Sunteți pe pagina 1din 17

MASA1UL TRADITIONAL 1APONEZ

Foarte multe practici medicale traditionale chineze au Iost


preluate de japonezi, unele dintre ele Iiind chiar perIectionate.
Budismul, introdus n Japonia n secolul al Vl-lea, a
contribuit la elaborarea unor conceptii IilozoIice care pla-
sau omul n Univers. Pn atunci contactele cu vecinii
chinezi, de peste mare, Iuseser ca si inexistente. Una din
nvtturile budismului, Zen, a avut o inIluent decisiv n
dezvoltarea spiritualittii culturale japoneze, printre ele
aIlndu-se tehnicile pentru ngrijirea corpului.
n secolul al Xll-lea apare ,Carte 23523w226x a despre pstrarea s-
nttii", scris de Yosai, n care se spunea: ,Toate reme-
diile nu sunt medicamente dect pentru o singur boal, n
timp ce ceaiul este un remediu pentru mii de boli". Cu
vremea, japonezii au descoperit virtutile terapeutice ale
bilor cu ap cald, care se Iceau n stabilimente speciale,
unde se practicau si masaje.
n Japonia ultimelor secole medicina era practicat do
tot Ielul de specialisti:
Isi, omnipractician, echivalentul medicului generalisi
de astzi;
Nai-Kai, internist, medicus purus;
Ge-K (W) Ai, chirurg;
Shin-Kwa, acupunctor si mox;
Gen-Kva, oItalmolog;
Ko-Kwa, stomatolog;
San-Kwa, obstetrician;
Honetsugi, specialist n Iracturi si luxatii (ortoped);
Samba, moas;
Anma, masor.

asajul Icea parte si din arsenalele terapeutice ale chi-
rurgilor, ortopezilor, acupunctorilor, obstetricienilor etc. n
tratatele de specialitate sunt mentionate metode de masaj
pentru tratamentul luxatiilor si Iracturilor. Obstetricienii
practicau versiuni externe, n timpul crora Ioloseau si di-
Ierite masaje. Unele din manevre erau asemntoare cu
cele ale obstetricii moderne.
Japonezii Ioloseau trei Ieluri de manevre: nete:iri, fr-
mantri si bateri cu palmele, cu degetele sau cu instru-
mente speciale.
n anul 1779 a Iost publicat un ,Ghid pentru masaj"
(autor Anma Tebiki), iar n 1827 un ,Atlas pentru masaj"
(Anma-Zukai).
Intre pacientii si masorii acelor vremuri se stabileau
relatii de ncredere deplin, Iapt deosebit de important
pentru succesul tratamentului.
O mare important se acorda masajului de urgent,
numit Kuatsu (n limba japonez: `waviat; 7steh-
nic, metod). El const din masajul energic al unor
puncte de pe corp, n cazuri de urgent.
Kuatsu
asajul si alte tehnici manuale Iolosite pentru reanima-
rea bolnavilor gravi sunt mentionate pentru prima dat n
tratatele chineze, scrise ntre anii 281-340 d.Hr., unul din-
tre acestea Iiind ,Tcheou-Heou-Pei Tsi-Tsi-Fang" (,Prescrip-
t ii de urgent").
Primul tratat de medicin de urgent n limba japonez a
aprut n anul 1790. anevrele respective constituiau un ma-
rc secret, ele Iiind cunoscute de un Ioarte mic numr de me-
dici, n rndul crora se ptrundea Ioarte greu. Cu vremea, au
Iost primiti n casta acestora si ctiva sportivi, pentru a putea

acorda primul ajutor colegilor accidentati n timpul antrena-
mentelor si competitiilor traditionale de Judo, Karate, Kendo
(scrim japonez) etc. Noii veniti erau primiti la cursurile de
pregtire numai dup ce erau supusi la cteva probe dure,
printre care suportarea unei strangulri usoare, reanimat de
unul dintre examinatori cu metoda Kuatsu.
n vechea Japonie, cultura Iizic si sporturile erau la
mare cinste, practicarea artelor martiale Iiind obligatorii
pentru samurai. Acestea erau:
- mnuirea armelor de aproape: scrim cu sabia;
- mnuirea armelor de la distant: scrim cu lancea;
- trasul cu arcul;
- clria;
- notul;
- luptele Ir arme: Kendo, Karate, Sumo, Jujutsu,
Atemi (lovituri pe punctele vitale).
Artele martiale erau supuse unui sever cod etic si este-
tic, exercitiile colective terminndu-se ntotdeauna cu
gesturi de curtoazie, dup un ritual anume. Exercitiile in-
dividuale se terminau cu sedinte de meditatie.
n timpul practicrii artelor martiale se produceau, unc
ori, si accidentri grave, unele dintre ele necesitnd un
tratament de urgent.
Printre metodele Iolosite n tratamentul de urgent se gi
sea si Kuatsu. Ea Iolosea percutia si presiunea anumitoi
zone sau puncte de pe corp, cu degetele, pumnul, cotul, ge-
nunchiul sau clciul. Pentru a Ii eIiciente, manevrele rcs
pective erau aplicate cu mare iuteal si cu mult precizie.
etoda japonez de reanimare Kuatsu a ptruns si n
Europa, la nceputul secolului XX, printre promoton
aIlndu-se medicul Irancez Jules Regnault. El a publicat,
n anul 1902, un tratat intitulat ,edicina si Iarmacia In
chinezi si Annamiti", n care vorbea si de tehnicile japont*
ze traditionale de urgent. Doi dintre discipolii si, Claudi-
Renoult si Eric de Winter au publicat n 1960 un articol
intitulat ,etod de reanimare n Judo".
144
Punctele vitale sau punctele Atemi, Iolosite pentru ap-
rare, sunt prezentate n Iig. 38.


Fig. 38. Punctele vitale sau punctele ATEI
l: TENDO (,bregma" sau punctul de jonctiune al suturilor osoase ntre
misele parietale si Irontal); 2: UTO, punct situat la rdcina nasului;
t KASUI, punct situat pe tmple; 4: JINCHU, punct ,Iiltru", situat
In mijlocul santului naso-labial; 5: DOKKO, punct situat pe apoIi/a
iimstoida-retroaruricular; 6: KACHIKAKE punct situat pe brbie;
/ SUIUGETSU, punctul plexului solar, situat n spatele stomacului;
K t, i 9: dou puncte ale hipocondrului (drept si stng), adic pe prtile
lnlcrale ale regiunii superioare a abdomenului; 10: YJO, punctul
lupogastrului sau punctul situat pe partea inIerioar a abdomenului;
11 TSURIGANE, punctul testicolelor; 12: SHITSU-KANSETSU, punctul
situat pe articulatia genunchiului.

,

n timpul luptelor Ir arme sau n alte mprejurri,
cnd survin anumite accidente, se poate interveni de ur-
gent prin Iolosirea metodei kuatsu.
PUNCTELE KUATSU (dup J. Regnault si E. Winter)
dorsale (Ig. 39)

ig. 39. Punctele dorsale
1: Cele dou puncte cervico-ceIalice; 2: Cele dou puncte posterioare
cervicale; 3: Vertebra a VH-a cervical; 4: Vertebra a Vl-a dorsal,
punct de percutie; 5: Puncte pentru decontracturare, opuse snilor;
6: Prima vertebr lombar; 7: A treia vertebr lombar; 8: Puncte
paravertebrale, la nivelul centurii; 9: Puncte sacro-iliace.
Unele din aceste puncte sunt Iolosite si n masajul ver-
tebral reIlexogen.
ventrale^pe fa(a anterioar (fg. 40)
146

ig. 40. Punctele ventrale
l: Punct cervical mijlociu anterior; 2: Punct respirator; 3 si 4: Puncte
pentru masaj epigastric pentru percutie; 5 si 6: Puncte pentru masaj
antialgic pelvi-abdominal (punctul 4 se gseste pe apendicele xiIoid)
MANEVRE KUATSU U$OR DE EXECUTAT
- pentru lovituri la cap
- neteziri blnde pe tmple si ceaI;
- percutii usoare cu palma pe regiunea lombo-sacrat
(sale), iar cu vrIul degetelor pe vertebra 3 lombar.
- pentru lovituri la gt
- percutii usoare cu vrIul degetelor pe vertebra cervi-
cal 7 (cea mai proeminent).
- pentru lovituri la testicule
- percutii cu pumnul pe marginea intern a tlpilor.
- pentru leyin - sincop
- se deschide gura victimei n mare grab, prin apsa-
rea obrazului, bilateral, cu dou degete, plasate ntre ma-
147
xilare; pentru reusita manevrei, mai nainte se ciupeste
obrazul; apoi se apas energic cu unghia, n santul dintre
gingie si buza superioar.
W pentru spnzura(i
-se taie ct mai repede cordonul cu care s-a spnzurat
victima, dup care ea va Ii asezat pe un scaun, pozitie care i
poate Iavoriza reluarea respiratiei prin urmtoarele manevre:
- masajul ceIei si percutia vertebrei 7 cervical cu vr-
Iul unui deget;
- tinerea unei tigarete aprinse lng degetul mare de la
piciorul victimei.
W pentru loviturile primite n partea anterioar a
gtului (laringe)
-victima este asezat pe un scaun, apoi i se percuta
vertebra cervical 7.
TEHNICI DE REANIMARE


Pentru sincop:
a - victima st pe spate, cu bratele n cruce; salvatorul,
ngenuncheat la picioarele sale, va presa cu ambele mini
n partea inIerioar a abdomenului, de la pubis, alunecnd
progresiv ctre coaste, mpingnd de jos n sus viscerele
abdominale sub torace, muschiul diaIragm gsindu-se n
pozitie de expiratie Iortat; urmeaz momentul cel mai
important, care const din apsare puternic cu degetele pe
ultimele coaste, n timp ce ncheietura minilor apas n
scobitura Iormat la nivelul plexului solar. Urmeaz o re
laxare brusc (a presiunii), actiune nsotit de un strigt al
savatorului (Kiai). n acel moment, salvatorul execut o
sritur pn la capul victimei.
nainte de a actiona, salvatorul inspir proIund, c;i
apoi s expire rapid si proIund, cu producerea unui su
148
ierat. Prin aceast manevr se actioneaz asupra energi-
ei Hara, asupra respiratiei, prin intermediul muschiului
diaIragm si asupra inimii (masat indirect de ctre acest
muschi).
b - victima asezat cu Iata n jos si minile n cruce;
se percuta vertebra cervical VII (cea mai proeminent);
n sincopa simpl sunt suIiciente cteva bti usoare.
anevrele Kuatsu sunt Iolosite ca antidoturi pentru lo-
viturile primite n timpul practicrii unor sporturi traditio-
nale, ca Atemi si Judoka, ele putnd provoca, dup caz,
constrictia sau dilatatia vaselor.
Kuatsu este o metod reIlexogen. Ea poate Ii Iolosit
ca tratament de urgent, minile si picioarele salvatorului
contribuind la reanimarea victimei.
anevrele Kuatsu diIer de tehnicile de reanimare, ca-
re au ca obiectiv principal mentinerea victimei n viat cu
ajutorul a numeroase tehnici instrumentale. Kuatsu Iolo-
seste tehnici manuale simple, care permit reluarea activi-
ttii aparatului cardio-respirator, printre care masajul car-
diac, bimanual extern (Iig. 41).


Fig. 41.
149
Kuatsu este ineIicient cnd socul a Iost Ioarte puternic
sau cnd s-au produs leziuni viscerale si vasculare, n ast-
Iel de cazuri se indic transportarea victimei ct mai repe-
de ntr-un serviciu specializat, Kuatsu Iiind nu numai inu-
til, dar si periculos.
edicina traditional japonez mai Ioloseste si alte me-
tode: Irictii cu pudre vegetale, cu Ioi de ceap (din interiorul
bulbului), cu droguri nvelite ntr-o bucat de pnz si intro-
duse ntr-un tub de bambus (pentru eIecte sedative).
Shiatsu
Este un masaj simplu, care const din presiuni exerci-
tate cu pulpa degetului, n anumite puncte de pe piele (n
limba japonez Shi deget si atepresiune). Shiatsu a in-
trat n arsenalul terapeutic japonez la nceputul secolului
XX, cnd guvernul a legiIerat masajul ca metod oIicialii
de tratament, n acea vreme se practicau n Japonia trei
Ieluri de masaj: anma (masajul traditional), masajul di'
tip occidental si Shiatsu.
Shiatsu a Iost reactualizat si pus n practic la sIrsitul
secolui XX, de ctre cunoscutul terapeut japonez Tokujiro
Namikoshi. El se practic astzi n ntreaga Japonie, n uiti
mele decenii ptrunznd n SUA si n unele tri occidentale.
Punctele Shiatsu corespund, n marea lor majoritate, cu
principalele puncte de acupunctura sau presopunctur. Asu
pra lor si n regiunile nvecinate se exercit presiuni cu de-
getele mari de la mn, singure sau alturate cu restul dt
getelor sau cu palmele. In timpul manevrelor energii.i
masorului se scurge n corpul pacientului. asorii proIesie ~
nisti si dozeaz presiunea n Iunctie de regiunea pe care si
gsesc punctele respective. Pe cele musculoase se Iolosea
apsri energice, echivalente cu apsarea unei greutti de l n
kg, aplicate n acel loc. Dobndirea unei astIel de apreciet i
150
de practic, se obtine dup o lung experient si dup exer-
citii eIectuate pe o balant. Presiunea maxim Iolosit echi-
valeaz cu apsarea balantei pn cnd acul respectiv ajun-
ge la ciIra 10 (kg). Pentru cap si abdomenul superior se
Ioloseste o presiune egal cu 7 kg, iar pentru Ietele laterale
ale gtului si abdomenul inIerior ntre 4-4,5 kg.
Presiunea se execut vertical, timp de 5-10 secunde,
urmat de o pauz de 30-40 secunde. anevra se execut
de aproximativ 10 ori.
Shiatsu se Ioloseste pentru Ioarte multe suIerinte: dureri
de orice Iel, nevralgii, astm bronsic, insomnie, crampe mus-
culare, oboseal, enurezis, constipatie, impotent sexual,
Irigiditate etc. Ca si masajul clasic si cel traditional chinez,
si acest masaj poate Ii Iolosit sub Iorm de automasaj.
AUTOSHIATSU PENTRU INSOMNIE
Insomnia este printre principalele beneIiciare ale meto-
dei Shiatsu. Se aplic seara, nainte de culcare. La nceput
se execut zilnic, apoi de dou-trei ori pe sptmn si
chiar numai o dat.
Se ncepe cu punctele situate la baza osului occipital,
apoi se trece pe cele paravertebrale cervicale,
interscapulare, (fig. 42); se continu pe Ietele laterale ale
gtului, pe tmple (fig. 43) si pe palme (fig. 44).


151

ig. 44.
AUTOSHIATSU COSMETIC
Pentru mentinerea supletei pielii si ameliorarea tonu-
sului muscular de la nivelul Ietei si gtului, pot Ii stimulate
punctele mentionate n fg. 45.

ig.45.

SHIATSU PENTRU VIGOARE SEXUALA


anevrele respective se execut numai ntre parteneri. Se
ncepe cu crestetul capului, apoi energic pe punctele situate
de o parte si alta a coloanei lombo-sacrate (Ig. 46) pe tlpi
(fig. 47), pe abdomen (fig. 48), pe coapse, pe Ietele anterioare.


ig. 46.

ig. 47.
ig. 48.
Sedinta se termin cu neteziri blnde, cu vrIul dege-
telor, pe ceaI, spate, coapse, glezne, tlpi, gt, piept, alj-
domen, brate si palme.
(

152
AUTOSHIATSU PENTRU DURERI DE CAP
Se realizeaz prin presiuni pe linia median a capului,
apoi pe liniile paralele pn la baza osului occipital si n
continuare paravertebral cervical (fg. 49) si prin presiuni
pe Ietele laterale ale gtului si n jurul ochilor (fig. 50),
apoi pe palme (fig. 44) si pe tlpi (fig. 47).

S-ar putea să vă placă și