Capital Helsinki Populaie 564.

.696 (2006) Coordonate 601015N 245615E Limbi oficiale Sistem politic Preedinte Prim Ministru Independen autonomie declarat recunoscut Suprafa % apa Populaie Densitate Total finlandez i suedez republic parlamentar Tarja Mari Kiviniemi din Rusia 29 martie 6 decembrie 3 ianuarie 1918 Loc 338.145 9,4 Loc 5.238.460 15,491 loc./km Loc $199 $37.988 Loc $176.4 $33.700 de Halonen bolevic 1809 1917 65 km 112 Finlanda (finlandez Suomi, suedez Finland) sau Republica Finlandei (Suomen tasavalta, Republiken Finland) este o ar din Europa de Nord, membr a Uniunii Europene din anul 1995, Naiunilor Unite i a zonei Euro. Finlanda are ieire direct la Marea Baltic prin intermediul Golfului Botnic (fin.: Selkmeri; sve.: Bottenhavet) la vest i Golfului Finic la sud. Se nvecineaz cu Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord. Estonia se afl la sud, desprit de Finlanda de ctre Golful Finic(fin.: Suomenlahti; sve.: Finska Viken). Insulele land, vorbitoare de suedez, situate n largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonom a Finlandei, beneficiind de statutul de zon demilitarizat. Limba suedez este a doua limb oficial n Finlanda. Finlandeza este o limb aglutinant ce aparine familiei de limbi ugro-

Total

PIB (nominal) Total (2006) PIB per capita PIB (PPC) Total (2006) PIB per capita IDU (2004) Moned Fus var

31 miliarde 52 miliarde

de

0,947 (loc 11) nalt euro (, EUR) = 100 euroceni orar UTC+2 UTC+3 .fi +358 OFA-OJZ FI 246 / FIN / FI

Domeniu internet Prefix telefonic Prefix radiofonic Sigl maini Cod ISO Toate statele lumii pentru

Membru al: ONU, UE, CSB, Consiliul Nordic

finice, grup care cuprinde estona, lapona i maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite n Europa, pentru c, alturi de basc i maltez, nu fac parte din limbile indo-europene. Finlanda este democraie parlamentar, condus de preedinte, primul-ministru i Eduskunta, i i are sediul n Helsinki (Helsinki/Helsingfors). Preedintele Republicii Finlanda este ales prin vot direct pentru o perioad de 6 ani de ctre populaia cu drept de vot. Finlanda este format din 6 provincii (finlandez lni, pl.lnit, suedez ln). Provinciile sunt divizate n 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincial este parte constituant a executivului n teritoriu i n consecin nu are cadre alese prin vot. Sistemul de mprire administrativ nu s-a schimbat din anul 1634, de cnd a fost creat. n anul 1997 provinciile au fost reorganizate i din 12 provincii au mai rmas doar 6 mari provincii. Acestea sunt: Finlanda de Sud (fin.Etel-Suomen lni, sve. Sdra Finlands ln) Finlanda de Vest (fin. Lnsi-Suomen lni, sve. Vstra Finlands ln) Finlanda de Est (fin. It-Suomen lni, sve. Ostr Finlands ln) Oulu (fin. Oulun lni, sve. Uleborgs ln) Laponia (fin. Lapin lni, sve. Lapplands ln) land (sve. land; fin. Ahvenanmaa) Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capita asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Finlanda este n prezent sediul social al Nokia, lider mondial n telefonia mobil. Este una dintre tarile europene cu cel mai frumos si mai vast peisaj, neatins de industrializare. Chiar daca poarta numele romantic de "tara celor o mie de lacuri", in fapt Finlanda are mult mai multe, 187.888 mai exact, dupa ultimele numaratori. Acestea formeaza un adevarat labirint, cu numeroase insule, golfuri, fiind legate de lacuri si canale care ofera nu doar imagini frumoase, dar si ocazii pentru drumetii de neuitat. Intre iunie si august, in perioada calda, puteti inota in unele lacuri sau va puteti plimba cu barca. In timpul iernii aceste lacurile inghetate sunt perfecte pentru patinaj. Daca nu vreti sa va plimbati pe apa, o puteti face prin vastele paduri, care acopera o buna parte a tarii. Cei mai intalniti sunt mestecenii, pinii si molizii. ECONOMIE Este o putere economica, adepta a pietei libere. Sectoarele economice cel mai bine dezvoltate sunt productia de marfuri si exportul, in principat de lemn si metal. Comertul este deosebit de important, reprezentand cam o treime din produsul national brut. Finlanda este nevoita sa importe anumite materiale si resurse, mai ales pentru industrie si

pentru producerea de energie. Tara si-a revenit relativ repede dupa criza de la inceputul anilor '90, cand in special datorita incetarii schimburilor cu Uniunea Sovietica a traversat o perioada dificila. Din ianuarie 1995 este membra a Uniunii Europene. Cea mai mare problema in acest moment o reprezinta cota ridicata a somajului.

PRINCIPALELE ATRACTII TURISTICE

Helsinki : considerat capitala economica a Scandinaviei, datorita prezentei a numeroase firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, este un oras atragator si pentru turisti, o imbinare de cultura urbana, modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812, in timpul stapanii rusesti. Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un nou plan al orasului. A fost o initiativa inspirata, multe dintre cele mai importante cladiri ale orasului fiind create de Engel. Printre ele se numara si Catedrala de Tuomionkirkko, un amestec de renastere gotica si biserica ortodoxa rusa, chiar daca astazi este biserica luterana. In timpul celui de al doilea razboi mondial orasul a fost bombardat in repetate randuri de aviatia sovietica. Mii de turisti din intreaga lume ajung astazi in Helsinki, atrasi atat de frumusetea orasului, cat si de viata de noapte - unele cluburi si baruri, precum The Ice Bar sau DTM sunt deja celebre - sau de magazinele din oras. Altii viziteaza obiectivele turistice si caldirile istorice, precum Suomenlinna. Pentru cumparaturi veti gasi magazine de toate felurile, de la inalta tehnologie la maruntisuri, dar preturile s-ar putea sa vi se para cam mari. In afara magazinelor se gasesc si numeroase piete in aer liber, deschise in timpul verii in oras, unde veti gasi de toate, de la antichitati la produse high-tech. In total, orasul are peste un milion de locuitori.

Turku : capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii. Mai mult, aici veti gasi atat restaurante rafinate, cat si cluburi sau localuri de noapte. In afara acestora puteti vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in acelasi timp tragica a orasului. Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII, nu trebuie ratate sub nici un pretext. In Catedrala veti gasi si Muzeul de Istorie, fascinant pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei. O alta traditie spune ca Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice. Datorita locatiei puteti ajunge cu usurinta la malul marii, unde veti vedea micile sate, ce par neschimbate de sute de ani.

Savonlinna : situat intr-o regiune de lacuri, are in jur de 30.000 locuitori. Orasul a fost construit pe trei insule distincte, unite de poduri. In afara privelistii naturale superbe, principala atractie turistica este cu siguranta Castelul Sf Olaf. Impresionanta fortareata a fost construita in 1475 de Erik Axelsson Tott, servind la respingerea atacurilor venite din est si la controlarea regiunii Savo de catre Suedia. Ansamblul este compus dintr-un castel principal cu trei turnuri si un sant cu zid pentru protectie, cu turnuri de observare. Castelul a fost reconstruit si modificat in repetate randuri, mai intai in perioada administratiei suedeze, apoi, in 1743, a devenit fortareata. Este una dintre cele mai importante atractii turistice din Finlanda, avand in interior un restaurant si mai multe Sali pentru festivitati. Aici are loc anual si Festivalul de Opera Savonlinna, in luna iulie, si Festivalul de Balet Savonlinna, in luna iunie. Espoo : este cel de-al doilea oras ca marime al tarii si are o structura urbana destul de originala. Este impartit in cinci centre distincte, fiecare de marimea unui oras finlandez obisnuit, cu retele de transporturi de buna calitate, un parc national (Parcul National Nuuksio) si numeroase magazine si restaurante. Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un adevarat oras-gradina, in care locuitorii, natura si arhitectura se imbina armonios. Acest oras "high-tech" situat la mica distanta de Helsinki, gazduieste numeroase muzee si festivaluri, precum Festivalul de Jazz din aprilie si Festivalul International de Film Espoo Cine.

Rovaniemi : febra aurului a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest oras, ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp capitala provinciei Lapland. Cladirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala si superba de salbaticie arctica. Este si un centru universitar, cu cateva muzee si regiune unde puteti face excursii sau puteti schia. Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial, fiind reconstruit integral. Cei care doresc pot vizia Ranua, unde vor gasi o gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun, unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun, pentru a intelege pentru totdeauna ca acesta exista in realitate.

Vaasa : dupa ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-un devastator incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia originala. Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect special pentru eventualitatea unui alt incendiu : strazi largi si lungi, cladirile impartite pe zone. Din vechiul oras au mai ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost capitala tarii pentru scurt timp. Situat in apropierea marii, ofera o priveliste superba in partea portului, dar si nu mai putin de 11 muzee, precum si un urias parc de distractii, Wasalandia, pentru cei care vor sa se relaxeze.

Porvo : in prezent Porvo este un oras infloritor, cu o puternica industrie in dezvoltare, si in acelasi timp aproape cel mai vechi oras al tarii. In afara cladirilor mdoerne s-a pastrat un centru medieval, foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate in rosu, care se intind de-a lungul raului. Si aici se gasesc muzee importante, cum este Johan Ludvig Runeberg dedicat poetului national al Finlandei.

Mikkeli : este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si simplu de fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu vederea, avand cateva muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire pentru frumoase excursii care va vor duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de muzica clasica din Finlanda si foarte des au loc in oras sau in imprejurimi concerte. Este si un oras cu o istorie fascinanta, in timpul celui de al doilea razboi mondial fiind cartierul general al armatei finlandeze, fiind si astazi plin de cladiri din aceasta perioada, dar si cazarme sau tunuri, pastrate ca monumente. Aici trebuie sa vizitati Turnul de Observare (Naisvuoren nakotorni) si Muzeul Militar (Paamajamuseo).

Tampere : este cel mai mare oras din tarile nordice de pe continent, cu o populatie de peste 200.000 locuitori. Fondat in 1779 pe Tammerkoski Rapids, intr-una dintre cele mai frumoase regiuni din intreaga Islanda, s-a dezvoltat rapid, devenind in secolul XIX cel mai important centru industrial al tarii. Si astazi mai puteti vedea locul unde se gasea Tampella-Finlayson in secolul XIX. In prezent aceste zone industriale au fost refacute si aduse la zi, functionand la capacitate maxima. Tot aici veti gasi si mici restaurante, Sali de sport si fitness, Muzeul Vapriikki si Muzeul Central al Muncii. Tampere este si un important centru universitar, iar in afara celor doua universitati mai exista si numeroase alte institutii de invatamant. Este in acelasi timp si un important centru cultural al Finlandei, cu numeroase teatre si spectacole diverse, de la muzica si literatura la arta plastica. Odata ajusi aici nu trebuie sa ratati Piata Centrala (Pyynikki Ridge), Catedrala (Pispala), Turnul de Observare Pyynikki si Nasinneula.

Kokkola : este destinatia perfecta pentru cei care isi doresc sa descopere magia istoriei finlandeze, fiind un mic orasel de stil vechi, situat pe coasta Golfului Bothnia. O plimbare prin centrul orasului va va aduce cu cel putin un secol in trecut, impresie la care contribuie si muzeele locale, cu piese deosebite. Tankar, insula cu far aflata la mica distanta, va invita la o aventura de neuitat in Golful Bothnia. Insula a servit ca baza pentru pescari si vanatorii de foci de-a lungul timpului, si

chiar si astazi se mai pastreaza cateva dintre locuintele acestora, devenite mici piese de muzeu.

CUMPARATURI

Veti gasi in Finlanda cam orice, de la mancare, blanuri, haine, mobilier, jucarii, bauturi, locale sau de import. Produsele autohtone sunt foarte apreciate si exportate in intreaga lume. Nu veti gasi nici o localitate, oricat de mica, unde sa nu existe cel putin un magazin de calitate.

Intre altele, hainele si textilele traditionale variaza ca pret si calitate, fiind vandute de regula in magazine de suveniruri si magazine specializate. In afara acestora puteti gasi haine moderne pe toate gusturile. Cea mai cunoscuta marca de textile este Marimekko, foarte colorate si specifice tarii. Marimekko Corporation este o companie producatoare de textile si imbracaminte, infiintata in 1951 si foarte apreciat si astazi, care realizeaza in afara de haine si decoratiuni interioare sau accesorii. In afara hainelor veti gasi si sticla sau ceramica, de la piese obisnuite la unicate create de artisti faimosi. Cele mai cunoscute fabrici sunt Arabia (ceramica si portelanuri), Nuutajarvi, Iittala si Riihimaki (sticla). Produsele acestora pot fi gasite in intreaga tara, iar in magazinele si galeriile din Helsinki se gasesc adesea piese deosebite, realizate de designeri precum Alvar Aalto, Stefan Lindfors sau Kaj Frank, colaboratori ai companiei Arabia. Productia de bijuterii nu este cu nimic mai prejos, incluzand atat seria "Kalevala", bazata pe ornamente si teme vechi de secole, cat si modele moderne, in aur si argint. Kalevala Koru este marca distinctiva pentru bijuteriile din bronz, argint si aur, realizate conform vechii traditii a sagai nationale, Kalevala. Multe dintre modele dateaza din perioada vikinga, avand o vechime de 1000 de ani, dar altele sunt chiar mai vechi. Toate sunt copii, variatiuni sau combinatii ale originalelor, realizate in colaborare cu echipe de arheologi. Veti mai gasi si mobilier, jucarii, produse electro-casnice, specialitati culinare si alcoolice locale, pe scurt, orice veti dori. Finlanda este una din cele trei tari membre ale AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb) care, in ianuarie 1995, a devenit membra cu drepturi depline a Uniunii Europene. De altfel, trebuie spus ca AELS a fost cel mai important partener comercial al UE. Dupa lansarea programului Comunitatii Europene in anul 1992 de creare a pietei

unice, tarile AELS si-au exprimat dorinta de a colabora cu Comunitatea. Debutul anului 1995 a insemnat practic apogeul unui proces (care a fost initiat in anul 1985 prin lansarea programului 1992). Sistemul fiscal al Finlandei este studiat din perspecti evolutiilor care au marcat intreaga economie finlandeza dupa anii '90 si pana in prezent. In anii '90 intreaga economie a Finlandei a cunoscut o puternica recesiune. Balanta financiara a sectorului public s-a deteriorat rapid, cu toate eforturile guvernarii de a reduce cheltuielile publice si de a fortifica fiscalitatea. Deficitul bugetar a cunosc ut o evolutie ascendenta pana in anul 1993, cand a atins un maxim de 7,3% din produsul intern brut, in urmatoarea perioada economia finlandeza a inregistrat o recuperare rapida. Rata de crestere medie anuala a fost cuprinsa intre 4 si 5%, iar deficitul bugetar s-a transformat pentru prima oara in surplus in anul 1998. Veniturile fiscale totale au crescut constant ca rezultat al intregii activitati economice ascendente. Evolutia ponderii acestor venituri in PIB este redata pentru interlul 1990-2005 de graficul nr. 18. De altfel, trebuie spus ca presiunea fiscaia din Finlanda este una din cele mai ridicate din Uniunea Europeana. Guvernarea finlandeza a dorit cu inversunare reducerea poverii fiscale totale, insa masurile de relaxare fiscala nu au dat rezultatele scontate. In ciuda masurilor adoptate de reducere a nivelului impozitarii directe (in particular a impozitarii venitului din munca) o reducere mai semnificati a indicatorului presiunii fiscale a devenit vizibila doar incepand cu anul 2001. Finlanda se evidentiaza printr-un procent ridicat al impozitelor directe in PIB. Cu lori situate in perioada 1995-2005 cuprinse intre 19-20% (elul nr. 7), Finlanda este caracterizata la fel ca celelalte tari nordice printr-o pora fiscala mare asupra muncii. De aceea, impozitarea veniturilor persoanelor fizice reprezinta o sursa importanta de venituri pentru bugetul statului finlandez, insumand 14-l4% din PIB-ul acestei tari (elul nr. 8). Baza legala este reprezentata de Legea nr. 1435 privind impozitul pe venit din 30 decembrie 1992. Platitori sunt toti indivizii rezindenti in Finlanda. Pentru nerezidenti legislatia acestei tari prevede obligativitatea impozitarii acestora pentru toate veniturile realizate pe teritoriul acestei tari. O caracteristica a sistemului fiscal finlandez este ca incepand din anul 1993, impozitarea venitului persoanelor fizice este separata in doua categorii distincte: venitul castigat (realizat) si venitul de capital. in prima categorie sunt cuprinse veniturile impozabile ordinare, precum salariile, pensiile, beneficiile sociale, contributii de somaj, venituri provenite din agricultura, etc. Legislatia fiscala finlandeza prevede si cate exceptii la plata acestui impozit, respectiv: pensii si beneficii sociale platite din bugetul public, cadouri si mosteniri pentru copii, bursele scolare si studentesti, compensatii platite pentru cheltuieli speciale acordate personalului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si deduceri, din care amintim: toate contributiile obligatorii ale angajatilor pentru fondul public de pensii si contributiile de sanatate achitate de someri, o deducere standard pentru cheltuielile de munca, veniturile din pensii. Persoanele casatorite sunt impozitate separat pentru veniturile realizate, iar colectarea acestui impozit se efectueaza de catre angajatori, prin retinere la sursa. Cota de impunere este determinata conform unei scale progresive de impozitare silita anual de catre Parlament. Exista si impozite pe veniturile ordinare ale persoanelor fizice colectate de municipalitati, cu cote de impunere care riaza anual si in functie de fiecare municipalitate in parte, riind intre urmatoarele limite: 14,5% si 19,75%.

Cea de a doua componenta: impozitul pe venitul din capital al persoanelor fizice se bazeaza pe o cota de impunere fixa uniforma, care in mod curent insumeaza 29% (a fost de 28% pana in anul 2000). Baza de impozitare este relativ larga si include dividende, venit din dobanzi, venit din chirii, castiguri de capital, o proportie de venit antreprenorial si venit din nzari in ceea ce priveste proprietatea forestiera. Anumite plati pentru dobanzi, inclusiv platile pentru dobanzile pentru locuintele ocupate de detinator si anumite alte cheltuieli sunt deductibile. Daca aceste cheltuieli depasesc cantitatea de venit din capital, 29% din deficit pot fi deduse din impozitele platite pentru venitul castigat. Impozitarea societatilor comerciale reprezinta un procent mai scazut in PIB decat impozitul pe venitul persoanelor fizice (doar 3,9% in PIB conform elului nr. 9). Totusi acest procent marcheaza o evolutie constant ascendenta in ultimii ani - daca in 1995 inregistra 2,3% a atins un nivel de 6% in anul 2000, dar apoi a scazut din nou atingand doar 3,9% in 2005. Trebuie subliniat ca rata statutara de impunere a societatilor de 28% pana in anul 2000 si de 29% dupa anul 2000 reprezinta una dintre cele mai mici din Uniunea Europeana. Totusi, datorita unei baze impozabile relativ largi, raportul veniturilor fiscale provenite din impozitarea societatilor raportat ia produsul intern brut este relativ mare in atie cu aite state membre. Acest raport fiscal relativ mare al venitului corporational poate fi de asemenea partial explicat de profiilitatea ameliorata a societatilor in aceasta perioada de crestere economica. Baza legala a acestui impozit direct este cuprinsa in Legea nr. 1435 din 30 decembrie 1992 privind impozitul pe venit si Legea nr. 360 din 24 iunie 1998 a impozitului pe profitul din afaceri si a veniturilor provenite din activitatile profesionale, cu modificarile si completarile ulerioare. Beneficiarii acestui impozit sunt: statul cu un procent de 58%, municipalitatile cu 40% si comunitatile locale cu 2%. Finlanda aplica un asa-zis sistem de imputatii in impozitarea societatilor, cu scopul de a evita impozitarea dubla a dividendelor. Cota de impozitare fixata de legislatia fiscala finlandeza este de la 1 ianuarie 2005 de 26% (cota de impunere a fost anterior acestei date de 29%). De la plata impozitului exista o serie de numeroase scutiri: 1 .beneficiaza de scutire capitalul adus ca aport de actionarii unei societati comerciale si sumele primite ca rambursari la impozitul pe venit platit (nu insa si dobanzile pentru aceste sume care sunt rambursate); 2. cheltuielile pentru racordare percepute de societatile care intretin sistemele de electricitate, telefonie, aprovizionare cu apa, canalizare sau incalzire; 3. comunitatile regii igioase nu platesc impozit statului. O alta trasatura particulara a sistemului fiscal finlandez este reprezentata de nivelul relativ ridicat al anumitor accize. Acest lucru vizeaza indeosebi accizele asupra bauturilor alcoolice, in ceea ce priveste nivelul de la care ratele minime UE sunt depasite in mod semnificativ. Impozitul de inregistrare al autovehiculelor de pasageri sunt de 100% din pretul de cumparare minus 760 a (discount pentru catalizator) (impozitul de inregistrare al autovehiculelor de pasageri s-a modificat incepand cu anul 2003). Noua alte tari UE aplica un impozit similar pe autovehicule, dar doar in Danemarca si in Grecia nivelul acestora depaseste sau este abil cu nivelul din Finlanda. Impozitele ecologiste (inclusiv impozitele pe energie, transport si resurse) reprezinta circa 6,6% dm totalul veniturilor fiscale in 2005 situandu-se cu putin sub media UE. Nivelul ratelor fiscale a fost in mod nominal silit inca din anul 1998. Baza fiscala a impozitarii energiei este mai degraba larga si cuprinde anumite produse energetice care nu sunt impozitate in cele mai multe state membre (carbune, turba). Ratele fiscale sunt

relativ mari dupa standardele europene indeosebi cele asupra utilizarilor industriale de energie. Impozitele indirecte sunt mai reduse ca procent in PIB decat cele indirecte, acestea insumand lori cuprinse intre 13-l4% in perioada 1995-2005 (elul nr. 2). Dintre acestea, TVA reprezinta 7-8 procente din PIB (elul nr. 3). Finlanda a introdus taxa pe loarea adaugata inaintea aderarii in Comunitatea Europeana, actul de reglementare a acestui impozit fiind Legea nr. 1401 din 30 decembrie 1993 privind TVA. Beneficiarul este in totalitate statul finlandez. Cotele de impunere sunt trei: o cota standard de 22%, o cota redusa de 8% aplicata asupra medicamentelor, cartilor, transportului de pasageri, serviciilor culturale, spectacolelor, manifestarilor sportive si o alta cota redusa de 17% care se aplica pentru mancarea umana si animala. Exceptiile prezute de legislatia din acest stat membru vizeaza domenii precum: ingrijirea medicala si serviciile spitalicesti, servicii de asistenta sociala, serviciile educationale, servicii financiare si de asigurari, beneficiile rezultate din performante atletice si artistice, nzarea sau inchirierea proprietatilor imobiliare, altele (loterii, cimitire, etc), tranzactii intracomunitare. Colectarea taxei pe loarea adaugata este efectuata lunar, pana la data de 14 a lunii urmatoare. Reforma Fiscala recenta din statul finlandez, arata ca in aceasta tara s-a urmarit constant reducerea impozitarii muncii. in 1999 noua guvernare a continuat masurile programate pentru a diminua atat nivelul impozitelor directe cat si al celor indirecte asupra venitului din munca, aceste masuri vizand partial castigatorii de venituri mici si medii. Principalele masuri adoptate au fost reprezentate de descresterea cotelor de impunere marginale in impozitele pe venit al caror beneficiar este statul pentru toate transele de venit, de cresterea limitei minime pentru venitul impozabil in cadrul aceleiasi impozitari si cresterea deducerilor legate de munca in impozitarea municipala. Reducerilor impozitarii muncii a fost partial compensata de cresterile venitului din capital si de impozitarea profiturilor societatilor, precum si de impozitarea energiei si de impozitele ecoiogiste. in anul 2000 guvernarea a marit cota de impunere asupra venitului din capital si a celui pe profiturile societatilor de la 28% la 29%, impactul fiind de circa 0,1% din produsul intern brut. in schimb, ratele impozitelor pe energiei si ale impozitelor ecoiogiste au fost mentinute constante intre anii 1999 si 2001, cotele de impozitare respective fiind majorate doar in anul 2003. Sarcina fiscala totala relativ mare din Finlanda este reflectata de sarcinile fiscale relativ mari asupra diferitelor functii economice. Rata fiscala implicita medie asupra consumului in loare de 28,5% (medie pentru perioada 1995-2005) este una dintre cele mai mari din Uniune, in principal datorita accizelor si TVA-ului mari. Totusi, deoarece Finlanda si-a adaptat sistemul de TVA in 1994 prin aranjamente tranzitionale care au rezistat pana in anul 1996, veniturile fiscale din TVA au fost mai mici in 1995 si 1996 decat ar fi fost fara aceste aranjamente tranzitorii. in mod consecutiv, partea impozitelor asupra consumului ca procentaj din produsul intern brut si cota de impozitare implicita asupra consumului nu sunt abile in totalitate cu cele din anii 1997-2002. Venitul din munca suporta in continuare impozite relativ mari. Masuri de politica fiscala au fost implementate cu scopul de a reduce sarcina fiscala asupra venitului din munca in principal prin reduceri ale impozitelor guvernarilor centrale si locale asupra venitului si de asemenea prin reduceri ale contributiilor sociale. Rata fiscala implicita asupra muncii a fost diminuata in mod moderat in perioada 1995-2002.

Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra venitului din afaceri este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeana ceea ce poate fi explicat partial de faptul ca baza impozabila este relativ mare. Totusi, trebuie precizat totodata ca rata fiscala implicita asupra consumului si asupra venitului din munca este inclinata ascendent, datorita faptului ca castigurile din capital nu sunt incluse in actualul raport fiscal baza/numitor. O crestere a ratei fiscale statutare corporationale de patru puncte procentuale inregistrata intre anii 1995 si 2002 si profiilitatea ameliorata a companiilor in timpul puternicului ant economic pot explica cresterea semnificati din aceasta perioada. Alti factori importanti sunt reprezentati de transferul de la platile dobanzilor catre cele ale dividendelor. Aceasta tendinta este indeosebi pronuntata in Finlanda, desi tendinta ascendenta a ratei fiscale implicite este strans legata de castigurile de capital - deosebit de puternica in 2000- a jucat de asemenea un rol semnificativ. Regresul important inregistrat de rata fiscala implicita in 2001 poate fi de asemenea atribuit pierderilor de capital datorate turnurii descendente a pietei financiare. Rata fiscala implicita totala asupra capitalului (inclusiv impozitarea depozitelor de capital (averii)), se situeaza totusi, cu putin peste media europeana pentru intreaga perioada datorita impozitelor relativ mici asupra productiei. Cu o medie a presiunii fiscale globale in P1B de 45,9% pentru perioada 1995-2005, Fmlanda este una din statele membre cu fiscalitate ridicata (media comunitara fiind de doar 40,6% - elul nr. 1). Finlanda ocupa locul 3 in clasamentul celor mai mari presiuni fiscale din EU25, fiind depasita doar de Suedia si Danemarca. Valoarea inalta a acestui indicator se datoreaza mai putin impozitelor indirecte care cu o medie de 14,3% este apropiata de cea comunitara de 14,2% (elul nr. 2). Impozitelor directe reprezinta fundamentul structurii fiscalitatii finlandeze, media multianuala a acsetui indicator de 19,0% depasind mult mediana comunitara pentru aceeasi interl de timp 12,7% ( de asemenea Fmlanda ocupa locul 3 dupa aceleasi tari: Danemarca si Suedia. Atat impozitele pe venitul personal (14,2% fata de 8,9% - elui nr. 8) cat si impozitul pe profitul societatilor (3,9% fata de 3,0% -elul nr. 9) depasesc media UE25. Aceste lori arata ca presiunea fiscala asupra muncii este una din cele mai ridicate din Uniunea Europeana, Finlanda fiind asadar depasita doar de Suedia si Danemarca.