Raport de Cercetare

Grant: CNCSIS Td, Cod CNCSIS 1

STUDIUL STABILITATII SI DUCTILITATII HALELOR METALICE USOARE CU STRUCTURI IN
CADRE CU SECTIUNI VARIABILE DE CLASA 3 SI 4
Autor: Cristutiu IoneI-Mircea
Universitatea: POLITEHNICA Timisoa
CUPRINS
1. INTRODUCERE
1.1 Notiuni generaIe
1.2.SoIutii constructive generaIe
1.3 SoIutii de nchideri
1.4 Cerinte impuse de normeIe romanesti n vigoare
1.5 StabiIitatea rigIei transversaIe
1.6 StabiIitatea stIpuIui
2. STUDIUL STABILITATII CADRELOR METALICE PORTAL
2.1 InstabiIitatea n pIanuI cadruIui
2.2 CadreIe studiate si moduI de anaIizare
2.3 AnaIiza de stabiIitate
2.4 Cazuri practice de proiectare
3 STUDIUL DUCTILITATII CADRELOR METALICE PORTAL
3.1 Introducere
3.2 CadreIe studiate si metodeIe de anaIiza
3.3 DuctiIitatea cadreIor portaI
3.4 Cazuri practice de proiectare
4. COMPORTAREA IMBINARILOR CADRELOR METALICE PORTAL
4.1. Introducere
4.2. Metoda componenteIor - generaIitati
4.3. mbinariIe studiate si metodeIe de anaIiza
4.4. RezuItateIe anaIizeIor
4.5 Teste experimentaIe
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
1.1 Notiuni generaIe
Datorita avantajelor tehnico-economice pe care le prezinta, constructiile metalice n general si profilele
din otel cu pereti subtiri formate la rece n special au cunoscut o dezvoltare exponentiala n ultimele
decenii, n special n tarile industriale dezvoltate din Europa si Statele Unite.
O definitie exhaustiva n legatura cu notiunea de "hala metalica usoara", mai ales n contextul actual al
dezvoltarii sectorului de constructii metalice ca si al afluxului de noi tehnologii, este extrem de dificil de
formulat. Totusi, se poate afirma ca halele metalice usoare, n acceptiunea actuala a acestui termen,
constituie o familie de sisteme constructive cu urmatoarele elemente comune din punct de vedere al
utilitatii, al sistemului adoptat pentru structura metalica de rezistenta, al sistemului de nchidere respectiv
al dispozitivelor de transport nterior:
A) Utilitate: exclusiv cladiri din sectorul ne-rezidential (spatii de productie, cu caracter comercial si
depozite)
B) Sistemul adoptat pentru structura metalica de rezistenta consta n:
Ocel mai frecvent structuri metalice cu un singur nivel si cu una sau mai multe deschideri, realizate
n sistem de cadru portal;
O structuri metalice cu un singur nivel, care au prevazut n interior un planseu intermediar tip
mezanin cu extindere partiala pe suprafata construita;
O structuri metalice cu mai multe nivele, avnd planseele intermediare realizate din tabla cutata si
beton armat, n sistemul de dala colaboranta.
C) Sistemele de nchidere sunt realizate pe baza de tabla cutata, iar scheletul de rezistenta al nchiderilor
este realizat din profile de otel cu pereti subtiri formate la rece;
D) Dispozitivele de transport interior au capacitati reduse, putnd fi att rezemate la fata interioara a
stlpilor ct si suspendate de riglele cadrelor.
1.2 SoIutii constructive generaIe.
Ca urmare a modificarilor permanente ale tehnologiilor de productie, de depozitare si de distributie, exista
o cerere continua pe piata pentru constructiile din otel cu un singur nivel. Cu toate ca, n acest domeniu
domina sectorul industrial, exista si alte sectoare cu dimensiune semnificativa cum ar fi cel al structurilor
pentru spatii comerciale sau pentru agrement. n domeniile mentionate, otelul ramne materialul de
constructie fara rival, iar structurile realizate din acest material nsumeaza n oricare an al ultimei perioade
circa 90% din totalul suprafetei construite.
Cauzele principale ale acestei stari de fapt pot fi atribuite urmatorilor factori:
O #ezistenta ridicata a materialului care permite acoperirea unor considerabile deschideri libere:
deschideri de peste 23 m se realizeaza n mod curent n fiecare an;
O'iteza de executie, care permite o punere n functie mai prompta a obiectivului respectiv si deci o
recuperare mai rapida a investitiei;
OAdaptabilitatea sistemului constructiv, care permite extinderea acestuia sau schimbarea destinatiei
sale. Circa o treime din cheltuielile de investitii pentru constructii industriale sunt destinate
extinderilor sau modificarilor;
O#eutilizarea si / sau reciclarea materialelor de constructie.
Structura pe cadre metalice de tip portal cu inima plina, a devenit la ora actuala solutia cea mai
raspndita pentru cladiri industriale deoarece se preteaza la un grad ridicat de industrializare a executiei,
ceea ce conduce la costuri si termene de executie mai mici.
Cadre portaI cu o singura deschidere
Cadrele de tip portal cu deschideri libere (L) mergnd pana la 43 m ofera o mare versatilitate a solutiilor
constructive.
n cazul adoptarii unor naltimi la streasina (H) de 4 pana la 5 m, rezulta elemente structurale si detalii de
mbinare relativ usoare, nsa aceste naltimi pot fi eventual depasite pentru a se asigura conditiile impuse
de utilizarea spatiului respectiv (considerente de gabarit interior de depozitare sau de gabarit de pod
rulant). Evident ca o structura mai nalta este supusa la ncarcari de nivel mai ridicat dect una joasa,
datorita carora, de exemplu pentru cresteri ale naltimii la streasina de pna la (10 m) numai pretul
structurii de rezistenta principale (cadrele metalice) creste cu 25%. La aceasta se adauga 323l1118d ;i
costurile suplimentare ale nchiderilor.

Figura 1.1 - Cadre portal cu o singura deschidere

inimizarea costurilor de utilizare ale cladirii (climatizare interioara, iluminare) se poate realiza limitnd
cat mai mult posibil volumul construit, prin limitarea naltimii la streasina: la aceasta se poate adauga si
adoptarea unei naltimi reduse la coama (n relatie cu panta minima admisa pentru nvelitoare), ceea ce
contribuie la eliminarea spatiilor interioare moarte de sub acoperis.
Cadre cu stIpi intermediari
n cazul n care deschiderea libera nu este absolut necesara, ea poate fi mpartita n doua prin
introducerea unui stlp intermediar, ceea ce reduce costul structurii cu 20-25% (evident, minus costul
fundatiilor suplimentare necesare sirului de stlpi intermediari introdusi).

Figura 1.2 - Cadre cu stlpi intermediari

Necesitatea schimbarii de panta a acoperisului ca si a introducerii unor sisteme de colectare
corespunzatoare pentru apa de ploaie este eliminata daca se folosesc unul sau mai multe siruri de stlpi
intermediari, ceea ce permite mentinerea acoperisului n doua ape caracteristic cadrului portal cu o
singura deschidere.
Un avantaj suplimentar al cadrului cu stlpi intermediari se manifesta atunci cnd exista cerinta
compartimentarii spatiului interior, caz n care acesti stlpi pot sustine peretii despartitori dintre ncaperi
sau n caz de necesitate pot fi folositi pentru sustinerea unor plansee intermediare.
Cum elementele structurii principale de rezistenta (stlpii exteriori si riglele nclinate ale cadrului) rezulta
cu dimensiuni ale sectiunii transversale mai mici dect n cazul deschiderii libere, vor trebui luate masuri
pentru ca structura in ansamblul ei sa fie suficient de rigida pentru a face fata la solicitari orizontale (vnt,
seism).
Cadre cu tirant
Cadrul cu tirant reprezinta o solutie constructiva, eficienta prin reducerea momentelor ncovoietoare din
stlpi si a reactiunilor orizontale din fundatii, care vor fi preluate partial de catre tirantul (T). Totusi, n
acest caz intervin si o serie de dezavantaje, nu numai n ceia ce priveste introducerea tirantului ca
element structural suplimentar ci datorita necesitatii introducerii pendulilor intermediari verticali (T1) prin
care se evita o ncovoiere nedorita a tirantului. Totodata este necesara prevederea unor elemente de
contravntuire cu rol de preluare a compresiunii induse n tirant de succtiunea din vnt pe acoperis.

Figura 1.3 - Cadre cu tirant

La cladirile care necesita luminator zenital, trebuie prevazuta si o structura suplimentara care sa sustina
acest element precum si diverse elemente de instalatii dispuse eventual n grosimea peretilor sai.
n cazul acoperisurilor cu panta mai mica dect 15H, solutia cadrului cu tirant devine nepractica deoarece
mpingerile riglelor cresc excesiv si, n acelasi timp, pot sa apara dificultati n ceea ce priveste realizarea
constructiva a blocajelor tirantului n zona coltului de cadru. Similar cadrului cu stlpi intermediari,
trebuiesc luate masuri speciale pentru asigurarea rigiditatii structurii la forte orizontale.
Cadre cu ferme
Structurile ce utilizeaza cadre cu ferma au fost practic eliminate n ultimul timp de structurile cu cadru
portal. Fac exceptie cadrele cu deschideri peste 40 m sau acelea n cazul carora exista cerinte estetice
deosebite n ceea ce priveste structura. Cu toata puternica diminuare a consumului de otel pe metru
patrat adusa de ferme (n special cnd se realizeaza din profile tubulare) pretul manoperei de executie
respectiv al celei de montaj cresc n cazul utilizarii acestui sistem.
n ciuda celor mentionate, structurile cu ferme prezinta numeroase avantaje, cum ar fi:
O!ermit acoperirea unor deschideri mari;
OAsigura posibilitati remarcabile de montare a instalatiilor;
OAu o capacitate ridicata de preluare a unor ncarcari utile si / sau tehnologice.
n cazul anumitor cladiri, toate aceste caracteristici pot deveni esentiale. Exemplele tipice n acest sens
includ industria automobilelor, aeronautica, sau atelierele pentru prelucrari grele, unde principala exigenta
este realizarea unei trame modulare libere de mari dimensiuni, ceea ce conduce la o nalta flexibilitate, da
posibilitatea unei functionalitati complexe, respectiv disponibilitatea operarii cu dispozitive de transport
suspendate direct de structura acoperisului.
Un raport de 10 pna la 15 intre deschiderea fermei si naltimea maxima a acesteia conduce la o relatie
optima rezistenta-rigiditate n cazul acestei structuri. !entru deschideri de peste 20 m se poate introduce
la realizarea fermei o contra-sageata, care are rolul de a compensa deformatiile datorate actiunii
ncarcarilor permanente.
Cum naltimea maxima a unei ferme cu deschidere de pna la 50 m poate ajunge la 5 m, ceea ce
conduce la marirea artificiala a naltimii cladirii, din ratiunea de a include elementele structurale din zona
fermei sub acoperisul cladirii, cu rol exclusiv de protectie la intemperii. n concluzie, trebuie subliniat faptul
ca modul traditional de proiectare al cladirilor de acest tip aborda separat structura si respectiv
elementele de nchidere. Exista insa, in mod evident, o conlucrare intre structura si nchidere, care luata
in considerare permite proiectare mai economica a acestor constructii.
1.3 SoIutii de nchideri
n ultimii 10-15 ani, piata produselor din tabla cutata de otel a nregistrat o crestere fara egal. Aceasta
imensa popularitate a nvelisurilor de protectie contra intemperiilor realizate pe baza de table cutate din
otel (Fig. 1.4), cu aplicatii att la cladiri cu scop industrial ct si la cele cu alte destinatii se datoreaza mai
multor factori care se vor evidentia in continuare.

n perioada de timp mentionata s-a manifestat o tendina generala de utilizare a structurilor cu deschideri
libere mari si cu durate scurte de executie. Acest stil de a construi impune acoperirea rapida a structurii
pentru a permite desfasurarea celorlalte faze ale lucrarii la adapost de intemperii. !na si utilizarea
culorilor de finisaj extern a devenit importanta la ora actuala, iar investitorii ncearca sa realizeze cladiri cu
identitate proprie si bine conturata din acest punct de vedere. nvelitorile realizate din tabla cutata sunt
capabile sa satisfaca toate aceste cerinte. Totusi succesul acestui produs nu ar fi fost posibil daca el nu
ar fi att de accesibil si la un pret competitiv.
n cadrul analizei structurii costurilor unei cladiri industriale parter tipice (prezentata sub forma de
diagrama sectoriala n figura de mai jos), elementele de acoperire si nchidere, inclusiv izolatia termica si
elementele de fixare detin circa 30% din pretul final al constructiei. Acest procentaj, nsumat cu cele 15%
pe care le reprezinta costul structurii de rezistenta, conduce la un procentaj dominant al elementelor din
otel in cadrul costului global al cladirii. Aceste costuri sunt ,in mod evident, doar aproximative si pot sa
varieze ca urmare a interventiei diversilor factori printre care cei mai importanti sunt calitatea proiectarii,
amplasamentul constructiei si cerintele din tema.
Ansamblul furniturii pe partea de constructie impune in general tehnologia de executie iar pretul acesteia
reprezinta circa jumatate din costul final, cealalta jumatate fiind reprezentata de alte elemente (Figura
1.5). Egalitatea nu este nsa respectata ntotdeauna, iar anumite modificari de tema pot disimula uneori
costurile reale ale constructiei.
Normele de calitate trebuiesc ntotdeauna respectate, n special n ceea ce priveste nvelitoarea si
nchiderile, deoarece un sistem de nchidere bine conceput si executat poate prezenta elemente benefice
pentru exploatarea ulterioara a cladirii. nvelitoarea si nchiderile trebuie sa ndeplineasca anumite cerinte
de baza esentiale pentru cladire. Aceste cerinte includ rezistenta la intemperii, rezistenta propriu-zisa a
elementelor de nchidere, siguranta n exploatare si desigur izolarea termica si acustica. Au fost
enumerati doar unii dintre parametrii care trebuiesc respectati, nsa exista numerosi altii. Nendeplinirea
cerintelor legate de un singur parametru poate face cladirea respectiva nefunctionala sau n orice caz
poate obliga la remedieri costisitoare.

LEGENDA:
OFundatii = 4%
OCosturi preliminare = 10%
Onchideri = 30%
OFerestre, porti, =5%
O!ardoseli si finisaje = 9%
OCosturi auxiliare = 27%
OStructura de rezistenta din otel = 15%
Figura 1.5 - Costuri esalonate ale unei hale metalice
Sistemele moderne de nvelitori si nchideri au devenit extrem de sofisticate n anumite cazuri, ncercnd
sa satisfaca o gama ntreaga de cerinte functionale. Uneori, factorii care impun performantele acestor
sisteme pot influenta pretul de cost, ceea ce nu nseamna insa ca sistemele mai scumpe ar putea
raspunde tuturor cerintelor in aceeasi masura. !ana la un anumit punct, fiecare sistem poate ai trebuie sa
fie conceput pentru a raspunde functiunii cladirii respective.
Sistemul cel mai frecvent utilizat actualmente si considerat ca sistem etalon n industrie este sistemul de
nchidere cu dublu strat de tabla cutata (Figura 1.6). Att din punct de vedere al performantelor ct si al
costului, acest sistem constituie o solutie eficienta pentru o cladire parter "tipica" avnd nvelitoarea si
nchiderile realizate pe baza de tabla cutata din otel. S-ar putea chiar spune ca toate celelalte sisteme
disponibile la ora actuala deriva din acest sistem. fiind realizate de obicei pentru a satisface cerinte
particulare de cele mai diverse naturi. n ultimul timp au fost facute progrese n sensul ameliorarii
performantelor structurale ale elementelor de nchidere, ale rezistentei rosturilor acestora la agentii
atmosferici, al metodelor alternative de izolatie si de finisaj. Aceste perfectionari au contribuit la cresterea
eficientei economice a produselor respective, mai ales n ceea ce priveste costurile operatiunilor de
executie pe santier.

a) b)
Figura 1.6 - Structura nchiderilor dublu strat a) acoperis; b) perete
Este binecunoscut faptul ca eliminarea tehnologiilor de executie care implica taieri pe santier
(generatoare de deseuri), respectiv a detaliilor pretentioase din punct de vedere al preciziei, pot ameliora
n mod semnificativ eficienta globala a unui produs. |innd cont de aceste considerente, ca si de viteza
de montaj realizata, , rezulta clar ca solutia descrisa este cea ideala pentru ndeplinirea unor cerinte
specifice. nvelitorile respectiv nchiderile din tabla cutata de otel au reusit sa atinga la ora actuala toate
performantele descrise mai sus.

Figura 1.7 - !rofile de otel utilizate pentru rigle de perete si pane de acoperis
Tehnologiile moderne de productie, utilajele sofisticate ca si materialele cu caracteristici tehnice avansate
au permis producatorilor industriali obtinerea gamei largi de profile (Figura 1.7) disponibile astazi, utilizate
n special pentru pane de acoperis si rigle de perete, acestea din urma constituind structura secundara a
unei hale metalice. Oferta pare nelimitata mai ales daca se tine cont de faptul ca se produc profile si table
profilate cu dimensiuni ale sectiunii transversale, respectiv cu lungimi tot mai mari.
Aproape toate ntreprinderile specializate produc vata minerala cu lungime astfel dimensionata nct
termoizolatia acoperisului sa se poata realiza din fsii unice desfasurate ntre coama si streasina (lungimi
de pna la 25 m sunt uzuale). Utilizarea unor asemenea lungimi reduce numarul suprapunerilor
termoizolatiei si deci necesitatea tratarii rosturilor pentru a le face mai rezistente la actiunea agentilor
atmosferici. n plus, prin reducerea rosturilor se reduce timpul de montaj si zonele potentiale de infiltratie
a apei.
Unul dintre elementele luate n considerare este latimea utila a panoului de nchidere respectiv, ca si
sistemul de etansare prevazut pe latura lunga a panoului. !anourile se pot furniza n anumite cazuri cu
latimi de pna la 1200 mm, avnd elementele de etansare deja aplicate din fabrica pe laturile lungi, ca
detaliu finit.
Toate aceste caracteristici sunt importante, fiind introduse pe piata n scopul de a oferi solutia optima
pentru oricare cerinta de tema, respectiv o metoda moderna de montaj pe santier. Odata cu noile
exigente de reducere a consumurilor energetice s-au modificat prevederile normelor conform carora este
necesar sa fie introduse termoizolatii mai scumpe respectiv produse ameliorate. Sistemele de nvelitori-
nchideri au fost modificate pentru a raspunde acestor cerinte si satisfac astazi noile normative fiind
oferite intr-o gama variata de preturi de cost.
1.4 Cerinte impuse de normeIe romanesti n vigoare
Conditiile specifice de natura climatica si n special cele seismice existente in #omnia impun n scopul
satisfacerii conditiilor de siguranta si exploatare normala a constructiilor, respectarea unor prescriptii
tehnice si norme de proiectare adecvate. Acestea se refera la:
Conditii de rezistenta
Calculul de rezistenta al constructiilor metalice se face prin metoda starilor limita iar verificarile de
rezistenta ale elementelor structurale se fac n conformitate cu procedurile prescrise de catre STAS
10108 /0-78 [1]. "Calculul elementelor din otel" Aceste verificari se fac la starea limita ultima gruparea
fundamentala sau respectiv gruparea speciala, sub actiunea combinatiei de ncarcari celei mai
dezavantajoase pentru elementul respectiv. Combinatiile de ncarcari vor fi realizate conform STAS
10101 /0A-77 [2] "Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si
industriale".
Conditii de expIoatare normaIa
'erificarile la starea limita a exploatarii normale se fac n conformitate cu specificatiile corespunzatoare
din STAS 10108/0-78 "Calculul elementelor din otel". Gruparile de ncarcari pentru verificarea la starea
limita a exploatarii normale se alcatuiesc conform STAS 10101/0A-77, cu respectarea limitelor
deplasarilor prevazute in STAS 10108/0-78.
Conditii de rigiditate
Configurarea generala a structurii, repartitia maselor ct si distribuirea sistemelor de contravntuiri
prevazute n pereti respectiv n acoperis, se vor face astfel nct:
O !erioadele proprii de oscilatie a structurii dupa directia transversala, longitudinala respectiv
diagonala sa rezulte cu valori apropiate;
O #espectarea acestor prevederi permite asigurarea unei rigiditati satisfacatoare a structurii, ca si
un comportament adecvat al acesteia sub actiunea solicitarilor orizontale (vnt, seism, dispozitive
de transport interior).
Asigurarea stabiIitatii generaIe si configurarea antiseismica
Stabilitatea generala a structurii se asigura prin respectarea prevederilor constructive incluse n STAS
10108/0-78, respectiv prin crearea unor sisteme legaturi la nivelul structurii si n punctele de rezemare
care sa elimine pericolul instabilitatii la nivel global.
n structurile metalice formate din bare, contravntuirile joaca un rol deosebit n preluarea si transmiterea
la reazeme a sarcinilor orizontale cu rol destabilizator. !roiectantul structurii de rezistenta va distribui
sistemele de contravntuiri n asa fel nct ele sa asigure stabilizarea structurii si n acelasi timp sa
raspunda cerintelor arhitecturale.
Tipul de contravntuire utilizat n cazul halelor metalice construite la noi n tara este contravntuirea n X
(Figura 1.8) lucrnd exclusiv la ntindere. Se recomanda prevederea ntinzatoarelor, pentru compensarea
abaterilor dimensionale realizate la montajul structurii de rezistenta.

Figura 1.8 - Structura tipica a unei hale metalice cu contravntuiri n X

Configurarea antiseismica a elementelor structurii de rezistenta precum si a ansamblului acesteia se face
n conformitate cu prevederile normativului ! 100 -92 [3]
Aceste prevederi se refera la:
a)Asigurarea caracterului dispativ al structurii prin:
O Asigurarea ductilitatii sectiunilor transversale (se lucreaza cu sectiuni transversale de Clasa 1 sau
2 (eventual 3), in conformitate cu prevederile normei europene Eurocode3 [4], preluate de
Normativul ! 100-92);
O Asigurarea ductilitatii mbinarilor cu suruburi;
O Asigurarea ductilitatii mbinarilor intre bazele stlpilor si sistemul de fundare (n special n ceea ce
priveste buloanele de ancoraj)
b) Limitarea deplasarii orizontale de nivel la H/100, cu conditia ca elementele structurii sa nu fie afectate
de deplasarile respective (unde prin "H" s-a notat naltimea la streasina a halelor cu un singur nivel)
c) Limitarea zveltetilor stlpilor "2" n asa fel nct ca acestia sa corespunda principiilor constructive
aferente unei structuri disipative:
(1.1)
unde :
(1.2)
Astfel, pentru otelul marca OL 37 se obtine si n consecinta conditia (1) devine:
(1.3)
ceea ce conduce in mod evident la stlpi metalici masivi.
d) #espectarea unor prevederi speciale referitoare la ductilitatea sistemelor de contravntuiri, mai ales n
cazul halelor industriale grele (cu poduri rulante masive sau adapostind procese tehnologice grele);
e) n cazul structurilor din elemente cu sectiunea transversala de Clasa 3 sau de Clasa 4 (n conformitate
cu Normativul !100-92), forta taietoare de baza utilizata n cadrul verificarii la gruparea speciala de
ncarcari continnd solicitarea seismica, se va determina cu un coeficient de reducere = 1.
f) Daca forma cladirii respective in plan orizontal este neregulata (adica nu este patrata sau
dreptunghiulara), se recomanda divizarea structurii prin rosturi in subansamble de forma rectangulara
(sau ct mai apropiate de aceasta forma)
Rosturi de diIatatie
n conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, rosturile de dilatatie ale halelor metalice parter se
dispun la intervale de 90 m n lungul constructiei. n dreptul rostului de dilatare, cadrul metalic transversal
al structurii de rezistenta se dubleaza.
#osturile de dilatare pot avea n anumite cazuri si functie de rosturi seismice, caz n care ele se dispun n
raport cu criteriile aferente conformarii antiseismice.
1.5 StabiIitatea rigIei transversaIe
#igla transversala a cadrului portal este alcatuita dintr-o portiune vutata si una constanta n conformitate
cu starea de eforturi din bara. Aceasta trebuie proiectata la moment ncovoietor si forta axiala n prima
faza. De asemenea este necesara asigurarea stabilitatii generale a riglei si asigurarea ei mpotriva
flambajului lateral. Flambajul lateral n cazul riglei este asigurat de panele de acoperis care la rndul lor
sunt solidarizate ntre ele cu tabla cutata, att la partea exterioara ct si la partea interioara. n general
verificarea de stabilitate n cazul elementelor unei structuri supuse la ncovoiere si / sau compresiune se
face ntre doua rezemari laterale ale talpii comprimate. n cazul cadrelor metalice portal, talpa comprimata
a riglei variaza ntre talpa interioara si cea exterioara (vezi figura 1.9).

Figura 1.9 - Diagrama de moment ncovoietor a unui cadru articulat

!anele de acoperis (de obicei amplasate la talpa superioara a riglei) pot asigura stabilitatea riglei in mai
multe moduri si anume:
Osuport lateral direct cnd sunt conectate la talpa comprimata
O suport lateral intermediar intre suporturile care asigura mpiedicarea la rasucire ( permitnd ca
distanta dintre acestea sa creasca), cnd sunt conectate la talpa ntinsa
O suporturile mpotriva rasucirii, cnd acestea sunt conectate la talpa comprimata si urmatoarele
conditii mai trebuiesc ndeplinite:
sectiunea grinzii este dublu T
mbinarea dintre pana de acoperis si rigla cadrului se va realiza cu cel putin doua
suruburi
naltimea panelor nu trebuie sa fie mai mica de 25% din naltimea riglei cadrului
n toate cazurile, panele de acoperis trebuie la rndul lor sa fie legate de tabla cutata si de asemenea
toate cadrele sa fie legate ntre ele printr-un sistem de contravntuiri n planul nclinat al riglelor, pentru
asigurarea stabilitatii generale a constructiei (vezi Figura 1.8) .
Legaturi insuficiente ntre panele de acoperis pot aparea datorita utilizarii tablei plane, utilizarii
elementelor de nchidere de tip sandwich sau a panourilor compozite, sau chiar si n cazul n care
grosimea termoizolatie este prea mare. Fiecare dintre aceste cazuri trebuie tratat separat, cu mare
atentie. Oricum un mare numar de producatori de pe piata asigura informatii suficiente despre propriul
sistem de nchidere si n ce masura acesta leaga panele de acoperis intre ele.
Cadrele portal cu o singura deschidere sunt proiectate astfel nct articulatiile plastice sa se formeze in
stlp sub mbinare si n rigla n imediata vecinatate a coamei, n timp ce vuta sa ramna n domeniul
elastic. Aceasta abordare a fost facuta de orris si Nakane [6], bazata pe ideea ca aparitia unei
plasticizari la limita vutei din rigla ar conduce la o instabilitate prematura a cadrului. Oricum experienta a
aratat ca aparitia unei plastificari a riglei la terminarea vutei este iminenta. Totodata un rol important n
ceia ce priveste aparitia acestei articulatii, l joaca si forma stlpului (vutat sau nevutat).
1.6 StabiIitatea stIpuIui
Stlpii cadrelor metalice portal pot avea diferite sectiuni, si anume sectiune variabila in lungul barei
(vutati, vezi fugura1.10a) sau sectiune constanta(figura 1.10b).

a) b)
Figura 1.10 - Tipuri de stlpi utilizati
Stlpul va fi ales astfel nct rezistenta sa la moment ncovoietor si forta axiala (compresiune) sa nu fie
depasita, iar momentul maxim aplicat sa nu depaseasca momentul plastic capabil al sectiunii. n mod
normal sectiunea stlpilor va fi dublu T, care reaminteste faptul ca efectul predominant asupra stlpului l
are momentul ncovoietor si nu forta axiala.
Totodata, tipul de stlp ales la realizarea cadrului se va face si n functie de modul de prindere al acestuia
n fundatie. Astfel pentru o prindere articulata a cadrului in fundatie se va alege un stlp cu sectiune
variabila n concordanta cu starea de eforturi din bara, n timp ce pentru o prindere ncastrata sau
semirigida se va alege un stlp cu sectiune constanta. n functie de tipul de stlp utilizat si mbinarea
rigla-stlp va fi diferita: pentru stlpii cu sectiune variabila, mbinarea se va realiza la partea superioara a
stlpului(figura 1.11a), iar pentru stlpii cu sectiune constanta, mbinarea se va realiza la fata
stlpului(figura 1.11b).

Figura 1.11 - Tipuri de mbinare rigla-stlp

Stabilitatea laterala a cadrului va fi asigurata si n acest caz de riglele de perete, care vor fi fixate de talpa
exterioara a stlpului.
2. STUDIUL STABILITATII CADRELOR METALICE PORTAL
2.1 InstabiIitatea n pIanuI cadruIui
!entru a ntelege mai bine conceptul de instabilitate al cadrului n planul sau, este nevoie a se avea n
vedere doua efecte primare n ceia ce priveste comportarea structurii. !rimul dintre acestea este
reprezentat de efectele de ordinul doi, al doilea fiind considerat cel al instabilitatii.
EfecteIe de ordinuI doi
Efectele de ordinul doi, n forma lor simplificata, se datoreaza n primul rnd deplasarii laterale a cadrului
n planul sau. Aceasta deplasare va cauza excentricitati ale fortelor verticale, care vor genera n cele din
urma momente de ordinul doi datorita fortei axiale aplicate excentric n elementele verticale. Aceste
momente de ordinul doi n literatura de specialitate sunt cunoscute sub numele de efectele !-A ("!" forta
axiala aplicata la excentricitatea A) (Figura 2.1). Aceste momente pot avea o importanta ridicata n
proiectarea n domeniul plastic a cadrelor metalice portal, n cazurile n care elementele sunt relativ
zvelte, rezultatul verificarii lund n considerare aceste momente pot conduce la marirea sectiunilor
transversale.

Figura 2.1 Efectele !-A asupra cadrelor portal

Doua concepte importante trebuiesc avute n vedere si anume:
OEfectele !-A, se datoreaza nu numai ncarcarilor orizontale,ct si urmatoarelor efecte:
- asimetria structurii;
- asimetria ncarcarilor;
- lipsa verticalitatii stlpilor;
O Efectele !-A nu cauzeaza neaparat instabilitatea cadrului. Ceia ce este necesar n acest caz,
este o metoda pentru a determina daca efectele !-A sunt importante sau nu, si daca acestea vor
cauza instabilitatea cadrului.
InstabiIitatea
Conceptul de instabilitate poate fi foarte bine nteles, prin considerarea unei console verticale ncarcate
cu o forta axiala (Figura 2.2)

Figura 2.2 nstabilitatea unei console verticale

La forte axiale relativ reduse si/sau zvelteti mici ale consolei, orice forta disturbatoare va cauza
deformarea consolei cu o valoare finita, iar n momentul n care aceasta perturbatie este ndepartata,
consola va reveni la forma ei initiala. La valori ridicate ale fortei axiale , chiar si cea mai mica forta
disturbatoare, va cauza deformarea incontrolabila a barei, datorita efectelor de ordinul doi. Forta care
cauzeaza instabilitate, este cunoscuta sub numele de forta elastica critica, iar raportul dintre aceasta si
forta de exploatare care actioneaza asupra barei este demunit factorul elastic critic, /
cr
:

n normele n vigoare este specificat ca o valoare nseamna ca efectele de ordinul sunt

nesemnificante si pot fi neglijate.
O valoare , n mode general indica o structura potential nestabila, caz n care o analiza de
ordinul doi este necesar a fi efectuata. Aceleasi efecte pot aparea si n cazul cadrelor metalice portal, n
consecinta orice forta orizontala disturbatoare trebuie luata n considerare, pentru a putea realiza o
interpretare si o judecata a fenomenului de instabilitate. n mod normal elementele cadrului au
imperfectiuni initiale, generate de procesul de productie sau de montajul structurii, acesta este un alt
aspect care poate genera instabilitate, fara luarea n considerare a unei forte orizontale.
nstabilitatea n-afara planului cadrului este verificata, tinndu-se cont de lungimea efectiva a elementelor
individuale, ntre punctele de prinderi laterale. Acesta este o metoda simplificata de proiectare a unei
structuri simple, tinndu-se cont de comportarea structurii pe directie longitudinala. Oricum n planul
cadrului rezistenta la deplasarea laterala, este conferita de rigiditatea elementelor si a mbinarilor, din
acest motiv sunt necesare prevederi, care sa tina cont si de legarea cadrului pe directie longitudinala nu
numai prin intermediul riglelor de perete si al panelor de acoperis, dar si prin contravntuirile din peretii
longitudinali si din acoperis.
Cadrele metalice portal pot ceda fie prin pierdea stabilitatii generale, sau prin pierderea stabilitatii locale.
!ierderea stabilitatii locale se poate datora flambajului lateral prin ncovoiere rasucire a riglei cadrului, sau
n unele cazuri a stlpului.
!entru a urmarii stabilitatea cadrelor metalice portal cu rigla acoperisului nclinata, s-au analizat mai multe
cadre avnd aceiasi naltime si deschidere, pante ale acoperisului diferite, si de asemenea prinderi la
baza stlpului diferite. nainte de a trece la analiza propriu zisa, s-a realizat calibrarea lor pe baza unor
teste experimentale.
2.2 CadreIe studiate si moduI de anaIizare
Au fost studiate un numar de cadre portal, avnd aceiasi naltime la streasina, cu unghiuri de acoperis
diferite (10%, 20%) diferite moduri de prindere a stlpului la baza (Figura 2.3). Toate cadrele au rigla
vutata si stlpi cu sectiune constanta sau variabila dupa caz (Figura 2.4).

(a) articulat (b) semi-rigid (c) rigid
Figura 2.3: !rinderea stalpului la baza

(a) stlp variabil (var) (b) stlp constant (con)

Figura. 2.4: Tipuri de cadre portal
Cadrele notate "var", au stlpi cu sectiune variabila de Clasa 1 pna la Clasa 3, iar cele notate "con" au
stlpi cu sectiune constanta de Clasa 1. Sectiunea riglelor este de Clasa 1 pana la Clasa 3. Dimensiunile
principale ale cadrelor sunt prezentate n Tabelul 2.1. Otelul utilizat este S235.
Analizele efectuate sunt: 3D statica elasto-plastica si 3D de flambaj. Analizele spatiale au fost efectuate
cu programul ANSYS v5.4 iar elementele au fost modelate cu elemente de tip SHELL43 plastice.
Comportarea materialului a fost considerate elastica-perfect plastica. n analizele 3D, au fost considerate
blocaje laterale ale riglei introduse de pane [1]. Blocajele laterale sunt de 4 tipuri ( Figura 1) si anume:
tipul 1 - fara blocaje laterale, tipul 2 - blocarea deplasarii laterale, tipul 3 - blocarea deplasarii laterale ct
si a rotirii, tipul 4 - blocarea deplasarii laterale dar si a deplasarii laterale a talpii comprimate (n punctele
n care se dispun contrafise).

(a) tip 1 (b) tip 2 (c) tip 3 (d) tip 4
Figura 2.5: Tipuri de blocaje laterale
TabeIuI 2.1: Dimensiuni principale
Nr. Code
Tip
cadru
LxH
Prinderea
Ia baza
o
RigIa
StIp
constanta variabila
1 1C-1 var 12x4.8 pin 10% h=270
b=135
t
f
=10
t
w
=5
h=270...600
b=135
t
f
=10
t
w
=6
h=240...600
b=180
t
f
=12
t
w
=8
2 1C-1 var 12x4.8 sem 10%
3 1C-2 var 12x4.8 pin 20%
4 1C-2 var 12x4.8 sem 20%
5 3C-1 con 12x4.8 sem 10% h=270
b=135
t
f
=10
t
w
=5
h=270...600
b=135
t
f
=10
t
w
=6
h=400
b=180
t
f
=12
t
w
=8
6 3C-1 con 12x4.8 rig 10%
7 3C-2 con 12x4.8 sem 20%
8 3C-2 con 12x4.8 rig 20%
mbinarea rigla-stlp este rigida si este prezentata n Figura 2.4. mbinarea rigla-stlp si prinderea
stlpului la baza au fost modelate cu elemente de contact.
ncarcarile verticale permanente si din zapada au fost introduse n punctele de rezemare a panelor. O
forta orizontala la coltul cadrului a fost considerata ca 12% din cele verticale. De asemenea n calcul au
fost considerate si imperfectiuni initiale de nclinare si ncovoiere.
CaIibrarea modeIeIor
odelele spatiale au fost calibrate pe baza unor rezultate experimentale, obtinute de Halasz si vany.
Geometria, dimensiunile sectiunilor, detaliu de baza a cadrelor testate sunt prezentate n Tabelul 2.1.
2.3 AnaIiza de stabiIitate.
!entru cadrele portal, deoarece n rigla se dezvolta eforturi axiale semnificate, problema stabilitatii este
mult mai complexa dect n cazul cadrelor multietajate [4]. Dupa cum bine este cunoscut, elementele
acestor cadre si pot pierde stabilitatea prin flambaj cu ncovoiere-rasucire. n conformitate cu EC3 (EN
1993-1-1) , elementele cu sectiuni de Clasa 1 si Clasa 2, pentru care flambajul prin ncovoiere-rasucire ar
putea fi un mod de cedare, trebuie sa verifice:

Elementele cu sectiuni de Clasa 3 solicitate la compresiune cu ncovoiere, trebuie sa verifice urmatoarea
relatie:

!entru a observa comportarea cadrelor metalice considerate, acestea au fost supuse unor analize
neliniare elasto-plastice, analize realizate cu programul ANSYS. n cadrul acestor analize au fost
considerate blocaje de tipul 2 (Fig. 2.5). ecanismul de cedare difera ntre cele doua tipuri de cadre,
instabilitatea se produce dupa cum urmeaza: flambaj lateral prin ncovoiere-rasucire a riglei , cadre "var",
flambaj prin ncovoiere-rasucire a riglei si stlpului n cazul cadrelor de tip "con"

(a) var (b) con

Figura. 2.6: nstabilitatea locala a elementelor
Comparatia intre rezultatele analizelor numerice si prevederilor n prEN1993-1-1 [5] pentru elemente de
Clasa 3, avnd talpa superioara blocata lateral sun prezentate n tabelul urmator:
TabeIuI 2.2: #ezultate comparative intre analiza cu EF si norme
Cadru
F
u
[kN]
Nr.
Analiza EF Norme
1 344 260
2 349 275
3 394 285
4 402 303
5 297 198
6 313 208
7 336 210
8 361 227
#ezultatele demonstreaza influenta pe care o au modul de prindere a stlpului la baza si unghiul de
acoperis la capacitatea ultima a cadrului.
Comportarea cadrului sub efectul fortelor aplicate poate fi studiata si prin intermediul unor analize de
flambaj, rezultnd n acelasi timp si modul de flambaj al cadrului. Aceste analize au fost facute cu
programul Ansys, v.5.4, rezultnd comportamentul spatial al cadrului. n aceste analize au fost
considerate blocajele laterale din Figura 2.5. Forta critica elastica pentru fiecare caz n parte (tip cadru, tip
prindere laterala) sun trasate n Figura 2.7.

Figura 2.7: 'alorile fortelor critice in functie de tipul de blocaj lateral

S-a observat ca modul de flambaj si valorile fortelor critice depind de tipul de prindere laterala a cadrului.
odurile proprii de flambaj sunt prezentate n Figura 2.8 pentru diferite tipuri de prindere: tipul 1 - flambaj
lateral al riglei la valori relativ scazute ale fortei critice (Figura 2.8 a), tipul 2 - flambaj prin ncovoiere-
rasucire a riglei si stlpului, forta critica creste substantial (Figura 2.8 b); tipul 3 - flambaj prin ncovoiere-
rasucire a riglei si a stlpului, valoarea fortei critice creste de aproximativ trei ori fata de cazul precedent
(Figura 2.8 c); tipul 4 - flambaj prin ncovoiere-rasucire a riglei si stlpului (Figura 2.8 d), lungimea de
flambaj a riglei fiind redusa datorita unui blocaj lateral suplimentar la talpa comprimata nregistrndu-se o
crestere a fortei critice fata de cazul 2. S-a observat de asemenea ca modul de flambaj este similar
pentru cele doua tipuri de cadre (stlp cu sectiune constanta sau variabila).

a) prindere de tip 1

b) prindere de tip 2

c) prindere de tip 3

d) prindere de tip 4
Figura 2.8: Forme de flambaj
Din ultimele figuri se poate observa importanta blocajelor laterale pentru imbunatatirea rezistenta la
flambaj a cadrelor.
2.4 Cazuri practice de proiectare
#ezultatele prezentate n paragrafele anterioare se refera la un numar de cadre calibrate, avnd diferite
solutii de prindere a stlpului la baza si diferite blocaje laterale. n continuare vor fi analizate cteva cadre
parter. Cadrele selectate sunt des ntlnite n proiectarea curenta a halelor metalice, avnd stlpi
articulati n fundatie, cu sectiune variabila, rigle vutate, si un unghi de acoperis de 8
0
(Figura 2.9).
Lungimea vutei este de 0.15*L. Dimensiunile si caracteristicile sunt date n Tabelul 2.3.

Figura 2.9: Geometria cadrelor analizate

Tabelul 2.3: Dimensiunile principale ale sectiunilor
Tip cadru H
[m]
L
[m]
Dimensiuni h*b*t
f
*t
w
[mm]
stIp Vuta-rigIa RigIa constanta
var4x18pin 4 18 (350.800)*220*12*10 (400.800)*200*12*10 400*200*10*8
var4x24pin 4 24 (450.900)*280*15*10 (500.900)*250*15*12 500*250*12*10
var4x30pin 4 30 (500.1200)*350*15*12 (550.1200)*300*15*12 550*300*15*10
var6x18pin 6 18 (350.800)*220*12*10 (400.800)*200*12*10 400*200*10*8
var6x24pin 6 24 (450.900)*280*15*10 (500.900)*250*15*12 500*250*12*10
var6x30pin 6 30 (500.1200)*350*15*12 (550.1200)*300*15*12 550*300*15*10
var8x18pin 8 18 (350.800)*220*12*10 (400.800)*200*12*10 400*200*10*8
var8x24pin 8 24 (450.900)*280*15*10 (500.900)*250*15*12 500*250*12*10
var8x30pin 8 30 (500.1200)*350*15*12 (550.1200)*300*15*12 550*300*15*10
Cadrele au fost supuse unor analize elasto-palstice 3D cu programul de element finite Ansys v.5.4. Toate
cadrele au fost modelate cu elemente de tip shell. n cadrul analizelor au fost aplicate blocaje laterale de
tip 2 (vezi Fig. 2.5). Otelul utilizat fiind S235. Din Tabelul 2.3 se poate observa ca pentru aceiasi
deschidere si naltime diferita a cadrului a fost pastrata aceiasi sectiune de element.
O comparatie ntre rezultatele obtinute si normele de proiectare este prezentata n Tabelul 2.4. Se
observa ca fortele ultime obtinute n urma analizelor neliniare el-plastice (mult mai apropiate de cazul
real) sunt superioare celor rezultate aplicnd formulele din norme.
De asemenea crescnd naltimea structurii, forta ultima scade, aceasta poate fi explicata de rolul pe care
stlpul l joaca n comportarea globala a cadrului.
ai mult, nici n aceste cazuri nu a fost nregistrata o instabilitate globala, ci una locala. ecanismul de
cedare fiind flambaj prin ncovoiere-rasucire a riglei sau a stlpului, depinznd de naltimea cadrului
(Figura 2.10).
TabeIuI 2.4: #ezultate comparative EF si Norme
Denumire cadru
F
u
[kN]
Analiza
EF
Norma
var4x18pin
615 418
var4x24pin
967 551
var4x30pin
1220 720
var6x18pin
569 426
var6x24pin
836 527
var6x30pin
1100 696
var8x18pin
544 407
var8x24pin
796 523
var8x30pin
1050 684

a) H=4 m b) H=6 m

c) H=8 m
Figura. 2.10: oduri de cedare
3 STUDIUL DUCTILITATII CADRELOR METALICE PORTAL
3.1 Introducere
Structurile sunt proiectate uzual astfel nct o parte din energia nmagazinata n timpul cutremurelor
puternice sa fie disipata prin deformatii inelastice . !entru prevenirea colapsului structurii, valorile acestor
deformatii plastice trebuie limitate n conformitate cu ductilitatea locala si globala a structurii si cu
capacitatea de disipare a energiei.
n cazul utilizarii metodei la stari limita, proiectarea antiseismica a structurilor poate fi realizata n prezent
prin intermediul a doua metode de analiza structurala. !rima metoda foloseste analiza dinamica neliniara
care poate furniza cu un grad suficient de acuratete raspunsul n timp al structurii la actiunea unor
cutremure. Cea de-a doua metoda se bazeaza pe analiza modala n domeniul elastic utiliznd un spectru
de proiectare, care furnizeaza, functie de perioada T, pseudo-spectrul normalizat al acceleratiei, necesar
pentru un anumit nivel al raspunsului inelastic Aceste spectre inelastice se obtin n normele de proiectare
antiseismica modificnd spectrul de raspuns elastic de proiectare prin intermediul factorului q, care ia n
considerare capacitatea structurii de disipare a energiei.
Evaluarea corecta a factorului q, care poate fi definit ca raportul dintre valoarea acceleratiei care conduce
la cedarea structurii si valoarea acceleratiei corespunzatoare formarii primei articulatii plastice, necesita
realizarea unor analize dinamice pentru diferite tipuri de miscari seismice. !erformantele globale seismice
ale cadrelor metalice portal pot fi evaluate printr-o analiza neliniara inelastica de tip pushover. !entru
analiza neliniara pushover, cadrele sunt ncarcate cu o forta orizontala crescatoare (Figura 3.1), acesta
deformndu-se lateral n functie de magnitudinea fortei aplicate.

Figura 3.1 - Analiza inelastica !ushover

Sub actiunea fortei orizontale, structura se comporta elastic pna la aparitia primei articulatii plastice
corespunzator factorului de amplificare d
e
, dupa care structura se comporta inelastic pna la colapsul
acesteia.
3.2 CadreIe studiate si metodeIe de anaIiza
Au fost studiate patru cadre, avnd aceiasi deschidere si naltime, dar doua pante diferite. Toate cadrele
au rigle vutata si stlpi cu sectiune constanta sau variabila. ai multe detalii sunt prezentate n Tabelul
2.1.
Cazul 1C corespunde stlpilor cu sectiune variabila cuprinsa ntre Clasa 1 si Clasa 3. 3C reprezinta cazul
cu stlpi constanti de Clasa 1. #iglele au sectiuni intre Clasa 1 si 3 n toate cazurile. Otelul utilizat este
S235.
Analizele efectuate sunt urmatoarele: analiza 2D statica elasto-plastica, analiza 2D neliniara time-history,
analiza 3D statica elasto-plastica. Analizele 2D au fost realizate cu programul Drain 3DX, iar analizele 3D
cu programul de elemente finite ANSYS. n cazul programului Drain 3DX, cadrele au fost modelate cu
elemente de tip fibra, iar n cadrul analizelor n ANSYS, au fost utilizate elemente SHELL43. n ambele
analize a fost considerat un material avnd un comportament biliniar elasto-plastic. n analizele 3D, au
fost considerate blocaje laterale ale riglei datorate panelor [1]. Blocajele laterale sunt de 4 tipuri ( Figura
2.5) si anume: tipul 1 - fara blocaje laterale, tipul 2 - blocarea deplasarii laterale, tipul 3 - blocarea
deplasarii laterale ct si a rotirii, tipul 4 - blocarea deplasarii laterale dar si a deplasarii laterale a talpii
comprimate (n punctele n care se dispun contrafise).
mbinarea rigla-stlp este rigida conform Figurii 2.4. !entru analizele 2D capacitatea si rigiditatea la rotire
a mbinarii rigla-stlp ct si prinderea stlpului la baza au fost evaluate n conformitatea cu metoda
componentelor din EN 1993-1-8 [2]. n cadrul analizelor 3D mbinarea rigla-stlp si prinderea stlpului la
baza a fost modelata utiliznd elemente de contact.

Figura 3.2 Sectiune dublu T modelata cu elemente de fibra

odelarea cu elemente de tip fibra a unei sectiuni dublu T este prezentata n Figura 3.2. Sectiunea
elementului a fost mpartita ntr-un numar de fsii, concentrnd proprietatile fiecarei fsii n centru ei de
greutate.
3.3 DuctiIitatea cadreIor portaI
Metoda spectruIui de capacitate
etoda spectrului de capacitate compara capacitatea efectiva a structurii cu cerinta de capacitate indusa
de miscarea seismica. #elatia ntre capacitatea efectiva si cea necesara poate fi reprezentata utiliznd
doua metode: (1) un raspuns spectral liniar-elastic cu o amortizare ridicata; (2) raspuns spectral inelastic.
Cum s-a putut observa si din paragraful anterior, cadrele metalice portal sunt caracterizate printr-o clasa
de ductilitate redusa spre medie, fiind recomandata prima metoda. n consecinta, capacitatea spectrala
necesara a structurii, ca efect a miscarii seismice, poate fi construita prin trasarea spectrului acceleratie,
linear elastic , S
a
, pentru un sistem cu un singur grad de libertate raportat la spectrul deplasarilor, S
d
,
pentru o valoare data a amortizarii vscoase, . Acesta se va trasa utiliznd formula:

Figura 3.3 Spectrul de capacitate

Forta laterala si capacitatea de deplasare a structurii vor fi reprezentate utiliznd relatia forta-deplasare
globala (F-A) obtinuta n urma unei analize neliniare de tip "pushover". !resupunnd ca raspunsul
seismic global al structurii este dat de primul mod fundamental de vibratie, curba pushover poate fi
convertita ntr-o relatie acceleratie-deplasare idealizata (a
*
-A
*
), corespunzatoare unui sistem cu un singur
grad de libertate, dupa cum urmeaza:

unde m
*
reprezinta masa unui sistem echivalent cu un singur grad de libertate, iar F este factorul de
participare global [4]. #elatia a
*
-A
*
(curba de capacitate) este trasata mpreuna cu spectrul S
a
-S
d
, pentru o
valoare a amortizarii vscoase =5%, n Figura 3.3. !unctele de intersectie ale celor doua curbe
reprezinta acceleratia si deplasarea necesara unei proiectari antiseismice. Aceste valori corespunzatoare
deplasarii, vor fi luate n considerare n continuare pentru a stabilii starea limita a structurii.
Performante seismice, factoruI q
!erformantele seismice globale a cadrelor au fost evaluate utiliznd o analiza statica neliniara,
echivalenta (analiza push-over) si o analiza neliniara time-history. Analizele push-over au fost realizate pe
cadre spatiale, analize n cadrul carora au fost simulate, individual, toate cele patru tipuri de blocaje
laterale (vezi Figura 2.5). Forta seismica fiind evaluata n conformitate cu prevederile EC8. n cazul
analizelor neliniare time-history, a fost utilizata accelerograma unui seism.
n conformitate cu prima metoda, factorii q, calculati utiliznd equatia de mai jos, sunt trecuti n Figura
3.4.

unde:

T - este perioada fundamentala de vibratie;

d
cr
- este factorul critic elastic de multiplicare a fortelor gravitationale (d
cr
='
cr
/');
d
u
- factorul de multiplicare a fortelor orizontale corespunzatoare colapsului structurii;
d
y-
factorul de multiplicare a fortelor orizontale corespunzatoare primei articulatii plastice.

Figura 3.4 'alorile factorului q calculate cu ecuatia

'aloarea factorilor q din Figura 3.4, confirma valorile prevazute n EN 1998-1 [5] pentru structuri
nedisipative (q=1.5). De asemenea, se poate concluziona ca, cadrele metalice portal, ar trebui proiectate
n conformitate cu conceptual de structura slab disipativa pentru care q ia valori ntre 1.5 si 2.5. De
asemenea redundanta si supra rezistenta structurii, datorate prinderii laterale si a modului de prindere a
stlpului la baza au un rol important. 'alorile subunitare obtinute pentru tipul de prindere 1, q<1, se
datoreaza efectului dominant pe care !
cr
l are n Eq. (3). Structurile mentionate, nu sunt prinse lateral,
fiind foarte sensibile la fenomenul de instabilitate. Sub actiunea seismica ele ar ceda prematur prin
instabilitate dinamica.
Factorul q, a fost calculat si prin intermediul unei analize neliniare time-history, care este mult mai
apropiat de definitia lui reala (raportul dintre factorul corespunzator colapsului structurii si cel
corespunzator atingerii limitei de curgere). Accelerograma folosita n cadrul analizei neliniare dinamice
este El Centro Site mperial 'alley rrigation District Comp S00E (Fig. 3.5).

Figura 3.5 Accelerograma (ELCEN S00E)

Trebuie subliniat ca nu a fost nregistrat colapsul structurii n nici unul din cazuri. n aceste conditii
colapsul teoretic a fost considerat deplasarea corespunzatoare spectrului de capacitate pentru
proiectarea structurii. Astfel valoarea factorului de reducere a miscarii seismice, calculat ecuatia de mai
jos), este prezentat n Figura 3.6.

Figura 3.6 Comparatie factorul q Ansys-Drain 3DX

Din Figura 3.7, putem observa ca valorile obtinute din analiza dinamica sunt de nivelul celor din analiza
neliniara statica, n care a fost simulat tipul de prindere 4, nsa valorile sunt ceva mai mici.
3.4 Cazuri practice de proiectare
#ezultatele prezentate pana in momentul de fata s-au referit la un numar de cadre calibrate pe baza unor
teste de laborator. Acestea fiind alese ca fiind oarecum echivalente cu cadrele testate, pastrnd aceiasi
deschidere, inaltime si panta a acoperisului. n continuare vor fi prezentate rezultatele obtinute pentru un
numar de cadre utilizate in proiectarea curenta (Figura 2.9). Acestea au deschideri diferite inaltimi diferite
si panta acoperisului de 8
o
. Toate cadrele au stlpii cu sectiune variabila, iar riglele cadrului sunt vutate
pe o lungime 0.15L, mbinarea rigla stlp fiind considerata rigida, rigla prinzndu-se pe capul stlpului.
!rinderea in fundatie a acestor tipuri de cadre s-a considerat a fi articulata (Figura 3.7). !roiectarea
acestora s-a realizat tinandu-se cont de ipotezele de ncarcare permanenta si zapada (ipoteze care
conduc la combinatia cea mai defavorabila), rezultnd in final sectiunile prezentate in Tabelul 2.3.

Figura 3.7. !rinderea articulate a stalpului la baza

!entru determinarea incarcarilor aferente ipotezelor de calcul au fost considerate urmatoarele cazuri de
ncarcare:
O ncarcare permanenta g
p
=1.5 kN/m
O ncarcare din zapada g
z
=7.2 kN/m (Bucuresti)
Combinatia de ncarcare folosita a fost:

unde
O coeficientul partial de siguranta n=1.1
O coeficientul partial de siguranta n
z
=2.1
Performante seismice, factoruI q
!entru determinarea factorilor care intra in ec. (3) au fost realizate: analize pushover plane (determinarea
factorilor d
u
si d
y
, cat si pentru identificarea

pozitiei articulatiilor plastice punctuale in acest caz), analize
modale (pentru identificarea perioadelor corespunzatoare primului mod de oscilatie), analize elastice de
flambaj spatiale ( pentru determinarea factorului critic de flambaj d
c
).
Analizele plane s-au realizat cu programul Sap2000 , care opereaza numai cu elemente de tip bara, iar
analizele 3D au fost realizate cu programul de elemente finite ANSYS, n cadrul caruia discretizarea
cadrelor s-a realizat cu ajutorul elementelor de tip "shell". n ambele analize s-a considerat un
comportament bilinear, elastic-perfect plastic, al materialului. S-a utilizat OL37 (S235), cu limita de
curgere f
y
=235 N/mm
2
. n cazul analizei 3D, deplasarile laterale ale riglelor si stlpilor cadrului s-au
considerat blocate la talpa exterioara a elementului de catre de riglele de perete, panele de acoperis si
contrafise la talpa inferioara n unele cazuri. S-au simulat patru tipuri de blocaje laterale. (Figura 2.5)
#ezultatele analizelor prezentate anterior sunt trecute in tabelul 3.1:
TabeIuI 3.1: #ezultatele analizelor
Tip cadru
Fe
[kN]
Fu
[kN]
T
[sec]
'
o
cr

prindere 1prindere 2prindere 3prindere 4

var4x18pin169.50 175.04 0.47 0.53 0.51 4.34 11.20 8.69
var4x24pin317.96 350.71 0.37 0.63 0.67 3.50 10.07 8.51
var4x30pin480.58 501.03 0.35 0.65 0.12 3.71 10.99 7.83
var6x18pin107.60 115.70 0.65 0.50 0.54 4.21 10.80 8.96
var6x24pin203.19 219.83 0.58 0.50 0.18 4.68 10.50 8.83
var6x30pin309.89 334.66 0.54 0.50 0.11 3.37 8.41 6.70
var8x18pin75.60 86.10 0.93 0.50 0.53 4.02 8.26 6.00
var8x24pin148.01 163.47 0.81 0.50 0.12 2.77 7.18 5.54
var8x30pin224.21 249.54 0.75 0.50 0.11 2.66 6.58 5.42
Factorii q calculati conform Eq (3), utiliznd valorile din Tabelul 3.1 sunt prezentati in figura 3.8, pentru
fiecare tip de cadru in parte.

Figura 3.8 Factori de reducere a incarcarii seismice

4. COMPORTAREA IMBINARILOR CADRELOR METALICE PORTAL
4.1. Introducere
Halele industriale moderne au structura de rezistenta realizata din cadre metalice portal avnd sectiuni
zvelte de clasa 3 si 4. Elementele structurale au sectiune variabila in concordanta cu starea de eforturi
din elementele componente.
Deoarece in rigla se dezvolta forte axiale de compresiune semnificative, problema stabilitatii este mult
mai complexa dect n cazul structurilor multietajate. Daca nu sunt prevazute blocaje laterale, rezistenta
la flambaj lateral prin ncovoiere rasucire este n general scazuta. !anele de acoperis si riglele de perete
n conlucrare cu nvelitoare introduc un efect de blocare laterala, dar care este destul de dificil
cuantificabil pentru proiectarea curenta.
mbinarea rigla-stlp la structurile mai sus amintite se realizeaza n general cu placa de capat extinsa, pe
capul stlpului (Figura 4.1).

Figura 4.1. mbinare tipica rigla-stlp

Normele de proiectare din #omnia trateaza doar verificarea suruburilor solicitate la diferite eforturi (axial,
forfecare, ncovoiere, combinatii ale acestora), astfel proiectarea unei mbinari se rezuma doar la
verificarea suruburilor si anume: verificarea la ntindere in tija surubului, verificarea la presiune pe gaura
si verificarea la forfecare. nsa pentru verificarea mbinarii ca un ansamblu acest lucru nu este suficient,
astfel trebuiesc avute n vedere si elemente care intra in componenta mbinarii: inima si talpile riglei,
inima si talpile stlpului, placa de capat. Cele prezentate mai sus nu se refera doar la mbinarile rigla-
stlp a cadrelor metalice portal, ci la toate mbinarile realizate cu suruburi. De asemenea n analiza
globala a structurii este foarte importanta si rigiditatea initiala a mbinarii, pentru a determina eforturile
interne realiste, care pot diferi semnificativ n cazul unor mbinari semi-rigide.
n cadrul programului de cercetare au fost selectate un numar de mbinari, dimensionate n conformitate
cu metoda componentelor din EN 1993-1.8, iar n final aceleasi mbinari au fost analizate cu metoda
elementelor finite. #ezultate obtinute vor fi comparate si de asemenea vor fi facute cteva comentarii
legate de modul de comportare a acestor tipuri de mbinari.
4.2. Metoda componenteIor - generaIitati
etoda componentelor poate fi prezentata ca o aplicatie a binecunoscutei metode a elementelor finite
pentru calcularea mbinarilor structurale. Ca o caracteristica a metodei, nodul este considerat ca un tot
unitar, si este studiat n consecinta. Originalitatea metodei componentelor consta n a considera orice
mbinare ca un set de "componente individuale". n cazul particular al cadrelor metalice portal (mbinare
cu placa de capat extinsa, supusa la moment ncovoietor si forta axiala) componentele relevante sunt
urmatoarele (vezi Figura 4.2):
O nima stlpului la tensiune;
O !laca de capat a stlpului la ncovoiere;
O Talpa stlpului la compresiune;
O nima riglei la compresiune;
O nima riglei la tensiune;
O !laca de capat a riglei la ncovoiere;
O #igidizarile de pe rigla la compresiune;
O !anoul de inima al riglei la forfecare;
O #ndul de suruburi din stnga la tensiune.

Figura 4.2. dentificarea componentelor

Fiecare din componentele prezentate anterior poseda o rezistenta si o rigiditate la compresiune, tensiune
si forfecare. Coexistenta ctorva componente n cadrul aceluiasi nod (spre exemplu n cazul de fata
panoul de inima al riglei, care este solicitat n acelasi timp la compresiune, tensiune si forfecare) poate
conduce la interactiunea eforturilor rezultnd n final o scadere a rezistentei si rigiditatii pentru fiecare
componenta n parte.
Aplicarea metodei componentelor consta n mai multi pasi si anume:
a)identificarea componentelor pentru mbinarea aleasa;
b) evaluarea rezistentei si/sau a rigiditatii fiecarei componente n parte (rigiditate initiala, rezistenta
de calcul);
c)asamblarea componentelor n vederea determinarii rezistentei si/sau a rigiditatii pentru
ntreaga mbinare.
4.3. mbinariIe studiate si metodeIe de anaIiza
!entru analiza au fost selectate un numar 3 mbinari. Diferenta dintre mbinarile selectate este data de
clasa sectiunii elementelor componente dupa cum urmeaza: 2-3 (stlp si rigla cu talpi de clasa 2 si inima
de clasa 3); 2-4 (stlp si rigla cu talpi de clasa 2 si inima de clasa 4); 3-4 (stlp si rigla cu talpi de clasa
3 si inima de clasa 4). mbinarea a fost extrasa dintr-un cadru avnd deschiderea de 18 m si naltimea de
4 m, dimensionat lund n calcul ncarcarile aferente zonei Bucuresti si au fost configurate astfel nct
rezistenta si rigiditatea cadrului sa ramna aproximativ la acelasi nivel. Dimensiunile mbinarilor rezultate
sunt trecute n Tabelul 4.1.
TabeIuI 4.1. Dimensiunile mbinarilor analizate.
Denumire
mbinare
StIp RigIa Configuratie mbinare
J2-3 650*240*15*8 650*200*12*8

J2-4 700*240*16*6 700*200*12*6

J3-4 700*280*12*6 700*230*10*6
suruburile utilizate pentru realizarea mbinarilor sunt 20 gr 10.9, utiliznd 8 rnduri de suruburi n cazul
mbinarilor J2-3 si 9 rnduri n cazul mbinarilor J2-4, respectiv J3-4. !laca de capat utilizata pentru
realizarea mbinarilor are grosimea t
p
=20 mm n toate cazurile.
mbinarile au fost verificate n conformitate cu metoda componentelor, rezultnd n final capacitatea
portanta a mbinarii, tinndu-se cont de influenta diferitelor componente. De asemenea au fost analizate
si prin intermediul unor analize elasto-plastice cu EF, utiliznd pentru discretizare elemente de tip shell,
iar intre placile de capat au fost utilizate elemente de contact (Figura 4.3).

Figura 4.3. Discretizarea mbinarilor pentru analiza EF

aterialul utilizat att la verificarea cu metoda componentelor ct si n cadrul analizelor numerice cu
element finit este S355 (OL52). n cazul analizelor neliniare elasto-plastice, a fost utilizata o comportare
biliniara a materialului, avnd limita de curgere de 355 N/mm
2
(Figura 4.4). Nodurile au fost ncarcate
static cu o forta verticala concentrata, la distanta de 2020 mm fata de axa stlpului.

Figura 4.4. Curba de material (o-s) S355

4.4. RezuItateIe anaIizeIor
Dupa cum a fost descris si in paragraful precedent, mbinarile au fost analizate prin doua metode si
anume: metoda componentelor si analiza neliniara elasto-plastica. #ezultatele obtinute in urma analizarii
nodurilor prin intermediul metodei componentelor din EN 1993-1.8, sunt trecute in Tabelul 2.
TabeIuI 4.2. #ezultate metoda componentelor
Denumire
mbinare
M
pI,Rd

[kNm]

[kN]
Rigiditate
initiaIa
S
j.ini
[kNm]
CIasificare
Greutate
mbinare [kg]
J2-3 524 259 64497.7 Semi-rigid 350.2
J2-4 485 240 46564.9 Semi-rigid 330.5
J3-4 491 243 48731.2 Semi-rigid 336.6
Din tabelul anterior se poate observa in toate cazurile mbinarile au un comportament semi-rigid, fapt care
ar trebui avut in vedere n analiza structurala, in ideea obtinerii unor eforturi si deplasari reale n structura.
De asemenea placa de capat la ncovoiere este componenta slaba a mbinarilor alese, componenta care
influenteaza capacitatea portanta finala a mbinarii.
n urma analizelor neliniare elasto plastice au fost trasate curbele de comportament corespunzatoare
fiecarei mbinari, (forta-deplasare), vezi Figura 4.5. n Tabelul 4.3 sunt trecute valorile fortelor ultime si
elastice corespunzatoare fiecarei mbinare n parte, cat si raportul dintre aceste doua.
Figura 4.5 reprezinta foarte bine comportamentul mbinarilor sub efectul ncarcarilor aplicate static, si
totodata scoate n evidenta capacitatile ultime si plastice ale mbinarilor considerate. Capacitatile ultime
sunt ceva mai mari dect cele obtinute n urma verificarii cu metoda componentelor.

Figura 4.5. Curba neliniara F-d

TabeIuI 4.3. #ezultate analiza neliniara
Denumire
mbinare
F
eI

[kN]
F
u

[kN]
J2-3 274 502 1.83
J2-4 274 473 1.73
J3-4 323 455 1.41
S-a observat ca n toate cele trei cazuri, nainte de cedarea mbinarii, apare o cedare prematura a riglei
cadrului (vezi Figura 4.6). Acest lucru este satisfacator, deoarece n cazul de fata nu trebuie sa ne punem
problema cedarii unei componente a mbinarii, ceia ce conduce la concluzia ca mbinarea a fost corect
detaliata si dimensionata.

mbinare J2-3

mbinare J2-4

mbinare J3-4
Figura 4.6. oduri de cedare
4.5 Teste experimentaIe
!ornind de la rezultatele obtinute anterior si utiliznd acealeasi mbinari, este in curs de realizare un set
de teste experimentale care sa intareasca rezultatele obtinute in urma analizelor efectuate. Testele
experimentale se vor realiza (specimenele pentru ncercare existnd deja) incinta Laboratorului
departamentului de Constructii etalice si ecanica Constructiilor al Universitatii "!olitehnica" din
Timisoara. Standul experimental este prezentat in figura urmatoare.

5. CONCLUZII
ndustria constructiilor metalice aflndu-se intr-o reala ascensiune, cererea mare de pe piata de hale
metalice, cat si lipsa unor prescriptii de proiectare, din normele de calcul romanesti au condus la
nceperea unei activitati de cercetare in domeniu la Departamentul de Constructii etalice si ecanica
Constructiilor din cadrul Universitatii !olitehnica din Timisoara.
Cadrele metalice portal, utilizate in mare masura la realizarea halelor industriale, sunt realizate din placi
zvelte prin sudare. !roiectarea cadrelor metalice parter implica forme si detalii structurale diferite de cele
utilizate pentru alte tipuri de structuri. Ca rezultat, modul de calcul pentru dimensionarea acestor cadre
difera de cel ntlnit n proiectarea uzuala a celorlalte tipuri de structuri. Elementele cadrului au sectiuni
variabile in concordanta cu distributia momentului de incovoiere in lungul elementului. !entru aceste tipuri
de structuri, calculul plastic nefiind foarte eficient datorita sectiunilor zvelte de clasa 3 si 4. Daca nu se
prevad legaturi inafara planului cadrului rezistenta acestuia la flambaj prin incovoiere rasucire este in
general scazuta. !anele de acoperis si riglele de perete pe care reazema acoperisul si peretii din tabla
cutata introduc un efect de rigiditate inafara planului, insa este dificil de a cuantifica aceasta valoare a
rigiditatii pentru proiectarea ulterioara a cadrului. De fapt normele de calcul nu iau in considerare acest
efect. Exista insa recomandari pentru proiectarea acestor tipuri de cadre cu elemente variabile, dar fara a
considera efectul benefic al riglelor de perete si panelor de acoperis.
n ntreg ansamblul cadrului un rol major este jucat de mbinarile dintre elemente cat si de modul de
prindere a stlpului in fundatie. Acesta din urma, daca nu este detaliat corespunzator, genereaza eforturi
suplimentare in fundatie care conduc la o dimensionare ne-economica a fundatiilor. Daca in momentul de
fata, multi proiectanti de structuri, limiteaza verificarea mbinarilor la efortul maxim de ntindere in surub,
acest lucru s-a dovedit a fi incorect deoarece in comportarea globala a mbinarii un rol major l joaca si
celelalte elemente componente cum ar fi: placa de capat, existenta rigidizarilor, panoul de inima, dar si
talpile elementelor componente.
#ezultatul acestui studiu a scos n evidenta eficienta prinderii laterale a cadrului, realizata n practica prin
panele de acoperis, riglele de perete si a contrafiselor, n ce priveste stabilitatea globala a cadrelor portal.
Acestea mpiedica pierderea stabilitatii laterale, care ar putea afecta comportamentul ntregului cadru.
odul de cedare nregistrat este flambaj prin ncovoiere-rasucire a riglei sau a stlpului. !entru a
mbunatatii capacitatea portanta a cadrului, ar trebui prevazute contrafise la talpa comprimata a riglei.
Cedarea generala a structurii nu a aparut in nici unul din cazuri, sub ncarcari statice, chiar daca au fost
nregistrate deplasari mari. n acest caz, starea limita ultima ar putea fi exprimata fie prin raportul de
plasticizare al sectiunilor, sau prin limitarea deplasarii verticale inelastice.
n ce priveste capacitatea de disipare, rezultatele scot n evidenta rolul jucat de modul de prindere al
stlpului la baza n comportarea seismica a cadrului. Dupa cum este si normal, prinderea rigida a cadrului
la baza, confera o mai buna capacitate de disipare. Capacitatea de disipare este de asemenea
influentata si de tipul de blocaj lateral, o mai buna legare laterala a cadrului conduce la o capacitate de
disipare mai mare.
'alorile factorului q obtinute in cazul tipului de prindere 1 sau superior, indica un comportament disipativ
global destul de bun a acestor tipuri de cadre. Articulatiile plastice s-au dezvoltat in sectiunile riglelor
constante (trecerea de la sectiune constanta la sectiune variabila), clasa sectiunii in acest caz fiind 2 sau
1. n acest caz pentru exprimarea caracterului disipativ, in proiectarea curenta s-ar putea utiliza un factor
de comportare superior valorii de 2 (q>2), maxim admis sectiunilor de clasa 3.
!ractic colapsul structurii nu a aparut n nici unul din cazurile analizate, chiar daca au fost nregistrate
deplasari mari. n acest caz, starea limita ultima ar putea fi exprimata prin limitarea driftului inelastic.
#ezultatele obtinute confirma valoarea de 1.5 a factorului de reducere a ncarcarii seismice propus in
draftul final al EN 1998-1. Oricum, daca principiile proiectarii anti-seismice sunt corect aplicate, si
structura este bine legata mpotriva pierderii stabilitatii prin flambaj cu ncovoiere rasucire, redundanta si
supra-rezistenta rezultate, ar putea mbunatatii aceasta valoare.
#eferitor la comportarea mbinarilor rigla-stlp cu placa de capat extinsa, studiul efectuat a scos n
evidenta importanta pe care o are verificarea unei mbinarii n conformitate cu metoda componentelor,
ajungndu-se la concluzia ca nu suruburile reprezinta neaparat punctul slab al unei mbinari, ci
elementele componente ale mbinarii respective.
n toate cazurile mbinarile au rezultat a avea un comportament semi-rigid si nu rigid cum se considera n
mod normal n analiza curenta a unui cadru. Acest lucru ar trebui avut n vedere n proiectarea curenta a
unui cadru portal, deoarece starea de eforturi n structura ar putea diferi semnificativ.
De asemenea s-a observat ca cedarea ar putea avea loc n afara mbinarii si anume n vuta riglei, fara a
fi afectate componentele mbinarii. Acest lucru s-a ntmplat n special n cazul analizelor neliniare elasto-
plastice. #ezervele plastice ale mbinarilor sunt influentate n mare masura de zveltetea talpilor si nu a
inimii.
6. BIBLIOGRAFIE
EN' 1993-1-1 Eurocode 3: Design of steel structures !art 1.1: General rules and rules for bulidings,
1992;
L.J. orris and K. Nakane : Experimental behaviour of haunched member, nstability and plastic collaps
of structure, Granada !ublishing, 1983;
O. Halasz and . vany : Test with simple elastic-plastic frames, !eriodica !olytehnica, Budapest,
November 1978;
J.. Davies : nplane stability in portal frames, %he Structural Engineer, 'ol. 68, No. 8, p. 141-147, 1990;
F.. azzolani and '. !iluso: Seismic Design of Resistant Steel Frames, E & FN Spon, London, 1996;
EN 1998-1 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance !art 1: General rules, seismic
actions and rules for buildings, CEN/TC250/SC8, Draft No 4, December 2001;

D. Dubina, . . Cristutiu, '. Ungureanu, Zs. Nagy : Stability and ductility performances of light
steel industrial building portal frames, 3
-rd
European Conference of Steel Structures, Eurosteel
2002, Coimbra-!ortugal;
.. Cristutiu : Stability and ductility of pitched roof portal frames for industrial steel buildings, 10
-th

European Summer Academy 2002, Advanced study in Structural engineering and CAE, Bauhaus
University- Weimar, Weimar, Germania, 29iul. -10 aug., 2002 ;
.. Cristitiu : riterii de proiectare pentru halele metalice cu structur din cadre portal cu elemente cu
sectiuni variabile de clase 3 si 4 amplasate in zone seismice. Normative de proiectare. Solutii
constructive. #eferat nr. 1 in vederea intocmirii tezei de doctorat;
.. Cristutiu : Studiul Stabilitatii si ductilitaii halelor metalice usoare cu structuri in cadre. Lucare de
disertatie master : Structuri si Tehnologii Noi pentru Constructii
prEN 1993-1-8 Eurocode 3: Design of steel structures !art 1.8: Design of joints, 2002
STAS 10108/0-78: Calculul elementelor din otel, nstutul roman de standardizare
Jaspart J!. Etude de la semi-rigidite des noeuds pouter-colonne et son influence sur la rsistance des
ossatures en acier. !hd. Thesis, Department S, Universit de Lige, 1991