerale. Ele sunt bogate in vitamina C. Pe linga aportul important de vitamina C, caroten, glucide, vitamine din grupa B si , partial, de saruri, importanta lor in alimentatie este determinata si de rolul pe care-l au in stimularea peristalticii intestinale, datorita continutului de celuloza si pectine. 19. Patologiile alimentare ( clasificarea FAO/ OMS). Conform organizatiei FAO/OMS patologiile alimentare se clasifica in patru grupe :

1)

Subnutritia-reprezinta patologie cauzata de alimentatia calitativ insuficienta.Alimentele ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia din propriile tesuturi. Consecintele subnutritiei:la copii inceteaza ritmul de crestere , iar la maturi scaderea in greutate, reducerea masei musculare , scaderea metabolismului, micsorarea capacitatii de munca, scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene, substate toxice si alte nocivitati de mediu. Tipurile etiologice: -subnutritie primara(sunt cunsumate produse alimentare in cantitati insuficiente) -subnutritie secundara(se datoreaza unor tulburari de ingestie , digestie sau metabolizare) Formele etiologice: distrofia proteica , hipo si avitaminozele, rahitismul, anemiile nutritionale, gusa endemica, caria dentara. Formele clinice-stadiile de evaluare 1 stadiu subnutritia compensata 2 stadiu- subnutritia decompensata 3 stadiu vindecarea Conform criteriului de pierdere in greutate deosebim 3 grade de subnutritie: 1 grad- cind greutatea corpului constituie 76-90% din GIT;

2 grad- greutatea constiutie 61-75% din GIT; 3 grad- greutatea constituie sub 60% din GIT.

2)

Hiperalimentatia- patologie cauzata de alimentatia abundenta .

Formele hiperalimentatiei:- forma absoluta (in cazul abuzului alimentar) -formarea relativa (in baza reducerii cheltuielilor de energie) Consecintele hiperalimentatiei: obezitatea, diabet zaharat, unele hepatite cronice, fluoroza. 3) Alimentatia calitativ neadecvata patologie cauzata de carenta sau lipsa toptale a unor sau mai multor substante nutritive. 4) Alimentatia neechilibrata- patologie cauzata de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara.

20. Intoxicatiile alimentare- notiune , clasificarea. Particularitatile lor Intoxicatiile alimentare- sunt patologii acute, rar cronice , aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile pot evalua sub forma de cazuri sporadice sa sub forma de izbucniri in masa. Clasificarea intoxicatiilor alimentare: 1.Intoxicatii alimentare microbiene 2. Intoxicatii alimentare nemicrobiene 3. Intoxicatii alimentare de etiologie necunoscuta 1. Intoxicatii alimentare microbiene Conditiile de care depinde aparitia intoxicatiilor microbiene: Contaminarea masiva a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine. Specia si gradul de virulenta a microorganismului sau tulpinelor Particularitatile fizice ale alimentelor Gradul de rezistenta a organismului fata de germeni

A.Toxicoze alimentare- apar la consumul produselor ce contin toxine ale unor agenti patogeni specifici. In produsele alimentare agentul patogen viu poate lipsi sau este in cantitati mici. a)toxicoze bacteriene (butulismul si stafilococus) b)micotoxicozele (ergotismul , alfatoxicoza, fuzarium toxicoza) B.Toxiinfectiile- reprezinta afectiuni acute, apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar enorm de agenti cauzali vii. C.Intoxicatiile mixte pot fi produse in rezultatul combinarii unor agenti patogeni . 2.Intoxicatii alimentare nemicrobiene A.Intoxicatii cu alimente toxice : a)de origine vegetala:- intoxicatii cu plante otravitoare -intoxicatii cu semintele buruienilor unor culturi cerealiere -intoxicatii cu ciuperci otravitoare -intoxicatii cu ciuperci conditionat comestibile

b)de origine animala:-intoxicatii cu organele unor specii de peste -intoxicatii cu secretia glandelor cu secretie interna B.Intoxicatii cu alimente toxice in anumite conditii a)de origine vegetala:-intoxicatii cu simburii unor fructe -intoxicatii cu cartofi inverziti sau incoltiti -intoxicatii cu fasole crude b)de origine animala:-intoxicatii cu ficatul si icrele unor pesti in perioada de depunere a lor -intoxicatii cu mierea de albine C.Intoxicatii cu reziduri de substante chimice: -intoxicatii cu pesticide -intoxicatii cu sarurile metalelor grele -intoxicatii cu produse care nimeresc din mediul inconjurator in produsul alimentar 3.Intoxicatie alimentara de etiologie necunoscuta Se intilnesc intoxicatii cu peste in unii ani, intoxicatii cu carne de prepelita si intoxicatie cu harbuz. 21. Toxiinfectiile alimentare-bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice. Principiile de profilaxie a lor. Toxiinfectiile survin daca alimentele sunt contaminate masiv cu microorganisme . Printre agentii patogeni ai toxiinfectiilor alimentare pot fi diferite microorganisme, bacilii coli, proteus, perfringens, tereus. Manifestarile clinice ale toxiinfectiilor(provocate de bacilii coli, proteus, perfringens, tereus s.a.) sunt asemanatoare. Apar spontan, de obicei, dupa 6-12 ore de la consumarea produselor alimentare. Simptomele principale sunt: dureri abdominale, greturi, voma, astenie, diaree. Peste 2- 3 zile, bolnavii se insanatosesc. Uneori , apar simptomele unei intoxicatii generale a organismului: ridicarea temperaturii pina la 3840 C, dureri in muschi, slabirea activitatii cardiovasculare, ameteli. In aceste cazuri, boala dureaza mai mult timp. Toxiinfectiile provocate de bacilii coli au loc atunci cind unele tipuri ale bacilului coli , in anumite conditii , capata proprietati patogene si provoaca intoxicatie alimentara. Bacilul coli populeaza permanent intestinele omului. Prezenta lui pe miini, pe obiectele inconjuratoare- vesela, servetul de bucatarie, este o dovada a neglijentei sanitare. Deseori, izbucnirea toxiinfectiilor coli are loc dupa consumarea gustarilor reci, care nu mai sunt supuse actiunii termice inainte de consum: salata, vinegretele, diverse bucate din peste si carne, raciturile etc. Profilaxia toxiinfectiilor cu bacilii coli include protejarea produselor alimentare de contaminare, de pastrarea lor corecta si prelucrarea termica suficienta. Toxiinfectiile alimentare provocate de bacilii proteus se intilnesc , de cele mai multe ori vara, cind sunt toate conditiile pentru inmultirea acestui agent in produsele alimentare . Bacilii proteus se intilnesc pe produsele alimentare: cirnat, carne, brinza, peste, salata de cartofi etc. Aceste toxiinfectii apar din cauza pregatirii produselor in conditii sanitare nesatisfacatoare. Intoxicatiile cu proteus sunt de scurta durata- peste 2-3 zile dispar. Sunt cazuri cind inventarul din bucatarie poate servi de mai multe ori drept sursa de infectie pentru produse . De aceea, la unii afectati boala se repeta de citeva ori. Numai o dezinfectare a veselei si dupa ce in bucatarie se face o ordine sanitara exemplara , cazurile de intoxicatie alimentara cu proteus dispar. Masurile de profilaxie a toxiinfectiilor alimentare provocate de proteus sunt: respectarea unui regim sanitar strict in bucatarie, protejarea produselor alimentare de infectare cu proteus si pastrarea corecta a produselor alimentare usor alterabile la temperaturi joase. Toxiinfectiile alimentare sunt provocate si de bacilul perfringens . Substantele toxice , formate de bacilii perfringens , sunt de mai multe tipuri: A , B, C , D , E . Adesea , toxiinfectiile alimentare sunt provocate de bacilii A . Produsele alimentare sunt contaminate foarte des cu bacilull perfringens. In carne se intilneste la fiecare a 5a proba , in peste la fiecare a 7-a, in legume la fiecare a 3-a . La prelucrarea termica a produselor alimentare bacilii perfringens pier, iar sporii lor ramin. Daca produsele care au trecut aceasta prelucrare se pastreaza la temperatura camerei, sporii se dezvolta, transformindu-se in forma vegetativa a microbului. De aceea , toate bucatele care se

pregatesc din timp se pastreaza citeva zile, inainte de a fi consumate, numaidecit trebuie supuse unei prelucrari termice. Bacilul cereus este foarte raspindit in natura. El se afla permanent in sol si nimereste usor pe toate obiectele care ne inconjoara. Bacilii cereus se pastreza in laptele fiert si chiar pastereuzat. Bacilii se dezvolta si se inmultesc in produsele de origine vegetala si animala , neschimbindu-le proprietatile organoleptice. 22. Intoxicatiile stafilococice- patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia. Aceste intoxicatii sunt cele mai raspindite printre intoxicatiile alimentare inregistrate in lume. Agentul patogen (stafilococul auriu ) elimina in produsele alimentare o substanta foarte toxica- enterotoxina, care provoaca intoxicatii alimentare. Stafilococii sunt foarte raspinditi in mediul inconjurator. Ei exista si pe suprafata corpului nostru si in intestin. Stafilococii au un mediu favorabil de inmultire in produsele ce contin hidrati de carbon- vinegrete de legume, lapte si produse lactate (brinza de oi, brinza dulce, inghetata), prajituri cu crme, in special crme fierte, preparate de carne si peste, salamurile fierte, conservele de peste (in ulei) etc. Manifestarile intoxicatiilor alimentare, provocate de toxinele stafilococilor, apar de obicei dupa 2-4 ore de la consumarea produsului alimentar. Simptomele principale sunt: greata, voma, durerile acute in regiunea stomacului, insuficienta cardiovasculara. 60-70% din numarul bolnavilor sufera de diaree, dureri de cap, ameteli; transpiratia rece, pielea- palida, chiar cenusie, iar buzele- palide- vinete. Pentru preintimpinarea toxicozelor stafilococice e necesar de a respecta curatenia la toate etapele de prelucrare a produselor alimentare. O mare importanta o are pastrarea produselor alimentare si a bucatelor la temperaturi joase. Persoanele bolnave de piodermii ale miinilor si suprafetele tegumentare deschise , bolnave de anghine le este contraindicat lucrul cu produsele alimentare. Miinele persoanelor, care pregatesc crme, trebuie inspectate zilnic la prezenta de piodermii. 23. Botulismul- etiologia, patogenia, produsele ce-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia. Bacilul botulinic este imobil si are proprietatea de a se dezvolta in lipsa oxigenului (anaerob). El formeaza spori rezistenti la factorii fizici si chimici, care nu pot fi distrusi prin fierbere, suportind temperatura de 100 C timp de 5-6 ore. Cea mai eficienta metoda de nimicirea bacilului botulinic este autoclavarea la temperatura de 120 C. Exista mai multe varietati ale bacilului botulinic: A, B, C, D, E etc. La noi , boala este provocata mai des de tipurile A, B si E. Cu spori sau forme vegetative ale bacilului botulinic pot fi contaminate toate produsele alimentare de origine agricola sau industriala: cirnatul, carnea afumata, conservele din carne si peste, pestele rosu, precum si conservele din legume. Extrem de periculoase sunt conservele prep[arate in conditii casnice, care se stirilizeaza, de obicei in borcane timp de cel mult 30-40 de minute, ceea ce nu e suficient. Formele vegetative ale bacilului botulinic elimina o exotoxina, proprietatile toxice ale careia le depasesc pe ale tuturor toxinilor bacteriene. Botulismul se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos central vegetativ, a sistemului digestiv si a altor sisteme infectate de catre toxina respectiva. Perioada de incubatie este mica: 12-36 ore, uneori mai mare. Simptomele sunt urmatoarele: tulburari dispeptice, slabiciuni, dureri de cap, indispozitie, spasme, atonie musculara, dereglarea somnului, vederii, aparitia diplopiei. La bolnavi se observa dilatarea pupililor sau o pupila devine mai mare decit cealalata (anizocorie). Uneori, vocea lor este ragusita. Are loc paralizia muschilor faringieni cu tulburarea deglutitie, e posibila paralizia palatului moale si, ca urmare, alimentele lichide se elimina prin nas. In perioada initiala boala este insotita de voma si diaree, mai tirziu apare constipatia , meteorismul, din cauza parezei intestinale. In stadiul initial pulsul este rar, mai apoi devine accelerat. Temperatura nu corespunde pulsului, este normala sau chiar mai joasa decit cea normala. Una din masurile importante in profilaxia botulismului consta in respectarea regulilor sanitare in industria consrvarii, la fabricile de prelucrare a pestelui, combinatele de carne si alte intreprinderi alimentare. E necesar sa se respecte cu strictete instructiile referitoare la fierberea salamurilor. Toate produsele alimentare sarate sau afumate, vor fi admise pentru consumare numai dupa o prelucrare termica buna. O mare importanta o are si respectarea conditiilor sanitare de preparare a consrvelor de carne, peste si a celor de legume si fructe. De asemenea, o mare importanta in profilaxia botulismului o are educatia sanitara in masa. 24. Micotoxicozele- etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.

Dintre micotoxicozele provocate de toxinele ciupercilor microscopice fac parte: ergotismul, fuzariotoxicozele si aflotoxicoza. Ciupercile microscopice paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe cereale. Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimentare prin manifestarile lor clinice. Aflotoxicoza, de exemplu, are 3 forme : acuta, subacuta si cronica. Forma acuta, dupa cu arata U. Jalba si A. Chirlici, se caracterizeaza prin necroza si infiltratia adipoasa a ficatului, au loc hemoragii, ascita, afectarea rinichilor s. a. Ciroza si cancerul primar al ficatului se dezvolta la formele subacute si cronice ale aflotoxicozei. Ergotismul- aceasta intoxicatie alimentara e provocata de cornul de secara( Claviceps purpurea), care este o ciuperca microscopica ce contamineaza mai frecvent secara, mai rar griul, orzul, ovazul. Folosind in alimentatie produse de panificatie din secara poate aparea ergotismul. Aceasta boala are o forma subacuta si este cauzata de prezenta unor alcaloizi termostabili in faina ( piine). Perioada prodromala se caracterizeaza prin slabiciune, manifestari dispepsice, intoxicatia decurge cu afectiuni ale sistemului nervos ( convulsii), sub forma gangrenoasa sau mixta. Fuzarioza- aceasta boala este cauzata de piinea contaminata de ciuperca Fusarium graminearum. Tabloul clinic al fuzariozei se manifesta prin gastroenterita si afectarea sistemului nervos central, care se aseamana cu ebrietatea. Ca masura radicala de profilaxie a fuzariozei se considera efectuarea masurilor agrotehnice in vederea protectiei semanaturilor de poluare cu Fusarium graminearum. Prifilaxia micotoxicozelor include : 1. Lupta cu daunatorii plantelor prin prelucrarea corecta a cerealelor inainte de semanare. 2. Respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor si a nutreturilor. 3. Motitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare. 25. Functiile medicului practician in caz de declansare a intoxicatiei alimentare. Daca dupa particularitatile sale boala se aseamana cu intoxicatia alimentara, medicul e obligat : 1. Sa acorde ajutorul medical urgent, in caz de necesitate sa interneze bolnavul in spital. 2. Sa faca cercetarile prealabile ale cazului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua masurile necesare pentru profilaxia raspindirii sau repetarii intoxicatiei alimentare, spre exemplu, sustragerea produselor alimentare alterate din folosire. 3. Sa informeze centrul sanitaro-epidemiologic despre cazul de intoxicatie( prin telefon sau telegrafic ) si sa expedieze instiintarea urgenta indicind in ea: 1) localitatea; 2) data; 3) locul ( unitaea alimentara) , unde s-a intimplat cazul ; 4) numarul de victime ( inclusiv spitalizate) ; 5) tabloul clinic al bolii ; 6) numarul de cazuri letale ( daca sunt) ; 7) produsul alimentar suspect si cauzele, care au dus la izbucnirea intoxicatiei alimentare ; 8) ce masuri s-au luat ; 9) semnatura si functia detinuta. 26. Importanta igienica a aerului. Straturile atmosferei, caracteristica lor. Importanta igienica a aerului: 1. Prin aer se realizeaza aportul de O2 , element vital organismului si indepartarea CO2. 2. Prin proprietatile fizice , aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului . 3. Factorii fizici ale aerului determina caracteristicile climatice ale diferitor zone geografice. 4. Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru globul pamintesc.

5. Aerul poseda o conductibilitate termica redusa si aflindu-se in porii materiei de constructie, imbracaminte are loc de termoizolare pentru organism. 6. Aerul este rezervor de acumulare a substantelor chimice, toxice de origine tehnogena, care pot avea actiune directa sau indirecta asupra sanatatii si conditiilor sanitare de viata.

7. Aerul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni , factor de transmitere a bolilor infectioase. 8. Este una din sursele de poluare a solului.

9. Aerul este un mediu natural in care au loc procesele de autopurificare: particule de praf, gaze, vapori, germeni patogeni. Fizico-chimic atmosfera are o structura neomogena.Acest fapt a si permis impartirea atmosferei in mai multe straturi: 1.Stratul troposfera are o inaltime de 10 km de la suprafata solului. Troposfera cuprinde 75 % din intreaga masa a atmosferei si 90 % din vaporii de apa. In troposfera factorii fizici prezinta variatii mari. Consecinte ale acestor variatii sunt formarea fenomenelor meterologice. Presuinea in troposfera scade proportional cu altitudinea. Temperatura e mai mica de 60 C . Starea troposferei este influentata permanent de toate procesele care au loc pe pamint. In troposfera permanent sunt prezenti: praf, microorganisme, substante chimice toxice. 2.Stratul stratosfera- are o inaltime de 50 km . In stratosfera presiunea atmosferica continua sa scada proportional cu latitudinea. In stratosfera se contine stratul de ozon care protejeaza suprafata pamintului de actiunea radiatiei ultraviolete. Vaporii de apa in strat practic lipsesc. Elementele in stratosfera sunt predominant in forma moleculara. Stratosfera continua cu o zona de tranzitie stratopauza. 3.Stratul mezosfera- are o inaltime de 80-100 km. In mezosfera presiunea barometrica scade si temperatura scade progresiv, atingind la limitele superioare ale mezosferei -70,-80 C. In mezosfera aerul este din ce in ce mai rarefiat. Aici se propaga, sunt reflectate undele radioelectrice. Mezosfera continua cu zona de tranzitie mezopauza. Aceste trei straturi: troposfera, stratosfera si mezosfera, impreuna poseda denumirea de homosfera. 4.Stratul termosfera- mai poarta denumirea si de ionosfera sau heterosfera. Aici temperatura este in permanenta crestere , presiunea atmosferica scade, elementele se afla sub forma de ioni, electroni liberi. Dupa termosfera urmeaza exosfera care practic nu are limite. 27.Importanta igienica a temperaturii si umiditatii aerului, metode de determinare a lor. Aerul atmosferic se incalzeste in fond de la temperatura reflectata de sol si apa, acestea absorbind radiatiile calorice solare. Temperatura aerului influenteaza considerabil microclimatul incaperilor complexitatea de factori fizici ai aerului (temperatura, umiditatea, viteza curentilor de aer si temperatura corpurilor inconjuratoare), actionind asupra organismului uman. Temperatura aerului influenteaza multe procese fiziologice din organism, putind provoca supraraciri sau supraincalziri ale corpului. Aflarea indelungata in conditii de temperaturi inalte se soldeaza cu dereglarea metabolismului hidrosalin si vitaminic. Aceste modificari se agraveaza la eforturi fizice. Temperaturile inalte dezechilibreaza functiile sistemului nervos central- scade atentia, incetinesc reactiile locomotoare, se deregleaza coordonarea miscarilor. Determinarea temperaturii aerului. Pentru cercetarea regimului de temperatura se folosesc termometre stationare maxime si minime. Termometrul maxim este cu mercur, iar termometrul minim cu alcool. Pentru supravegherea sistematica a temperaturii intr-o perioada de de timp se folosesc aparatele cu inregistrare automatatermografe. La determinarea numai a temperaturii aerului trebuie sa fie exclusa influenta asupra termometrelor a razelor solare directe, a obiectelor incalzite sau racite. Umiditatea aerului e cauzata de evaporarea apei de pe suprafetele marilor si oceanelor. Din punct de vedere al igienei o importanta mai mare au umiditatea relativa si deficitul de saturatie. Acesti indici arata gradul de saturatie a aerului cu vapori de apa si , deci, gradul de termoliza prin evaporare. Cu cit aerul e mai uscat, cu atit el poate absorbi mai multi vapori si anume in aceste conditii termoliza prin evaporare se produce mai intens. Pentru determinarea umiditatii aerului se folosesc psicrometrul August si Assman si higrograful. Psicrometrul se suspendeaza in locul ferit de radiatie calorica si de miscarea aerului. Indicatiile aparatului se citesc , cind se termina coborirea coloanei de alcool in tubul capilar al termometrului umed. 28.Importanta igienica a miscarii aerului, caracteristicile ei, metode de determinare. Roza vintului.

Aerul se afla in permanenta miscare, fapt cauzat de incalzirea neuniforma a suprafetei terestre. Diferenta dintre temperatura si presiunea atmosferica conditioneaza miscarea maselor de aer. Curentii de aer se caracterizeaza prin directii si viteza de miscare. Miscarea aerului, viteza lui influenteaza considerabil metabolismul termic. Vintul puternic favorizeaza termoliza prin convectie si evaporare. In zilele cu arsita vintul influenteaza pozitiv asupra organismului : stimulind termoliza, el ocroteste organismul de supraincalzire. La temperaturi joase si umiditate inalta curentii de aer favorizeaza supraracirea. Pentru determinarea vitezei de miscare a curentilor de aer se folosesc anemometrele. Principiul lor de lucru e bazat pe rotirea de catre curentii de aer a paletelor rotitei, turatiile careea prin sistemul transmisiei zimtate sunt insotite de mutarea acelor pe cadran. Cel mai des se folosesc anemometrele dinamice de 2 tipuri : cu palete si cu cupe. Limita de sensibilitate a anemometrului cu palete e de 0,5-15 m/s. Anemometrele cu cupe se folosesc pentru determinarea vitezei de miscare a aerului mai mare de 1 m/s. Catatermometrul se utilizeaza pentru determinarea vitezelor mici de miscare a aerului. Roza vinturilor este reprezentarea grafica a frecventei directiei vinturilor dupa carturi ( partile lumii), intr-o perioada stabilita de timp ( o luna, sezon, an ) sau pentru citiva ani. Pentru formarea rozei frecventei vinturilor trebuie sa fie sumat numarul tuturor cazurilor de vint si vreme linistita in decursul unei anumite perioade de timp. Suma capatata se ia cu 100 % , iar numarul de cazuri de vint din fiecare cart si tim linistit se calculeaza in procente. Apoi se construieste o diagrama. Pentu aceasta , din centu se traseaza 8 linii, care inseamna carturile ( S, N, E, W, NW, NE, SW, SE ) . Pe toate liniile in proportii egale se depun segmentele marimilor procentuale calculate pentru 8 carturi si se unesc consecutiv intre ele. In centrul diagramei se descrie o circumferinta cu raze, care corespunde numarului procentual al timpului linistit. 29. Microclimat- notiune , tipurile si actiunea asupra organismului. Microclimatul e complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura intre organism si mediul extern. Microclimatul e determinat de: temperatura aerului, umiditate, viteza de miscare, temperatura obiectelor suprafetelor inconjuratoare. Microclimatul incaperii influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. In functie de combinarea factorilor fizici care determina microclimatul,el se imparte in:

1.

Microclimatul cald- acesta se caracterizeaza prin radiatia pozitiva , temperatura si umiditatea aerului crescuta, viteza de miscare a aerului scazuta. Reactiile la actiunea microclimatului cald sunt: vasodilatarea periferica, transpiratia puternica, hiperteniei. 2. Microclimatul rece- se caracterizeaza prin: radiatie negativa, temperatura aerului scazuta, umiditatea si viteza de miscare a aerului crescuta. La actiunea unui astfel de microclimat din partea organismului se produc: vasoconstrictia periferica, aparitia contractiilor musculare, hipotermie. 3. Microclimatul optim- mecanismul de termoreglare e minim, confortul termic al organismului se asigura prin reactii fiziologice, fara suprasolicitari. 30. Metode de determinare a actiunii ambiantei termice a aerului asupra organismului. Ambianta termica sau microclimatul se defineste ca o notiune comlexa care inglobeaza totalitatea factorilor fizici (temperatura, umiditatea, miscarea aerului si temperatura radianta) care-si exercita influenta asupra organismului uman, ca excitanti ai functiei de termoreglare. Cresterea temperaturii- in locuinte, vara, incaperi aglomerate; produce o intensificare a mecanismelor de termoreglare, solicitind diferite aparate si sisteme. Temperatura cutanata- sub influenta unui microclimat cald, in diferite regiuni tegumentare creste cu 2-3 grade. Temperatura centrala- 0.5-1 grad, efect nociv. Aparatul respirator- intensifica atit influenta pulmonara (frecventa, amplitudinea respiratiei ) cit si schimbul de oxigen. Metabolismul apei- pierde cantitati mari de apa prin transpiratie. Singele- initial volumul creste, prin apa de la tes , apoi hemoconcentratia. Aparatul cardiovascular- pulsul poate ajunge pina la 150 b/min. TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice.

Aparat renal- eliminarea apei se face extrarenal- oligurie. Aparatul digestiv- senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinale. Ficat- scade frecventa glicogenetica. Vizicula biliara- se modifica compozitia bilei. SNC- scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare, viteza de reactie. Scaderea temperaturii- organismul este mai rezistent la scaderea temperaturii. Temperatura centrala- variatii de 0.3-1 grade. Temperatura cutanata- scade cu 2-3 grade. Tegumentele- palide, datorita vasoconstrictiei periferice. Aparat respirator- micsorarea frecventei si amplitudinii respiratorii, consumul de oxigen creste. Singele- scade volumul, concentratia, pulsul, TA. Ficat, muschi- intensificarea reactiilor chimice. Aparat renal- poliurie, polakiurie. Frecventa crescuta a afectiunilor a frigore. 31.Importanta biologica a radiatiei solare(infrarosii, vizibile, ultraviolete). Radiatiile reprezinta un factor permanent al mediului inconjurator, actionind atit sanogen, cit si patogen.Efectele biologige ale acestora sint cu atit mai pronuntate, cu cit energia radiatiei este mai mare. Radiatia solara se prezinta ca o unica sursa de energie, caldura si lumina pentru Terra.Soarele influenteaza in mare masura procesele din lumea organic si anorganica de pe pamint.Radiatia solara reprezinta un flux de unde electromagnetice, emanate de soare.O importanta igienica deosebita o prezinta spectrul solar optic, acesta fiind impartit in trei game de frecventa: unde infrarosii cu lungimea de unda 2800-760 nm, spectrul vizibil- 760-400nm, si undele ultraviolet 400-280nm. Radiatia solara exercita o actiune biologica puternica: stimuleaza metabolismul, tonusul general al organismului, amelioreaza starea generala, capacitatea de munca a omului . Razele infrarosii constituie cea mai mare parte a spectrului solar.Actiunea biologica a radiatiei infrarosii depinde in mare masura de lungimea de unda a razelor si de capacitatea de absortie a tegumentelor.Astfel, razele cu lungimea de unda de 15002500nm sunt absorbite de straturile superioare ale epidermei.Razele infrarosii scurte penetreaza meningia si actioneaza asupra receptorilor cerebrali.Actiunea termica asupra meningiilor si emisferelor cerebrale se manifesta prin soc solar- supraexcitare, pierdere de cunostinta, convulsii.Razele infrarosii lezeaza cristalinul ochiului si provoaca o cataracta, modifica reactivitatea imuna a organismului. Razele ultraviolet au o actiune biologica considerabila.Fiind stimulatori nespecifici ai functiilor fiziologige,influenteaza pozitiv starea generala si capacitatea de munca.Sub actiunea RUV se intensifica functia glandelor endocrine, a suprarenalelor, tiroidei,RUV stimuleaza metabolismul proteic, lipidic, glucidic si mineral.Radiatia UV dozata influenteaza pozitiv in caz de scarlatina, gastrita, astm bronsic, reumatism, pneumonie. Foarte importanta se considera actiunea bactericida a RUV, ele utilizinduse pentru dezinfectia aerului, apei, solului.Prin urmare expunerea la doze mari de RUV se poate solda cu consecinte grave:slabiciune generala, cefalee, ameteli, hipertensiunRadiatiile ultraviolet favorizeaza sinteza vitaminei D in derma,astfel exercita actiune specifica antihistaminica .Radiatia UV excesiva poate cauza malformatii, in special cancer tegumentar. Radiatiile vizibile. Radiatia solara luminoasa influenteaza in mare masura starea psihofiziologica a omului.Culorile galben rosii ale spectrului dau senzatia de caldura, au o actiune excitanta.Culorile reci-albastru-violet-sporesc procesele de inhibitie a sistemului nervos central.Culorile galben verzi au o actiune calmanta.Radiatiile lumino sporesc procesele metabolice, intensifica anumite functii fiziologige, in special vazul.Excitind ochiul, radiatiile luminoase actioneaza asupra sistemului nervos central,asfel asigurindu-se perceperea mediului inconjurator, formarea ritmului nictemeral. 32.Vreme, clima, zone climatice(caracteristica generala).Aclimatizarea ca problema igienica, fazele ei. Clima este definita ca totalitatea factorilor fizici(cosmic,atmosferici,terestri) si biologici, caracteristici pentru o anumita regiune si care actioneaza asupra omului.Factorii climatici dominanti st factorii meteorologici, respectiv fenomenele

atmosferice care au loc in troposfera.Ceea ce caracterizeaza clima in primul rind st factorii meteorologici.Clima este reprezentata de suma factorilor care caracterizeaza din punct de vedere meteoroclimatic un terotoriu;temperature, precipitatii, insorire, umeditate, vint.Ea nu sufera modificari apreciabile decit la interval de secole sau milenii. Vremea-totalitatea factorilor fizici in ,momentul dat.Vremea in schimb se caracterizeaza in primul rind printr-o foarte mare instabilitate,schimbindu-se chiar de mai multe ori pe zi.Ea este determinata de deplasarea unor mase de aer cu caractere meteorologice diferite:temperatura,presiune atmosferica ,umeditate . Dupa situatia geografica, suprafata pamintului se imparte in 5 zone climatic de baza:polare 2; temperate 2, tropicala 1.Zonele polare se caracterizeaza climatologic prin faptul ca temperatura medie anuala este sub 0 gr., umiditatea relativa este mare .Zonele temperate se caracterizeaza prin insorire medie, deosebiri mari climaterice de la un anotimp la altul si prin schimbari frecvente ale vremii.Zona tropical se caracterizeaza prin insorire maxima, temperatura ridicata si schimbari de vreme cu caracter ritmic. Prin aclimatizare intelegem modificarile functionale si organice care se produc in organismul oamenilor la trecerea dintr-un climat in altul, modificari care apar in procesul de adaptare la climatul respectiv.Aclimatizarea depinde de conditiile de munca,trai, de alimentative, de rezistenta a organismului, starea sanatatii.Procesul de aclimatizare are 3 faze;initiala, restructurarea, stabila.Prima faza initiala: aici organismul se orienteaza la asa zis factorul nou.In aceasta faza se suprasolicita centrul de termoreglare, se modifica metabolismul bazal.In SNC predomina inhibitia , scade capacitatea de munca, apare o stare generala proasta, se deregleaza somnul.A 2-a faza :restructurare:aceasta faza poate fi sau favorabila sau nefavorabila.La restructarea favorabila se observa o trecere treptata, lina la faza stabila 3.La restructurarea nefavorabila apar neuroze, altralgii, cefalee, scade capacitatea de munca, se acutizau bolile croni existente. A treea faza stabila:aici se stabilizeaza procesele metabolice, se normalizeaza capacitatea de munca. 33.Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului asupra organismului Oxigenul este indispensabil vietii omului, fapt pentru care variatia presiunii partiale se rasfringe puternic si rapid asupra sanatatii.In aerul atmosferic concentratia oxygenului se micsoreaza o data cu micsorarea presiunii atmosferice.Scaderea concentratiei de oxygen duce la hipoxie cu consecinte la nivelul diferitor organe si sisteme.Scaderea de la 18-15% care se inregistreaza la h 1-3km produc manifestari usoare, compensatorii,: cresterea presiunii arteriale, cresterea nivelului hematiilor in sinfele periferic, tahipnee.La scaderi mai pronuntate a oxigenului ,15-10% la h 3-6km, capacitatea de compensare a functiilor organismului devine insuficienta, apare dezechilibru acidobazic.La aceasta h apare asa numita boala:raul de munte, care se manifesta prin oboseala pronuntata, dispnee, cefalee, virtijuri, somnolent, cianoza.Se mai descrie si raul de avion, care nu apare datorita scaderii presiunii partiale a oxigenului, cit datorita zgomotului, vibratiilor si starii emotionale ,dominind tulburarile vegetative si vestibulare. La o scadere in continuare a oxigenului:10-8% care apare la 6-8km apare o xipoxie pronuntata numita zona critica, aici se afecteaza central respirator cu faze de oprire si functionare a respiratiei:bradicardie, scade presiunea arterial si in final se produce colapsul respirator.Mai sus de 8km, cu scaderea concentratiei oxigenului mai mult de 8% viata nu e posibila, si e considerate viata letala. 34.Importanta fiziologica si igienica a bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este un gaz incolor , fara miros, nu irita mucoasele, nu se simte fiind chiar in concentratii foarte mari .Aerul atmosferic curat contine 0,03%-0,04% bioxid de carbon.Importanta igienica a acestuia consta in aceea ca este indicator de viciere a aerului.Vicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea , aglomerarea incaperilor.La baza vicierii aerului sta procesul respirator, care produce modificari chimice ale aerului, modificari fizice ca cresterea temperaturii aerului, umeditatii.Cresterea concentratiei de bioxid de carbon la 1-2% din partea organismului se observa o polipnee accentuate si apare senzatia de constrictia toracica.La cresteri ale concentratiei pina la 5% apar si manifestari digestive:greturi, vomismente,La cresteri pina la 6-7% la simptomele anterioare se mai alipesc si virtijuri, cefalee. La cresteri pina la 10% apare o stare depresiva, se produce stop cardiac respirator.La 15% apar convulsii, pierderea cunostintei, sfirsit letal.La concentratia de 20% sfirsitul letal se instaleaza in citeva minute. 35.Influenta variatiei presiunii partiale a azotului asupra organismului. Azotul, element cu reactivitate chimica foarte redusa, poate influenta sanatatea numai ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirit.Aer cu presiune mult crescuta respira numai persoanele care coboara sub apa si respira aer la presiunea corespunzatoare adincimii la care lucreaza.La coborirea sub apa presiunea creste pentru fiecare 9m cu o atmosfera.Cresteri importante ale presiunii, cum avem in cazul scafandrilor sau al muncitorilor chesonari, se pot solda cu tulburai grave.Acestea se produc deoarece azotul inspirit la presiune ridicata depaseste membrane alveolo-capilara, se dizolva in plasma si apoi in tesuturile bogate in lipide.Pot rezulta doua sindroame:sindromul de compresiune sau narcoza hiperbara, legat de saturarea in azot a tesutului nervos si sindromul de decompresiune.Narcoza hiperbara sau betia adincurilor evulueaza in 2

faze;de excitatie si de inhibitie. In faza de excitatie apar o serie de simptome ca euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, neliniste., iar in cea de inhibitie: somnolent, bradicardie.Sindromul se instaleaza cu atit mai repede cu cit se coboara mai adinc.Sindromul de decompresiune poate aparea la revenirea la suprafata.In conditia de reducere a presiunii aerului azotul trece din starea solvita in stare gazoasa si se elimina prin plamin.Daca aceasta trecere se produce intr-un ritm mai rapid, atunci apare embolia gazoasa, care este precedata de o serie de semen ca dureri articulare si muscular, parastezii periorale sau in member, sau chiar aparitia unor pareze.Pentru evitarea producerii emboliei se recomanda coborirea din nou la adincime, ceea ce are drept consecinta imediata cresterea presiunii atmosferice si deci a presiunii partiale a azotului si resolvirea sa in singe.Pentru preintimpinarea accidentelor se recomanda o buna selectie prin control medical la angajare precum si un control medical periodic.Pentru evitarea aparitiei narcozei hiperbare se limiteaza timpul de scufundare in functie de adincimea la care se lucreaza.In ultimul timp se practica inlocuirea azotului cu heliu in aerul inspirit de scafandri.

36.Poluarea atmosferei, definitie , surse de poluare. Prin poluarea atmosferii se intelege prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concetratie si durata de actine produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul.Aceste substante pot fi diferite de cele ce se gasesc in compozitia normal a aerului sau pot fi compusi care fac parte din acesta in concentratii respectiv mai mari.In a doua jumatate a secolului 20 problemele poluarii aerului au capatat o importanta globala din cauza dezvoltarii vertiginoase a industriei grele, a energeticii, transporturilor. Sursele de poluare ale atmosferei se impart in naturale: a)eroziuneasolului in rezultatul careia in aer patrund particule de praf .Anual in rezultatul eroziunii in aerul atmospheric patrund circa 30.000.000 tone de praf. b)eruptiile vulcanice in perioada de actiune , in rezultatul carora in atmosfera se elimina oxizii de carbon, ammoniac, oxizi de sulf. C) incendiile spontane ale padurilor.In aer patrund oxizii de carbon, hidrocarburi,fum. d)plantele in perioada de inflorire.In aer in atmosfera patrund polenul plantelor . c)solul poluat din care in atmosfera patrund in rezultatul descompunerii amoniacului , metalului si hidrogenul sulfurat. Si artificiale: 1.procesele de ardere cu .. , in atmosfera elimininduse oxizii de S,C,N, aldehide hidrocarburi, pulberi. 2.transportul terestru, maritime. 3.procesele industriale

38.Efectele poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii (directe si indirecte). In cadrul actiunii directe se include: Efectele acute (dupa expuneri de scurta durata )-sint caracterizate prin modificari ale sanatatii care urmeaza la scurt timp dupa expunerea la poluanti atmosferici.In acest tip de efecte avem intoxicatii acute sau modificari ale sanatatii cu agravarea sau decompensarea unei boli preexistente.Efectele cornice(dupa expuneri de lunga durata)se datoreaza actiunii timp indelungat a concentratiilor moderate de poluanti atmosferici .Impactul acestora cu organismul uman generaza in timp aparitia fenemenelor patologice, timp care poate fi reprezentat de ani.Efectele tardive sint cele in care latent cu care apar fenomenele patologice cuprinde uneori decenii.In acest caz este vorba de actiunea cancerigena a poluantilor atmosferici, teratogena , mutagena. Si atiunea indirecta; 1.care se manifesta asupra climatului, microclimatului, asfel sporeste numarul de zile cu ceata, se reduce luminozitatea , poate scadea cu 10%. 2.Actiunea asupra radiatiilor luminoase.Retinera radiatiilor luminoase de catre impuritati , in special de aerosoli scade apreciabil luminozitatea. 3.actiunea asupra radiatiilor ultraviolet.Radiatiile ultraviolete solare sint retinute de poluantii din aer, insa anumiti poluanti ca freonii, oxizii de azot, fluorul, pot modifica concentratia de ozon din ionosfera, crescind permeabilitatea atmosferei pentru radiatiile ultraviolete.Gaurile de ozon din atmosfera pot duce la cresterea cantitatii de RUV si implicit frecventa cancerului cutanat. 4. Actiunea asupra plantelor.-vegetatia este foarte sensibila la actiunea gazelor toxice si a pulberilor.Coniferele sau pomii fructiferi st foarte sensibili, mai ezistenti fiind spre ex. Stejarul sau salcimul. In cazul unor surse puternice de poluanti, vegetatia poate fi distrusa, aducind pagube economice importante.

5. Actiunea aupra animalelor. Spre exemplu in juru fabricilor de aluminiu sau superfosfat, care elimina mari cantitati de fluor, s-a observant fluoroza vitelor.Animalele in acest caz au facut boala atit din cauza inhalarii fluorului cit mai ales prin consumarea furajelor poluate.Foarte sensibile la aerul poluat sunt albinele, care mor in scurt timp de la expunere. 6. Actiunea asupra conditiilor de viata:Pulberile, fumul si gazelle in cantitate foarte mare, afecteaza conditiile de viata ale oamenilor din teritoriul poluat prin disconfortul pe care il creaza, mirosuri neplacute, provoaca murdarirea locuintei, a mobile.Oxidul de sulf, HCl pot provoca coroziunea materialelor de constructii si a metalelor.Compusii cu fluor pateaza geamurile de sticla.

39.Masuri de protectie ale aerului atmosferic Masurile de protectie ale aerului atmosferic constituie o necesitate sociala de mare importanta in epoca actual.Distingem masuri: legislative, tehnologice, de planificare, sanitar tehnice. Masurile tehnologice -st indreptate asupra perfectionarii, modificarii tehnologiei, trecerea la procesele tehnologice inchise,perfectionarea proceselor de ardere, recuperarea si utilizarea rezidurilor industriale. Masurile de planificare-include planificarea corecta a centrelor poluate, plantarea zonelor verzi in centre populate, stabilirea zonelor de protective sanitara. Masurile sanitar-tehnice- presupune epurarea rezidurilor inainte de a fi emanate in atmosfera. Masuri legislative st:elaborarea standartelor pentru materia prima, elaborarea si respectarea concentratiilor maxim admisibile pentru poluantii aerului atmosferic. 40.Ventilatia naturala a incaperilor.Tipurile ei si factorii ce o determina. Ventilatia incaperilor este o metoda extrem de efectiva la mentinera sanatatii si profilaxia multor boli.S- constatat ca aerul incaperilor permanent este poluat cu bioxid de carbon expirat, produse de descompunere a glandelor sebacee, substante chimice degajate de polimeri.Pentru mentinerea parametrilor optima ai mediului aerian in incaperi este necesara debitarea aerului curats si inlaturarea celui poluat.In acest scop st utilizate diferite sisteme de ventilatie, la proiectarea carara se tine cont de cantitatea poluanrilor. La ventilatia naturala aerul se misca sub actiunea presiunii gravimetrice care apare datorita diferentei de densitate a aerului rece si a celui cald si sub actiunea presiunii vintului.Tipurile ei: 41.Ventilatia artificial-tipurile ei, aplicarea lor. La ventilatia artificiala aerul este miscat cu ajutorul ventilatoarelor.Dupa felul de debitare si inlaturare a aerului se delimiteaza ventilatii : de aspiratie, de refulare, refulare-aspiratie.In afara de aceasta mai avem ventilatii generala, locala, mixta si de securitate. Ventilatia de refulare e folosita in incaperile care trebuie protejate de patrunderea aerului poluat din incaperile alaturate sau a aerului rece din afara(blocul aseptic). Ventilatia de aspiratie e destinata pentru evacuarea aerului din incaperi.Aceasta ventilatie se foloseste in cazurile ce necesita preintimpinarea raspindirii substantelor nocive dintr-o incapere in cealalta. Sistemele de ventilatie locala de aspiratie se folosesc pentru preintimpinarea raspindirea in toata incaperea a substantelor nocive ce se degaja la efectuarea diferitor operatii(dozare, cintarire). Ventilatia generala este destinata pentru crearea conditiilor optime si admisibile in toata incaperea.De regula e folosita in cazurile daca substantele nocive sunt eliminate direct in aer si locurile de munca sunt amplasate pe intreaga suprafata a incaperii. Ventilatia locala de aspiratie este necesara pentru recuperarea si inlaturarea substantelor nocive emanate la locul de formare a lor, evitind asfel patrunderea lor in intreaga incapere. Ventilatia locala de refulare este cea mai efectiva metoda de inlaturare a surplusului de caldura , vapori, gaze, praf.

4 2.Met oda de calcul a v olumulu i i mu ltip lu lui de vent ila ie necesar in locuine i inc peri pub lice . V olumul de ven tila ie se n ume ste cantitatea de aer pur ,m3 ,nece sara de a deb ita in nc pere de decu rs de o ora pe ntru o pe rsoan . El se calculeaz dup formula L=C/p-q , Unde:L - volumul de ventilaie,m3/h; C - cantitatea de CO2 expirat de o persoan pe or;

p - CMA a CO2 in aerul ncaperii,% 0; q cantitatea de CO2 din aerul debitat in incpere,% 0. La un lucru fizic uor o persoana elimina in mediu 22,6 l de CO2.la un lucru de effort mijlociu 30-32 l,la un lucru greu 40,1 l i mai mult. CMA pentru CO2 in incperi este 1 l/m3 sau 1%0.Concentraia Co2 in aerul atmosferic e luat de 0,4% sau 0,4 l/m3. Aceast mrime a volumului de ventilaie poate fi calculat astfel numai pentru ncperile de locuit i cele de producie,unde factorul limitat al impurificrii aerului este CO2. _Multiplul schimbului de aer se numete marimea ce arat de cte ori aerul incperii este schimat complet n decurs de o or. P=Q/W , unde: P - multiplu schimbului de aer; Q - volumul de aer debitat sau expirat din ncpere ntr-o or,m3; W volumul incperii, m3; Volumul de aer debitat sau aspirat din ncpere prin gaura de ventilaie se determina dup formula: Q=aXvX3600 (m3/h), Q volumul de aer,m3; a suprafaa gurii de ventilaie,m2; v viteza de micare a aerului n gaura de ventilaie,m/s. 3600 secunde intr-o ora. Dac n ncpere snt citeva guri de ventilaie,atunci se determina volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele i rezultatele se sumeaz. Viteza de micare a aerului n gaura de ventilaie este determinat cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul. Folosindu-ne de formula Q=aXvX3600 m3/h,putem determina care trebuie s fie viteza curentului de aer n gaura de ventilaie la suprafa dat i volumul de aer necesar de debitat n ncpere pe or sau suprafaa gurii de ventilaie. V = Q/aX3600 (m/s); a = Q/vX3600 (m2). La determinarea volumului de aer care ptrunde prin ferestruic se ia 0,5 din suprafaa ferestruicii. 44.Exigente igienice fata de iluminarea naturala a incaperilor.Factorii ce o influenteaza.Indicii de apreciere a iluminarii naturale, normative pt diferite incaperi. Lumina este unul din principalii factori ai mediului ambiant, ce exercita asupra organismului o actiune biologica multilaterala si are o mare importanta in mentinerea sanatatii si capacitatii de munca.Iluminarea rationala e necesara pentreu functia normala a analizatorului visual.Iluminarea naturala a incaperilor e asigurata de razele solare si de lumina difuza a boltii ceresti.Asfel, iluminarea incaperilor in mare masura depinde de orientarea geamurilor:spre sud iluminarea este sporita pe o perioada de timp indelungata, spre nord mai redusa. Pentru incaperiile de locuit cea mai buna orientarie a geamurilor e considerata spre sud si sud-vest . Orientarea spre vest a

geamurilor poate duce la supraincalzirea incaperilor in perioada de vara si la iluminare insuficienta iarna.Ramele geamurilor trebuie sa aiba o forma dreptunghiulara,iar marginea de sus sa se afle la o distanta de 15-20cm. de la paravan.Aceasta va contribui la patrunderea buna a luminii in incapere .Culoarea deschisa a peretilor mobilierului deasemenea sporeste iluminarea cu 20-25% de pe contul luminii reflectate.Starea iluminarii natural depinde de distant dintre cladiri,inaltimea si apropierea lor de plantatie.Indicii de apreciere a iluminarii natural sunt :Coeficientul de luminozitate- este un indice de apreciere prin metode de calcul.El reprezinta raportul suprafetei vitrate a geamurilor fata de suprafata podelei incaperii.In incaperile de locuit acest raport trebuie sa constituie 1:6-1:8, in saloane,Sali curative 1:5-1:6, in clase 1:4-1:5Coeficientul de iluminare naturala(CIN)este un indice de apreciere a iluminarii determinat prin metoda tehnica.CIN reprezinta raportul procentual al iluminarii orizontale in interiorul, incaperii fata de iluminarea din afara cladirii pe aceeasi orizontala si se determina dupa formula: e=Ei/Ee*100 unde:e-marimea CIN ,exprimata in procente; Ei-iluminarea din interiorul incaperii ; Ee-iluminarea din afara incaperii(cladirii). Pentru incaperiile de locuit CIN va fi nu mai mic de 0.5% .in incaperiile unde se efectueaza o munca vizuala de o precizie mijlocie,CIN va constitui 1.5%;de precizie inalta,2%,de precizie deosebita 3.5%;in incaperiile auxiliare 0.4% Coeficiendul de adincire este raportul B /H unde B- distanta de la peretele exterior pina la cel mai indepartat punc t al incaperii(adincimea),iar H reprezinta inaltimea de la podea pin ala marginea superioara a ferestrei.Pentru asigurarea iluminarii bune acest coefficient nu trebuie sa depaseasca 2.5. 45. Sursele de iluminare artificiala a incaperiilor,caracteristica lor igienica. Drept surse pentru iluminatia artificial a incaperiilor se folosesc lampi incandescente si lampi luminiscente. Lampile incadescente sunt surse sigure si nepretentioase ,dar care au un dezavantaj-ele dau o lumina relative slaba consumind destula energie electrica. Din cauza ca suprafata firulu incandescent e foarte mica ,stralucirea lampiilor incandescente poate orbi.Deosebim corpuri de iluminatie cu o lumina proiectata, difuza ,reflectata si semireflectata.Corpul de iluminatie directa indreapta circa 90% din lumina pe suprafata dorita,asigurind o lumina puternica .Corpurile de iluminatie reflectare se caracterizeaza prin aceea ,ca lumina de la surse se indreapta spre tavan si partea de sus a peretilor,de acolo reflectinduse uniform,fara umbre in toata incaperea.Aceste corpuri dau o lumina moale si din punct de vedere igienic se considera ca cele mai agreabile Lampile luminiscente sint tuburi de sticla a caror suprafata interioara este acoperita cu substanta luminofora .Sub influenta razelor ultaviolete luminoforul incepe sa radieze lumina mai frecvent sunt folosite lampile cu lumina de zi,cu lumina alba si cele cu lumina calda de zi.Lampile cu lumina alba se folosesc pentru iluminatia scolilor ,salilor,saloanelor din spitale.Spectrul lampilor cu lumina calda de zi micsoreaza capacitatea de munca a ochilor dar invioreaza culoarea fetei.Daca intesitatea luminii lampilor luminiscente e mai mica de 75-150lx,ea da o senzatie de lumina de amurg adica e insuficienta chiar si pentru privirea obiectelor si peselor mari.

45.Sursele de iluminare artificiala a incaperilor,caracteristica lor igienica. _ n calitate de surse de iluminare artificial a ncperilor n prezent se folosesc lmpile incadescente i fluorescente. Lmpile incadescente aparin categoriei de surse cu radiaie termic. Energia maxim a acestor lmpi se afl n regiunea radiaiei infrariii. Pt a evita apariia i aciunea orbitoare a firului incadescent ,ele se vor instala n armtura, care poate fi de tip difuz ,reflectat i direct.Pt iluminarea ncperilor o ntrebuinare mai larg o au lmpile fluorescente. n dependen de componena luminoforului exist cteva tipuri de lmpi fluorescente: de lumina de zi, de lumin alb, de lumin alb rece, de lumin alb cald.Ele au un ir de avantaje: 1 posed o emanare nalt a luminii, la aceeai putere de la lmpile fluprescente se obine o lumina de 2 ori mai mare dect de la lmpile incadescente. 2 dup sectorul de iradieie se apropie ntro msur mai mare de lumina natural. 3au strlucire nensemnat.

4 asigur o lumin difuz, care nu formeaz umbre pronunate. 5 asigur o transmitere mai corect, mai ales la o alegere corect a liminoforului. Cu toate acestea ,lmpile fluorescente nu snt lipsite de neajunsuri. Fluxul care apare n lamp e periodic. El se schimb n corespundere cu oscilaiile curentului alternativ din reea, n urma cruia e posibil apariia efectului stroboscopic denaturarea perceperii vizuale a obiectelor care se rotesc , se mic sau se schimb. La iluminare apare senzaia de semintuneric. Regulatorul de pornire poate s creeze un zgomot monoton. Iluminarea poate s fie generat , local i combinat. Iluminarea local e destinat pt iluminarea locurilor de munc.Folosirea numai a iluminrii locale se interzice. n timpul iluminrii combinate iluminarea general trebuie s creeze pe suprafeele de lucru nu mai puin de 10 % din mrimea normat. Normele de iluminare a suprafeelor de lucru n condiiile de producie se stabilesc n dependen de caracterul muncii vizuale, de gradul de precizie, dimensiunile obiectului distinctiv, contrastul obiectului cu fondul, caracteristicile fondurilor i tipul lmpilor. n prezent normele snt stabilite pt folosirea preponderent a lmpilor fluorescente. La utilizarea lmpilor incadescente se admite micorarea iluminrii cu dou trepte ale scrii speciale de iluminare. 46.Metodele de studiere si apreciere a iluminarii artificiale a incaperilor. _Aprecierea iluminarii artificiale se executa cu ajutorul luxmitrului.Metoda de calcul se aplica in cazul cind din unele sau alte cauze nu este posibila efectuarea luxmetriei.Calculul iluminarii cu lampile incandescente se efectuiaza conform coeficientului e shi metode wat.Calculul conform coeficientului e: Se iau numarul lampilor din incapere si puterea lor in wati.Produsul acestei marimi se imparte la suprafata incaperii si se determina puterea specifica a lampilor,W\m2.Pentru aflarea iluminarii se-multeste puterea specifica a lampilor la coeficientul e ,care arata citi luxsi dau puterea egala cu 1W\m2. Calculul dupa metoda wat: Aceasta metoda permite a calcula intensitatea iluminarii artificiale creata de lampi de diferita putere,conventional luinduse lumina ce o dau 10W la 1 m2. Pentru determinarea iluminarii se aplica formula: X=ab\10 Unde: X iluminarea ,lx; a iluminarea la puterea specifica de 10W\m2; b puterea specifica a lampilor din incapere; Lampile e necesar sa fie amplasate uniform,simetric,suspendate la aceeasi inaltime.In fiecare corp de iluminat vor fi instalate lampi de o putere identica.Nerespectarea acestor conditii reduc exactitatea calculului. 47.Apa ca factor al sanatatii. _Apa este un constituent esential al materiei vii,avind rol deosebit in desfasurarea tuturor proceselor vitale.Datorita proprietatilor sale,apa reprezinta mediul de producere a diferitor procese fiziologice.Participarea apei este indispensabila in procesele de absorbtie,difuzie si excretie,in osmoza in mentinerea echilibrului acido-bazic,in termoreglare,in metabolismul intermediar etc.Fara apa toate reactiile biologice ar deveni imposibile.Aceasta afirmatie este intarita de faptul ca la omul adult apa reprezinta 60% din intreaga sa greutate corporala.Cu cit organismul este mai tinar,cu atit cantitatea de apa continuta de el este mai mare.De exemplu embrionul de 3 zile contine 97%,fatul de 3 luni 91%,sugarul 70-75%,adultul 60-65%,virstinicii 50-55%.

Deasemenea,diferitele organe si tesuturi contin cantitati diferite de apa: Cea mai mica cantitate este continuta in tesutul adipos si osos,iar cea mai mare cantitate in lichidele biologice. 48.Importanta fiziologica si igienica a apei.Norme de consum,factoriii ce le determina. _Apa este unul din cei mai importantifactori ai mediului ambiant,de care depinde viata omului,animalelor si plantelor.Apa participa la structurile tisulare ale organismului uman,e necesara pentru functiile fiziologice,normale.Cantitatea de apa din organism constitue circa 65% din masa corpului.Organismul uman suporta greu dishidratarea.In caz de pierderea a 1-1,5 l de apa el simte nevoia de a o recupera,ceea ce se manifesta prin senzatia de sete- semnal al excitarii centrului de reglare a bilantului hidric din organism.Deshidratarea organismului in limitele a 10% din masa corporala deregleaza simtitor metabolismul,in limitele 15-20 %,la temperatura aerului mai mare de 30 grade,poate cauza moartea,iar deshidratarea organismului la 25% se considera mortala chiar si la temperaturi mai joase.Necesitatea diurna a organismului in apa este satisfacuta bind apa,ceai,utilizind mincare ce contine mult lichid,produse alimentare precum si pe contul apei care se formeaza de pe urma reactiilor de oxidare a substantilor nutritive. 49 Compoziia micro i macroelementar a apei, influena ei asupra sntii Aplele conin, de obicei, anumite cantiti de substane organice i neorganice.Cel mai frecvent in apa se gasesc saruri de Cl, SO4,Na, K, Mg, H, F, Al, St, dar mai poate contie substante organice si anorganice de provenienta terestra. Compozitia chimica a apei pe care o folosim influenteaza starea organismului. Apa puternic mineralizata folosita indelungat poate cauza afectiuni a tubului digestive, scaderea poftei de mincare, dereglari intestinale, acutizarea afectiunilor cronica ale tubului digestive, de asemenea poate provoca deshidratarea organismului, dereglarea echilibrului hidrosalin, cresterea cantitatii de azot si de proteine in plsma sangvina, ceea ce cauzeaza insuficienta cardiaca. Cantitatea marita de sulfuri in apa cauzeaza dereglari a metabolismului hidrosalin, provoaca diaree de diferite grade.Duritatea apei deasemene influenteaza organismul uman. Folosirea indelungata a apei dure provoaca aparitia reno- sau colelitiazelor, sporeste aparitia afectiunilor tubului digestiv, ale sistemului cardiovascular. O importanta pt organism au microelementele care asigura multe procese fiziologice si metabolice. Microelementele intra n componena substanelor active cum ar fi: fermenii(Zn, Cu, Mn, Mo), vitaminele(Co), hormonii(I,Co), fermenii respiratori(Fe, Cu). Unele microelemente contribuie la creterea i nmeulirea organismelor vii influeneaz hemapoeza (Fe, Cu, Co), respiraia tisular, metabolismul intracelular.Organismul uman obtine microelementele necesare din mediul ambiant, de aceea prezenta lor in organism depinde direct de continutul lor in apa, produse alimentare, insa unele microelemente(flor si stronciu) omul le primeste numai din apa. Carenta sau excesul de microelemente in apa provoaca tulburari ale anumitor functii a organ. De exemplu daca apa contine cantitati mari de fluor ea poate provoca fluoroza endemica, insa daca apa contine cantitati reduse de fluor pot provoca carie dentara. Carenta de iod provoaca gusa endemica. 50.Exigente igienice catre calitatea apei potabile.Grupurile de indici ai calitatii apei potabile. _Apa este folosita de populatie cu scop de menaj si de baut trebuie sa corespunda anumitor conditii igienice si anume: 1.Apa trebuie sa aiba calitati organoleptice satisfacatoare,adica sa aiba temp[eratura de 7-15%,sa fie limpede,fara culoare,sa nu aiba gust sau miros. 2.Sa aiba componenta chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic.Compushii toxici nu vor depasi concetratiile adimisibile,adica nu vor prezenta pericol pentru sanatate si nici nu se va limita folosirea apei cu scop uzual. 3.Apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alte vietati care perecliteaza sanatatea.\ Calitatea apei depinde in mare masura de sursa de apa,de starea ei sanitara.Corespunderea calitatii apei din sursa exigentilor inaintate se determian pe baza: Inspectiei sanitaro-topografice a sursei de apa si rezultatelor analizei de laborator a apei. Standartul de stat delimiteaza indicii curateniei apei in 3 grupuri:

1.Indici organoleptici ai apei:a)mirosul la temperatura de 20 grade nu trebuie sa depaseasca 2 grade.b)gustul la temperatura de 20 grade-nu mai mult de 2 grade.c)culoarea nu mai amre de 20 grade.d)apa nu trebuie sa contina flora acvatica vizibila sau substantei insolubile. 2.Indicii substantelor nocive din apa sint prevazuti pentru:a)substantele care pot fiprezente in apele naturale,acestea fiind:fluorurile-nu mai mult de 1,5 mg\l,azotul nitratilor-nu mai mare de 10 mg\l. 3.Indicii de securitate epidemiologica a apei:a)indicile-coli nu mai mare de 3.b)indicele bacterian nu mai mare de 100 in 1 ml de apa. 51Compusii chimici-indicatori de poluare a apei cu substante organice ca indicator de poluare a apei serveste azotul de amoniac, azotul de nitriti, azotul de nitrati.Azotul de amoniac se determina calitativ si cantitativ . Determinarea calitativa este cea mai simpla si rapida proba. In eprubeta se toarna 10 ml apa pt analiza ,se adauga 0.2-0.3 ml solutie de sare Seignette 50% si 0.2 ml reactiv Nessler. Aparitia peste 5-10 min a culorii galbene demonstreaza prezenta in apa a azotului de amoniac. Azotul de nitriti metoda se bazeaza pe formare compusilor de azot viu colorati la interactiunea nitritilor cu reactivul Griess. In functie de concentratia nitritilor reactivul da o culoare de la roz la rosu aprins. La incalzirea apei procesul decurge mai repede. Metoda griess este foarte sensibila si permite determinarea azotului de nitriti cu o exactitate pina la 0.001 mg/l. Azotul de nitrati intro eprubeta se toarna 2 ml de apa de cercetat ,in ea se adauga citeva cristale de difenilamina sau brucina si se toarna atent pe perete citeva picatiri de acid sulfuric concentrat. La prezenta saruilor de acid azotic, la hotarul dintre lichide apare un inel colorat: reactia cu difenilamina inel siniliu, la reactia cu brucina- inel roz intens ce trece repede in galben. 52.Bolile contagioase transmise prin apa. Grupurile lor. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infectioase. Desi apa are o importanta colosala in viata cotidiana, in anumite conditii se manifesta si influenta nefavorabila. Apa poate fi un factor de transmitere a bolilor contagioase. Ea se considera un vector a unor boli ca: holera, tifosul abdominal, febra paratifoida, dizenteria. Prin apa se pot transmite unele viroze: hepatita epidemica A , poliomielita, adenovirusii, enterovirusii. Deasemenea este un mediu favorabil de transmitere a unor zoonoze: leptospiroza icterica, leptospiroza anicterica, tularemia. Aceste boli apar la persoanele care consuma ap din sursele contaminate de rozatoarele sau cadavrele lor in perioada epizootiilor. Prin apa se pot transmite protozoarele contagioase: dizenteria amebiana, helmintiazele; ele pot fi difuzate in doua grupuri: 1 biohelmintiazele-in ciclul de dezvoltare al carora participa purtatorii intermediari, contaminarea cu biohelmintiaze are loc la consumarea carnii sau pestelui in care se contin larvele acestor paraziti; 2 geohelmintiazele- dezvoltarea intermediara a carora se produce in mediul ambiant inclusiv si in apa(ascaridele, tricocefalii, oxiurii), geohelmintii patrund in organism prin apa ce contine oua sau larve, mai frecvent consuma apa din bazinele contaminate spalint fructe sau legume cu aceasta apa, sau in timpul scaldatului in bazinele cu apa murdara.

53.Caracterele principale si sceundare a epidemiilor hidrice . Principalele caractere ale epidemiilor hidrice sint: -carcterul exploziv sau cuprinderea unui nr de persoane intrun timp relativ scurt; - afectarea persoanelor receptive, care consuma apa contaminta, indiferent de sex, de virsta, de profesieetc. -suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa -aparitia epidemiei in orice anotimp -incetarea epidemiei, ca urmare a masurilor urmate, tot atit de brusc cum a inceput. - aparitia inainte de izbucnirea epidemiei a unui nr mare de boli digestive sub forma de enterite, gastroenterite sau diaree uneori grave. -existenta unor defectiuni aproape totdeauna prezente ale sistemului de alimentare cu apa, defectiuni care prin ele insele explica posibilitatea poluarii apei si in consecinta a izbucnirii epidemiei

-lipsa de cele mai multe ori a germenilor patogeni din apa in momentul declansarii epidemiei . 54.Caracteristicele formelor endemice si sporadice a patologiilor hidrice infectioase. Endemiile hidrice se intilnesc cel mai frecvent in zonele in care nivelul de igiena este scazut, de cele mai multe ori acolo, unde populatia consuma apa de suprafata direct din riuri sau lacuri, fara o prealabila tratare.O alta forma de manifestare a bolilor hidrice infectioase este forma sporadica sau de cazuri izolate care se intilnesc mai ales in anumite boli mai putin caracteristice transmiterii prin apa, dar uneori poate aparea si in cazul bolilor in care apa este recunoscuta ca o cale de transmitere a inbolnavirilor. 55.Metodele de ameliorare a calitatii apei potabile. Cele mai raspindite medode de ameliorare a calitatii apei la apeducte sint limpezireainlaturarea impuritatilor solide din apa, decolorarea- inlaturarea coloratiilor excesive , dezinfectarea- nim,icirea agentilor patogeni si virusilor din apa.Limpezirea si decolorarea partiala a apei poate fi obtinuta printrun decantaj indelungat. Aceasta se datoreste faptului, ca in apa statatoare sau cu scurgerea lenta substantele solide mai grele decit apa se sedimenteaza la fund.Astfel, se limpezeste apa in bazinele de suprafata si lacurile de acumulare. Dar limpezirea naturala se efectuiaza foarte incet, decolorarea nu este eficienta. De aceea actualmente limpezirea si decolorarea ei se obtine prin adaugarea in apa a substantelor chimice coagulantilor, care accelereaza sedimentarea substantelor in suspensie. Ultimul stadiu al procesului de decolorare si de limpezire a apei este filtrarea ei printrun strat de material granular-nisip sau antracit. Dezinfectarea apei se foloseste deseori pt apele friatice sau cele de suprafata. Dezinfectia reprezinta ultima etapa, cea mai inportanta in tehnologia epurarii ape de conducata. Dezinfectarea apei se efectuiaza prin metode fizice si chimice. Principiul de dezinfectare chimica se bazeaza pe folosirea substantelor cu actiune bactericida: clor,compusi care contin clor activ, ozon, saruri de argint,etc Metode fizice de dezinfectare sint fierberea, tratarea cu raze ultaviolete, unde ultrascurte, raze gama s.a.Actualmente cele mai raspindite metode de dezinfectare a apei de apeduct sint clorinarea si ozonizarea, tratarea apei cu raxe ultravilolete, iar in conditiile de aprovizionare cu apa din sursele locale-fierberea. 56.Tipurile de tratare a apei . Aplicarea lor in statiile de tratare. Dupa tratarea apa bruta este adusa la conditiile de potabilitate. Metodele principale de tratere a apei sint: 1) Epurarea indepartarea suspensiilor 2) Dezinfectia reducerea germenilor; 3) de imbunatatire a proprietatilor organoleptice demineralizarea, ilaturarea unor surplusuri de substante chimice, fluorizarea apei. Prin excluderea suspensiilor se amelioreaza proprietatile fizice si organoleptice ale apei. O data cu suspensiile din apa se indeparteaza si o buna parte de microorganisme,favorizind dezinfectia ei. Suspensiile se inlatura din apa prin mai multe metode: mecanice prin decantare; fizice prin filtrare, chimice prin coagulare. Dezinfectia apei se face cu scopul de a o elibera de germeni patogeni, astfel asigurinduise potabilitatea si calitatea ei. Metoda de dezinfectare trebuie sa corespunda urmatoarele conditii:1 sa fie eficienta, sai confere apei calitati de potabilitate; 2sa nu altereze proprietatile apei, in primul rind cele organoleptice; 3in apa sa nu ramina substante ce ar putea dauna sanatatii consumatorilor; 4sa fie efectuata usor si sa nu fie nociva pt oamenii ce efectuiaza dezinfectia; 5sa fie cit mai economa. Dezinfectarea apei se efectuiaza prin metode fizice si chimice. Dezinfectarea chimica se bazeaza pe folosirea substantelor cu actiune bactericida: clor, ozon, saruri de acid. Metodele fizice de dezinfectzre sint: fierberea, tratarea cu raze ultraviolete, unde ultrascurte, raze gama. Limpezirea primara si decolorarea partiala a apei se poate obtine printrun decantaj indelungat. Decantarea se efectuiaza in decantoare speciale(orizontale si verticale) in decantoare apa se misca foarte lent si particulele solide in suspenzie se sedimenteaza la fund. 57. Caracteristica igienica a metodelor de limpezire si decolorare a apei. Limpezirea primara si decolorarea partiala a apei se poate obtine printrun decantaj indelungat. Decantarea se efectuiaza in decantoare speciale(orizontale si verticale) in decantoare apa se misca foarte lent si particulele solide in suspenzie se sedimenteaza la fund. Aceste procese dureaza cca 2-3 ore, in functie de constructia decantoarelor, insa in apa ramin particule minuscule in suspenzie si microorganisme, de aceea decantarea apei nu poate fi o metoda perfecta de conditionare. Limpezirea si decolorarea apei se faciliteaza prin adaugarea substantelor chimice- coagulantilor, care faciliteaza

sedimentarea substantelor in suspensie. Ultimul stadiu al procesului de decolorare si de limpezire a apei eate filtrarea ei printrun strat granular- nisip sau antracit. 58.Aprecierea igienica a metodelor de dezinfectie a apei. Dezinfectia apei se face cu scopul de a o elibera de germeni patogeni, astfel asigurinduise potabilitatea si calitatea ei. Metoda de dezinfectare trebuie sa corespunda urmatoarele conditii:1 sa fie eficienta, sai confere apei calitati de potabilitate; 2sa nu altereze proprietatile apei, in primul rind cele organoleptice; 3in apa sa nu ramina substante ce ar putea dauna sanatatii consumatorilor; 4sa fie efectuata usor si sa nu fie nociva pt oamenii ce efectuiaza dezinfectia; 5sa fie cit mai economa. Dezinfectarea apei se efectuiaza prin metode fizice si chimice. Dezinfectarea chimica se bazeaza pe folosirea substantelor cu actiune bactericida: clor, ozon, saruri de acid. Metodele fizice de dezinfectzre sint: fierberea, tratarea cu raze ultraviolete, unde ultrascurte, raze gama. Cea mai raspindita metoda de dezinfectare a apei de apeduct este clorinarea. Mecanismul actiunii clorului consta in urmatoarele: clorul reactioneaza cu apa formind acid hipocloros instabil. Aceasta, in functie de ph-ul apei se descompune in oxigen atomic sau hipoclorit-ion. Clorul inhiba capacitatea de inmultire a bacteriilor. Actiunea dezinfectanta a clorului depinde de urmatorii factori: de particularitatile germenilor, de activitatea preparatelor de clor utilizate, de mediul in care se desfasoara procesul. Dezinfectia prin clorinare depinde de particularitatile biologice ale microorganismelor, unele manifesta o rezistenta la actiunea clorului. Bacteriile gram pozitive sint mai sensibile decit cele gram negative. Cu cit gradul de contaminare e mai mare cu atit este nevoie de mai mult clor pt dezinfectie. Eficacitatea dezinfectiei depinde si de activitatea preparatelor de clor, astfel clorul gazos e mai activ decit clorura de var. Daca apa contine fenol sau alte substante mirositoare dezinfectia apei se face prin cloramonizare. In urma reactiei cu amoniaculse formeaza cloraminele care au un efect puternic bactericid. O alta metoda chimica de dezinfectie este ozonizarea. Dezinfectia apei prin ozonare se considera mai eficienta decit clorinarea. La metodele chimice de dezinfectie se mai refera si tratarea apei cu sarurile metalelor grele: arseniu, cupru, aur. Ionii metalici patrund in acizii nucleici astfel distrugin bacteriile. Pt dezinfectia apei mai este folosita apa oxigenata care disociaza in oxigen atomar si are actiune oxidanta. De cele mai multe ori se aplica dezinfectia apei cu radiatii ultraviolete 59 Metodele speciale de tratare a apei in scoperi potabile, in ce cazuri aceste metode se aplica. Tratarile apei se efectuiaza in scopul inbunatatirii a proprietatilor organoleptice si de corectie a compozitiei chimice a apei. Se cunosc astfel de metode -dezodorarea:inlaturarea mirosurilor nespecifece a apei. Aceste mirosuri pot aparea din cauza dezvoltarii in ea a anumitor specii de microorganisme, micele, alge.La descompunerea lor apa poate capata miros neplacut. Dezodorarea se obtine prin ozonizarea, clorinarea, prin trecerea apei prin carbune absorbant, la trecerea apei prin filtre de absorbtie. -demineralizarea apei: consta in inlaturarea totala sau partiala a cationilor de calciu si magneziu. Se obtine prin fierbere sau trecind apa prin catrani ionici. In unele cazuri e necesara distilarea apei. Distilarea se face in distilatoare de diferite tipuri, prin metode elctrochimice sau prin congelare. -deferizarea: inlaturarea surplusului sarurilor de fier. Se obtine prin aeratia apei cu decantarea ei ulterioara, prin coagularea, tratarea cu apa de var, trecerea apei prin catrani ionici. Deferizarea se mai opbtine in timpul filtrarii apei, sarurile peroxidului de fier retininduse pe suprafata particulelor de nisip. -defluorizarea: se face in aczurile cind apa contine cantitati mari de fluor. Aceasta se realizeaza prin absorbtia fluorului de catre hidroxidul de amoniu in timpul coagularii. In cazul cind apa contine elemente radioactive se aplica dezactiverea. Aceste metode se aplica in cazurile cind nu se obtine epurarea suficienta a apei, c]nd apa potabila are un miros neplacut sau o culoare suspecta. 60 Caracteristica igienaca a apelor subterane ca surse de aprovizionare cu apa. Cerinte igienice catre sistemul local de aprovizionare cu apa. Apele subterane se formeaza prin infiltrarea apelor atmosferice si a celor din bazinele deschise prin sol si acumularea lor ulterioara in straturi acvatice.In functie de adincimea stratului de acumulare, apele subterane pot fi ape de sol, ape freatice si ape interstratulare. Apele de sol se afla la o adincime de cel mult 7m si nu au strat impermiabil. Cele mai multe

ape de sol se acumuleaza primavara, vara ele se evapora partial, iarna ingheata.Aceste ape sint supuse poluarii maxime, din aceasta cauza folosirea lor in calitate de apa potabila prezinta pericol pentru sanatate. Calitatea apelor de sol influenteza apele situate mai adinc. Apele freatice se formeaza in straturile mai adinci a solului si se acumuleaza in primul strat impermiabil.Apele freatice nu au presiune si in fintinile sapate ape se acumuleaza la nivelul pinzei de apa. Deoarece apele freatice se formeaza de pe contul filtrarii apelor atmosferice. Filtrindu-se printr-un strat mai gros de sol, apele freatice se limpezesc, devin transparente, se elibereaza de microorganisme. In unele localitati cu anumite particularitati geologice apele freatice ies la suprafata solului sub foma de izvoare. Calitatea apei din izvoare depinde de adincimea pinzei de apa, de caracterul solului prin care se filtreaza apa. Din punct de vedere igieneic apele de izvor se considera drept cele mai bune pentru aprovizionarea populatiei. Apele interstratulare sint masive de apa subterana, acumulate intre doua roci impermiabile, care se deplaseaza sub influenta unei presiuni inalte. Ele se afla de obicei la adincimi mari, de aceea au o compozitie chimica si proprietati fizice constante. Devierile calitatii apelor interstratulare indica poluarea lor, fapt ce se intimpla foarte rar. De obicei apele interstratulare pot fi poluate in caz de deteriorare a rocilor impermiabile. 61. Caracteristica igienica a apelor de suprafata ca surse de aprovizionare cu apa. Autoepurarea apei. Bazinele deschise se caracterizeaza prin suprafete acvatice mari, care sunt supuse actiunii directe a rediatiei solare si atmosferei, care, la rindul lor, favorizeaza dezvoltarea florei si faunei acvatice, autoepurarea apei. In acelasi timp, bazinele deschise pot fi poluate mai des cu substante chimice, contaminate cu germeni patogeni, mai ales bazinele situate in apropiererea oraselor mari sau a intreprinderilor industriale. Pentru aprovizionarea localitatilor, de obicei, se foloseste apa riurilor, acestea avind un debit enorm. Apele din riuri contin cantitati considerabile de substante suspendete de bacterii etc. Lacurile, iazurile au un debit mai redus, de aceea apa lor poate fi folosita pentru aprovizionarea unor colectivitati nu prea mari. Apele din aceste surse sunt mai putin indicate pentru aprovizionare, deoarece, fiind statatoare, apa lor infloreste, procesele de autoepurare decurg mai lent si , deci, ele pot prezenta un anumit pericol epidemic. Bazinele artificiale (barajele) se creeaza prin bariera riurilor si au destinatii mai ample. Calitatea apei din aceste bazine depinde de componenta solurilor inundate de apele freatice, atmosferice si superficiale, adica de calitatea apelor componente. Calitatea apei din bazinele artificiale depinde in mare masura de faptul cum au fost pregatite terenurile pentru inundare, deoarece in astfel de bazine apa, fiind statatoare, vara poate inflori, iar produsele de dezintegrare a substantelor organice- amoniacul , iodul, fenolul- inrautatesc organoleptica apei. La evaluarea bazinelor deschise ca sursa de apa se acorda atentie la flora si fauna lor, acestea influentind in mare masura calitatea apei. Flora si fauna acvatica sunt foarte sensibile la modificarile mediului acvatic. La aprecierea apei din bazinele deschise o mare importanta o au si rezultatele examenului helmintologic. Desi apele de suprafata sunt supuse permanent pericolului poluarii, ele concomitent se autoepureaza. Procesele de autoepurare decurg prin mai multe cai : diluarea impuritatilor cu apa, sedimentarea lor, actiunea radiatiei solare si a temperaturilor; prin metode biologice- interactiunea organismelor vii din apa si a celor din reziduurile lichide; prin metode chimice- mineralizare sau transformari chimice. Sub actiunea antagonista a organismelor acvatice, a bacteriofagilor, antibioticelor cu microorganismele patogene apa se curata. Procesele de epurare decurg mai intens in apele curgatoare. In apele statatoare aceste procese se produc mai lent, deoarece epurarea prin diluare e redusa, deci impuritatile se sedimenteaza, formind un strat de namol. Namolul acumulat altereaza calitatea apei.

62. Caracteristica igienica a sistemului centralizat de aprovizionare cu apa. Zonele de protectie sanitara a surselor de aprovizionare cu apa. Aprovizionarea cu apa a localitatilor se poate realiza pe 2 cai: 1. Centralizata, adica apa e distribuita prin conductele de apa;

2. Decentralizata, cind consumatorii transporta apa de la sursa cu mijloace proprii. Aprovizionarea centralizata se realizeaza prin sistemul de apeduct, in acast scop folosindu-se apele interstratulare sau bazinele deschise.

Apele subterane pot fi folosite pentru aprovizionarea unor localitati nu prea mari,deoarece debitul acestor surse este relativ mic.Apa din sursele subterane este curata,nu contine germeni patogeni ,de aceea ea nu trebuie tratata.In apropierea sursei se instaleaza utilajele de captare,care constau din pompa de extragere a apei din sursa,rezervoare si pompa de distributie a apei in reteaua de apeduct.Pe parcursul apeductului pot fi instalate rezervoare suplimentare. Fintinile forate se construiesc,folosindu-se tevi ce ajung pina la stratul acvifer.In aceste fintini apa se ridica pina la nivelul de captare,acest nivel avind filtru.Fintinile forate sunt bine protejate de eventualele poluari din afara,apa din ele se scoate cu ajutorul pompelor.Deoarece fintinile forate au debit nu chiar mic,apa din ele se pompeaza in rezervoare subterane.Acestea trebuie sa corepunda celor mai stricte exigente igienice si antiepidemice.Fintinile forate cu rezervoare pot fi folosite la aprovizionarea cu apa a cladirilor aparte:a spetalelor,farmaciilor,scolilor,localurilor publice. Aprovizionarea centralizata din bazine deschise se realizeaza printr-o retea,care transporta apa sub presiune direct la consumator.Sistemul centralizat din bazinele deschise consta din citeva sectoare:de captare,de tratare,de inmaganizare si de distributie a apei. Sectorul de captare il formeaza instalatiile necesare pentru transmisia apei din sursa la statia de tratare.Din bazinele deschise apa poate fi captata pri devierea cursului unui riu din canale de aductiune,care transporta apa direct la statiile de tratare sua prin aspirarea masei de apa din bazin cu pompele.Dupa captare,din bazinele deschise este supusa tratarii,adica purificarii.Aceasta procedura are scopul de imbunatati proprietatile organoleptice alei apei prin eliberarea ei de substante in suspensie,coloidale,de a o dezinfecta,iar uneori a-I redresa compozitia chimica(dezodorarea,fluorizarea,dedurizarea). 63. Aprovizionarea cu apa a farmaciilor ca factor necesar pentru functionabilitatea acestor institutii. Farmaciile orasenesti sunt alimentate cu apa de la apeductul orasenesc.Pentru farmaciile satesti se construiesc apeducte din surse locale, apa acestora trebuie sa corespunda normativelor calitatii si sa asigure toate incaperile de producere,auxiliare si de uz social.Acestea incaperi trebuie sa fie asigurate si cu apa calda.

64 Exigente igienice fata de obtinerea apei destilate si apirogene in farmacii. In farmacii apa distilata apirogena se obtine cu ajutorul distilatoarelor speciale,aceasta avind dispozitive ce retin toate picaturile de apa nedistilata.Din aceste distilatoare apa se acumuleaza in rezervoare speciale care ii mentin temperature mai mare de 80 grade.In astfel de rezervoare microorganismele nu se dezvolta.Apa mai poate fi eliberata de compusi pirogeni, fiind trecuta prin substante absorbante- carbine actinat,schimbatori de ioni,celuloza sau prin membrane ultrafiltrate de acetate.Exista aparate speciale pentru obtinerea apei distillate apirogene- AA-1.in sala de distilare sterilizare acolo unde se obtine apa distilata apirogena se va mentine un regim sanitar strict. Solutiile pentru injectii trebuie sa fie preparate in sala aseptica; inainte de lucru aici se facecuratenie si odezinfectie buna a aerului,a suprafetelor de lucru.In timpul prepararii solutiilor injectabile farmacistii vor purta halite si bonete sterile,vor respecta igiena individuala,iar inainte de a incepe lucru isi vor prelucra minile conform instructiunii. 67.Modificarile fiziologice in organism in timpul muncii. Fiziologia muncii studiaza reactiile adaptive ale organismului la diferite procese de munca in raport cu diversi factori specifici ai locului de munca Orice fel de activitate solicita modificari functionale in sistemele organismului, creeind posibilitatea de executare a lucrului.La munca fizica si intelectuala sporesc procesele de excitare in celulele nrvoase ale centrelor de coordonare, se modifica starea functional a analizorilor visual, auditiv.La aparatul digestive modificarile st in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de microclimate.In eforturile de mica sau medie intensitate functiile digestive st usor crescute sau nu se modifica.In muncile cu efort de intensitate mare sau in microclimat cald functiile digestive sunt scazute pina la inhibitia lor. La aparatul renal in eforturile de intensitate medie sau mica diureza creste, copozitia chimica ramine aceeasi.In conditiile de mare intensitate a efortului sau cu microclimate cald diureza scade si compozitia urinara ramine modificata Creste creatinina, acidul lactic, fosfatii.La sistemul endocrine, in muncile de intensitate mica sau medie creste sau scade sensibilitatea vizuala, audutiva, tactile.La un lucru

intelectual ,in organism pot sa nu survina modificari considerabile, insa, daca lucrul e insotit de eforturi neuropsihice, se inregistreaza accelerarea frecventei cardiace , variatii ale electrocardiogramei, cresterea tensiunii arteriale.La un lucru fizic greu e posibila reducerea continutului de hemoglobin si cresterea aciditatii pe contul acumularii in singe a CO2 , a acizilor lactic si piruvic, care determina micsorarea alcalinitatii de rezerva a singelui. 68.Oboseala, surmenajul-notiuni, cauzele, manifestarile, masurile de profilaxie. Oboseala este un fenomen fiziologic complex si tranzitoriu care apare ca o consecinta a efortului fizic si psihic depus in anumit interval de timp cu o anumita intensitate.Oboseala fiziologic si chimic se manifesta obiectiv, cu diminuarea functional a organismului, subiectiv prin senzatii caracteristice.Oboseala este o stare fiziologica reversibila.Dispare dupa un repaus normal cu disparitia concomitenta a simptomelor subiective si obiective, cu revenirea la normal a capacitatii de efort fizic si psihic. Semnele subiective sunt:-scaderea dorintei de a depune o munca fizica sau intelectuala, -snzatia de apatie ; -individul se simte greoi si lentsomnoros. Semnele obiective:-scaderea capacitatii de efort fizic si psihic; ---simptomele legate de aparatul cardiovascular; -dureri musculare; -diminuarea atentiei; -scaderea functiilor de coordonarea a miscarilor. Deosebim oboseala:generala, acuta, cronica.Oboseala generala este starea organismului care rezulta la sfirsitul depunerii unui effort fizic si psihic. Oboseala acuta-poate sa apara dupa un effort fizic sau psihic intens. Oboseala cronica, denumita si oboseala clinica.Nu este un fenomen fiziologic, nu dispare dupa un repaus normal.Denumirea justa ar fi surmenaj. Surmenajul- rezultatul oboselei zilnice , repetate in urma suprasolicitarii cornice a organismului sau din cauza repausului sufficient, zilnic, timp indelungat. Simptomele de baza:-o excitabilitate psihica crescuta; -schimbarea in comportament, in special fata de colegii de munca; -lipsa poftei demincare; tendinta de depresie; cefalee; ameteli; insomnia. Obiectiv se poate observa o labilitate functional cardiovasculara. Masuri de profilaxie: -eliminarea factorilor profesionali etiologici; -adaptarea treptata la noile locuri de munca; -ritm de munca adecvat, cu includerea pauzelor, atit in ceea ce priveste durata cit si plasarea lor in timpul muncii; -alimentatia rationala; -asigurarea conditiilor sociale optime; -transport de la locul de munca; cazarea. 69.Clasificarea si particularitatile prafului ca noxa profesionala. In procesul de munca omul este supus actiunii diferitilor factori din mediul de producer(fizici, chimici), care la ineficacitatea masurilor preventive exercita o actiune nefavorabila sau daunatoare capacitatii de munca si sanatatii.Astfel de factori sunt numiti noxe profesionale. Praful este o stare fizica a substantelor in forma de particule mici, solide.Suspensia lor in aer reprezinta un aerosol.Drept surse de praf pot fi procesele de producere, la care se efectueaza maruntirea , macinarea, cintarirea si cernerea materialelor, impachetarea si multe alte operatii. In functie de modul de formare se distinge praful(aerosolul) de dezintagrare si de condesare .Aerosolul de dezintegrare se obtine la maruntirea si transportarea materialelor solide.Aerosolul de condesare se formeaza de obicei, la racirea si condesarea vaporilor de metale si nemetale.Cu cit e mai mica dimensiunea particulelor de praf, cu atit mai indelungat se vor afla ele in aer; particulele cu dimensiuni mai mari se sedimenteaza cu mult mai rapid. Praful reprezinta una dintre principalele cause ale patologiilor profesionale pulmonare, mai ales a pneumoconicozelor., care st insotite de fibrozarea tesutului pulmonary.

70. (72) Afectiuni cauzate de praf. Masuri de profilaxie.

In timpul respiratiei praful patrunde in alveoli.Partial el se elimina cu aerul expirat,in timpul tusei,iar o alta parte care ramane cu timpul provoaca tulburari grave in organism.Din cauza actiunii iritante a particulelor de praf in alveoli se acumuleaza exudat,care in urma resorbtiei provoaca alveolita.Paralel apar si bronsitele,care loa randul lor provoaca peribronsiolite. Fagocitele cu particulele de praf inglobate se acumuleaza in cantitati mari in alveoli,in septurile interalveolare,nodule limfatice mici sip e reteaua vaselor limfatice.Aici are loc fibrotizarea care duce la dereglarea functiei plamanilor si inimii.Tesutul conjunctiv se sclerotizeaza,formeaza cicatrice,acestea comprimand vasele sangvine,formand atelactaze si emfizeme in diferite portiuni ale plamanilor,deregland functia respiratory.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara pneumoconioza. Masurile radical in profilaxia afectiunilor cauzate de praf sunt modificarile procedeelor tehnologice cu scopul de a exclude eventual actiune a prafului asupra organismului.Drept exemplu poate servi schimbarea tehnologiei de curatire a pieselor cu nisip cu cea de apa sub presiune de 35-100 atm. In combaterea prafului o importanta mare are ventilarea mecanica.Una din masurile de protective a muncitorilor este asigurarea lor cu masti respiratorii.Pentru profilaxia bolilor tegumentare,cauzate de praf,o mare importanta are respectarea igienii personale dusul zilnic,schimbarea hainelor de munca cat mai des. Pentru prevenirea si tratarea bolilor cauzate de praf ale cailor respiratorii superoiare se recomanda inhalatiile cvu solutii bazice.

71. Pneumoconiozele ca patologii profesionale,clasificarea lor. Praful reprezinta una dintre principalele cauze ale patologiilor profesionale pulmonare,mai ales al pnemoconiozelor.Sub aceasta denumire intelegem bolile cornice ale plamanilor,care apar ca rezultat al actiunii prafului si sunt insotite de fibrozarea tesutului pulmonary.Dintre pneumoconioze evidentiem urmatoarele forme: 1. Silicoza forma de fibroza pulmonara,cauzata de bioxid de siliciu nimerit in organism cu aerul inspirit; ca boala profesionala se intalneste mai frecvent si decurge mai agresiv. 2. Silicatozele (asbestoza,talcoza,caolinoza)

3. Metaloconiozele (berilioza,aluminioza,baritoza) boli ce survin la actiunea prafului metallic. Ele nu progreseaza dupa intreruperea contactului cu praful.O forma mai grea este berilioza,in urma careia se instaleaza granulomatoza pulmonara difuza(prezenta granulilor in plamani)cu fibroza interstitial.

4.

Carboconiozele (antracoza,grafitoza etc.) sunt cauzate de prafuri ce contin carbon(carbine,funingine,cox,grafit).La astfel de patologii de patologii se inregistreaza fibroza interstitiala si nodulara a plamanilor. Cea mai raspandita este antracoza. 5. Pneumoconiozele de praf mixt: -ce contin bioxid de siliciu liber(antracosilicoza,siderosilicoza) cantitati infime(pneumoconiozele -ce nu contin bioxid de siliciu liber sau in sudorilor,slefuitorilor)

Pneumoconiozele de praf mixt afecteaza mai ales muncitorii din industria de ceramica si de faianta. 6. Pneumoconioze de praf organic(bumbac,cerele,pluta).

Pentru toate formele de pneumoconioze este caracteristica bronsita catarala si spasmul bronsic.Scade ventilatia,sporesc hypoxia si hypoxemia,care,la randul lor,accelereaza dezvoltarea fibrozei.

73.Zgomotul ca noxa profesionala-sursele ,influenta asupra organismului, masuri de profilaxie. Zgomotul prezinta totalitatea sunetelor aperiodice de diferita intensitate si frecventa. Surse de zgomot: poate fi orice corp ce oscileaza si fiind emis din echilibru de o forta exterioara.Ca exemplu poate fi:folosirea instrumentului manual,la lovire,alunecare,scurgere a lichidului ,apar miscari ondulatorii.

Ca orice miscare ondulatorie,zgomotul se caracterizeaza prin amplitudine a oscilatiei lungime de unde si viteza.Odata cu sporirea amplitudinii creste presiunea acustica si intensitatea zgomotului. Analizorul auditiv are capacitatea de a inregistra un diapason mare de valori ale energiei undei sonore.In prezent zgomotul este unul din cel mai important si mai raspindit factor nociv a mediului ambiant.Zgomotul poate avea o actiune deosebita asupra analizorului auditiv,ce poate genera tulburari a unor organe si sisteme. Influenta Zgom.asupra organismului: La prelungirea actiunii zgomotului are loc suprasolicitarea celulelor analizorului auditiv si obosirea lui.Supraexcitarea zilnica a analizorului auditiv poate duce la instalarea treptata a surditatii profesionale.Cauza este afectarea aparatului de perceptie Sonora,unde au loc schimbari distructive(organul Corti). Zgomotul impulsiv(explozie,lovitura)are un effect de lezare mai accentuat decit cel stabil de aceeasi intensitate. Actiunea permanenta a zgomotului afecteaza sistemul nervos central.se manif simptome astenovegetative,slabirea memoriei ,apatie,indispozitie,hiperhidroza,insomnie.Deseori poate aparea tremor a pleoapelor si degetelor mainilor,slabirea reflexelor corneale si abdominale.Influenta zgomotului asupra sistemului cardiovascular determina cresterea tensiunii arteriale,tahicardie.Zgomotul micsoreaza capacitatea si calitatea lucrului intellectual. Masuri de profilaxie: Ele se desfasoara in citeva directii- schimbarea tehnologiei si reducerea zgomotului de la dispozitive,aplicarea masurilor de protectie individuala,izolarea surselor de zgomot de mediul inconjurator,realizarea masurilor medicale.

74:Vibratia ca noxa profesionala-influenta asupra organismului ,masuri de profilaxie. Vibratia ca noxa profesionala- sunt oscilatiile mecanice a corpurilor elastice.Parametrii de baza a vibratiei sunt frecventa si amplitudinea oscilatiilor. Sursele de vibratie in productie sunt diverse instrumente pneumatice,utilaje folosite la betonare,la cernutul pulberilor. Influenta asupra organismului: In practica fizioterapeutica vibratia e folosita in scopul ameliorarii circulatiei sanguine tisulare,tratarii unor maladii.Actiunea toxica a vibratiei se manifesta prin aparitia bolii de vibratie,la baza bolii stau tulburari neurotrofice si hemodinamice.ea se manifesta astfel:in vasele mici survin strai spastice care ulterios apa si in vasele mari,la muncitori apare senzatia de maini inghetate,dureri precardiace ,sete pronuntata,insomnie. Sub actiunea vibratiei locale apar schimbari in sistemele osteoarticular si muscular.Tulburarile sistemului cardiovascular se manifesta prin hipotonie,bradicardie. Actiunea vibratiei generale se intilneste la muncitorii fabricilor de beton,textile,la soferii transportului auto,si se observa la ei schimbari a sistemului nervos:vertijuri,acufene,insomnie,dureri in gambe.Deseori apar dereglari a vazului.La actiunea vibratiei generale pot aparea dereglari a tractului digestive si glandelor endocrine. Profilaxia actiunii nocive a vibratiei: Prevede masuri tehnice ,sanitaroigienice si curativorofilactice. - Masurile tehnice sunt orientate spre micsorarea vibratiei prin perfectionarea instrumentelor manuale,folosirea utilajului si a proceselor tehnologice. - Un rol important in sistemul de profilaxie este reglemantarea vibratiei in conditii de producere.Sunt stabilite nivelurile maximal-admisibile pentru diverse surse de vibratie. - O importanta in profilaxie este si regimul rational de munca si odihna(pause,formarea echipelor complexe). - Procedurile fizioterapeutice(bai si masaj la maini,tratare cu raze UV,gimnastica_) au un rol profilactic important.

75. Toxicele industriale definitie, clasificare. Toxicele industr.- reprezinta substantele ce se include in organism dim ,ediul de producere si exercita asupra organismului o actiune nociva. Actiunea asupra organismuluia compusilor chimici sau a toxicelor industriale ,are loc in mediul unde se efectueaza aactivitati profesionale pentru obtinerea si prelucrarea materiei prime,etc. In present se intrebuinteaza mii de compusi chimici dintre care numai in industria chimicofarmaceutica-citeva sute. Clasificare: In functie de structura chimica,substantele se clasifica in:organice,neorganice si elementorganice. In functie de starea de agregare substantele sunt: gaze ,vapori ,aerosoli. Dupa toxicitate,substantele toxice industriale se clasifica in 4 clase: extreme de toxice(I), toxice(II), moderat toxice(III) ,si putin toxice(IV). In urma acestei clasificari,pot fi elaborate masuri necesare de profilaxie a unor eventuale intoxicatii profesionale-( bolile ce apar la actiunea acestor substante toxice).

76.Caile de patrundere si de eliminare a toxicelor industriale din organism. E considerata cea mai grava cale de patrundere a substantelor toxice in organism cea respiratory. Suprafata alveolelor la o extindere medie este de 90-100 m2.Cantitatea de gaze ebsorbite e direct proportionala cu volumul respiartiei.Odata cu cresterea volumului de ventilatie si vitezei de circulatie a singelui sporesc considerabil si poate sa apara intoxicatia.La patrunderea prin caile respiratorii ,toxicele industriale ajung in singe,evitind ficatul si afectind organelle si sistemele organismului. Prin piele patrund usor nitro- si aminoprodusele,hidrocarburile aromatice,alcoolul metilic,eterii s.a. Penetrabilitatea subst.toxice prin piele depinde de consistenta si volatilitatea lor.Substantele lichide cu volatiliatatea sporita se evapora rapid de pe suprafata tegumentelor si prezentind un pericol mai mic. O alta cale de patrundere a substantelor toxice in organism este cea prin tractul digestive.Aceasta are loc de obicei din cauza nerespectarii masurilor de igiena personala,astfel la inghitirea vaporilor si pulberilor prin caile respiratorii ,la evitarea tehnicii de securitate.Suprafata de absorbtie a tractului digestiv e relativ minima. Substantele toxice sunt supuse actiunii mediului acid din stomac si detoxicarii in ficat. 77.Factorii ce determina toxicitatea substantelor chimice. Actiunea substantelor chimice in organism e determinata de concentratia lor in aerul incaperilor de producere.Substantele toxice pot avea actiune locala ( efectul biologic apare pina la patrunderea in singe) si generala(reabsorbita).La actiunea locala predomina leziunea tesutuluiin locul contactului cu substanta toxica.Se manifesta prin iritarea pielii,inflamatie,arsuri.

78.Repartitia si transformarea toxicelor in organism. Repartitia substantelor toxice in organism si penetrarea lor in cellule depinde de proprietatile fizice si de solubilitatea lor in lipide.substantele solubile in lipide se acumuleaza in organelle si tesuturile bogate in grasimi.Vascularizarea organelor si tesuturilor are o mare importanta.Creierul ce contine multe lipide se e intens vascularizat absoarbe eterul etilic foarte rapid,pe cind alte organe si tesuturi ce contin multe lipide dar sunt putin vascularizate il absorb mai lent.Organele si tesuturile intens vascularizate se elimina mai rapid de substantele toxice. Toxicele electroliti au o capacitate mai redusa de patrundere in cellule ,si depinde de incarcatura membranei si de structura substantei date.Electrolitii dispar repede din

singe si se acumuleaza in diverse organe.Deci,plumbul ,strontiul si alte metale grele se depoziteaza in oase,manganul in ficat,mercurul in rinchi si intestinal gros.Eliminarea substantelor toxice din deposit in singe are loc in timpul imbolnavirilor ,hipotermiei,alcoolizarii,etc. Substantele toxice detin unele transformari: reactii de oxidoreducere,descompunere hidrolitica,etc.In urma modificarilor structurii chimice a toxicelor in organism se formeaza in rezultat substante mai putin toxice.Uneori se pot forma substante mai toxice.De ex.,la oxidarea alcoolului metilic se formeaza formalaldehida- o substanta foarte toxica.In dependenta de proprietatile fizico-chimice si de metabolism,substanta toxica din organism se elimina prin organelle respiratorii,digestive,de excretie,tegumente.Deci metalele grele se elimina prin tractul digestive si rinichi.Plumbul ,mercurul,alcoolul se elimina cu laptele mamar.

79.Actiunea generala si locala a toxicelor in organism,masuri de profilaxie.

Actiunea toxica a substantelor chimice apare la interactiunea lor cu organismul si depinde de sensibilitate individuala,sex,virsta.Toxicitatea e determinate de structura chimica si proprietatile fizice a substantei toxice,de cantitatea in organism si de durata actiunii lor. Actiunea toxica e influentata de factorii mediului: umiditate,presiune ,temperature,etc. S-a stability ca organismul femenin e mai sensibil la actiunea unor compusi toxici,ca de ex.enzenul. Insa compusii borului poseda a actiune toxica asupra gonadelor masculine.Organismul copiilor este de 2- 5 ori mai sensibil decit celor adulti. Si sensibilitatea individuala a organismului are o importanta ,si anume e determinate de proprietatile proceselor biochimice si de capacitatea functionala a organelor si sistemelor. Efectul toxic a diferitor doze si concentratii de substante chimice se poate manifesta sub forma de modificari functionale si patologice in organism.Rfectul biologic a actiunii substantelor chimice poate fi exprimat in doze letale medii,concentratii. Profilaxia actiunii toxicelor: Una din cele mai eficiente masuri de profilaxie este inlaturarea substantei toxice sau inlocuirea substantelor toxice cu altele inoffensive.De ex.inlocuirea vopselelor de plumb cu cele de zinc si titan,au contribuit la asanarea conditiiolor de munca.O importanta o are standartizarea igienica a materie prime ,a indicatiilor tehnologice,si reglementind astfel continutul compusilor extreme de toxici.O alta masura de profilaxie consta in perfectionarea tehnologiilor si utilajelor.

80.Intoxicatiile acute si cronice.

Intoxicatiile acute survin la patrunderea in organism a unor cantitati majore de substante chimice.Se observa anume la concentratia ei sporita in aer,la contaminarea pronuntata a tegumentelor,inhalarea din neatentie.In cazuri de genul dat se produce o actiune de scurta durata a substantei toxice ( 7-8 ore) si se inregistreaza o perioada latenta scurta.Primele simptome a intoxicatiei sunt nespecifice :slabiciune,cefalee,vertij,greata,voma.,apoi apar simpome mai specifice ca edem pulmonary,afectarea vazului paralizii a centrelor nervoase,etc. Intoxicatiile cronice apar la actiunea de lunga durata a unor concentratii mici de substante toxice si se caracterizeaza prin avansarea treptata a tulburarilor functionale si organice determinate de acumularea substantei toxice in organism.

81.Influenta solventilor organici asupra organismului Solventii organici sunt utilizati la sinteza preparatelor medicamentoase,la extragerea si dizolvarea diverselor

produse chimice.Substantele organice folosite in industria medicamentoasa dupa structura sunt de diferite clase: alcooli,eteri,hidrocarburi clorate,compusi saturati si nesaturati a sirului aliphatic,etc.Toti acesti compusi dupa proprietatile fizico-chimice sunt solventi.Vaporii substantelor organice nimeresc in organism in conditiile de producere a preparatelor , prin organelle respiratorii,in cazul dat pot aparea intoxicatii ce in mare masura depinde de volatilitatea substantelor organice. Solventii organici volatili sunt: eterul etilic, benzina ,dicloretanul,cloroformul,acetone,etc.Saturatia organismului cu substante organice din grupurile de mai sus si rolul lor in organism depind de solubilitatea in lipide si apa. S-a constatat: cu cit e mai mare coeficientul de solubilitate a vaporilor de substanta organica volatile in apa,cu atit mai multa substanta de acest fel se retine in caile respiratorii superioare. Eliberarea organismului de substantele volatile are loc pe diverse cai.De ex.benzina se elimina din organism in forma initiala prin plamini.Substantele solubile in apa se elimina prin rinichi. Sub actiunea compusilor organici in citoplasma celulelor au loc schimbari fizicochimici si biochimice,si anume inhibitia activitati unor fermenti ai clinesterazei ,a enzimelor oxidante.Stupefiantele micsoreaza permeabilitatea membranelor celulare pentru ionii de natriu,fapt ce inhiba procesul aparitiei perioadei de excitare in membrane postsinaptica a neuronului. Aminocompusii binucleari si hidrocarburile policiclice au actiune cancerigena.Alcoolii- metilic,etilic,butilic patrund in organism din mediul de producere prin plamini sub forma de vapori,alcoolii au actiune narcotizanta pronuntata.Vapori multor substante organice pot irita mucoasele ochilor si cailor respiratorii superioare. Solventii organici sunt folositi pe larg la sinteza preparatelor medicamentoase,la extragerea si dizolvarea diferitelor produse chimice.In conditii de producere a preparatelor medicamentoase,vaporii subst org. Nimeresc in organism,in fond,prin organe respiratorii,mai putin prin tegumente.In astfel de cazuri,pericolul aparitiei intoxicatiei in mare masura depinde de volatilitatea subs.org.,deoarece in aerul de la locul de minca nimeresc mai rapid cele putin volatile.Subst.org.,patrund in celula cu atit mai repede si in cantitati mari ,cu cit este mai mare solubilitatea lor in grasimi,ori cu cit e mai mare coeficiantul ulei/apa cu atit e mai bine vascularizat acest organ.Sub actiunea compusilor org. In citoplasma celulelor au loc modificari fizico-chimice si biochimice,in special inhibitia activitatii unor fermenti ai colinesterazei,a enzimelor oxidante.Sunst.org.ce se refera la narcorice hidrofile ,in cantitati mici inhiba reflexele conditionate.La intoxicatii acute cu subst.org. pe prim plan survine astfel de simptome ca:ebrietate usoara,excitare,risneintemeiat,tulburari ale coordonarii miscarilor.Mai tirziu apare somnolenta ,inhibitie,cefalee,verijuri,greturi,convulsii,hipotonie arteriala Inunele cazuri de intoxicatie se atesta perderae cunostintei,iar la concentrarii mei merise atesta deces.Intoxicatiile cronice cu toate subst.org.natcotizante se instaleaza in decurs de ani de zile cu disfunctii hipotalamice, manifestate prin astenie,distonie neurocirculatoare sau disfunctii endocrine cu aparitia treptata a modificarilor functionale in diverse organeapoi in creier.subst.org.volatile dupa gradul de toxicitate pot fi:putin toxice (acetona,benzina) si extrem de toxice (benzen,alcool metilic)Vaporii multor subst.org pota irita mucoasa ochilor si cailor respiratorii .la contactul cu subst.org. se altereaza functia de bariera a epudermei si functia glanderlor sebacee,se schimba continutul lipidelor cutanate.In faza initiala se atesta uscaciune a pielii,descuamatie,rigiditate,pete eritemoase,fisuri pe degete si partii laterale a minelor.actiunea toxica a subst.org.volatile se manifesta si prin afectarea ornanelor parenchimatoase,mai des a ficatului.In patogenia intoxicatiilor rolul principal il are influianta directa a subst.chimice ori a produselor metabolismului aupra perenchimul ficatului sau rinichilor. 82.Influenta toxicelor neorganice(acizi,baze,halogeni,compusi ai azotului) La producerea preparatelor medicamentoase ,din acizi sunt utilizati : acizii sulfuric,azotic/fluorhidric,clorhidric.Acizii si solutiile lor nimerind pe piele,in functie de concentratii provoaca arsuri chimice de grade diferite- de la hiperemie(I) pina la ulcer si necroza a tesuturilor(III).La intrebuintarea mai des a solutiilor de acizi tegumentele se usuca,pielea palmelor se ingroasa ,apar fisuri,dermatite. Bazele( sodiul caustic si potasiul caustic) se utilizeaza in industria chimicofarmaceutica in forma solida ,in solutii de diferite concentratii.In concentratii mici aceste solutii au actiune dezinfectanta,iar in concentratii mari- cauterizanta.Uneori pot aparea arsuri ce se trateaza mai greu. Soda calcinata are actiune iritanata.La unele procese pulberile ei pot nimeri nu numai pe maini,ci sip e piept,provocind iritare si ulceratie.

Clorul este un gaz greu de culoare galbena verzuie ,cu miros intepator,are actiune iritanta si cauterizanta asupra mucoaselor cailor respiratorii.In intoxicatiile cu clor apare bronsita,pneumonie,edem pulmonar. Oxizii azotului prezinta un amestec de diferiti oxizi de azot cu componentul principalbioxidul de azot.Nitrogazele(Oxizii azotului) pot fie liberate la producerea preparatelor medicamentoase in momentul proceselor de nitrificare . Nitrogazele au actiune iritanta pronuntata aupra organelor respiratorii. Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor,cu miros specific de oua alterate.Are actiune inhibitory pronuntata asupra fermentilor de respiratie,ceea ce duce la hipoxie tisulara,excita mucoasele ochilor si a cailor respiratorii superioare. Amoniacul este un gaz cu miros specific.Este folosit la producerea streptocidei,sintomicinei,etc.Amoniacul irita mucoasele cailor respiratorii superioare si a ochilor.Concentratiile sporite duc la procese inflamatorii a cailor respiratorii superioare,traheei,bronhiilor. 83.Mijloacele de protectie individuala in industria farmaceutica. In industria farmaceutica unde muncitorii au contact cu noxele profesionale trebiue sa se utilizeze mijloace de protectie pentru tegumente,ochi, cai respiratorii impotriva zgomotului. Pt a evita patrunderea aerosolilor, gazelor, vaporilor toxici prin caile respiratorii ,muncitorii vor folosi masti-antigaz, respiratoare ,masti-antipulberi.In cazul cind se lucreaza cu subst.foarte toxice vor fi utilizate masti-respiratoare cu rezerve de oxigen.L mastile antigaz filtrarnte in calitate de absorbant se folosesc carbune activat,antidoti chimici si subst catalizatoare.In cazu cind se lucreaza cu subst.extrem de toxice caile respiratorii vor fi protejate de masti respiratoe cu filtru sau masti izolante, desi mastile antigaz si respiratorii sunt incomode,ele protejeaza bine caile respiratorii de subst.toxice.Unele munci in industrii necesita mijloace de protectie a ochilor,in acest scop se folosesc ochelari de protectie inchisi si deschisi,masti si casti ce protejeaza nu numai ochii dar si fata ,gitul si caile respiratorii.Pt protectia de zgomot se folosesc dispozitive speciale ce absorb zgomotulAcestea pot fi de tipul antifoane sau busoane,bucse pentru urechi.uneori este nevoie de protectiea intregului corp noxele profesionale.in asemenea conditii muncitorii vor avea haine de protectie,iar cei care au contact su noxe extrem de toxice si albituri protectoare. pentru protejarea tegumentelor se mai folosesc si diferite cremuri si unguiente 84.Obiectivele de studii al compartimentului Igiena farmaciilor Igiena farmaciilor- compartiment al Igienei generale ce studiaza conditiile de munca in farmacii,actiunea lor asupra organismului,elaborarea unor masuri ce au ca scop asigurarea conditiilor optime de munca pentru prevenirea inbolnavirilor,morbiditatii profesionale a farmacistilor si actiunii negative a factorilor de producere asupra calitatii medicamentelor. Obiectivele: -Farmacistii trebuie sa cunoasca in primul rind tehnologia medicamentelor,specificul si principiile de functionare a utilajelor tehnologice,efectuarea proceselor tehnologice. -Trebuie de cunoscut structura,functiile,scopurile,specificul lucrului in diferite farmacii si a farmacistilor de diferite specialitati pentru respectarea tuturor masurilor igienice. -A avea cunostinte in chimia organica,anorganica,analitica, ceea ce va permite farmacistilor sa determine sis a aprecieze gradul de poluare cu diversi compusi ,a aerului,apei ,preparatelor medicamentoase. -A cunoaste chimia toxicoogica,farmaceutica,deoarece masurile de combatere a substantelor toxice in diferite stari de agregare sunt bazate pe cunoasterea influentei lr asupra organismului. 85.Necesitatea cunoasterii igienei farmaciilor de catre specialistii in cauza. Farmacistii ar trebui sa cunoasca bazele igienei farmaciilor ,pentru a putea efectua urmatoarele : a asigura populatia cu medicamente a crea conditii optime pentru prepararea,pastrarea si livrarea medicamentelor

a crea conditii optime de munca pentru angajarea in farmacii a preveni aparitia bolilor contagioase in farmacii a contribui la educatia sanitara a populatiei ce se adreseaza in farmacii a intrebuinta cele mai noi utilaje ,tehnologii. A organiza correct regimul de munca. Farmacistii trebuie sa cunoasca bazele igienice in farmacii pentru a putea realiza urmatoarela deziderente: A asigura populatia cu medicamente. A crea conditii optime pentru prepararea,pastrarea si livrarea medicamentelor. A preveni aparitia bolilor ontagioase in farmacii. A aplica cele mai noi utilaje, tehnologii,a organiza corect regimul de munca. A crea conditii optine de munca pt angajatii din farmacii.A contribui la educatia sanitara a populatiei ce se adreseaza in la farmacii,aceasta din urma fiind si ea o scoala de intreprinderi igienice corecte.Farmacistii trebiue se cunoasca in primul rind tehnologia diferitelor medicamente,specificul si principiul de functionate a utilojelor tehnologice,organizarea si efectuarea proceselor tehnologice.toate masurile igienice pot fi respectate numai cunoscind bine structura,functiile ,scopurile,specificul lucrului in diferite farmaciisi a farmacistilor de diverse specialitati.cunostinte in chimia organica, analitica,le vor permite farmacistilor sa determine si sa aprecieza gradul de poluare cu diferiti compusi,a aerului,apele, preparatelor medicamentaose,le vor ajuta in aplicarea utilajelor speciale la efectuarea diferitelor analize chimice. 86.Exigentele igienice fata de terenul de constructie a farmaciilor. Terenul farmaciei trebuie sa aiba 0,1-0,2 ha cu un sol nepoluat,uscat,relies putin inclinat,care asigura scurgerea apelor atmosferice.nivelul apelor freatice nu va fi mai sus de 1,5 m de la suprafata pamintului.un nuvel mai inalt al lor poate duce la umezirea subsolurilor,peretilor,incoperilor,influientind asupra propriatatilor si starii medicam.terenul afrmaciilor trebuie sa fie protejat de poluate aerului,de zgomot,si alti factori nefavorabili ai mediului,generati de activitatea intreprinderilor industriale.in acest scop intre sectorul farmaciai si obiectele ce reprezinta potentiale de surse de poluare amediului se vor crea zone sanitare de protectie.pe teritoriul farmaciilor se vor afla blocuri de gospodarie,garaj,colectoare de deseuri.in lipsa apeductului pt aprovizionarea cu apa trebuie sa fie o fintina sapata,tinuta permanent sub controlul serviciului sanitar.fintina sa va curata si dezinfecta periodic.distanta dinre fintina si sursele de poluare a ei nu va fi mai mica de 25 m.daca farmacia nu dispune de retea da canalizare, pe teren se amenajeaza o latrina cu colector construit din material impermiabil.partea oculata de constructiia terenului nu va depasi 25%,iar suprafata zonei verzi va avea cel putin 50%.

87.Grupurile de incaperi farmaceutice,exigentele igienice fata de amplasarea lor in incinta farmaciilor. Grupuri de incaperi farmaceutice: incaperi pentru deservirea populatiei de preparare si control a calitatii medicamentelor de depozitatre si pastrare a stocurilor de marfuri administrativ-habituale si auxiliare suplimentare care sunt prevazute numai pentru farmaciile ce furnizeaza medicamente institutiilor medico-sanitare. Exigentele igienice fata de amplasarea lor in incinta farmaciilor sunt: -Insolatia (factorul natural ce influenteaza organismul uman in mod activ.Asigurarea incaperilor farmaceutice cu o lumina solara suficienta e strict necesara.Pentru incaperile farmaceutice se considera optima insolatia directa in decurs de 3 ore /zi.) -Iluminarea (in incaperile farmaceutice iluminarea influenteaza functia organului visual ,capacitatea si productivitatea muncii.Toate incaperile farmaceutice trebuie sa fie asigurate cu iluminare naturala cit si artificiala.Iluminarea suficienta a incaperilor conditioneaza in mare masura starea sanitara). -Incalzirea ( Incaperile farmaciilor trebuie sa aiba un microclimat optim ,pentru a asigura lucrul calitativ si efficient). -Ventilatia( adecvata poate contribui la mentinerea puritatii aerului si a conditiilor microclimatice optime,in incaperile farmaceutice poate fi inclusa atit ventilatia naturala cit sic ea artificiala). 88.Particularitatile in sistematizarea interioara a farmaciilor institutiilor medicosanitare. Farmaciile de pe linga institutiile medico sanitare prepara si elibereaza medicamente,materiale de pansamente si mijloace de ingrijire a pacientilor din sectiile spitalicesti.

Deci activitatea farmaciilor institutiilor medicale este vasta,deoarece ele asigura institutiile date nu numai cu medicamente ci si cu reactive,instrumenete chirurgicale,etc.Farmaciile institutiilor medico-saniatre pregatesc un numar mare de medicamente sterile de aceea numarul si sistematizarea incaperilor din ele difera oarecum de cele cu autogestiune.Farmaciile institutiilor respective au incaperi de producere,auxiliare si administrative si de uz social. Aceste farmacii trebuie sa fie amplasate la primul etaj sis a fie commode pentru receptionarea si pastrarea unor cantitati mari de medicamente.Farmaciile de pe linga spitalele mari trebuie sa aiba o sectie pentru prepararea medicamentelor in pastille si in fiole.In farmaciile institutiilor medico-sanitare nu exista sala de eliberari in schimb este o sala speciala in care lucratorii sectiilor spitalicesti ,ambulatoriilor prezinta retetele,comenzile si primesc medicamentele respective.Farmaciile spitalicesti au o sectie de receptura-expediere in care se lucreaza cu retele se receptioneaza si se elibereaza medicamentele solicitate.In aceste farmacii sunt doua incaperi pentru prelucrarea veselei farmaceutice.O particularitate a acestor farmacii este prezenta unui bloc aseptic spatios,pentru prepararea unor cantitati mari de medicamente sterile. 89.Exigentele igienice fata de iluminarea naturala a diferitor incaperi farmaceutice si aprecierea . Toate incaperile farmaceutice cele administrative ,de producere,incaperile auxiliare trebuie sa fie asigurate atit cu lumina naturala cit si artificiala.Depozitele si incaperile subsolului pot avea numai lumina artificiala.In incaperile sumbre rau illuminate se acumuleaza praf ceea ce se reflecta negative asupra calitatii medicamentelor.Iluminarea insuficienta duce la supraincordarea analizatorului optic,conditioneaza lucrul neasigurat la dozare,si astfel diminuindu-se calitatea medicamentelor,starea sanatatii farmacistilor. Lumina naturala a incaperilor farmaciilor va patrunde prin geamuri curate,cu rame inguste.Nu e admis ca pervazurile sa aiba pe ele obiecte sau flori ce ar impedica iluminarea.Sistematizarea interioara a incaperilor,culoarea peretilor si a mobilierului din farmacii favorizeaza o buna iluminare naturala.Peretii,mobilierul de culori deschise reflect alumina ,o distribuie uniform in incapere ceea ce creeaza conditii de iluminare mai eficienta si o capacitate de munca mai precisa. In timpul prepararii medicamentelor farmacistii obosesc mai putin in incaperile in care sunt culori mai variate.Culorile uniforme influenteaza negative asupra starii emotionale a lucratorilor.Intensitatea iluminarii naturale a incaperilor se controleaza dupa coeficientul de luminozitate si dupa coeficientul iluminarii naturale.in ofocina ,cabinetul chimistului-analist,in blocul aseptic CLtrebuie sa fie da 1:4 CIN 2%,in celelalte incaperi ale farmaciei 1:6-1:7si respectiv 1,5-0,5% 90.Exigentele igienice fata de iluminarea artificiala a diferitor incaperi Farmaceutice . Normatiivele de iluminare artificiala. (tabel, pag 215) Iluminarea artificiala a incaperilor farmaciilor rezulta de la becuri incandescente si luminescente.Iluminarea artificiala a incaperilor de producere si a locurilor de munca trebuie sa fie suficienta si uniforma.Lucrul chimistului analist,al farmacistului ,al asistentului la operatiile de cintarire si ambalare solicita o acuitate si o rezistenta buna a vederii .Incaperile de producere se recomanada a fi illuminate cu becuri luminescente de tensiune mica.Becurile luminescnte au anumite avantaje fata de cele incandescente- ele emana o lumina apropiata de spectrul luminii de zi,creeaza o lumina uniform difuza.becurile luminescente in farmacii se plaseaza pe plafon in rezultat lumina e distribuita difuz.Iluminarea artificiala a oficinelor se face prin becuri luminescente de lumina generala difuza .In acelasi mod vor fi illuminate blocul aseptic ,birolul analistului ,camera de ambalare sis ala de elaborari. Inafara de corpurile de iluminare generala,locurile de munca a farmacistilor tehnologi vor avea becuri cu lumina proiectata ,astfel evitindu-se aparitia umbrelor ,oboseala rapida a ochilor. Depozitele pentru medicamente ,materiale de pansament si utilaje medicale vor fi illuminate cu becuri luminescente.S-a determinat ca la iluminare naturala si artificiala rationala productivitatea muncii creste cu 8-12%. 91.Particularitatile ventilatiei artificiale Pentru a mentine conditiile sanitare optime in farmacii, o importanta anumita are ventilatia.in farmacii aerul poate fi poluat cu bacterii in timpul prepararii,transportarii, ambalarii,pastrarii produselor medicamentoase.in aer se pot degaja substante nociva gazoase,pulberi eurosoli,lichide,acestea avind uneori mirosuri fetide.ventilatia adecvata poate contribui la mentinerea puritatii aerului si a conditiilo microclimatice optime.in farmacii poate fi aplicata atit ventilatia naturala cit si artificiala .pentru a mentine parametri optimi, pt a diminua prezenta pulberilor, microorganismelor si subst. toxice, incaperile

farmaceutice trebuie sa fie dotate cu instalatii de ventilatie artificiala de refulareaspiratie.tipurile si sistemele de ventilare vor fi alese pentru fiecare incapere aparte, tininduse cont de tehnologia si de gradul de nocivitate.de exemplu in oficina incaperea tehnologica principala,aerul poate fi impurificat cu pulbere de medicamente aici se recomanda instalarea sistemelor de ventilare generala refulare-aspiratie cu predominarea asipratiei. acelas tim de ventilatie trebuie sa fie si in incaperile de dezambalare,de distilare de elaborari ,de ambalare,in depozite,in biroul analistului care va fi dotat si cu nisa.o atentie deosebita trebuie de acordatinstalatiilor de ventilatie din spalatorii si din sala de distilare-sterilizare,deoarece in aceste incaperi se emana caldura si umiditate sporita,fapt ce determina microclomatul intregii farmacii.in afara de ventilatia generala,deasupra chiuvetelordin spalatorie trebuie sa fie montate instalatiide aspiratie locala.in sala de eliberare de asemenea se foloseste ventilarea generala.in blocul aseptic sistemele de ventilatie vor trebui sa asigure refulareaaspiratia cu predonimarea refularii.din punct de vedere igienic,cele mai recomandabile pt ventilatie se considera dispozitivele pt conditionare,acestea asigurind aerul curat si parametrii mictoclimatici optimi pt fiecare incapere.deoarece motoarele instalatiilor de ventilare genereaza zgomot si vibratie,ele vor fi montate in subsoluri pe fundamente atenuate de vibratii. 92.inlaturarea si neutraizarea deseurilor lichide si solide Apele riziduale din farmaciile orasenesti se inlatura prin sistemul de canalizare.pentru apale riziduale din farmaciile satesti se recomanda constructia canalizatiilor locale subterane.rizidurile solide vor fi colectate in curte in lazi de gunoi inchise ermetic,plasate pe o suprafata betonata.lazile vor fi desertate,iar gunoiul neutralizat 93 Exigentele igienice fata de amenajarea interioara si tehnologica a incaperilor farmaceutice In functie de volumul lucrului efectuat, in farmaciile de tip general pot fi organizate unitati de structura independente. Incaperile farmaciilor se impart in 4 sectii: de producere, auxiliare, administrative, sanitar-habituale. Incaperile de producere pentru sectia de reserve includ: sali pentru deservirea institutiilor curativo-profilactice, pentru lucrari de laborator si preambalare. Sectia de retete si producere are incaperi de producere: sala de eliberari, pentru pregatirea medicamentelor nesterile si sterile. Incaperile auxiliare comune include: camera pt primul ajutor medical si servicii de noapte, pt sectia de reserve.Incaperile administrative includ: cabinetul sefului, contabilitatea, local pe ocupatii cu personalul. Incaperile sanitar habituale include: deposit pentru lengeria curate, obiectele de deriticare,utilaj auxiliar, vestiar pentru imbracamintea de lucru si de strada, tualeta, dus, camera de odihna, camera pentru igiena personala. Pentru respectarea regimului sanitar-antiepidemic in farmacii un rol deosebit il are amplasarea corecta a incaperilor.Toate incaperile farmaciei vor comunica intre ele iar biroul sefului de farmacie va avea legatura directa si cu sala de eliberari.Pot fi alaturate numai sala de retete si oficina, oficina si biroul chimistului analist.Incaperile pentru depozitare trebuie sa fie separate, fara trecere, fara pereti despartitori in interior. Camerele pentru uscarea si prelucrarea plantelor medicinale dupa posibilitate vor fi situate in cladiri aparte. Incaperile de producere au intre ele comunicare functionala.Legatura necesara dintre aceste incaperi este asigurata prin amplasarea lor rationala, prin utilizarea ferestrelor de transmitere, ecluzelor, dulapurilor instalete in perete. Farmacia va avea intrari separate pentru vizitatori si pentru receptia medicamentelor.Este interzisa amplasarea farmaciilor pe teritoriile si locurile unde nu pot fi create cerinte adecvate a producerii farmaceutice si de respectare a regulilor in vigoare. Exemplu in cantine si alte unitati de alimentatie publica. De asemenea este interzisa amplasarea farmaciilor in semisubsoluri cu ezceptia incaperilor special amenajate pt pastrarea medicamentelor. 94. Particularitatile de sistematizare, amenajare si functionare a blocului aseptic din farmacii. In farmaciile moderne este present un bloc aseptic. Acesta include urmatoarele incaperi: sala de elaborari cu ecluza, sala aseptica cu ecluza, camera de sterilizare si de obtinere a apei distillate. Blocul aseptic este situate aparte si are o ecluza generala comuna pt toate incaperile blocului. Nu se admite ca blocul aseptic sa comunice cu coridorul si alte incaperi din farmacie. In blocul aseptic toi perejil, de sus pn jos, si tava-nul vor f. vopsii cu vopsea de ulei sau acoperii cu materiale sin-tetice lavabile i dezmfectabile. 95.Metode de dezinfectie aplicate in farmacii

Farmaciile pot fi intretinute intro stare sanitara buna,daca incaperile vor si sistematic si regulat dereticate,iar utilajele vor fi mentinute in ordine.in acest scopin antreul salii de eliberare, la intrarea in oficina,in wc se vor asterne presuri bine spalate si stropite cu solutii dezinfectante. in fata intrarii in farmacie va fi un grilaj pt curatarea incaltamintei. Peretii acoperiti cu placi de teracota sau vopsiti cu vopsea se spala o data pe saptamina cu apa si sapun, peretii varuiti se curata cu aspiratorul sau cu o cirpa umeda.dulapurile ,suporturile pt biurete,ferestrele,pervazurile si vitrinele se sterg zilnic cu o cirpa umeda.in blocul aseptic curatenia se dace deosebit de riguros.la sfirsitul silei de lucru peretii,mesele,utilajele se spala cu apa ferbinte si sapun sau biocarbonat de sodiu,apoi sterse bine cu un prosop steril .utilajele se sterg mai intii cu o cirpa umeda, apoi cu una uscata.podelele se spala cu detergenti si apoi se dezinfecteaza cu solutie de cloramina.in farmacii curatenia generala sa face o data in trimestru ,atunci facinduse si reparatiile necesare. 96 Factorii ce determina pirogenia apei, metode de combatere a ei Uneori apa poate contine microorganisme si produse a activitatii lor, ceea ce provoaca efectul pirogenic (capacitatea de a produce febra in organism)Substante pirogene pot fi considerati anumiti ioni, produsele oxidabile ale polimerilor.Un pericol deosebit au factorii birogeni pacterieni produsele ce se obtin in urma distrugerii celulei bacteriene. Actiune pirogene pot avea fractiile proteice sau lipozaharidele corpurilor bacteriene.Substantele pirogene sint solubile, trec prin cei mai mici pori ai filtrelor.Activitatea biologica a substantelor pirogene e destul de mare. Rectiile pirogene se manifesta prin fiebra, frisone, cefalee, greturi, gardiopatii, uneori colaps.Apa apirogena se obtine cu ajutorul distilatoarelor speciale,aceasta avind dispozitive ce retin toate picaturile de apa nedistilata.Din aceste distilatoare apa se acumuleaza in rezervoare speciale care ii mentin temperature mai mare de 80 grade.In astfel de rezervoare microorganismele nu se dezvolta.Apa mai poate fi eliberata de compusi pirogeni, fiind trecuta prin substante absorbante- carbine actinat,schimbatori de ioni,celuloza sau prin membrane ultrafiltrate de acetate.Exista aparate speciale pentru obtinerea apei distillate apirogene- AA-1. 97.igiena individuala a lucratorilor din farmacie Respectarea igienei individuale trebuie sa fie o norma obisnuita de comportament pt fiecare om.pt lucratorii din farmacii asta are o mare importanta,deoarece neglijarea igienei individuale poate cauza infectarea medicamentelor.in acelas timp aspectul farmacistilor,haine curate,mini ingrijite comportamentul igienic adecvat constituie un model educativde cultura sanitara pt populatie.fiecare lucrator din farmacie va lucra in halat si bonete.hainele individua;le si de protectie se vor pastra separat.in farmacie lucratorii vor avea incaltaminte de schimb.inainte de a intre in wc lucratorul trebuie sasi scoata halatul,iar dupa ce iese din wc isi spala riguraos minile cu apa si sapun si le dezinfecteaza.in incaperile de producere nu se intra fara halat,in afara farmaciilor nu se iese cu halat.in blocul aseptic se va lucra cu halat inchis in bonete si incaltaminte speciala,cu masca sterila. 98.noxele profisionale in farmacii (66) Inprocesul de munca omul este supus actiunii diferitor factori de mediu de producere(fizici,chimici)care la ineficacitatea masurilor preventive exercita o actiune nefavorabila sau daunatoare asupra capacitatiide munca si sanatatii.astfel de factori se numesc noxe profesionale.in functie de provenienta ,ele pot fi impatrite in 2 grupuri.la primul grup se refera noxele conditionate de organizarea incorecta a procesului de munca: nerespectarea regimului, pozitia incorecta suprasolicitarea fizica, neurapsihica.al doilea grup de noxe este determinat de actiunea factorilor mediului de producere.acestea sunt microclimatul nefavorabil,presiunea atmosferica scazuta sau ridicata, zgomotul ,undele elecromagnetice, pulberile toxice, germenii patogeni, factorii mecanici. Actiunele contractate in exclusivitate sau preponderent in urma influientei,de obicei de durata, asupra organismului a unor factori daunatori specifici unei anumite produceri se numesc boli profesionale .la ele se refera boala de vibratie, boala de radiatie, pneumoconiozele.unele dintre aceste boli pot evolua greu cu tulburari ale functiilor vitate in urma carora pot surveni invaliditate.la actiunea indelungata a noxelor profesionale,scade capacitatea de munca, sporeste receptivitatea la infectii, se reduce rezistanta la actiunea factorilor mediului inconjurator, mai frecvent se acutizeaza bolile cronice. 99.Influienta factorilor microclimatici asupra farmacistilor. In acz de nerespectare a conditiilor igienice,in farmacii se pot crea conditii microclimatice nefavorabile ce influianteaza negativ asupra lucratorilor din

farmacie.in primul rind sunt afectati cei care lucreaza in spalatorii,sala de distilare,in sala de eliberari.in spalatoriile de vase farmaceutice se lucreaza permanent cu apa ferbinte,acolo timp indelungat se face focu ceea ce geneteaza temperaturi inalte ale aerului.concomitent in aet se mai degaja cantitati mari de vapori.se stie insa ca temperatura si umiditatea ridicata a aerului influienteaza negativ procesele de termoreglare in special termoliza,in asemenea cazuri organismul se poate supraincalzi.in sala de distilare sunt mai multe utilaje ce genereaza caldura: dulapuri de uscare, sterelizatoare,aparate de distilare.daca in spalatorie si sala de distilare exista conditii pentru microclimat de incalzire in sala de eliberare si in subsoluri,din contra ,iarna se creeaza conditii microclimatice reci.in sala de eliberare acestea sunt conditionate de deschiderea permanenta a usilor fapt ce creaza decalaje de temperatura, care vor influienta negativ asupra cailor respiratorii superioare ale lucratorilor.in subsoluri se creeaza temperaturi scazute si umiditate care va favoriza formarea mucegaiurilor,aceasta va duce la formarea diferitor alergii la lucratorii. 100.Surse de poluare bacteriana a mediului in farmacii, germeni mai frecventi depistati. Indicii puritatii aerului din incaperile farmaceutice. Microorganismele sint factori maturali ai mediului care in prezenta unor conditii antisanitare pot influenta negative calitatea medicamentelor preparate in farmacii, pot cauza transmiterea bolilor contagioase in interiorul farmaciilor. In medicamente au fost depistati germeni patogeni si conventional patogeni ca E. Coli, bac.piocianicproteus vulgaris. Microorganismele saprofite pot influenta negativ preparatele medicamentoase. Aceste microorganisme folosesc componentele medicamentelor ca substante nutritive pt viabilitatea scindindule, modificindule structura chimica, facindule toxice. De exemplu: multe microorganisme scindeaza preparatele sulfanilamide si alcaloizi, Bac. Mycoides si bac. Mesentericus, folosesc pt procesele de crestere si inmmultire azotul si carbonul din amidopirina, antipirina. Bac. Proteus vulgaris in 24 ore scindeaza jumatate din amidopirina in solutie. Solutiile concentrate din biurete-hidrocarbonat de sodium, sulfura de magneziu, acid ascorbic, amidopirina contin un nr mare de germeni microbieni. Pulberile medicamentoase ce contin plante medicinale sint infestate cu bacterii mai frecvent decit alte medicamente. Uneori microorganismele pot cauza infectii intrafarmaceutice. Printre vizitatorii farmaciilor adesea sint personae bolnave cu boli respiratorii acute cu patologii attenuate. Toti acesti vizitatori constituie surse potentiale de infectii pt lucratorii din farmacii. In timpul vorbirii , tusei, stranutului din cavitatea bucala se elimina aerosol ice contin germeni. Uscinduse acesti aerosoli se sedimenteaza pe obiectele inconjuratoare apoi prin curentii de aer sint purtati in alte incaperi ale farmaciei, prezentind astefel un anmit pericol epidemiologic. Germenii patogeni pot fi transmisi si prin intermediul retetelor. Farmacistii tehnologi, casierii pot fi infectati cu germeni patogeni mai des, deoarece au contact direc cu vizitatorii. Ceilalti lucratori desi nu au contact direct cu vizitatorii, pot fi infectati pe cale aerogena sau prin intermediu retetelor. In fond cu germeni microbieni se impurifica miinile, halatele personalului, ceea ce in caz de nerespectare a igienei individuale poate cauza aparitia unor boli contagioase. In alte cazuri pot fi infectate utilajele farmaceutice, apa distilata, medicamentele. De aici rezulta ca in farmacii infectiile pot fi transmise prin orice obiect folosit in tehnologia medicamentelor prin aerul incaperii si prin contact. Indicii puritatii aerului in incaperile farmaceutice sint: oxidabilitatea aerului, concentratii CO2, si nr microorganismelor la 2 metru cub de aer.

101. Metode de dezinfectie a aerului din incaperile farmaceutice. Actualmente in instututiile curative , in farmacii pentru dezinfectia aerului se folosesc becuri cu lumina ultravioleta,avind forma de tuburi de uviol,contin ininterior amestec din vapori de mercur si argon.L atrecerea curentului electric prin tub din moleculele de mercur se desprind electroni ce creeaza lumina cu actiune bactericida.Becurile bactericide montate pe plafon emit raze ultraviolete directe,avind o actiune bactericida rapida.In afara de aceasta miscarea curentilor de aer cald in sus ,schimbarea lui permanenta contribuie la dezinfectia buna a aerului.Efectul bactericid al becurior montate pe pereti se obtine prin 2 becuri- unul care emite raze in jos si altul cu fascicului luminos indreptat in sus.Astfel se dezinfecteaza aerul intregii incaperi.Un effect bun poate fi atins daca lampile bactericide emit radiatie ultravioleta de 3 volti la un metru cub aer in decurs de 2 ore.In timpul functionarii becurilor bactericide, in aer se formeaza ozon si oxizi de azot in cantitati ce depasesc normele CMA.Pentru ca acestei compusi san u influienteze asupra personalului farmaciilor se recomanda ca I prezenta oamenilor dezinfectia aerului sa se efectuieze cu becuri ecranate de un volt la un metro cub aier.In afara de aplicarea becurilor bactericide, in farmacii aerul poate fi dezinfectata prin metode chimice pulverizind in incaperi aerosoli de propilenglicol, trietilenglicol 102.suprasolicitarea analizatorului optic. Activitatea in farmacii se caracterizeaza prin solicitatea animitor organe.cel mai solicitat este analizatorul optic, deoarece specificul muncii in farmacii consta in efectuarea unor oparatii meticuloase cu obiecte mici,subst.medicam.colorate si trensparente descifrarea inscriptiilor de pe recete.de aici rezulta cauna din conditiile

igienice obligatorii in farmacii este iluminarea suficienta,corespunzatoare normativelor.sa constatat ca in incaperile slab iluminate farmacistii isi supraincordeaza vederea.de aici apare iritabilitatea,scade concentratia atentiei, coordonarea miscarilor precise,in cazuri grave suprasolicitarea vizuala poate trece in mioapie. Daca iluminarea locului de lucru prezinta un contrast mare cu lumina din jur, ochiul, trecind de la un cimp de lumina la altul,trebuie sa se acomodeze,astfel muschii oculari obosescmult.oboseala ochilor se manifesta prin dureri sau senzatia de arsura in ochi,vedere neclara,cefalee,oboseala generala rapida.pentru a preveni aceste modificari ale ochilor,iluminarea naturala si cea artificiala trebuie sa fie asigurata in functie de specificul lucrului,sa fie sufucient de inatensa si uniforma . 103.pozitia fortata si suprasolicitarii musculare. Unele lucrari in farmacie necesita o pozitie fortata a corpului.pozitia sezinda o au toti lucratorii ce prepara medicamente.spalatoresele,farmacistii isi exercita functia in pozitia fortata ortostatica.pozitia ortostatica indelungata conditionaeaza formarea piciorului plat,edematierea si dureri in picior,uneori ,la oboseala mare o muschilor pot sa apara convulsiiale muschilor gastricnemius.persoanelcare lucreaza un timp indelungat in picioare sunt dispuse le formarea varicelor,tromboflebitei.pozitia sezinda poate conditiona deformatia ale coloanei vertebrale,staza sanguina in organele abdominalecare la rindul lor provoaca dereglari intestinale de tip autonic,constripatii,hemeroizi.o alta particularitate a lucrului in farmacii consta in incordareamuschilor mici ai miniloe si degetelor in timpul operatiilor specifice.la persoane neantrenate in asemenea lucruri poate conditiona miozite, neuroze coordonatorii. pentru a preveni eventuale aparitii a modificarilor de acest gen, in primul rind se vor amenaja corect locurile de lucru,cu utilaje tehnologice si tehnica adecvata, procesele ce necesiata eforturi fizice mari vor fi mecanizate.totodata locurile de lucru,scaunile trebuie sa aiba o astfel de concentratie,ca sa aigure o pozitie cit mai comoda,sa nu solicite supraincordareaanumitor grupuri de muschi.pentru a mentine o capacitate buna de munca pe parcursul intregului schimb,se recomanda diversificarea activitatilor, iar lucrarile monotone sa fie mecanizate.se va acorda atentie gimnasticii in timpul pauzelor, schimbarea pozitiei corpului in timpul zilei de munca. 104.patologiile caracteristice farmacistilor. Munca in farmacii isi are particularitatile sale:contactul permanent cu subst.chimice nociva,munca manuala migaloasa,atentia sporita si incordarea analizatorului optic, contactul cu vizitatorii .totodata lucratoriidin farmacii pot fi supusi influientei microclimatului nefavorabil.toti acesti factori vor influienta negativ asupra lucratorilor din farmacii.sa constatat ca la colaboratorii din farmacii predomina bolile respiratorii, maladiile alergice, patologii ale sistemului nervossi ale organelor de simt, hipertensiune arteriala,afectiuni ginecologice.o pondere destul de mare o au bolile cronice.in diferite incaperi asupra farmacistilor poate actiona o complexitate de diversi factori,prin urmare si influinta lor este diferita.pt lucratorii din sala de eliberare principala noxa profisionala sunt germenii patogeni ai microclimatului de racire,alte noxe petru acest grup de lucratori sunt suprasolicitarile neuropsihice si emotionale.din noxele profisionale se influinteaza asupra farmacistilor care prepara medicamente fac parte pulberile si lichidele medicamentoase, aerosolii,supraincordarea neuopsihica.pentru acest grup de lucratoti sunt caracteristice bolileca: hipertonia, alergiilesi afectiunile sistemului nervos de tip neurostenie ,nevroza

106.FUNCTIILE LABORATORULUI DE CONTROL ANALITIC Laboratorul de control analitic efectiuaza urmatoarele lucrari:analiza medicamentelor, apreparatelor medicamentoase din farmacii,depozite si unitati chimico-farmaceutice. Elaborarea stiintifica ametodelor noi de analiza.conducerea metodico-stiintifica a activitatii farmaciilor.consulatrea in probleme de control al aclitatii medicamantelordin farmacii.organizarea perfectionarii cadrelor farmaceutice. Principala incapere a laboratorului de control analitic este sala de analiza,cu mase pentru biurete de titrare,pt prepararea reactivelor,resouri elecrice,cu dulapuri safeuri pt subst.inflamabile.in sala se afla vitrina pt mostre de control si nise. 107 .Exigente igienice fata de sistematizarea interioara,utilarea si salubrizarea laboratoarelor de control analitic. Sistematizarea si utilarea laboratoarelor de control analitic trebuie sa corespunda exigentelor igienice cele mai stricte.Incaperile laboratorului s unt orientate spre sud,sud-est, astfel fiind maximal laminate.Se admite ca sala de analize sa fie invecinata numai cu sala de cinatre si cu optica.In sala de analize se respecta o curatenie ideala ,asigurinduse astfel precizia lucrarilor. Iluminarea naturala a salii de analize va fi suficienta cind coeficientul de luminozitate este 1:4.iar CIN 2%.Intensitatea luminii artificiale la locurile de lucru in sala de analize trebuie sa fie de 500 lx.Laboratorul trebuie sa fie dotat cu system de ventilatie

mecanica cu predominarea ventilatiei prin aspiratie. In sala de analize in mod obligator vor fi instalate una doua nise de aspiratie. In laborator se va mentine un anumit microclimat.Sala de cintare va fi foarte luminoasa curate si uscata.In sala optica se instaleaza aparatele pentru investigare si dulapuri pentru pastrarea lor.Salile de cintare si optica vor fi orientate spre nord.aceste incaperi trebuie sa corespunda acelorasi exigente ca si sala de analize.Sectia bacteriologica a laboratorului de control se prezinta ca o unitate structurala importanta,aceasta sectia efectuind controlul calitatii bacteriologice a medicamenteleor preparate in farmacii.Ea consta din sala de analize bacteriologice,sala de sterilozare a mediilor si a vaselor de laborator,spalatorie si camera pentru pastrarea reactivelor,vaselor.Iluminatrea naturala si artificiala a sectiei bacterilologice va fi aceeasi ca si in sala de analize.Ventilatia va fi naturala prin aeratie.Aerul se dezinfecteaza cu becuri bactrericide.In laboratoarele bacteriologice este interzis fumatul ,alimentatia, pastrarea produselor alimentare sau a altor obiecte.Aici este interzis accesul persoanelor straine. 108.exigente igienice fata de sistematizarea depozitelor. Depozitele farmaceutice se prezinta ca subdiviziuni ale directiilor farmaceutice si efectuiaza receptia,pastrarea si livrarea medicamentelor. sistematizarea incaperilor depozitelor farmaceutice trebuie sa corespunda anumitor exigente sanitaroigienice.toate incaperile depozitelor voe fi spatioase, uscate,bine ventilate.depozitele vor corespunde celor mai stricte exigente sanitaro-igienice,fiind dotate cu toate instalatiile de salubrizare tehnica, incalzire,ventilatie centralizata. Incaperile administartive se vor incalzi centralizat prin calorifere cu apa. majoritatea incaperilor depozitare nu vor fi incalzite,deoarece medicamentele se pastreaza la temp.de 4 grade C .iluminarea natirale si cea artificiala vor fi de o intensitate optima pt a asigura precizia lucrului.lumina va fi generala asigurata de becuri luminiscente cu lumina difuza. 109.Educatia sanitara in activitatea profesionala a farmacistilor Educatie sanitara reprezinta unul dintre aspectele activitatii lucratorilor din farmacii. Ei au misiunea de a familiarize populatia cu cunostinte igienice si despre actiunea medicamentelor. In virtutea functiilor profesionale, farmacistii trebuie sa fie bine initiati in botanica, biologie, microbiologie, biofarmacie, biochimie. Farmacistii explica vizitatorilor actiunea dinamica a medicamentelor, alte probleme referitoare la administrarea medicamentelor, la profilaxia bolilor contagioase, la educatia sanitara a copiilor. Farmacistii explica importanta vitaminelor pt mentinerea sanatatii, ce obiecte sint necesare pt ingrijirea medicala si pt acordarea primului ajutor la domiciliu. Luicratorii din farmaciile satesti trebuie sa lamureasca populatiei despre modul de colectare si folosire a plntelor medicinale, despre tratarea elementara a apei, despre pastrarea corecta a produselor alimentare. Farmacistii tehnologi trebuie sa recomande pacientilor cum vor fi pastrate, administrate medicamentele, vor atrage atentie asupra termenului nde pastrare si asupra semnelor de eventuala alterare. Educatia sanitara organizata bine chibzuita va contribui la ridicarea nivelului de cultura sanitara nu numai a populatiei, ci si a farmacistilor, fapt ce va ameliora asistenta farmaceutica a populatiei.

110.Noxele profesionale la fabricarea pastilelor. La toate etapele de lucru la fabricarea pastilelor muncitorii sunt supusi actiunii pulberilor de subst.medicam..cele mai mari concentratii de pulberi seinregistreaza la amestecarea,uscarea si pulverizatea granulelor.in esrul sectiilor de comprimate in majoritatea cazurilor pot si atestate pulberi mixta.concomitent cu pulberile medicamentoase asupra organismului muncitorilor mai actioneaza zgomotul intens,generat de masinile de comprimare si temperaturile inalte.masuri de profilaxie a influientei noxelor fizice si chimice in sectiile de fabricare a pastilelor sunt urmatoarele:automatizarea si mecanizarea proceselor tehnologice.instalarea sistemelor de ventilatie de aspiratie locala. Ermetizatea utilajelor tehnologicept a micsora intensitatea zgomotului va fi perfectionata constructia masinilor de comprimare.totodata muncitorii vor folosi in timpul lucrului mijloace individuale de protectie. 111.Noxele profisionale la fab.medic.in fiole. Medicamentele in fiole se fabrica in sectiii speciale ale fabricilor farmaceutice.tehnologia medicamentelor in fiole include urmatoarele procedee: fabricarea fiolelor,prepararea solutiilor injectabile, umplerea fiolelor, sudarea,sterilizatrea, controlul, marcarea si ambalarea fiolelor.in timpul acestor etape noxele prifisionale principale fiind temperatura crescuta si cantitatea de bioxid de carbon in aer.pentru e evita aparitia noxelor incaperea unde se sudeaza fiolele va fi dotata cu sistem de ventilatie artificiala .muncitoriivor folosi in mod obligatoriu manusi si ochelari de protectie.controlul fiolelor sudate consta in aprecierea vizuala a cantitatii de medicamente si a lipsei impuritatilor mecanicein ele,aceasta operatie necesita o supraincordare a aparatului opti,o pozitie fortata a corpului,suprasolicitarea muschilor mici lale minilor.pt a preveni eventualele dereglari de sanatate, muncitorii

dei aceasta sectie vor fi examinati periodic de oftalmolog.la primele modificari ala aparatului vizual acesti lucratori vor fi mutati in alte sectii 113.influienta noxelor din industria antibioticilor. Influienta noxelor din industria antibioticilor pericicleaza considerabil sanateate muncitorilor, gernerind patologii profesionale.influienta toxica a antibioticilor se manifesta prin purita cutanata persistenta,cefalee frecventa,senzatie de arsura oculara,oboseala rapida,dureri si uscaciuni in git.in unele cazuri la mincitori scade acuitatea auzului, apar dureri cardiace.la fabricarea antibioticilor deseori poate fi afectat tubul digestiv ,greturi, mereorism,dureri in abdomen. concomitent poate fi afectat ficatul, poat aparea dereglari functionale ale rinichilor,ale sistemuliu cardiovascular si nervos.persoanele ce coordoneaza permanent cu antibioticile mai frecvent prrezinta dermatite,eczeme,urticari alergice localizate pe mini,antebrat si fata.caile respiratorii pot prezenta modificari de tip hiperemie si atrofie a mucoasei nazale si faringiale,ulterior pot aparea bronsite astmoidale sau astm bronsic.una din manifestarile nespecifice ala actiunii antibioticilor este dezbacterioza.paralel cu aceste patologii ,la muncitorii acupati su fabricarea antibioaticilor se inregistreaza o morbiditate crescuta de gripa,inflamatii catarale ale cailor respiratorii superioare,patologii ginecologice. 114.Masuri de profilaxie a bolilor din industria antibioticilor. In industria antibioticilor una dintre masurile profilactice de baza o constituie prevenirea poluarii aerului cu subst.nocive.in acest scop procesele tehnologice la ntreprindere vor fi maximal automatizate si mecanizate,vor functiona efectiv sistemele de ventilatie. O masura eficienta de protectie a aerului o are inlocuirea in tehnologia antibioticelor a subst.primare toxice cu altele mai putin toxice.la profilaxia patologiilor profesionale ale muncitorilor din industria antibioticelor o mare importanta au alimentatia rationala,respectarea regimului de munca si odihna.toti lucratorii vor respecta cu strictete igiene individuala. 115 Grupurile de preparate sintetice. Caracterizarea igienica a principalelor procese tehnologice de obtinere a acestor preparate Preparatele medicamentoase sintetice folosite in industria farmaceutica pot fi impartite conventional in 6 grupuri: 1.Substante medicamentoase anorganice prebarate ale bromului, iodului, permanganatului de potasiu. 2. Medicamente alifatice alcooli, eteri simpli, aldehide, acizi aldehidici si carbonici, amine alifatice, acizi aminici. 3. Compusi medicamentosi din aliciclicilor terpenoizi, vitaminele A, K,P,E,D , hormone, substante ale plasmei sangvine. 4. Compusi medicamentosi din sirul aromatic fenolii si compusii lor, acizii aromatici, carbonici si derivatii lor, sulfanilamidele 5. Preparatele organice ale metalelor grele Arsenul, Bismutul, Mercurul, Fosforul 6. Preparatele sirului heterociclic Cu 5-6 heterocicle si 1-2 heteroatomi Ca materie sint folosite produsele de rafinare a carbunelui de pamint, a petrolului s.a. Aplicind tehnologii complicate din aceste substante se obtin semipreparate organice , in fond compusi aromatici, amine aromatice, nitrocompusi, fenoli si naftoli. Tehnologia majoritatii preparatelor sintetice este asemanatoare. Spre exemplu substantele hormonale, narcoticele, sulfanilamidele se obtin prin mai multe stadii (mai mult de 10). Tehnologiile inclut diversitati mari de utilaje, retele complicate de comunicatii electrice, de aprovizionare cu apa, gaz, de canalizare, aplicarea diverselor substante organice si anorganice. Medicamentele se obtin printr-un si de procese tehnologice: reactii chimice, filtrare, uscare, macinare, amestecare, cernere, cintarire, divizare si ambalare. Medicamentele se obtin prin reactii de nitrificare, clorinare, sulfitare, metilare, etilare si aminare toate aceste reactii se produc in reactoare asemanatoare numite respectiv : nitratoare, sulfatoare, cloratoare.Materia prima se curata prin spalare, distilare, rectificare, maruntire, cernere, recristalizare. Producerea substantelor sintetice incepe de la obtinerea semifabricatelor. Substantele pregatite se inacarca in reactoare, folosindu-se in acest scop benzi rulante, pompe cu ajutorul aerului, aburilor comprimati sau cu vacuum.Conform instructiunilor tehnologice multe substante incarcate in reactore trebuie sa fie incalzite sau fierbinti. Una dintre cele mai frecvente operatii este recoltatrea probelor de semifabricate si de preparate finite prin hubloul deschis al reactorului, controlul reactiilor acido-bazice si a nivelului de lichide.Desi aceste operatii se efectueaza rapid, in timpul lor in aer se degaja cantitati mari de substante toxice. La obtinerea substantelor sintetice se plica operatia de

filtrare. Din punct de vedere igienic cele mai bune sint filtrele de toba, pres-filtrele automate, filtrele vacuum. Una dintre operatii este separarea si extractia produsului finit din masa de reactie.Ea se efectueaza cu ajutorul aparatelor extractoare, distilatoare, utilaje de rectificare, cu ajutorul cristalizatoarelor, centrifugilor.Ultimile stadii de obtinere a medicamentelor sintetice constau in uscare, macinare, cernere, distribuire si ambalare. Aceste operatii trebuie sa fie effectuate in conditii ce exclude poluarea aerului cu preparate medicamentoase. 116 Noxele profesionale la obtinerea preparatelor sintetice, masurile de asanare ale conditiilor de munca La fabricarea preparatelor sintetice frecvent se intilnesc intoxicatiile cu produse de sinteza, cu metale grele (arsenal, bismutul, fosfor, stibiu). La lucratori se observa boli respiratorii, maladii alergice, patologiile SN si ale organelor de simt. Pentru intreprindele chimico-farmaceutice cele mai eficiente masuri de protectiea muncii se considera perfectionarea tehnologiilor, mecanizarea si automatizarea proceselor nocive, modificarile tehnice, substituirea proceselor intrerupte prin cele continui, reglarea si dirijarea utilajului tehnologic de la distanta, sistematizarea si amplasarea corecta a incaperilor de producere si utilajelor, instalarea sistemelor de ventilatie eficace, aplicarea diverselor mijloace de protectie (masti, respiratoare, manusi, ochelari). Pentru a preveni aparitia patologiilor profesionale la muncitorii din industria chimico-farmaceutica se recomanda efectuarea riguroasa a examenilor medicale inainte de angajare la munca.De Asemenea are importanta respectarea regimului alimentar, de munca si odihna. 117 Influenta nociva a factorilor din industria de preparare s substanelor galenice si neogalenice asupra sanatatii si masurile de profilaxie. 118 Noxele profesionale la fabricarea fitopreparatelor. Masuri de profilaxie Fitopreparatele se obtin din plante medicinale care ca materie pima se foflosesc fie proaspete, fie uscate. Conditiile de munca in aceasta industrie se caracterizeaza prin eliminarea pulberilor de plante uscate in timpul maruntirii, cernerii, transportarii. In functie de particularitatile fizice, structura chimica, pulberile de plante medicinale pot actiona asupra organismului in moduri cele mai diverse allergic, iritant, toxic. De ex: Alcaloidul beladonei atropina actioneaza irritant asupra pielii, pulberile de beladona la patrundere in caile respiratorii provoaca intozicatii. Asupra tegumentilor actioneaza irritant pulberile de: piper rosu, salvie, pelin, schizandra. In timpul obtinerii preparatelor galenice si neogalenice in aer mai pot nimeri vapori sde solventi si substante exrractoare caeterii, alcoolii, cloroformul, dicloretanul.In unele cazuri CMA a acestor substante in aerul incaperilor de producere sint majorate cu mult. De rind cu noxele de ordin chimic asupra muncitorilor mai pot actiona temperaturile inalte, zgomotul. Gradul de influenta a substantelor chimice asupra organismului depinde de gradul de perfectiune a proceselor tehnologice si a utilajelor, de componenta materiei prime vegetale, de principiile de sistematizare a incaperilor de producere si a sitemelor de ventilatie. Masuri de asanare a conditiilor de munca la intreprindrile galenice si neogalenice constau in primul rind in perfectionarea tehnologiilor, automatizarea si mecanizarea proceselor, ermetizarea utilajelor, sistemelor de comunicatie si de transportare a materiei prime, prodeselor intermediare si a produselor finite.O importanta in asanarea conditiilor de munca au sistematizarea rationala si functionarea sistemelor de ventilatii artificiala. La locurile de emanare sau de degajare a noxelor la macinat, la site, incarcator se vor instala ventilatoare locale de aspiratie. In mentinerea conditiilor normale de munca o importanta absoluta au sistematizarea corecta a sectiilor, respectarea consecutivitatii proceselor de izolare sectiilor nocive. Muncitorii ce activeaza in sectoarele nocive vor folosi mijloace de protectie individuala: echipament de protectie, ochelari, manusi, respiratore.

119 Masurile de profilaxie a actiunilor nocive a noxelor din industria farmaceutica 120 Masurile sanitar-profilactice a actiunii nocive a noxelor din industria chimico-farmaceutica La prepararea medicamentelor cel mai nefavorabil factor se considera insasi substanele medicamenroase. Daca nu se respecta tehnologia sau igiena individuala, pulberile sau aerosolii de substante medicamentose pot patrunde in organism prin caile respiratorii, tegumente si mucoase.Cu pulberi medicamentoase mai des si mai indelungat contacteaza farmacistii tehnologi, cei din oficina, lucratorii de la divizare si ambalare, chimistii-analisti.Actiunii vaporilor si gazelor nocive sint supusi farmacistii, spalaroresele de vase, farmacistii analisti, tehnologi, infermierele. Pentru a preveni astfel de actiuni in farmacii se intreprind masuri profilactiice. La asanarea conditiilor de munca in farmacii au importanta deosebita masurile sanitare: conditionarea aerului, iluminarea sufucienta, aprovizionarea cu apa calda si rece, functionarea sistemelor de ventilatie. O masura importanta de profilaxie e sistematizarea corecta a incaperilor. In acest sens se prevede sistematizarea incaperilor in asa fel ca sa evite trecerea curentilor de aer dintr-o incapere in alta.Astfel blocul aseptic trebuie izolat de spalatorie, de

incaperile administrative, de cele de uz social. Procesele tehnologice grele vor fi mecanizate astfel diminuindu-se contactul cu substantele medicamentoase si consecintele actiunii lor. Pentru ambalarea medicamentelor *pulberi, inchiderea flacoanelor, ambalarea lichidelor in flacoane mici se vor folosi semiautomate, aceste de asemenea diminuind contactul lucratorilor cu substantele nocive. Dupa lucrul cu astfel de substante, personalul isi va spala bine miinele. In incaperile de lucru in depozite se interzice folosirea alimentelor, baururilor, fumatului.In scopul ocrotirii sanatatii lucratorii din farmacii vor fi supusi unar examene medicale periodice. In timpul acestor examene se vor efectua si anumite investigatii de laborator: analiza singelui, determinarea bilirubinei in singe.