|sfunct|a b|||ara sau "b||a |enesa" are ca pr|nc|pa|a cauza a||mentat|a.

Mese|e
begate |n gras|m| pun |n d|f|cu|tate buna funct|enare a vez|c|| b|||are. Pentru a
d|gera gras|m||e, ce|ec|stu| (vez|ca b|||ara) e||m|na |n |ntest|n e anum|ta cant|tate
de ||ch|d (b||a), care d|ze|va a||mente|e. 5upus unu| efert prea mare, ce|ec|stu| se
peate b|eca, astfe| |ncat b||a nu ma| este e||m|nata. Acest fapt |ngreuneaza d|gest|a
s| da nastere uner numerease s|mpteme nep|acute.
Slmptomele bllel lenese se manlfesta prln gust amar ln gura, varsaturl, greata,
durere sub coastele dln partea dreapta.
0olesclstul este sltuate ln aproplerea flcatulul, ln tlmp ce blla sau flerea este o
substanta llchlda amarule, produsa de flcat sl care are ca functle dlgestla graslmllor.

Dleta unel persoane cu blla lenesa trebule sa se bazeze pe acele allmente care nu
sollclta exceslv coleclstul. ^lcl pot fl lncluse:
O supa de legume;
O carnea de curcan, vlta, pul sau peste (flarta sau la gratar);
O branza de vacl, laptele degresat, laurtul, urda;
O palnea prajlta;
O cartofll flertl sau coptl.

Craslmlle care nu au fost dlgerate blne pot fermenta ln lntestln ducand la ellberarea
de gaze sl spasm lntestlnal, care da senzatla de balonare sl durere dupa o masa
bogata.

lrlntre allmentele care trebule evltate de catre persoanele cu blla lenesa deoarece
cresc rlscul declansarll unel crlze blllare. vorblm alcl despre consumul exceslv de:
O Craslml anlmale;
O Sosurl;
O %ocaturl;
O ezelurl;
O ua;
O %utun;
O 0afea;
O auturl carbogazoase;
O ^lcool.

De asemenea ar trebul evltate legumele uscate: castravetll, tellna, cluperclne, prazul,
usturolul.