Sunteți pe pagina 1din 49

8eferaL despre Spanla

Spanla ozl(le geograflc LlmlLe


Spanla esLe un sLaL slLuaL in sudvesLul Luropel ocupnd cea mal mare parLe dln enlnsula lberlc
precum ;l lnsulele 8aleare ;l lLyuse dln Marea MedlLeran ;l lnsulele Canare dln Cceanul ALlanLlc
Are le;lre la Cceanul ALlanLlc ;l la Marea MedlLeran la vesL se inveclneaz cu orLugalla lar la nord
esL cu lran(a ;l Andorra SLrmLoarea ClbralLar (14 km) o desparLe de Afrlca LerlLorlul ClbralLar fllnd
in poseslunea Marll 8rlLanll(in luna lanuarle 2002 1ony 8lalrprlmul mlnlsLru brlLanlc a anun(aL
deschlderea de negoclerl cu Cuvernul Spanlel in vederea reLrocedrll LerlLorlulul ClbralLar cLre
Spanla) ue ea mal apar(ln dou mlcl LerlLorll dln nordul Afrlcll (care lnclud ora;ele auLonome CeuLa
;l Melllla) precum ;l enclava Lllvla dln lrlnel Spanla are o suprafa(a de 304782 km2

Ref erat despre Spania
. Spania - Relief
n Spania, predomin relief ul de podi i relieful montan, cmpia ocupnd numai a-10-a parte din teritoriu. Partea
central a Spaniei este format de Podiul Meseta, care este nconjurat de lan[uri muntoase, dup cum urmeaz: la
nord M-[ii Cantabrici, paraleli cu golful Biscayala, la sud Cordiliera Betic cu M-[ii Sierra Nevada, spre sud est Sierra
Morena, n interior Cordiliera Central (Sierra de Gata, Sierra de Gredos i Sierra de Guadarrama), n marginea nord est
se afl lan[ul Pirineilor.

Meseta Central (sau Podiul Central)este o vast zon de podi aflat n centrul Spaniei peninsulare i are o nl[ime
cuprins ntre 610 i 760m. ncadrat de catene montane, Meseta Central prezint o pant uoar, pe direc[ia est-vest
(direc[ia de curgere a majorit[ii rurilor care o strbat). Cordiliera Central (supranumit i coloana vertical a Mesetei
Centrale) mparte Meseta Central ntr-o regiune nordic i una sudic, cea dinti fiind mai mic ca suprafa[, dar mai
elevat dect cea din urm. Cordiliera Central strjuiete capitala Madrid ctre nord, cu vrfuri ce ating 2.400m i d



n vest de Madrid, Cordiliera Central atinge i cea mai nalt altitudine a sa, n vrful Pico Almanzor, 2.592m. Mun[ii din
Cordiliera Central, care se ntind spre vest pn n Portugalia, prezint i cteva caracteristici glaciare (n cele mai
nalte dintre vrfuri zpada persist o bun parte a anului). n ciuda nl[imii sale, acest sistem montan nu creaz o
barier important ntre partea de nord i cea de sud a Mesetei Centrale, cteva pasuri fiind strbtute de osele i ci
ferate care leag cele dou regiuni.

Partea de sud a Mesetei Centrale este este mpr[it mai departe de dou masive asemntoare: Mun[ii Toledo spre est
i Sierra de Guadalupe spre vest. Aceste masive prezint vrfuri care nu depesc 1.500m n altitudine. Cu numeroase
pasuri i trectori, inclusiv cele care fac legtura dintre Meseta Central i Cmpia Andaluziei, Mun[ii Toledo i Sierra de
Guadalupe nu prezint un abstacol n calea liniilor de transport i comunica[ie. Cele dou masive sunt separate de
Cordiliera Central de ctre cel rul cu cel mai lung curs din ntreaga peninsul beric, Tago.

Zonele montane ce mrginesc Meseta Central sunt formate din: Sierra Morena, Cordiliera Cantabric i Mun[ii berici.
Sierra Morena, care formeaz limita de sud a Mesetei Centrale se unete ctre est cu Mun[ii berici, iar ctre vest se
prelungete pn n Portugalia. n partea de sud este mrginit de valea rului Guadalquivir, iar nspre nord se ntinde
pn la rul Guadiana, care i separa Sierra Morena de Cordiliera Central. n ciuda altitudinii reduse, care rareori
depete 1.300m, Mun[ii Siera Morena prezint un relief foarte accidentat. Cordiliera Cantabric, o forma[iune
calcaroas, se gsete n partea de nord a Spaniei, paralel cu golful Biscaia.

Cel mai nalt vrf al ei este Pico de Europa, 2.604m. Cordiliera Cantabric se ntinde de-a lungul a 182km i scade brusc
cu 1.500m la aproximativ 30km fa[ de coasta nordic a Spaniei. Ctre vest se gsete o zon deluroas, iar ctre est
se gsesc Mun[ii |rii Bascilor, care leag acest sistem montan de Pirinei.

Fr o legtur direct cu Meseta Central, pe teritoriul acestei [ri se afl Mun[ii Pirinei (n partea de nord est) i
Cordiliera Penibetic (n partea de sud est). Mun[ii Pirinei, care se ntind ctre vest pn la Cordiliera Cantabric, iar
ctre est pn la Marea Mediteran, formeaz o important barier natural ntre Spania, Fran[a i Andora, care de-a
lungul istoriei au izolat ef ectiv aceste zone. osele i cile ferate strbat aceti mun[i doar prin partea de vest i de est a
lor, acolo unde altitudinile sunt mai coborte, iar trecerea mai uoar. n partea central ns pasurile i trectorile sunt
foarte rare, iar vrfurile depesc frecvent 3.000m (cel mai nalt fiind Pico de Aneto, 3.404m).

Cordiliera Penibetic se ntinde dinspre cea mai sudic parte a Spaniei peninsulare ctre nord est, mergnd paralel cu
zona de coast, pn cnd se unesc cu cea mai sudic parte a Mun[ilor berici, n apropierea rului Jucar. Sierra
Nevada, parte a Cordilierei Penibetice i care se ntinde la sud de Granada, are i cel mai nalt vrf de pe teritoriul
ntregii peninsule berice: Vf. Mulhacen, 3.479m. Alte vrfuri din regiune trec de asemenea de 3.000m.

Cea mai important dintre regiunile joase este Cmpia Andaluziei, n partea de sud vest, bazinul rului Ebro (Cmpia
Aragonului) n nord est, precum i numeroase f ii, de-o mai mic sau mai mare extindere, litorale. Cmpia Andaluziei
este n esen[a o vale larg ce de ntinde de-o parte i de cealalt a rului Guadalquivir. Aceasta vale crete n lrgime
dinpre est spre vest (pe direc[ia de curgere a rului), atingnd cea mai larg po[iune n apropierea golfului Cadiz.

Cmpia Andaluziei este mrginit n nord de Sierra Morena, iar n sud de Cordiliera Penibetic, ngustndu-se mult
ctre est, unde cele dou lan[uri montane se unesc. Bazinul rului Ebro, sau Cmpia Aragonului este format din valea
rului Ebro i este strjuit n trei pr[i de siteme montane: Mun[ii berici ctre sud i vest i Pirinei ctre nord i nord est.
Este de men[ionat f aptul c numeroase alte zone joase, depresionare, se gsesc pe cursurile rurilor Tago i Guadiana.
Zona litoral se prezint sub forma unor fii nguste litorale, mrginite spre interior de sisteme montane. Cele mai
extinse astfel de fii se ntlnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde Cmpia Andaluziei se unete cu cea litoral. Cea mai
ngust zon de cmpie litoral e gsete de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabric se termin brusc n
apropierea [rmului.

nsulele:
nsulele Baleare cuprind o zon de aproximativ 5.000 de kilimotri ptra[i, 80km est de coasta estic a Spaniei
peninsulare. Relieful acestor insule este destul de variat. Astfel, n partea de nord a insulei Mallorca se afl Sierra de
Tramuntana cu vrfurile cele mai nalte din acest arhipelag (Puig Major, 1445m; Puig de Massanella, 1348m; Puig del
Tossals Verds, 1115m; Puig Tomir, 1103m etc). n partea de sud est a insulei se afl Sierra de Levante cu vrful Sa
Talaia (561m). nsulele Menorca i biza prezint un relief aproape plan, cu dealuri i coline ce nu depesc 500m n
nl[ime.

nsulele Canare se afl situate n oceanul Atlantic, n apropierea [rmului african. Arhipelagul este de origine vulcanic,
existnd diverse teorii cu privire la f ormarea acestuia. nsulele se caracterizeaz prin nl[imi foarte ridicate, dat fiind
suprafa[a relativ redus a acestora. Dac ar fi s msurm de la fundul oceanului, atunci acestea ar depi 6000 de
metri n nl[ime. Cele mai vechi dintre aceste insule sunt cele situate n estul arhipelagului i prezint att roci
sedimentare ct i coraligene, pe cnd cele vestice sunt alctuite preponderent din roci vulcanice. Principalele vrfuri
sunt: Teide (3718m), Pico Viejo (3135m), Blanca (2750m), Alto de Guajara (2718m) i Roque de la Grieta (2576m) n
insula Tenerife, Pico de las Nieves (1949m), Roque Nublo (1813m) i Roque Bentayga (1404m) n insula Gran Canaria,
respectiv Roque de los Muchachos (2426m) n insula La Palma.

. Clima
Clima Spaniei este oceanic n nord vest, mediteranean pe marginile de est i de sud i continental n cea mai mare
parte a teritoriului, cu nuan[e excesive, cu ploi pu[ine i rare n Pod. Castiliei. n cmpia Andaluziei este o clim cu
influen[e subtropicale mai pronun[ate. Aici bat vnturle calde tropicale, vnturile de Vest; precipita[iile fiind de: 700-1000
mm/an iar temperaturile medii anualed: 15-18 grade Celsius.

Climatul temperat oceanic: se ntlnete n Galicia, Asturias, Cantabria, |ara Bascilor i Navarra. Se caracterizeaz prin
precipita[ii abundente, repartizate uniform de-a lungul anului i prin temperaturi moderate, atat iarna ct i vara (10,4C
media lunii anuarie i 19,2C media lunii August i 1.008mm/an pentru oraul La Corua).

Climatul temperat continental: se ntlnete n Castilla i Leon, Madrid, La Rioja, Castilla-La Mancha, Extramadura i
Andalucia. Se caracterizeaz prin precipita[ii reduse, repartizate neuniform de-a lungul anului i prin amplitudini termice
mari de la zi la noapte, precum i de la un anotimp la altul.
TurismulnSpaniaa fost dezvoltat n ultimii ani ai dictaturii luiFrancisco Franco, atuncicnd [ara a devenit un loc popular
pentru vacan[ele de var, n special pentru turitii dinRegatul Unit, Fran[a,Germaniai Scandinavia. De atunci Spania a
fost a doua cea maivizitat [ar din lume dupFran[a. n 2007 aproape 60 de milioane de turiti strini au vizitatSpania,
conformOrganiza[iei Mondiale a Turismului, care are sediul n Madrid. Parcul National Teidede pe insula Tenerife este
cel mai vizitat parc national turistic din Spania.


l1 8LZLn1A8LA 1A8ll
SAnlA
Spanla esLe un sLaL slLuaL in sudvesLul Luropel ocupnd cea mal mare parLe dln enlnsulalberlc
precum ;l lnsulele 8aleare ;l lLyuse dln Marea MedlLerana ;l lnsulele Canare dlnCceanul ALlanLlc
Are le;lre la Cceanul ALlanLlc ;l la Marea MedlLeran la vesL se inveclneazcu orLugalla lar la nord
esL cu lran(a ;l Andorra SLrmLoarea ClbralLar (14 km) o desparLe deAfrlca LerlLorlul ClbralLar fllnd
in poseslunea Marll 8rlLanllAre o suprafa( de 304730 km2 (lncluslv lnsulele 8aleare ;l Canare) ;l o
popula(le de 396 mll loculLorl (cu o denslLaLe de 78 loc/km2 dlnLre care 3/4 spanloll in resL
caLalonl bascl ;lgallclenlCaplLala esLe Madrld cu o popula(le de 2060000 loculLorl lar llmba vorblL
esLe spanlola(casLlllana) Spanla are ca dlvlzlunl admlnlsLraLlve 13 reglunl ;l 30 de provlncll lar cele
mallmporLanLe ora;e sunL 8arcelona valencla Sevlllla 8llbao Murcla Saragosa Malaga8elleful
esLe predomlnanL de podl; ;l munLos cmpllle ocupnd numal a10a parLe dln LerlLorlu
arLea cenLral a Spanlel esLe formaL de podl;ul MeseLa incon[uraL delan(url munLoase la nord
Mun(ll CanLabrlcl paralell cu (rmul golfulul 8lscala la nordesLMunLll lberlcl la sud Cordlllera 8eLlca
cu mun(ll Slerra nevada spre sudvesL Slerra Morenalar in lnLerlor Cordlllera CenLrala ln marglnea
nordesLlca se afl lan(ul lrlnellor (3478 m invrful lc d`AneLo) Cmpll mal inLlnse exlsL dea
lungul fluvlulul Cuadalqulvlr (Cmpla Andaluzlel) ;l Lbru (Cmpla Aragonulul)
Spanla are o cllm conLlnenLal uscaL cu marl amplllLudlnl Lermlce anuale in podl;ulMeseLa
LemperaLoceanlca in nord ;l nordvesL medlLeranean pe llLoralul sudlc ;l esLlc
rlnclpalele ape care sLrbaL LerlLorlul Spanlel sunL 1a[o Cuadlana uuero Cuadalqulvlrln ceea ce
prlve;Le economla resursele mlnerale sunL bogaLe ;l varlaLe consLnd in crbunl mlnereurl de fler
de mangan de cupru de sLanlu pollmeLale bauxlL wolfram mercururanlu fosforlLe sare ;l srurl
de poLaslu eLc (concenLraLe in speclal in nordulSpanlel ;l Cranada)
|ara agrarlndusLrlal secLorul caplLallsL de sLaL de(lne un loc lmporLanL in economleCaLegorllle de
Leren ale Spanlel se imparL in agrlcol 20613000 ha (407) p;unl 9363000ha (19) pdurl
13813000 ha (274) ln agrlculLur perslsL inc ram;l(ele feudale marea proprleLaLe funclar are
o pondere lmporLanL in sLrucLura proprleL(ll agrlcole (indeosebl in Andaluzla CasLllla veche
CasLllla noua) ulnLre culLurlle agrlcole cea mal mare exLlndere o aucerealele gru orz ovz in zona
cenLral a Spanlel in bazlnul Cuadalqulvlrulul ;l al Lbrulul porumb in nord orez in provlncllle sudlce
Se mal culLlv legume ;l zarzavaLurl msllnl (ocuplocul inLl in lume la produc(la de msllnl)
bumbac LuLun sfecla de zahr planLe clLrlce (pellLoralul medlLeranean) vl(a de vle (producnd
vlnurl renumlLe xeres Malaga AllcanLe eLc) poml frucLlferlln secLorul cre;Lerll anlmalelor pe
prlmul loc se afl cre;Lerea ovlnelor in nord ;l in nordvesL se cresc cornuLed marl lar in Callcla
LsLremadura CaLalonla porclne LsLe dezvolLaL pesculLulrlnclpalele ramurl lndusLrlale sunL
lndusLrla exLracLlv ;l lndusLrla u;oar ((esLurl de bumbac ln mLase) LsLe dezvolLaL lndusLrla
slderurglc (8llbao SagunLo) meLalurglaneferoas (cupru plumb zlnc alumlnlu) lndusLrla
consLrucLoare de ma;lnl (in speclalauLomoblle LracLoare locomoLlve avloane nave uLlla[
LexLllenergeLlc ) ;l chlmlc
lndusLrla allmenLar produce vlnurl ulel de msllne conserve de frucLe ;l de pe;Le zahrSpanla
exporL produse agroallmenLare (porLocale msllne ;l ulel de msllne vlnurl legumeorez frucLe
conserve) mlnereurl meLale neferoase (mercur plumb) produse chlmlce produseLexLlle pluL ;l
lmporL produse lndusLrlale peLrol maLerll prlme LexLlle eLcComer(ul exLerlor esLe orlenLaL spre
(rlle Luropel vesLlce SuA ;lAmerlca LaLlna 8esursele prlnclpale ale Spanlel sunL
msllne ulel de msllne vln orz gru porumb ovz secar orez carLofl sfeclade zahr legume
LuLun bumbac lemn ovlne caprlne porclne carne lacLaLeln pe;Le
crbune fler cupru plumb zlnc arglnL mercur wolfram sulf bauxlLa sare peLrol
energle elecLrlc o(el fonL alumlnu locomoLlve ;l vagoane uLlla[ lndusLrlalmaLerlal
elecLroLehnlc cablurl auLomoblle medlcamenLe arLlcole de caucluc ;l pneurl clmenL ceramlc
(lgareLe conserve zahr alcool LexLlle consLruc(llnavale
CaplLala Madrld (33 mllloane loculLorl)
AlLe orase 8arcelona (49 mllloane loculLorl) valencla (23 mllloane) Sevllla (18mllloane) Malaga
(13 mllloane) Zaragoza (871 mll) 8llbao (334 mll)
lmparLlrea admlnlsLraLlve 17 comunlLaLl auLonome Andalucla Aragon AsLurlaslnsulele 8aleare
lnsulele Canare CanLabrla CasLlllaLa Mancha CasLllla sl LeonCaLalonla ComunlLaLea valenclana
LxLremadura Callcla La 8lo[a Madrld Murcla navarra als vasco (1ara 8ascllor) sl 2 orase
auLonome (CeuLa sl Melllla) orasele auLonome CeuLa sl Melllla precum sl cele Lrel mlcl lnsule (lslas
Chafarlnas enon deAlhucemas sl enon de velez de la Comera) sunL admlnlsLraLe dlrecL de
caLreCuvernul cenLral spanlol sl sunL denumlLe Locurl de SuveranlLaLe ComunlLaLlle auLonome au
SLaLuL Cuvern sl arlamenL proprlu uLerea cenLrala numesLe caLe unguvernaLor general ln flecare
comunlLaLe auLonoma ComunlLaLlle auLonome se dlvld ln 30 provlncll (47 provlncll ln Spanla
penlnsulara sl 3 provlncll ln Spanla lnsulara)llecare provlncle esLe condusa de un CuvernaLor clvll sl
de o uepuLaLle provlnclalarovlncllle se lmparL ln secLoare [urldlce lar acesLea ln munlclpll
lorma de guvernamanL monarhle parlamenLara
Zlua naLlonala 12 ocLombrle (Zlua PlspanlLaLll)
urapelul Lrel benzl orlzonLale de culoare rosle (sus) galbena sl de laLlme dubla (laml[loc cu sLema pe
fond rosu) sl rosle ([os)
ConsLlLuLla a fosL aprobaLa la 6 decembrle 1978 sl a lnLraL ln vlgoare la 29 decembrle1978
SlsLemul de drepL slsLemul de drepL clvll cu apllcaLll reglonale
urepL de voL unlversal la lmpllnlrea varsLel de 18 anl
SlsLemul execuLlvSeful SLaLulul 8egele !uan Carlos l (de la 22 nolembrle 1973) rlnL MosLenlLor
rlnLul lellpe (nascuL la 30 lanuarle 1968) Seful Cuvernulul resedlnLe al Cuvernulul sl rlm
MlnlsLru !ose Luls 8odrlguezZapaLero (de la 17 aprllle 2004)rlm vlcepresedlnLe sl rlm MlnlsLru
Ad[uncL Marla 1eresa lernandez de la vega(de la 18 aprllle 2004) Al dollea vlcepresedlnLe (sl
mlnlsLru al economlel sl flnanLelor) edro Solbes (de la18 aprllle 2004) CablneL Conslllul de MlnlsLrl
esLe desemnaL de caLre resedlnLe Conslllul de SLaL esLe organul consulLaLlv suprem dar
recomandarlle acesLula nu sunLobllgaLorll Alegerllemonarhla esLe eredlLara 8egele numesLe
resedlnLele Cuvernulul ln persoana llderulul parLldulul ma[orlLar sau al coallLlel ma[orlLare care apol
esLe ales de caLre Adunarea naLlonala (ulLlmelealegerl au fosL la 14 marLle 2004 urmaLoarele vor fl ln
marLle 2008) vlcepresedlnLll sunL numlLl de caLre monarh la propunerea resedlnLelulSlsLemul
leglslaLlv esLe blcameral CurLlle Cenerale se compun dln SenaL (239 delocurl) sl Congresul
uepuLaLllor (330 de locurl) mandaLul parlamenLarllor fllnd de 4anl
SlsLemul [urldlc 1rlbunalul Suprem
CZl1lL CLCC8AllCA
Asezare ln sudesLul Luropelln enlnsula lberlca lncon[uraLa de oceanul ALlanLlcColful 8lscala
MunLll lrlnel sl Marea MedlLerana
CoordonaLe geograflce paralela de 40 grade laLlLudlne nordlca sl merldlanul de 4 grade longlLudlne
vesLlca
SuprafaLa LoLala 394782 kmp dln care parLea conLlnenLala reprezlnLa 499342 kmplar parLea
lnsulara 3240 kmp fllnd formaLa dln lnsulele 8aleare lnsulele Canare slmlclle lnsule lslas Chafarlnas
enon de Alhucemas sl enon de velez de la Comera(slLuaLe ln largul coasLelor Maroculul) Spanla
esLe a Lrela Lara dln Luropa ca marlme asuprafeLel (dupa lederaLla 8usa sl ucralna)
lronLlere LeresLre 19178 km dln care cu Andorra 637 km cu lranLa 623 km cuClbralLarul 12 km
cu orLugalla 1214 km cu Marocul (CeuLa) 63 km sl cu Marocul(Melllla) 96 km
lronLlere marlLlme 4964 km
Ape LerlLorlale zona marlLlma LerlLorlala de 12 nodurl marlne zone lnveclnaLe de 24nodurl marlne sl
zone economlce excluslve de 200 nodurl marlLlme (de acesLe zone beneflclaza doar la Cceanul
ALlanLlc)
Cllma LemperaLa verlle foarLe calduroase sl cu cer senln ln lnLerlorul Larll pe coasLe mal moderaLe sl
mal lnnoraLe lar lernlle lnnoraLe sl recl ln lnLerlor sl parLlal lnnoraLe slracoroase ln zonele de coasLa
8elleful plaLourl lnalLe lncon[uraLe de dealurl lar ln parLea de nord de MunLll lrlnelodlsul
(MeseLa) ocupa clrca 330000 kmp
AlLlLudlnl maxlme 3718 m ln varful lco de 1elde (1enerlfe) dln lnsulele Canarelar ln Spanla
conLlnenLala MunLll lrlnel a[ung la 3404 m ln varful lc d'AneLo slMunLll Slerra nevada aLlng 3478 m
ln varful Mulhacen
AlLlLudlne medle 660 m (locul 2 ln Luropa dupa LlveLla)
8esurse naLurale(relaLlv reduse ln raporL cu suprafaLa Larll sl neceslLaLlleeconomlel) carbune llgnlL
LlLel mlnereu de fler cupru plumb zlnc (locul 8 lnlume) uranlu LungsLen mercur (locul 1 ln lume)
plrlLe fluorlna lpsos seplollLacaolln poLaslu
uLlllzarea Lerenulul 203 mllloane ha (41) Lerenurl arablle 163 mllloane ha(33) padurl 67
mllloane ha (13) pasunl sl faneLe 68 mllloane ha (13) suprafeLecu alLe desLlnaLll
1erenurl lrlgaLe 36400 kmp Llpsa acuLa de apa penLru agrlculLura a deLermlnaLreallzarea unor
slsLeme de lrlgaLll bazaLe pe cele mal moderne Lehnlcl sl crearea unor ferme marl (Llp PuerLas)
penLru legume orez sl clLrlce
CaLasLrofe naLurale ln mod perlodlc perloade lndelungaLe de seceLa
Medlul lncon[uraLor Spanla esLe parLe semnaLara a 23 de acordurl lnLernaLlonale pedlverse LemaLlcl
de ocroLlre a medlulul lncon[uraLor
l3 uA1L uLMCC8AllCL
opulaLla 441 mllloane loculLorl (esLlmaLlv la 31 decembrle 2003) dlnLre care pesLe3 mllloane sunL
sLralnl lmlgranLl

opulaLla sLrln
Conform recensmnLulul dln anul 2006 927 dln populaLla Spanlel esLe de naLlonallLaLe sLrln
lmlgrrlle la un nlvel mal inalL au incepuL in anll 90 uln anul 2000Spanla prlmea numrul cel mal
mare de lmlgranLl dlnLre LoaLe Lrlle lumll cu excepLlaSLaLelor unlLeln prezenL raLa neL a
lmlgrrllor a[unge doar la 099 ocupnd locul 13in unlunea Luropean sl locul 33 la nlvel global
LsLe de asemenea a 9a Lar conformprocenLa[ulul lmlgranLllor in cadrul uL dup Lrl precum
SLaLele unlLe 8uslaCermanla lranLa Canada sau 8egaLul unlL Ma[orlLaLea lmlgranLllor care vln in
Spanlaprovln dln lberoamerlca (362) urmaL de Luropa CccldenLal (2106) Luropa de
LsL(1773) sl Magreb (1476) ulsLrlbuLla geograflc a populaLlel sLrlne esLe
neregulaLconcenLraL in general dea lungul coasLel medlLeraneene sl in Madrld sl impre[urlml
uenslLaLea medle a populaLlel 87 loculLorl/kmp
SLrucLura populaLlel pe grupe de varsLa (
esLlmaLlv 2003) 014 anl 144 1364anl 68 sl pesLe 63 anl 176
8aLa nasLerllor 101 la 1000 de loculLorl
8aLa deceselor 963 la 1000 de loculLorl
MorLallLaLea lnfanLlla 442 decese la 1000 de copll nascuLl vll
SperanLa de vlaLa 7932 anl (7618 anl la barbaLl sl 8308 anl la femel)
ersoane lnfecLaLe cu SluA 140000 (esLlmaLlv 2001)
8ellgla 8omanoCaLollca 94 alLe rellgll 6 Spanla nu are rellgle oflclala
Llmba oflclala naLlonala casLlllana (74 dln populaLle)
Llmbl oflclale reglonale caLalanavalenclana (17) gallclana (7) basca (2)
Cradul de alfabeLlzare 987 la barbaLl sl 972 la femel
MlgraLla neLa 099 emlgranLl la 1000 de loculLorl
Moneda Luro
1urlsLl sLralnl ln Spanla
(2004) 837 mllloane (provenlLl dln Marea 8rlLanle 164mllloane Cermanla 10 0 mllloane
lranLa 73 mllloane lLalla Clanda orLugallalrlanda Larlle Scandlnave SuA eLc)
rlnclpalele produse vegeLale cereale (locul 3 ln lume la orz) legume slzarzavaLurl masllne (locul 1
ln lume) sLrugurl penLru vln sfecla de zahar clLrlce alLefrucLe planLe lndusLrlale arborl de pluLa
florl
rlnclpalele produse dln zooLehnle sl pesculL carne de vlLa porc sl pasare produselacLaLe pesLe
rlnclpalele produse lndusLrlale LexLlle lncalLamlnLe produse allmenLare (locul 1ln lume la ulel de
masllne sl locul 3 ln lume la producLla de vlnurl) bauLurl alcoollcemeLale sl produse dln meLal
produse chlmlce nave sl reparaLll de nave auLoLurlsmemaslnl unelLe produse refracLare produse
farmaceuLlce echlpamenLe medlcale
rlnclpalele reglunl lndusLrlale 1ara 8ascllor CaLalonla Madrld
lndusLrll de baza meLalurgla (fler oLel alumlnlu plumb zlnc) lndusLrla clmenLulullndusLrla chlmlca
(foarLe lmporLanLa sl dlverslflcaLa)
lndusLrll prelucraLoare consLrucLll navale auLovehlcule echlpamenLe elecLronlcemaslnl sl
echlpamenLe grele maLerlal rulanL echlpamenLe elecLrlce sl elecLroLehnlcelndusLrla allmenLara (ulel
de masllne vlnurl bere bauLurl alcoollce zahar conservedln legume frucLe carne sl pesLe)
lndusLrll de bunurl de larg consum lndusLrla LexLlla sl a confecLlllor LexLlle arLlcoledln plel sl blanurl
naLurale lncalLamlnLe lndusLrla harLlel acLlvlLaLl edlLorlalelndusLrla de [ucarll lndusLrla de
prelucrare a LuLunulul
8aLa cresLerll consumulul prlvaL(sepLembrle 2003/sepLembrle 2004) 43
8aLa cresLerll consumulul publlc(sepLembrle 2003/sepLembrle 2004) 48
ConsLrucLll de loculnLe(lncepuLe ln augusL 2003) 44464
ConsLrucLll de loculnLe(LermlnaLe ln augusL 2003) 26239
roducLla de energle elecLrlca 3369 bllllon kWh (2003)
Consumul de energle elecLrlca 4333 bllllon kWh (2003)
LxporLul de energle elecLrlca 722 bllllon kWh (2003)
lmporLul de energle elecLrlca 62 mlllarde kwh (2003)
1elefoane llnll prlnclpale ln foloslnLa 337 mllloane (2003)
1elefoane moblle 48038 mllloane (2003)
lnmaLrlcularl de auLovehlcule(2004) 21497 mll
lnmaLrlcularl de auLovehlcule (luna nolembrle 2003) 1878 mll
AeroporLurl 477 (2006)Cal feraLe 29083 km dln care 14481 km elecLrlflcaLe (2003)
Sosele 891290 km (2003) dln care 891290 km asfalLaLe
Cal navlgablle 8300 km (2000)
ConducLe gaze 7306 km (2006)
ConducLe LlLel 3024 km (2006)
ConducLe produse raflnaLe 3312 km (2004)
rlnclpalele porLurl 8ordeaux Calals uunkerque La alllce Le Pavre Marsellle nanLes arls
8ouen SLrasbourg
Marlna comerclala(2006)1oLal 61 nave (1318603 Ldw)e Llpurl de nave 10 bulk carrler 1 cargo 3
Lancurl chlmlce 3 LransporL conLalnere 6LransporL gaze llcheflaLe 3 pasagerl 32 pasagerl sl cargo 1
roll on/roll offCu proprleLarl sLralnl 13 (Pong kong 1 uanemarca 1 nZ 1 lLalla 2 norvegla
1Slngapore 2 Suedla 2 LlveLla 2 Monaco 1)lnreglsLraLe ln alLe Larl 134 (AnLlgua and 8arbuda 1
AusLralla 3 8ahamas 378ermuda 1 Cameroon 1 lrench olynesla 1 lrench SouLhern and AnLarcLlc
Lands36 ClbralLar 1 lndonesla 1 lsle of Man 2 lLaly 1 SouLh korea 12 Llberla 3Luxembourg 14
MalLa 6 Mexlco 1 Morocco 1 anama 13


ll MLuluL MAC8CLCCnCMlC Sl 8LZuLA1LLL AC1lvl1A1ll LCCnCMlCL

Lconomle
Lconomla spanlola a lnflorlL dln 1986 pana ln 1990 Cuvernul de dreapLa al fosLulul presedlnLe Aznar
a lnLrodus euro ca slngura moneda a Larll ln lanuarle 1999
Valoarea Produsului ntern Brut al Spaniei s-a majorat cu 3,5%, in anul 2005, iar in trimestrul
patru a crescut cu 0,9%, a informat nstitutul National de Statistica, citat de AP. Cresterea
economica a continuat intr-un ritm alert si in trimestrul patru al anului trecut, in ciuda cererii
interne scazute. Comisia Europeana a estimat o crestere de 2,2 procente pentru economia
Uniunii Europene, in anul curent, iar pentru cele 12 state ale zonei euro a estimat o crestere
de 1,9 procente. Estimarile reprezinta o extrapolare a prevederilor de crestere economica a
celor cinci economii puternice ale UE, respectiv Germania, Franta, Marea Britanie, talia si
Spania, tari care acopera 75% din productia economica a UE si 80% din cea a zonei euro
Spania a inregistrat Ia sfarsituI Iui 2009 aI sapteIea trimestru de cadere economica,
accentuand discrepanta fata de zona euro si intensificand presiuniIe asupra deficituIui
bugetar, scrie BIoomberg.

Situatia economica a Spaniei va fi subreda pana Ia sfarsituI acestui an, dar ar trebui sa se
imbunatateasca incet anuI viitor, a decIarat vineri premieruI spanioI Jose Luis Rodriguez Zapatero.

La o zi dupa prezentarea in Parlament a celui mai auster buget din ultimii zece ani si la doua zile dupa
greva generala declansata in semn de proteste fata de reducerea cheltuielilor, Zapatero si-a luat
angajamentul sa aplice masurile care vor duce la reducerea deficitului bugetar, conform cu cerintele Uniunii
Europene.

"Vom consolida cresterea economica, dar ea va fi slaba pana la sfarsitul acestui an si se va imbunatati
putin cate putin anul viitor", a afirmat premierul spaniol intr-un interviu acordat postului de radio RNE.

Zapatero a exclus majorarea generalizata a taxelor pentru indeplinirea obiectivului de reducere a deficitului
bugetar iar prin concentrarea pe reducerea salariilor din sectorul public guvernul va face in continuare
cheltuieli sociale.

Spania a avut in august 2010 cea mai mare rata a somajului din Uniunea Europeana (20,5 la suta), iar
premierul spaniol a recunoscut ca cifrele din septembrie ar putea fi dezamagitoare. Dupa un deficit record
in 2009, de 11,1 la suta din PB, Spania are ca obiectiv o reducere a acestuia la 9,3 la suta din PB in 2010,
sase la suta in 2011, si trei la suta in 2013.
!rodusuI intern brut (!B) a scazut cu 0,1% ultimele trei luni din 2009, marcand un declin de 3,1%
fata de aceeasi perioada din 2008,informeaza Newsn.
n contextul in care se confrunta cu cea mai mare rata a somajului din zona euro si cu un nou an de
comprimare economica, Spania a inregistrat o crestere a costurilor de creditare, investitorii fiind
ingrijorati de eforturile necesare reducerii datoriei.
FonduI Monetar nternational (FM) estimeaza ca economia Spaniei se va comprima cu 0,6% in
acest an, de doua ori mai mult decat estima guvernul, in contextul in care economia zonei euro ar
putea creste cu 1%.
"Este foarte posibil ca PB-ul sa nu creasca nici in 2010 si nici in 2011", a declarat Alfredo Pastor, fost
ministru adjunct de finante. "Datoriile sunt foarte mari, bancile au un nivel limitat de creditare, iar
economia va avea nevoie de timp pentru a-si reveni".
Economia Spaniei a scazut anuI trecut cu 0,1%, evoIutie mai buna decat a anticipat
guvernuI, si a avansat cu 0,2% in aI patruIea trimestru, potrivit dateIor preIiminare aIe
institutuIui nationaI de statistica, preIuate de AF!.
Spania este, astfel, una dintre cele trei economii din zona euro care au scazut anul
trecut, alaturi de rlanda si Grecia, potrivit informatiilor Comisiei Europene,
transmite Mediafax.
Guvernul prognoza pentru 2010 o scadere a Produsului ntern Brut (PB) de 0,3%,
insa recent a anuntat ca economia a evoluat, probabil, mai bine decat a anticipat.
PB-ul spaniol a inregistrat in primele trei luni ale anului trecut un avans de 0,1%,
comparativ cu trimestrul anterior. Economia a crescut cu 0,3% in trimestru doi, dar a
stagnat in perioada iulie-septembrie.
La sfarsitul anului trecut, rata somajului din Spania s-a situat la 20,3%, cel mai ridicat
nivel dintre cele ale membrilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica. Ministrul Muncii a declarat recent ca economia ar trebui sa avanseze cu
2% pentru a permite crearea de locuri de munca.
Pentru acest an guvernul anticipeaza o crestere a PB de 1,3%, insa Fondul
Monetar nternational estimeaza un avans de doar 0,6%.
nstitutul de statistica va publica pe 16 februarie datele definitive privind evolutia
economiei in 2010.

n incercarea de a evita problemele Greciei, guvernul spaniol a anuntat ca va reduce cheltuielile cu 50
miliarde euro, pentru a aduce deficitul bugetar la 3% din PB pana in 2013, de la nivelul din 2009, de
11,4%.

!IanuriIe de atingere a Iimitei de deficit impuse de Uniunea Europeana sunt bazate pe estimarea
guvernului, ce prevede un ritm de crestere de 3,1% in 2013, fata de nivelul estimat de FM, de 1,7%.



Pentru atingerea tintei de deficit in 2011, bugetul de austeritate prevede o diminuare cu 16 la suta a
cheltuielilor ministerelor si cu 7,9 la suta a cheltuielilor de stat, in afara cheltuielilor financiare. De
asemenea, va creste impozitul pe veniturile mari.

Econom|a span|o|a a avut o cretere modesta |n pr|me|e tre| |un| d|n 2011, 0,27, comparat|v cu tr|mestru| anter|or,
potr|v|t ca|cu|e|or anc|| 8pan|e|.
Esl|rar||e 8arc|| 3par|e| surl de oo|ce| corl|rrale de dale|e |rsl|lulu|u| ra[|ora| de slal|sl|ca. lr r|lr arua|, Produsu| lrlerr 8rul
(Pl8) a progresal cu 0,Z ir pr|ru| lr|reslru, lrarsr|le AFP, polr|v|l Ved|alax. 6|tete |: Tre| tr|mestre consecut|ve de cretere
econom|ca pentru 8pan|a Evo|u[|a P| |n state|e UE Corsuru| popu|a[|e| i;| rev|re |erl, pr|rlre a|le|e d|r cauza accesu|u| d|l|c||
|a cred|le, rer[|oreaza |rsl|lu[|a, care suo||r|aza d|rar|ca exporlur||or de ourur| ;| re|arsarea lur|sru|u| ;| a acl|v|la[|| |rduslr|a|e.
Ecoror|a spar|o|a a scazul cu 3,Z ir 2009, d|r cauza cr|ze| l|rarc|are |rlerra[|ora|e ;| dec||ru|u| p|e[e| |roo|||are |rlerre. Aru|
lrecul, Pl8 a avarsal cu 0,1 ir pr|ru| lr|reslru, cu 0,3 ir a| do||ea, a slagral ir a| lre||ea ;| a irreg|slral o cre;lere de 0,2 ir
u|l|re|e lre| |ur|. lrsl|lulu| ra[|ora| de slal|sl|ca va puo||ca dale|e reler|loare |a evo|u[|a ecoror|e| d|r pr|ru| lr|reslru pe 13 ra|.
8aLa soma[ulul a scazuL sub guvernul Aznar dar LoL a ramas mare la 87 resedlnLele soclallsL
8odrlguez ZapaLero a facuL progrese cu reformele sLrucLuraleln ceea ce prlvesLe economla resursele
mlnerale sunL bogaLe sl varlaLe consLand ln carbunl mlnereurl de fler de mangan de cupru de
sLanlu pollmeLale bauxlLa wolframmercur uranlu fosforlLe sare sl sarurl de poLaslu eLc
(concenLraLe ln speclal ln nordulSpanlel sl Cranada) ulnLre culLurlle agrlcole cea mal mare exLlndere
o au cerealele grau orz ovaz ln zona cenLrala a Spanlel ln bazlnul Cuadalqulvlrulul sl al
Lbrululporumb ln nord orez ln provlncllle sudlce Se mal culLlva legume sl zarzavaLurl masllnl(ocupa
locul lnLal ln lume la producLla de masllnl) bumbac LuLun sfecla de zahar planLeclLrlce (pe llLoralul
medlLeranean) vlLa de vle (producand vlnurl renumlLe xeres MalagaAllcanLe ) poml frucLlferl ln
secLorul cresLerll anlmalelor pe prlmul loc se aflacresLerea ovlnelor ln nord sl ln nordvesL se cresc
cornuLele marl lar ln CallclaLsLremadura CaLalonla porclne LsLe dezvolLaL pesculLulrlnclpalele
ramurl lndusLrlale sunL lndusLrla exLracLlva sl lndusLrla usoara (LesaLurl debumbac lana maLase)
LsLe dezvolLaLa lndusLrla slderurglca (8llbao SagunLo)meLalurgla neferoasa (cupru plumb zlnc
alumlnlu) lndusLrla consLrucLoare de maslnl (lnspeclal auLomoblle LracLoare locomoLlve avloane
nave uLlla[ LexLll energeLlc )chlmlca lndusLrla allmenLara produce vlnurl ulel de masllne
conserve de frucLe sl depesLe zahar
rodusul lnLern 8ruL(in englezaCross uomesLlc roducL ) esLe un lndlcaLor macroeconomlc care
reflecL suma valorll de pla( a LuLuror mrfurllor ;l servlclllor desLlnaLe consumulul flnal produse in
LoaLe ramurlle economlel in lnLerlorul unul sLaL indecurs de un an
Mod de calcul
uup a;anumlLul calcul orlglnar l8ul se calculeaz scznd valoarea maLerlalelor foloslLe in
produc(le dln valoarea produc(lel bruLe Adugnd acesLul calcul Laxele delmporL ;l cele de produc(le
;l scznd subven(llle se ob(lneprodusul lnLern bruLuup a;anumlLulcalcul dup inLrebuln(arel8 ul
esLe suma chelLulelllor penLru consuma gospodrlllor prlvaLe ;l a organlza(lllor prlvaLe nonproflL a
chelLulelllor bruLe penLrulnvesLl(ll a chelLulelllor sLaLulul a lnvesLl(lllor in scopul depozlLrll ca ;l
c;Llgurlle dlnexporL dln care se scad chelLulellle penLru lmporLurl
l8 consum + lnvesLl(ll + exporLurl - lmporLurlLconoml;Lll (pornlnd de la keynes) au impr(lL
Lermenul de consum general in dou pr(l consumul prlvaL ;l chelLulellle secLorulul publlc uou
avanLa[e ale impr(lrllconsumulul LoLal in acesL mod in Leorla macroeconomlc sunL
-Consumul prlvaL esLe o preocupare cenLral a economlel bunsLrll lnvesLl(llle prlvaLe ;l
subdlvlzlunlle comerclale ale economlel sunL dlrec(lonaLe ulLlmaLlv (incurenLul prlnclpal al modelelor
economlce) inspre cre;Lerea pe Lermen lung aconsumulul prlvaL
-ueoarece esLe separaL de consumul prlvaL endogen consumul secLorulul publlc poaLe fl conslderaL
exogen asLfel incL dlferlLe nlvelurl ale consumulul secLorulul publlc poL fl conslderaLe ca fcnd
parLe dln domenlul plln de sensurl almacroeconomlelAsLfel l8 poaLe fl exprlmaLl8 consum prlvaL
+ consumul sLaLulul+ lnvesLl(ll + exporLurl neLeexporLurl neLe exporLurl - lmporLurluac dln l8 se
scad depreclerlle se ob(lneprodusul lnLern neLln perloada 20002004 produsul lnLern bruL al Spanlel
a fosL de 8493 mldeuro ln 2000 slde 10908mldeuro ln 2004 ceea ce lnseamna un rlLm de cresLere
nomlnala a l8 de 28ln aceeasl perloda cresLerea reala a l8 a fosL de 30 ln 2000 sl 31 ln 2004
asLfel rlLmulde cresLere real al l8 esLe de 8l8ul pe cap de loculLoresLe l8ul impr(lL la numrul
loculLorllor AcesLa esLeadesea daL ca a[usLaL insemnnd c esLe asLfel calculaL incL nlvelurlle
dlferlLelor pre(urlsunL mascaLe in dlferlLe (rl AsLfel poaLe fl comparaL eflclen(a dlferlLelor
(rlueoarece l8ul combln suma LuLuror acLlvlL(llor care se poL evalua in banl ;l nu afolosln(el
acesLora (sau chlar a dlsLrugerll acesLora) esLe un ml[loc condl(lonaL demsurare a bunsLrll ;l a
callL(ll vle(ll enLru acesL scop se recomand alLe meLode decalcul cum ar fl Puman uevelopmenL
lndex (Pul)ln anul 2000 l8ul per caplLa al Spanlel a fosL de 21093 mlleuro lar ln 2004 de23382
mlleuro7


lndlcele de percepLle a corupLlel( ln engleza percelved corrupLlon lndex )la lnconslderare Lrel grupe
LlnLa care fac apreclerl la corupLla dlnLro Lara oamenll deafacerl experLll sl ceLaLenll unel Larl Cu
caL nlvelul acesLul lndlce esLe mal rldlcaL cuaLaL Lara esLe mal puLln corupLa Spre exemplu Spanla
avea ln anul 2000 un lndlce alcorupLlel de 70 lar ln 2004 de 71 ceea ce araLa ca esLe o Lara desLul de
consLanLa laacesL caplLol sl nu foarLe corupLalndlcele llberLaLll economlcemasoara gradul de
lmpllcare a sLaLulul ln dlferlLeaspecLe ale economlel plecand de la lpoLeza ca Larlle mal dezvolLaLe
lnreglsLreaza deregula o economle mal pronunLaLaSe calculeaza ca o medle dln 10 crlLerll
pollLlcacomerclala barlerele flscale lnLervenLla guvernulul pollLlca moneLara lnvesLlLlllesLralne
slsLemul bancar conLrolul salarlllor sl al preLurllor drepLurlle de proprleLaLereglemenLarlle sl plaLa
neagra Are valorl cuprlnse lnLre 1 sl 3 sl cu caL nlvelul esLe malaproape de 3 cu aLaL guvernul se
lmpllca mal mulL ln economle sl gradul de llberLaLeesLe mal scazuL Spanla are un lndlce al llberLaLll
economlce de 233 ceea ce o face safle una dlnLre Larlle aproape llbere"
lll AnALlZA lnlLA1lLl
nfIatia din Spania s-a temperat in decembrie Ia ceI mai mic niveI din uItimuI deceniu,
de 1,5%, in contextuI in care incetinirea masiva a economiei a coincis cu o ieftinire a
aIimenteIor si marfuriIor, sugerand ca presiuniIe asupra preturiIor din zona euro s-au
diminuat.
nflatia din Spania a fost cu mult sub estimarea medie facuta de analisti in cadrul unui sondaj Reuters,
potrivit estimarilor preliminare publicate luni de institutul national de statistica. Analistii prevedeau
pentru decembrie o inflatie de 1,9%, in coborare fata de 2,4% in luna noiembrie, scrie Reuters, citat de
Newsn.
nflatia Spaniei a urmat aceeasi tendinta ca si in Germania, ce a afisat o crestere a preturilor sub
asteptari in luna decembrie.
talia va publica tot luni nivelul armonizat al inflatiei, in timp ce datele cu privire la zona euro vor fi
publicate marti. Multi economisti estimeaza ca scaderea preturilor in regiune va determina Banca
Centrala Europeana(BCE) sa reduca dobanda cheie.
"Cred ca BCE va continua sa reduca dobanda cheie, pana la 1%", a declarat economistul din cadrul
BNP Paribas, Luigi Speranza.
Vicepresedintele BCE, Lucas Papademos, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca ar putea fi
necesare alte reduceri ale dobanzii cheie pentru a apara economia zonei euro, insa a subliniat ca
fenomenul de deflatie va fi tinut sub control.
"nflatia nu va fi lasata sa coboare semnificativ sub nivelul de 2% pentru o perioada lunga de timp, pe
termen mediu, ceea ce nu se prevede, pe baza prezentei analize", a spus acesta.
Previziunile indica pentru zona euro o inflatie de 1,8% in decembrie, fata de 2,1% in noiembrie. Potrivit
ultimelor estimari ale BCE, in 2008, inflatia anuala va fi cuprinsa intre 3,4% si 3,6%. BCE anuntase
pentru 2008 o tinta a inflatiei de maximum 2%, potrivit Eurostat.

n Spania, rata infla[iei, excluznd pre[urile volatile, a trecut pe minus n aprilie
pentru prima oar dup 1986, anul n care institutul de statistic de la Madrid a
nceput publicarea acestor date. Anun[ul a reaprins temerile c Spania ar putea
intra ntr-o perioad de defla[ie, care ar duna mult economiei abia ieite din
recesiune.

Rata anuaIa a infIatiei in Spania a fost in Iuna martie de minus 0,1 procente, potrivit cifreIor
preIiminare pubIicate Iuni de nstitutuI nationaI de Statistica (S), Spania devenind prima tara din
zona euro care inregistreaza o scadere in teritoriuI negativ a preturiIor de consum, informeaza
Reuters.

n februarie, rata anuala a inflatiei in Spania s-a situat la 0,7 procente. Cifrele definitive referitoare la luna
martie vor fi date publicitatii pe data de 15 aprilie, informeaza Agerpres.

Datele preliminare contrazic insa estimarile analistilor, care se asteptau la o inflatie de 0,4 procente in
martie, dupa o inflatie de 0,7 procente in februarie, si care estimau ca rata anuala a inflatiei din Spania va
ramane in teritoriul pozitiv pana in luna mai. n plus, analistii au atras atentia ca anul trecut Pastele a fost in
luna martie, ceea ce a provocat un efect negativ de scadere.

Ministrul spaniol al Economiei, Pedro Solbes, a subliniat ca cifra negativa inregistrata in luna martie nu
inseamna o deflatie, definita drept o scadere sustinuta a preturilor. 'Exista o mare diferenta intre o inflatie
negativa si o deflatie si nu cred ca aceasta cifra arata spre o perioada de deflatie in Spania', a declarat
Solbes.

Analistii se asteapta ca zona euro sa inregistreze in luna martie 2009 o scadere a inflatiei pana la 0,8
procente, de la 1,2 procente in februarie.

Dupa un deceniu de crestere economica puternica, alimentata in special de boom-ul sectorului
constructiilor, Spania a intrat brutal in recesiune pe fondul crizei internationale din 2008, din cauza spargerii
bulei imobiliare si a turbulentelor financiare internationale.
Somajul cunoaste o crestere spectaculoasa, peste un milion de someri fiind inregistrati in statisticile oficiale
in decurs de un an (ianuarie 2008 si ianuarie 2009), ceea ce contribuie la scaderea consumului domestic,
unul din motoarele cresterii economiei spaniole. De asemenea, inflatia este in scadere continua de la
mijlocul lui 2008, dupa ce mult timp Spania a inregistrat cele mai ridicate nivele de inflatie din zona euro.

nflatia in Spania a scazut mai mult decat se preconizase, in luna august, ajungand la cel mai scazut nivel
din ultimele noua luni, ceea ce sugereaza ca cifrele privind inflatia din zona euro ar putea fi, de asemenea,
mai mici decat cele preconizate.

Astfel, inflatia in Spania a ajuns la 2,7% pe an, in luna august, cel mai mic nivel din noiembrie, potrivit
estimarilor facute de nstitutul National de Statistica (NE).

nflatia a fost de 3,0% in luna iulie, iar, pentru luna august, analistii se asteptau la un nivel de 2,9%. Declinul
a fost in mare masura datorat scaderii preturilor energiei si alimentelor, scrie Le Figaro, citand AFP.

Pentru rata inflatiei in zona euro, analistii se asteapta la o medie de 2,5%. Dar relaxarea de preturile
observate in Spania si Germania, sugereaza ca cifra ar putea fi mai mica.

"Tendinta pentru zona euro este in mod clar in sensul scaderii", a declarat Silvio Peruzzo, economist la
RBS, care prevede in prezent o inflatie de 2,4% in cele 17 tari care folosesc moneda euro. mai mult
lnsa Economia spaniola a inregistrat, in luna iulie, cea mai inalta rata de crestere a preturilor din ultimii 15
ani, pe fondul costurilor ridicate pentru combustibili si alimente, scrie BBC News. Costurile cu transportul
sunt cu 10,6% peste nivelul inregistrat in urma cu numai un an, in timp ce preturile alimentelor s-au apreciat
cu 7% fata de luna iulie a anului trecut. Rata inflatiei a ajuns, luna trecuta, pana la 5,3%, fata de 5% cat se
inregistrase in iunie. Aceasta este peste media de 4,1% inregistrata in zona euro, insa scaderea recenta a
pretului la petrolul brut ar putea sa apropie inflatia de tinta impusa. Ministrul spaniol al economiei, Pedro
Solbes, crede ca rata poate cobori in jurul valorii de 4% pe fondul evolutiei aurului negru. Saptamana
trecuta au fost aprobate o serie de reforme economice menite sa scoata din impas economia spaniola, care
traverseaza o perioada dificila. Planul, a carui forma finala inca nu a fost stabilita, prevede un pachet de 20
mil. euro (30 mil. dolari) al carui rol este sa sprij ine familiile in incercarea de a obtine credite ipotecare si de
a sustine companiile mici.

Rata anual a infla[iei core din Spania a sczut cu 0,1% n aprilie 2010 fa[ de aceeai lun a anului
trecut, arat datele publicate de institutul de statistic de la Madrid. Aceast infla[ie exclude pre[urile
volatile la energie i bunurile alimentare proaspete.

Cele mai mari reduceri de pre[ au venit n sectoarele buturilor non-alcoolice i alimentelor procesate.

Fa[ de luna precedent, infla[ia core s-a redus cu 3% n aprilie. Este pentru prima oar n istorie cnd
acest indicator trece pe minus n Spania n ritm anual.

Specialitii strini atrag aten[ia c fenomenul s-ar putea transforma ntr-o perioad de defla[ie, adic
scderi generalizate de pre[uri n economie, generate de consumul extrem de sczut.

Spania, a cincea economie ca mrime din zona euro, abia a ieit dintr-o recesiune de aproape doi ani,
aadar defla[ia este ultimul lucru de care ar avea nevoie. n plus, omajul este aproape 20%, una
dintre cele mai ridicate rate din Uniunea European.

Presiuni pe pre[uri, dar i pe activitatea economic a Spaniei, vor veni n urmtoarea perioad i din
partea msurilor de austeritate anun[ate de executivul de la Madrid, n ncercarea de a reduce deficitul
bugetar de peste 11% din PB.
lnflaLla consLa ln cresLerea generallzaLa sl conLlnua a preLurllor bunurllor servlclllor slfacLorllor de
producLle al unor Larl lnflaLla presupune reducerea capaclLaLll de cumpararea banllorenLru a oferl
masurl penLru lnflaLle se poL uLlllza doua forme raLele de cresLere a preLurllor (procenLa[ul ln care au
varlaL lnLro perloada de Llmp deLermlnaLa) sau numerelelndlce (procenLa[e ce reprezlnLa preLurl
acLuale referlLoare la cele ln vlgoare la o anumlLadaLa) AsLfel puLem spune de exemplu ca ln anul
1990 preLurlle au crescuL ln Spanla cu63 sau ca au aLlns lndlcele de 1686 ln comparaLle cu 1983
esLlmarea acesLor masurl seoblsnulesLe sa se faca cu lndlcele reLurllor de Consum (lC) sau cu
deflaLorul l8ululln Spanla lCul esLe calculaL de caLre lnsLlLuLul naLlonal de SLaLlsLlcarocesul
penLru esLlmarea sa esLe urmaLorul ln 1992 sa reallzaL un sLudlu aLenL alconsumurllor oblsnulLe ale
spanlolllor prln lnLermedlul unul ChesLlonar al 8ugeLelor lamlllale (C8l) AcesL Llp de sLudll au un cosL
foarLe mare sl de aceea se reallzeaza foarLerar cel anLerlor afosL ln 1983 C8l dln 1983 a araLaL ca pe
Lermen medlu dln flecare 100de peseLas se chelulesc 143 pe carne de pasare 0433 pe lncalLamlnLe
penLru copll 1808 pe arLlcole de curaLaL eLc AcesLe proporLll calculaLe penLru 37 de Llpurl de
bunurl slservlcll grupaLe ln 9 caplLole sunL uLlllzaLe ca ponderl penLru esLlmarea lC

Cu daLele obLlnuLe prln lnLermedlul C8l lnS selecLloneaza o llsLa de produsereprezenLaLlve dln
flecare grup esLe ceea ce se numesLe cosul zllnlc Se consldera ca un produs selecLlonaL esLe
reprezenLaLlv penLru grupul sau daca preLul sau varlaza lnaceeasl proporLle ca medla celorlalLe
produse dln grupul sau reLurlle produselor dln cossunL conLrolaLe lunarenLru flecare grup se
elaboreaza un numar lndlce luand ca baza anul ln care se reallzeazaC8l enLru asLa se calculeaza
canLlLaLea dln produsul reprezenLaLlv ce ar puLea flcumparaLa cu 100 de peseLas ln anul de baza
lndlcele corespondenL al flecarel lunl esLecanLlLaLea de banl necesara penLru a cumpara aceasLa
canLlLaLe lC esLe medla lndlcllor LuLuror grupurllor ponderaLl dupa rezulLaLele C8luaLele dln lC
se publlca lunar cu o lnLarzlere de caLeva sapLamanl faLa de ulLlma lunaluaLa ln calcul 1oaLe
ml[loacele de lnformare le publlca lmedlaL dar forma ln care sunLexprlmaLe rezulLaLele poaLe lnduce
ln eroare sl chlar poaLe pune ln conLradlcLorlu de la o perloada la alLa ln luna anLerloara lul lunle
preLurlle au crescuL cu 03 enLru lunllecare au LrecuL dln acesL an preLurlle au crescuL cu 23
8aLa anuala a lnflaLlel a crescuLln lunle la 63 LoaLe frazele anLerloare se refera la cresLerea lC
penLru aceeasl daLa slLara lunle 1990 ln Spanla dar prlma araLa doar daLele ulLlmel lunl a doua
daLele dlnulLlmele sase lunl dln lanuarle ln lunle sl a Lrela araLa suma ulLlmelor 12 lunl lncluslvcand
se ofera daLele lC pe un an lnLreg se poL da cresLerlle preLurllor lnLre 1 lanuarle sl31 decembrle sau
medla raLelor anuale esLlmaLe ln flecare dln cele 12 lunlCum ln cos sunL lncluse produse lmporLaLe
lC reflecLa varlaLllle de preLurl daLoraLefacLorllor exLernl sl care nu ar Lrebul sa fle conslderaLl
lnflaLle AlLe cauze ale varlaLlllor nelnflaLlonlsLe ale preLurllor sunL cele daLe de produsele agrlcole dln
cauze de sezon sauflucLuaLll cllmaLlce
enLru ambele moLlve se oblsnulesLe a se uLlllza concepLul de lnflaLle subdlacenLa careesLe masura
lC lnlaLurand maLerllle prlme energeLlce lmporLaLe gaz sl peLrol sl produsele allmenLare ln curs de
fabrlcaLle ln ulLlmll anl lnflaLla subdlacenLa dln Spanla afosL lnLoLdeauna deasupra lul lCueflaLorul
l8 esLe procenLa[ul ce reprezlnLa l8ul nomlnal referlLor la l8ul real CualLe cuvlnLe esLe
rezulLaLul comparaLlel dlnLre l8ul exprlmaL ln peseLas curenL cu celexprlmaL ln peseLas consLanL
AvanLa[ul uLlllzarll deflaLorulul l8 ca masura a lnflaLlelconsLa ln fapLul ca ln el lnLra LoaLe bunurlle sl
servlcllle produse ln Lara sl ponderaLe exacLln proporLla pe care o reprezlnLa asupra producLlel LoLale
lnconvenlenLul sLa ln mareadlflculLaLe a esLlmarll sale Se va publlca doar anual sl cu unele lunl de
lnLarzlereSpanla avea ln 2000 un lndlce general al preLurllor de 343 lar ln 2004 a crescuL panala
408
lorLa de munca pe secLoare de acLlvlLaLeagrlculLura33lndusLrle301 servlcll646 (2004 esL)
lorLa de munca(LoLal anga[aLl sepLembrle 2003) 19191 mll (dln care 3311 mllln lndusLrle sl
12492 mll ln secLoarele de servlcll)
Locurl de munca nou creaLe(esLlmaLlv 2003) 322000
8eparLlzarea pe domenll de acLlvlLaLe a forLel de munca 33 ln agrlculLura301 ln lndusLrle
mlnerlL sl consLrucLll 646 ln servlcll
Anga[aLl aflllaLl la Aslgurarlle Soclale (ocLombrle 2003) 18193 mll persoane dlncare 2643 mll
provln dln lndusLrle 1720 mll sunL sLralnl (1430 mll provln dln Larl necomunlLare sl 173 mll
dlnLreacesLla sunL romanl)
Somerl (ocLombrle 2003) 2033 mll persoane
8aLa soma[ulul 112
umaruI someriIor din Spania a crescut si in Iuna martie, atingand un nou niveI record, de 4,33 de
miIioane de persoane, potrivit MinisteruIui Muncii de Ia Madrid.

Astfel, numarul somerilor este cel mai ridicat de la inceputul crizei economice, in 2008, dar si cel mai ridicat
de cand divizia de statistica a ministerului a inceput sa publice datele, in 1996, relateaza AFP.

La sfarsitul lunii martie, in Spania, erau cu 34.406 someri mai multi decat la sfarsitul lunii februarie,
reprezentand o crestere de 0,80 la suta.

De la inceputul anului, numarul persoanelor fara loc de munca s-a majorat cu 230.000, potrivit Ministerului
Muncii, care nu ofera si rata somajului odata cu aceste cifre.

n schimb, rata somajului este data de nstitutul National de Statistica, acesta folosind o metoda de calcul
diferita.

Astfel, potrivit ultimelor date ale institutului, rata somajului a atins 20,33 la suta din populatia activa in
trimestrul patru din 2010, cel mai ridicat nivel din 1997 si de doua ori peste nivelul mediu din Uniunea
Europeana.
ouI ajutor pentru somerii spanioIi de Iunga durata, ramasi fara venituri, va ajunge Ia 80.000 de
persoane in fiecare Iuna incepand din 16 februarie si va costa in fiecare an 400 de miIioane de euro.

Masura ce va fi adoptata in Consiliul de ministri, in cadrul reformei politicilor active de ocupare a fortei de
munca.

Acest nou ajutor de somaj va inlocui programul temporar pentru protectia somerilor si reinsertia acestora
(PROD), in cadrul caruia somerii ramasi fara venituri, dupa epuizarea indemnizatiilor si ajutoarelor
corespunzatoare perioadei de cotizare la asigurarile sociale, primeau 426 de euro pe luna vreme de sase
luni.

Pe de alta parte, surse din cadrul Executivului au semnalat si ca acest nou ajutor nu va mai fi disponibil
pentru somerii care au beneficiat deja de programul PROD.
Rata somajuIui din Spania a trecut, din nou, de praguI de 20 Ia suta, in uItimuI trimestru din anuI
trecut, cand peste 138.000 de persoane si-au pierdut IocuI de munca.

n ultimele trei luni din 2010, rata somajului din Spania a ajuns la 20,3 la suta, fata de 19,8 la suta in al
treilea trimestru, acesta fiind si cel mai inalt nivel inregistrat din al doilea trimestru din 1997, cand rata era
20,7 la suta, relateaza The Wall Street Journal.

Cresterea ratei somajului reprezinta un semnal de alarma cu atat mai mult cu cat a survenit dupa doua
trimestre consecutive in care s-au creat noi locuri de munca, un rezultat al masurilor de austeritate impuse
de guvernul spaniol, care au inclus majorarea unor taxe si impozite si reducerea cheltuielilor
guvernamentale.

Potrivit institutului de statistica din Spania, cele mai multe joburi desfiintate au fost in domeniul serviciilor si
constructiilor.

n total, in Spania existau 4,7 milioane de persoane fara un loc de munca, in trimestrul al patrulea din 2010.
Rata somajuIui in Spania va creste in 2010 Ia 19,4 Ia suta si in 2011 Ia 19,7 Ia suta, a estimat,
miercuri, Banca CentraIa a Spaniei, transmite EFE.

Crearea de noi locuri de munca nu va incepe pana in ultimele trimestre din 2011, se arata in raportul privind
perspectiva economica a Spaniei.

Recent, guvernul spaniol estima ca la sfarsitul acestui an si la inceputul lui 2011 va incepe crearea de noi
locuri de munca.

n prezent rata somajului in Spania a ajuns la 18,8 la suta, a doua cea mai ridicata din Uniunea Europeana,
dupa Letonia, relateaza Agerpres.
De asemenea, Banca Spaniei estimeaza ca economia tarii se va contracta cu 0,4 la suta in acest an, dar in
2011 se va inregistra o crestere de 0,8 la suta, ambele cifre fiind sub prognozele executivului spaniol.

Raportul privind perspectiva economica a Spaniei avertizeaza ca, in absenta unor reforme structurale,
scaderea economica din acest an si "cresterea modesta" din 2011 vor duce la majorarea somajului in
perioada 2010 - 2011.

Totusi, Banca Spaniei estimeaza ca reducerea locurilor de munca va fi foarte redusa in 2011, in ritm anual,
iar pe piata fortei de munca se va inregistra temporar o imbunatatire graduala. Aceasta tendinta pozitiva va
fi mult mai clara in sectorul privat, dupa ce guvernul spaniol si-a anuntat intentia de a reduce numarul de
angajati din sectorul public, ca parte a programului de consolidare bugetara.

Salariile vor inregistra in acest an o scadere semnificativa de pana la 1,5 la suta si de 1,4 la suta in 2011, a
estimat Banca Centrala a Spaniei.


Salarlul lunar mlnlm 3409 euro (de la 1 lanuarle 2006)
8aLa anuala a lnflaLlel(ocLombrle 2003) 33
1 SAnlA SlsLemul de securlLaLe soclal SLaLul garanLeaz persoanelor aslguraLe in cadrul slsLemulul
de securlLaLe soclal proLec(la adecvaL in slLua(llle deflnlLe de Legea Ceneral de SecurlLaLe Soclal
LxlsL dou nlvele de proLec(le SlsLemul conLrlbuLlv lnclude persoanele care i;l au re;edln(a sau se
afl in mod legal in Spanla dac i;l desf;oar acLlvlLaLea salarlaL sau lndependenL pe LerlLorlul
Spanlel SlsLemul nonconLrlbuLlv acesL slsLem de securlLaLe soclal esLe apllcabll LuLuror spanlolllor
cu re;edln(a pe LerlLorlul Spanlel sunL acoperl(l de acesL slsLem;l hlspanoamerlcanll porLughezll
brazlllenll ceL(enll dln Andora;l dln llllplne;l ceL(enll dln alLe(rl crora ll se apllc prevederlle
LraLaLelor acordurllor bllaLerale sau conven(lllor SLrucLura slsLemulul de securlLaLe soclal SlsLem
general SlsLeme speclale AgrlculLorl navlgaLorl LucrLorl lndependen(l ersonal casnlcMlnerl dln
domenlul crbunelulSLuden(l (Aslgurare penLru sLuden(l) lunc(lonarl publlcl
Crlce persoan care esLe pe cale s lnl(leze o acLlvlLaLe Lrebule s de(ln un numr de securlLaLe
soclal 1rezorerla Ceneral de SecurlLaLe Soclal va acorda un numr de SecurlLaLe Soclal flecrul
ceL(ean penLru ldenLlflcarea acesLula in rela(la cu 1rezorerla ue asemenea respecLlvul numr se va
acorda;l penLru beneflclarll de pensll sau alLe presLa(ll ale SlsLemulul Clne poaLe adresa o sollclLare
Anga[aLorll sunL obllga(l s sollclLe inscrlerea lucrLorllor lor la slsLemul de securlLaLe soclal Cnd
anga[aLorul nu i;l indepllne;Le aceasL obllga(le lucrLorul poaLe sollclLa dlrecL inscrlerea sa la
slsLem LucrLorll lndependen(l sau lucrLorll salarla(l sunL obllga(l s sollclLe inscrlerea ConLrlbu(ll
1o(l lucrLorll Lrebule s coLlzeze la slsLemul de securlLaLea soclal Companla va deduce procenLul de
conLrlbu(le corespunzLor dln salarlul bruL al lucrLorulul;l aceasL re(lnere va aprea in fl;a de plaL
a salarlulul 1o(l lucrLorll poL sollclLa vlda Laboral" (inreglsLrrlle prlvlnd anga[area) penLru a
verlflca conLrlbu(llle plLlLe cLre SecurlLaLea Soclal Aslgurarea de;oma[ Aslgur proLec(la slLua(lllor
celor care puLnd;l dorlnd s lucreze cnd i;l plerd slu[ba Lemporar sau deflnlLlv sau al cror
program de lucru in ore esLe redus cu cel pu(ln o Lrelme fa( de plerderea corespunzLoare sau
reducerea dln salarlu penLru cel pu(ln una dlnLre cauzele sLablllLe ca slLua(ll legale de;oma[
uenumlre presLa(ll penLru;oma[ 8eneflclarl lucrLorl lndependen(l;l alLe grupurl de lucrLorl care
se gsesc in una dlnLre slLua(llle legale de ;oma[ sLablllLe au plLlL conLrlbu(llle penLru o
perloadmlnlmceruL (360 zlle in ulLlmll ;ase anl) ;l nu se gsesc in nlcl una dlnLre slLua(llle de
lncompaLlblllLaLe sLablllLe prln lege nlvele de proLec(le resLa(la conLrlbuLlv penLru;oma[ LoLal sau
par(lal cuanLumul su deplnde de conLrlbu(llle plLlLe la slsLemul de securlLaLe soclal in acesL scop
in ulLlmele 180 de zlle (70 in prlmele;ase lunl 60 penLru resLul perloadel exlsLnd Lermene de
plaL maxlme;l mlnlme) uuraLa deplnde de perloada in care sa conLrlbulL erloada mlnlm de
conLrlbu(le obllgaLorle de 12 lunl d drepLul lucrLorulul s prlmeasc 4 lunl de presLa(ll
penLru;oma[ erloada maxlm de plaL a presLa(lel penLru;oma[ esLe de 24 lunl lndemnlza(la
de;oma[ LucrLorll care se afl sub lnclden(a unor clrcumsLan(e speclale;l se incadreaz corecL inLro
caLegorle de securlLaLe soclal sunL indrepL(l(l la subven(le penLru;oma[ AlLe a[uLoare
lndemnlza(la AcLlv de lnLegrare se acord acelor lucrLorl afla(l in;oma[ care nu au drepLul la nlcl
una dlnLre presLa(llle anLerloare Ace;Lla Lrebule s indepllneasc o serle de cerln(e de vrsL;l
perload de ;oma[ ;l parcurg un program lndlvlduallzaL de lnLegrare in munc enLru ob(lnerea
presLa(lel penLru;oma[ lucrLorul Lrebule s se adreseze Agen(lel de Ccupare aLuncl cnd rela(la de
munc sa inchelaL (excep(le cazul de demlsle) AcesLa Lrebule s se inreglsLreze ca;omer;l s sollclLe
presLa(la penLru;oma[ lnreglsLrarea esLe de compeLen(a Servlclllor ubllce de Ccupare reglonale lar
calculul;l plaLa sunL de compeLen(a Servlclulul ubllc de Ccupare sLaLal 1oLul se reallzeaz la aceea;l
agen(le penLru ocupare 1ermenul de inreglsLrare;l sollclLare a presLa(lllor esLe de 13 zlle;l Lrebule
prezenLaLe urmLoarele documenLe sollclLarea acLul de ldenLlLaLe carneLul de aloca(ll famlllale
(dac exlsL copll afla(l in inLre(lnere) cerLlflcaL de inLreprlndere;l dac inLreprlnderea nu esLe
lnLegraL in re(eaua elecLronlc documenLele oflclale de plaLa a conLrlbu(lllor corespunzLoare
ulLlmelor 180 de zlle resLa(la penLru;oma[ se plLe;Le lunar la unlLaLea bancar lndlcaL de
beneflclar pe daLa de 10 a flecrel lunl;l banll poL fl plLl(l dlrecL in conLul personal al persoanel in
cauz Agen(llle de ocupare sunL deschlse dlmlnea(a de lunl pn vlnerl Aslgurarea de boal
SlsLemul de aslgurare de boal al securlL(ll soclale are ca scop furnlzarea de servlcll medlcale;l
farmaceuLlce necesare psLrrll sau resLablllrll snL(ll AdmlnlsLrarea;l gesLlonarea acesLor servlcll
esLe in sarclna organelor compeLenLe dln domenlul sanlLar;l cenLrele splLallce;Ll ale flecrel
ComunlL(l AuLonome;l lnsLlLuLul na(lonal penLru ManagemenLul SnL(ll in ora;ele CeuLa;l Melllla
ersoane aslguraLe LucrLorll inreglsLra(l la slsLemul general de securlLaLe soclal care se afl in
lncapaclLaLe de munc enLru a beneflcla de aceasL presLa(le lucrLorul Lrebule s fle indrepL(lL s
llpseasc de la munc chlar dac anga[aLorul nu;la indepllnlL obllga(llle enslonarll;l beneflclarll de
presLa(ll lncluslv beneflclarll de lndemnlza(ll sau aslsLen( penLru;oma[ Membrll de famllle sau
curaLorll responsablll de persoanele men(lonaLe anLerlor so(ll orfanll;l cel afla(l in inLre(lnere;l
emlgran(ll spanloll ca;l alLe grupurl recunoscuLe de lege Scopul lndemnlza(lel Lemporare penLru
lncapaclLaLe esLe de a acoperl llpsa venlLulul care apare cnd un anga[aL se gse;Le in lncapaclLaLe
Lemporar de munc;l are nevole de ingrl[lrl de securlLaLe soclal penLru snLaLe daLorlL bolll sau
a unul accldenL SunL conslderaLe slLua(ll de lncapaclLaLe Lemporar SlLua(llle daLoraLe bolllor
obl;nulLe sau profeslonale;l accldenLelor provenlLe in Llmpul muncll sau nu aLuncl cnd lucrLorul se
afl in lncapaclLaLe de munc;l beneflclaz de ingrl[lrl medlcale erloadele de observare penLru
boal profeslonal pe parcursul crora esLe acordaL concedlu medlcal urepLul la presLa(le ln caz de
imbolnvlre Lrebule s v prezenLa(l la un cenLru de snLaLe Medlcul va deLermlna dac sunLe(l in
sLare s desf;ura(l o acLlvlLaLe profeslonal sau nu ;l in cel dln urm caz v va da un
cerLlflcaLmedlcal care Lrebule prezenLaL la locul de munc ln caz de boal obl;nulL sau accldenL
provenlL in afara muncll drepLul la presLa(ll medlcale va incepe dln a 4a zl de la daLa inceLrll
acLlvlL(ll lndemnlza(la acordaL va acoperl cel pu(ln 60 dln c;Llgurlle medll ale lucrLorulul ln
cazul accldenLelor de munc sau bolllor profeslonale se acord dln zlua lmedlaL urmLoare inceLrll
acLlvlL(llanga[aLorul fllnd responsabll cu plaLa inLregulul salarlu dln zlua inceLrll acLlvlL(ll ln mod
normal inLreprlnderea plLe;Le lucrLorulul lndemnlza(la de lncapaclLaLe Lemporar de munc pe
care lo ramburseaz apol securlLaLea soclal uuraLa maxlm esLe de 18 lunl dup care urmeaz
reevaluarea slLua(lel resLa(ll famlllale;l de maLernlLaLe
resLa(la de maLernlLaLe consL inLro lndemnlza(le care se acord lucrLorllor care i;l lau concedlu
daLorlL maLernlL(ll adop(lel sau incredln(rll unul copll SlLua(ll proLe[aLe cazurlle acoperlLe de
concedll medlcale penLru urmLoarele slLua(ll MaLernlLaLea blologlc AdopLarea sau incredln(area
unul copll chlar;l anLerlor adop(lel Cerln(e ersoana Lrebule s fle inreglsLraL s fle aslguraL sau
inLro slLua(le echlvalenL S fl conLrlbulL 180 de zlle in perloada ulLlmllor 3 anl anLerlorl daLel na;Lerll
sau a daLel inceperll concedlulul medlcal dac aceasLa esLe anLerlor sau de la daLa declzlel
admlnlsLraLlve sau [udecLore;Ll de incredln(are a copllulul sau a hoLrrll [udecLore;Ll prln care se
sLabllea adop(la ln cazul na;Lerll unul copll dac mama lucrLoare nu indepllne;Le condl(la prlvlnd
respecLlva perload de conLrlbu(le LaLl va puLea prlml lndemnlza(la penLru inLreaga perload de
concedlu permls mlnus 6 spLmnl Concedlul de maLernlLaLe esLe de 16 spLmnl dlnLre care de
spLmnl se poaLe beneflcla inalnLea na;Lerll AcesL concedlu esLe plLlL cu 100 dln salarlu
resLa(llle famlllale acoper responsablllL(lle famlllale exlsLenLe;l na;Lerea coplllor in urmLoarele
cazurl resLa(ll flnanclare penLru copllul aflaL in inLre(lnere
resLa(ll flnanclare penLru na;Lerea celul de al Lrellea copll sau orlcrul copll ulLerlor
resLa(ll flnanclare penLru na;Lerea mulLlpl
resLa(ll nonflnanclare penLru copll aflaL in inLre(lnere
CuanLumul lnLre 291;l 2910 euro in func(le de numrul de copll afla(l in inLre(lnere;l de nlvelul
venlLurllor ensll ensll de bLrne(e 8eneflclarl LucrLorll care i;l inceLeaz LoLal sau par(lal
acLlvlLaLea profeslonal;l indepllnesc anumlLe cerln(e se poL penslona de llmlL de vrsL
enslonarea LoLal ALuncl cnd lucrLorul inceLeaz compleL desf;urarea acLlvlL(ll profeslonale;l
indepllne;Le cerln(ele generale penLru ob(lnerea penslel penLru llmlL de vrsL enslonarea par(lal
ermlLe plaLa unel pensll de cLre slsLemul de securlLaLe soclal in acela;l Llmp cu presLarea unel
acLlvlL(l profeslonale cu Llmp par(lal Cerln(e ersoana s fle inreglsLraL aslguraL sau inLro
slLua(le echlvalenL in cadrul slsLemulul de SecurlLaLea Soclal S fl impllnlL vrsLa de 63 de anl
enslonarea anLlclpaL esLe obl;nulL dac sunL indepllnlLe anumlLe cerln(e adl(lonale;l acesLfapL
lmpllc o reducere a cuanLumulul penslel S fl conLrlbulL Llmp de 13 anl dlnLre care cel pu(ln dol
Lrebule s fle cuprln;l in ulLlmll 13 anl dlnalnLea daLel penslonrll (zlua inceLrll acLlvlL(ll sau zlua
sollclLrll penslel in cazul unel slLua(ll echlvalenLe LlLularulul aslgurrll) un lucrLor Lrebule s fl plLlL
conLrlbu(ll 33 de anl penLru a prlml o pensle lnLegral (100) lnvalldlLaLe ersoanele declaraLe de
cLre slsLemul de securlLaLea soclal a fl in slLua(le de lncapaclLaLe LoLal permanenL au drepLul s
beneflcleze de pensla de lnvalldlLaLe in urmLoarele slLua(ll
lv SLC1C8uL Lx1L8n AL LCCnCMlLlSAnlLl
8alanLa de plaLl
Balanta de plati
Balanta de Plati este un document contabil
ce prezinta intr-o forma scurta registrul
tranzactiilor economice duse la capat intre
rezidentii unei tari si cei din restul lumii in
timpul unei perioade de timp determinate
care este normal de un an. Vom utiliza aici
specificatiile celui de-al Cincilea Manual al
Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt
cele utilizate cu mai mare sau mai putina
fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu
vom utiliza datele economiei spaniole asa
cum au fost elaborate de Banca Spaniei.
Tarile europene urmeaza normele FMI cu
unele norme aditionale specifice care permit
elaborarea unei balante de catre Banca
Centrala Europeana. BCE defineste Balanta
de Plati ca "statistica ce culege, cu
diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera,
lunar, trimestrial sau anual."

In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca toate
tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si
una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care
s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea
suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati
este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si
excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-
balante.
Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul
financiar.

Zaraful si nevasta lui, pictati de Ruysdael in 1539 se
pastreaza in Muzeul Prado din Madrid.
ontul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si
transferuri.
Venituri Plati Sold
Bunuri 104 244,1 131 791,1 27 547,0
Servicii 50 190,9 28 600,2 21 590,7
Venituri 11 674,7 20 639,5 8 964,8
Transferuri curente 12 524,4 9 645,8 2 878,6
ContuI curent 178 634,2 190 676,7 -12 042,5
Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.
Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare
pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat
din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu,
importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum
le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de
preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si
asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie
contabilizate ca servicii si nu ca marfuri.

Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi,
comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative
inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii
imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului.
Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

Venituri Plati Sold


Turism 30 481,7 5 181,5 25 300,3
Alte servicii 19 709,2 23 418,7 3 709,6
Balanta serviciilor 50 190,9 28 600,2 21 590,7
Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.
In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca
sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise
proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara
noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau
temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa,
si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui
in tara de origine.
In 1988 balanta veniturilor a aratat aceste rezultate:
Venituri Plati Sold
din munca 322,1 320,2 1,9
din investitii 11 352,6 20 319,4 8 966,7
Balanta veniturilor 11 674,7 20 639,5 -8 964,8
Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.
In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca
distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente
apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale,
donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza
servicii in afara, in programe de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii
literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de
binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.
ontul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale administratiilor
publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor de coeziune, FEDER si
FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la instrainarea sau achizitia activelor imateriale
neproduse sau prin lichidarea patrimoniului emigrantilor.

Venituri Plati Sold


ontul de capital 7 584,0 956,0 6 628,0
Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.
ontul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de
portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

Variatii ale pasivului Variatii ale activului
'P - 'A
Investitiile Spaniei in exterior
77 147,9 -77 147,9
Investitii directe

33 240,5 -33 240,5


Investitii de portofoliu

44 039,8 -44 039,8


Investitii financiare

132,4 132,4
Investitiile straine in Spania 52 183,7

52 183,7
Investitii directe 8 781,2

8 781,2
Investitii de portofoliu 43 402,6

43 402,6
Alte investitii 38 716,8 23 676,9 15 039,9
Variatii ale rezervelor

20 970,0 20 970,0
ontul financiar 90 900,5 79 854,8 11 045,7
Spania, 1999. n milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

nvestitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii
unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii
investitoare.
Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj
mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din
capital.
nvestitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice
actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor
dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si
orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.
In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare.
Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de
autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru
interventii pe pietele de schimb.
Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale
capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Soldul va fi
intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero.
Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia
preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma
sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce
trebuie rezolvate. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta
unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste
produsele nationale facand astfel dificile exporturile. Masurile fiscale si monetare folosite
au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de
importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o
tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea
productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt.
8alanLa de plaLl ln conLurl curenLe sl de caplLal ln mll euro










































spanla esLe in prezenL sLaLul auLonomlllor foral unlLar dar de fapL func(lonnd ca ofederaLle
deComunlLaLl AuLonome flecare cu puLerl ;l legl dlferlLe (de exemplu unele au proprllle lor slsLeme
educa(lonale ;l de snLaLe alLele nu) LxlsL unele probleme cuacesL slsLem de vreme ce unele
guverne auLonome (acelea conduse de parLldena(lonallsLe) incearc un Llp mal federal de rela(ll cu
Spanla in Llmp ce guvernul cenLralincearc s reprlme ceea ce unll vd ca ;l o auLonomle exceslv a
unor conmunlL(lauLonomeLconomla caplLallsL mlxL a Spanlel suporL un l8 care pe o baz per
caplLa reprezlnL80 dln cel al economlllor vesLeuropene Cuvernul su de cenLrudreapLa a lucraL
cusucces penLru a c;Llga aderarea la prlmul grup de (rl ce au lansaL moneda unlcaeuropean pe1
lanuarle 1999 AdmlnlsLra(la lul !ose Marla Aznar a conLlnuaL s advocellberallzarea prlvaLlzarea ;l
deregularea economlel ;l a lnLrodus unele reforme penLruLaxe in flnal Soma[ul a sczuL vlzlbll sub
admlnlsLra(la lul Aznar dar rmne cel una dlncele mal marl raLe dlnunlunea Luropeana la 13
Cuvernul incearc s fac progresevllLoare in schlmbarea legllor de munc ;l reformare schemelor de
pensle care sunL chelasus(lnerll aLL a avansrll economlel lnLerne a Spanlel cL ;l a compeLlLlvlL(ll
exLerneinLrun medlu cu o moned unlc


rezenL20111031
ncepnd cu acest an, spanioIii vor fi i mai afecta|i de criz dect
pn acum. AnuIarea cecuIui-bebe, a ajutoruIui excep|ionaI de
omaj i congeIarea pensiiIor vor fi doar cteva din "IovituriIe"
primite de spanioIi n 2011.
Pentru economiile a milioane de familii, 2011 nu va fi un an ca oricare
altul. Nici mcar nu va fi un an ru. Va fi chiar mai dificil de-att.
Niciodat n istoria recent nu au coincis attea veti negative pentru
consumator i contribuabilul mediu. Scumpirea generalizat a tarifelor i
peste infla[ie (acum aflat la 2,3%) ale serviciilor esen[iale, precum
curentul electric i transportul, se vor vedea nso[ite de "tieri" sociale i
fiscale sub semnul crizeigenerale, cu salariile i pensiile congelate sau n
scdere i mereu sub amenin[area omajului, scrie "El Pais".
Pentru cei care vor lua decizii importante, precum cumprarea unui
apartament sau naterea unui copil, pedeapsa va fi i mai mare.
Eliminarea scutirii de impozit pe locuin[ pentru cei cu venituri medii, n
vigoare de attea decenii i suprimarea cecului-bebe, dup doar trei ani
de cnd a fost introdus, i vor priva de 4.000 de euro pe an.
Nici cei defavoriza[i nu o vor duce mai bine. Congelarea majorit[ii
pensiilor i creterea real de 1% pentru cele mai mici pensii presupune
un risc serios de deteriorare a puterii de cumprare pentru pensionari. i
mai ru va fi pentru omerii care i-au epuizat ajutoarele de omaj, care
nu vor mai avea parte nici de ajutorul excep[ional de 426 de euro, de
care s-au bucurat n 2010, ntr-un an n care chiar Guvernul nsui
recunoate c se vor crea foarte pu[ine locuri de munc.
Cei 2,6 milioane de angaja[i n Administra[ia public vor suferi cea mai
mare reducere a puterii de cumprare. Reducerii de salarii cu 5%
aplicat n iunie li se va aduga congelarea salariilor n acest an.

SaIariuI minim.
Consiliul de Minitri a surprins ieri, decretnd o cretere a salariului
minim (SM) cu 1,3%, cu trei zecimi mai mult dect anun[ase Ministerul
Muncii. Cu acest cretere, SM se situeaz acum la 641,4 euro pe lun.
Cu pu[in mai mult de un an la dispozi[ie, este aproape imposibil ca
Guvernul s-i ndeplineasc promisiunea c salariul minim spaniol va
ajunge la 800 de euro pn n 2012. Majorarea SM nu a mul[umit
sindicatele. Acestea au cerut o cretere de 8%, pentru ca Guvernul s-i
ndeplineasc promisiunea electoral. Pentru CCOO, att creterea SM,
ct i a pensiilor minime "sunt doar un alibi pentru ajustarea simbolic a
ambelor presta[ii i o ncercare nereuit de confuzie a cet[enilor". La
rndul su, UGT a atacat cu duritate majorarea de 1,3%, numind-o
"injust i insuficient".

!ensii.
n 2011, majoritatea celor 8,7 milioane de pensionari din Spania va avea
congelat pensia. Nu i pensiile minime, care vor crete cu 1%. Pot
aduce confuzie cuvintele preedintelui Guvernului, care afirma ieri c
majoritatea pensiilor vor crete cu 1,3% i c peste 3 milioane de pensii
minime vor crete cu 2,3%. n realitate, Zapatero vorbea de mecanismul
dictat de lege pentru a evita ca pensiile s piard putere de cumprare.
n 2010 creterea pensiilor a fost de 1%. Dar n noiembrie, lun utilizat
ca referin[, infla[ia a fost de 2,3%. Asta a obligat Asigurrile Sociale s
revizuiasc i s compenseze creterea decretat la nceput de an.
Astfel, n ianuarie to[i pensionarii vor primi o plat pe care Zapatero o
cifreaz, n medie, la 120 de euro i vor vedea cum diferen[a de 1,3% se
va consolida n 2011. Astfel, Zapatero a vorbit de revalorizare, dar nu de
cretere. n concluzie, pensiile din 2010 i men[in puterea de
cumprare, crescnd n acelai ritm cu infla[ia i majoritatea pensiilor din
2011 se vor congela. nghe[area pensiilor a fost anun[at de Guvern n
luna mai, cnd Zapatero a anun[at ajustrile fiscale, dar care abia acum
vor intra n vigoare.

AjutoareIe pentru omeri.
ncepnd din februarie, omerii care i vor pierde indemniza[iile de
omaj nu vor mai avea dreptul la ajutorul excep[ional de 426 de euro. La
nceputul lunii decembrie Zapatero a anun[at sistarea acordrii acestui
ajutor, ncepnd cu luna februarie. Din august 2009, omeriicare
terminau perioada de primire a indemniza[iei de omaj aveau dreptul la
426 de euro pe lun. Guvernul a prelungit acest program de dou ori.
Sistarea acordrii ajutorului nu nseamn c cei care l primesc n
prezent nu l vor mai primi. Acetia vor primi banii n continuare, pn la
finele celor ase luni pentru care au dreptul. Doar cei care, ncepnd cu
februarie, nu mai primesc indemniza[ia de omaj, vor fi afecta[i de
aceast msur.

CecuI-bebe.
Copiii nscu[i ncepnd cu ora 00.00 a zilei de 1 ianuarie vor sosi cu
2.500 de euro mai pu[in n snul familiei. Dispare una dintre msurile-
vedet ale campaniei electorale a lui Zapatero. Trei ani i apte luni
dup aprobarea acestei msuri, Guvernul elimin cecul-bebe, ajutorul de
2.500 de euro acordat la fiecare natere sau adop[ie, care se aduga
oricrei familii spaniole sau rezidente legal n Spania.

ondu| Honetar |nterna[|ona| || men[|ne nesch|mbate prev|z|un||e de cretere facute |n |un|e doar |n cazu| a doua
[ar|: 8pan|a | Japon|a. 6u toate acestea, est|mar||e sa|e sunt mu|t ma| reduse dect a|e Cuvernu|u| de |a Hadr|d.
Fordu| Vorelar lrlerra[|ora| (FVl) i;| rer[|re rescr|roala prev|z|urea de cre;lere perlru ecoror|a spar|o|a ir 2011, |a
0,8, l||rd s|rgura d|rlre pr|rc|pa|e|e ecoror|| rord|a|e, a|alur| de Japor|a, perlru care ru ;|-a redus esl|rar||e ir
corpara[|e cu ce|e rea||zale ir |ura |ur|e. Va| ru|l, a irourala[|l cu c|rc| zec|r| perspecl|ve|e de cre;lere perlru 3par|a ir
2011, pra |a 1,1, scr|e Europa Press.
Cr|ar ;| a;a, prev|z|ur||e |rsl|lu[|e| corduse de Crr|sl|re Lagarde, cupr|rse ir u|l|ra ed|[|e a raporlu|u| Perspecl|ve
ecoror|ce rord|a|e, corl|rua sa l|e ru|l ra| pes|r|sle decl ce|e a|e 0uverru|u| spar|o|, care prevede o cre;lere a
ecoror|e| spar|o|e de 1,3 ;| de 2,3 ir 2011, respecl|v 2012.
Tolu;|, v|cepre;ed|rla pe proo|ere ecoror|ce, E|era 3a|gado, a recuroscul |er| ca daca prev|z|ur||e ar l| lacule acur, ar l|
losl pos|o|| ca dale|e sa ru co|rc|da cu esl|rar||e rea||zale |a rorerlu| |or.
|nf|a[|e de 2,97 anu| v||tor, |n 8pan|a
Pe aceasla ||r|e, FVl crede ca ecoror|a spar|o|a i;| va recupera |rpu|su| |a l|ra|u| aru|u| 2012, dal l||rd ca ir a| palru|ea
lr|reslru a| aru|u| v||lor va cre;le cu 1,Z, corparl|v cu aceea;| per|oada d|r 2011, crd se prevede ca ecoror|a sa
creasca doar cu ;aple zec|r| corparal|v cu per|oada ocloror|e-deceror|e 2010.
Pe de a|la parle, Fordu| Vorelar lrlerra[|ora| progrozeaza ca |rl|a[|a ir 3par|a se va s|lua ir 2011 |a 2,9, ir l|rp ce
pre[ur||e vor irreg|slra aru| v||lor o cre;lere de 1,5.
Tolodala, |rsl|lu[|a |rlerra[|ora|a sus[|re ca ;oraju| va ircre|a aru| 2011 |a o rala de 20,Z, ;ase zec|r| pesle cea d|r
2010, de;| va ircepe sa scada ir 2012, crd ar pulea ajurge |a 19,Z, r|ve|u| ce| ra| r|d|cal d|rlre ecoror|||e avarsale.
H| recomanda |nca "| ma| mu|te masur|" 8pan|e| pentru conso||darea f|sca|a
FVl recuroa;le progrese|e rea||zale all de 3par|a, cl ;| de Zora Euro ir gerera|, pr|r |rp|ererlarea uror p|arur| so||de
de corso||dare l|sca|a pe lerrer red|u, de;| averl|zeaza, lolodala, 0uverru| 3par|e| ca ar lreou| sa ra| adople irca ro|
rasur| perlru a-;| al|rge oo|ecl|ve|e.
Arur[ur||e recerle lacule de d|verse [ar|, de rasur| perlru irlar|rea poz|[|e| l|sca|e surl o|rever|le ;| ar lreou| sa l|e
|rp|ererlale a;a cur au losl arur[ale, dar ure|e [ar| lreou|e sa delerr|re ce rasur| ra| lreou|e sa ul|||z|zeze perlru a-;|
al|rge oo|ecl|ve|e pe lerrer red|u, sus[|re FVl, cu reler|re |a 3par|a ;| Frar[a.
Tolodala, FVl recuroa;le ca 3par|a a losl recerl ura d|r [ar||e care pra acur ru s-au vazul aleclale de cr|za dalor|||or,
dar a care| pr|ra de r|sc s-a vazul aleclala de vo|al|||lalea p|e[e|or ;| cre;lerea r|scur||or de slao|||lale l|rarc|ara, |a le| ca
lla||a, 8e|g|a, C|pru ;|, ir ra| r|ca rasura, Frar[a. 0e aceea, s|lueaza 3par|a irlre [ar||e europere care vor cre;le prooao||
|a ur r|lr |rler|or ce|u| de d|ra|rle de cr|za ;| care, a|alur| de lla||a, se al|a irlre ecoror|||e aleclale de corlag|erea de |a
per|ler|a zore| euro.








Spania - tara membra a UE

Spania a devenit membr a Comunit|iIor Europene Ia 1 ianuarie 1986 (cererea de aderare a fost
depus n anul 1977), dupa ce i-a prezentat candidatura de mai multe ori, candidatura respins
datorit nendeplinirii criteriului politic (existenta dictaturii lui Franco) si criteriului economic.
Procesul de aderare al Spaniei (ca si al Portugaliei) a durat 9 ani si a fost cel mai ndelungat i
mai complex, iar problemele sensibile n negocierile de aderare (agricultur, politic regional, fonduri
structurale etc.) au fost aceleasi cu care se confrunt in procesul de aderare Romnia si alte state
candidate.
Treptat, aderarea la CE a condus la reducerea diferen[elor de dezvoltare i de nivel de trai ntre
Spania i [rile membre.
O alta consecinta a dobandirii statutului de membru UE o reprezinta si consolidarea institutiilor
democratice prin influen[ele pozitive din partea UE si a statelor membre. Popula[ia Spaniei (asemenea
celei a Portugaliei) a identificat procesul de "europenizare" cu cel de democratizare a [rii. n acelai timp,
integrarea european a fost catalizatorul integrrii [rilor iberice n economia de pia[ de tip occidental.
Spania este astzi al cincilea stat ca pondere n sistemul decizional comunitar i al aselea
investitor interna[ional.
n plan economic, aderarea a avut efecte benefice, ndeosebi pentru sectorul agricol, care a fost
puternic stimulat de mecanismele si finantarea puse la dispozi[ie prin politica agricol comun.
Pe de alt parte, Spania a trebuit s opereze ajustri structurale profunde, n primul rnd o
restructurare industrial i o reorientare ctre sectorul serviciilor.

La 14 decembrie 2005 TratatuI de Aderare Ia Uniunea European a Romniei (i
BuIgariei) a fos ratificat de catre IegisIativuI spanioI.


ndicatorii economici ai Spaniei

a) EUROCATOR ECOOMC A S!AE

ndicatorul Perioada Zona euro UE-15 Spania
nflatia
- ultimul an Aprilie 2006 2,4% 2,3% 3,9%
- ultima luna Aprilie 2006 0,7% 0,7% 2,4%
Rata somajului Martie 2006 8,1% 8,4% 8,7%
Crestere PB
- ultimul an Trim.4/2005 1,8% 2,0% 3,5%
- ultimul trimestru Trim.4/2005 0,3% 0,4% 0,9%
nvestitii (formarea bruta de capital fix) Trim.4/2005 0,3% 0,2% 2,1%
Balanta comerciala (in miliarde de
euro)
Martie 2006 1,2 -12,1 -4,2
Cresterea productiei industriale (in
ultimul an)
Martie 2006 3,8% 3,7% 1,7%
Cresterea preturilor industriale (in
ultimul an)
Martie 2006 5,1% 6,6% 5,8%
Cresterea % a comertului cu
amanuntul (in ultimul an)
Martie 2006 -0,2% 0,7% 1,2%
Deficitul public (din PB) 2005 -2,4% -2,3% 1,1%
Datoria publica (din PB) 2005 70,8% 63,4% 43,2%


b) CATOR ECOOME S!AOLE

= in procente =
ndicatorul 2004 2005 Comentarii
!B-uI si componenteIe acestuia
O PB 3,4 3,5 Se stabilizeaza ritmul de crestere a
economiei
O Cerere interna 5,3 5,0 Se mentine ritmul de crestere
O Sold extern -1,9 -1,5 Soldul extern are un aport negativ
O Consum casnic 4,4 3,9 Crestere peste nivelul veniturilor
disponibile, dar cu tendinta de
diminuare
O Formarea bruta de capital fix
(total)
7,2 6,2 Tendinta de crestere inceputa in a
doua jumatate a anului 2004
marcheaza o franare
O Formarea bruta de capital fix
(constructii)
6,0 5,8 Se mentine un ritm alert al
constructiilor rezidentiale si
nerezidentiale
O Formarea bruta de capital fix
(utilaje si echipamente)
8,7 6,9 Se reduc investitiile in utilaje si
echipamente
O Exporturi de bunuri si servicii 1,0 9,1 Puternica redresare a exporturilor
O mporturi de bunuri si servicii 7,1 12,4 Se continua tendinta de crestere
accentuata a importurilor
AIti indicatori de activitate
O ndicator sintetic de activitate 3,8 4,8 Crestere neconfirmata si de
cresterea PB-ului
O Vanzari interne 3,8 4,9 Nivel relativ constant in anul 2005
O ndicele productiei industriale 0,7 2,6 Crestere reflectata in cresterea
exporturilor
O Consumul de energie electrica 2,8 3,1 Crestere moderata
O Consumul de ciment 8,2 8,9 Consum constant mare, cu usoara
tendinta de crestere
O Suprafete aprobate pentru
constructii
5,3 13,8 Tendinta de crestere accentuata
O Consumul de combustibil auto 4,8 5,3 Oscilantii, cu tendinta de reducere a
cantitatii, ca urmare a cresterii
preturilor
O Gradul de ocupare a
hotelurilor
5,6 7,1 Crestere constanta
O nmatriculari de autoturisme 1,4 -0.6 nmatriculari anuale relativ constante
O ndicator de incredere a
consumatorului
-11,0 -12,0 Reflecta exigenta justificata a
consumatorilor
O mporturi de bunuri de capital 20,4 10,0 Tendinta de reducere a cresterii in
sem.2/2005
Angajari de personaI si somaj
O Populatia ocupata 3,1 3,2 Crestere apropiata de cea PB-ului,
reflectand o crestere minima a
productivitatii muncii
O Populatia activa 3,2 3,6 Crestere importanta determinata de
imigrari angajarea femeilor
O Rata somajului 9,2 8,8 Cresterea rapida a populatiei active
impiedica reducerea somajului
O Afiliati la asigurarile sociale 4,4 5,6 O crestere in anul 2005, ca urmare a
regularizarii situatie imigrantilor
O Numar de someri inregistrati
(milioane de persoane)
2,07 2,07 Se inregistreaza o mentinere a
numarului de someri
!returi si saIarii
O ndicele preturilor de consum 3,4 4,0 Tendinta de crestere a inflatiei
O ndicele preturilor de consum
comparat cu zona euro
1,2 1,7 Crestere accentuata, care relecta
scaderea competitivitatii
O ndicele preturilor de productie 4,9 6,0 Crestere accentuata, dar volatila,
incepand din a doua jumatate a
anului 2004, datorita cresterii
preturilor la energie
O Costul muncii pe unitate
produsa
2,3 2,3 Crestere moderata care permite
mentinerea inflatiei la un nivel mai
scazut
SectoruI extern
O Export de marfuri (volum) 0,2 12,7 Crestere mare, indeosebi datorita
caderii inregistrata in anul 2004
O mport de marfuri (volum) 6,4 13,2 Crestere accentuata
O Balanta de plati, sold bunuri Cresterea accentuata a deficitului
comercial si scaderea veniturilor nete
din turism se explica prin cresterea
pretului petroluluisi pierderea de
competitivitate
- Milioane
euro, medie
lunara
-5747,4 -5837,3
- % variatie
interanuala
28,5 28,6
O Balanta de plati, sold cont
curent si capital

- Milioane
euro, medie
lunara
-4887,9 -7250,8
- % din PB -6,5 -9,7
SectoruI pubIic
O Sold buget (miliarde euro) 3,26 17,9 Se imbunatateste situatia conturilor
statului, ca efect al cresterii
veniturilor. n anul 2005 s-a
inregistratprimul sold favorabil
statului, dupa circa 30 de ani de
deficit bugetar
ndicatori monetari si financiari
O Dobanda la licitatiile
sapatamanle BCE %
2,02 2,37 Se preconizeaza o crestere de 0,25
% pe trimestru
O Euribor la 3 luni % 2,18 2,61
O Euribor la 12 luni % 2,33 2,96
O Randamentul datoriei publice
la 10 ani %
3,39 3,49 Dobanzi mici, datorita abundentei de
lichiditati
O Dobanda la credite si
imprumuturi intreprinderi %
3,48 3,81
O Dobanda la imprumuturi
pentru cumpari de marfuri in
rate %
3,37 3,76 Tendinta de crestere, dar se mentine
sub nivelul inflatiei
O Curs de schimb dolari/euro 1,245 1,208
O Finantare pentru intreprinderi
si familii %
21,0 22,6 Tendinta de crestere, indeosebi la
creditele pentru intreprinderi
Cotare actiuni indice general Bursa
din Madrid
1156,2 1295,6 Tendinta de crestere


nvestitiile spaniole

n ultima perioad, Spania a devenit unul dintre importantii investitori mondiali, ns, datorit
conjuncturii interna[ionale nefavorabile, n ultimii ani invest[tiile spaniole n exterior au avut o tendin[
de scdere, manifestat ndeosebi pe rela[ia America Latin.
Principala destina[ie a investi[iilor o constituie [rile din UE 15 cu aproape 75% din totalul
investi[iilor nete (74,47%, respectiv 14.858 milioane euro n 2003). n continuare, se plaseaz SUA,
cu 1.361 milioane euro (6,82%), urmate de [rile din zona Americii Latine, cu 906 milioane euro
(4,54%). De remarcat c pe aceast zon investi[iile au o tendin[ de scdere (79,85% fa[ de 2002).
Regiunile care prezint un interes crescnd pentru investitorii spanioli sunt Europa Central i
de Est, [rile din nordul Africii Maroc, Algeria, Tunisia, precum i [rile din Extremul Orient, n special
China.
nvesti[iile nete spaniole n noile state membre UE s-au cifrat n 2003 la 889,74 milioane euro,
nregistrnd o cretere de peste 20 ori fa[ de anul precedent. Dintre [rile central europene, primul
loc n investi[iile spaniole l ocup [rile Grupului de la Viegrad, ns, n ultimul timp, se exprim din
ce n mai des ideea c aceste [ri au fost deja saturate (este cazul investi[iilor germane n Polonia),
capitalul spaniol cutnd noi teritorii. n aceast situa[ie, Romnia a devenit un nou pol de atrac[ie
pentru investitorii spanioli, firmele spaniole cutand s profite de fondurile sporite de preaderare de
care va beneficia Romnia n 2006 si, mai ales, de cele ce vor fi primite dupa aderare.
Principalele domeniile n care partea spaniol isi manifesta interesul de a face investitii mai
substantiale sunt infrastructurile, sectorul energetic, agricultura si sectorul imobiliar.
La 28 februarie 2006, numarul societatilor comerciale cu capital spaniol inregistrate in
Romania era de 1280, iar valoarea aferenta a investitiilor spaniole era de 190,29 milioane euro
(Spania ocupand locul 16 in topul investitorilor straini).

a) 'ESTT S!AOLE EXTEROR 1993-2004
= milioane euro =
AN
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
NVESTT BRUTE
1.837
4.233
5.890
4.956
10.426
15.407
51.344
60.068
46.897
45.342
30.588
46.730
NVESTT NETE
796
3.113
2.840
3.314
8.996
12.237
43.568
50.792
42.114
29.764
24.766
42.430

b) 'ESTT STRAE S!AA 1993-2004
= milioane euro =

AN
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
NVESTT BRUTE
5.427
6.527
5.392
5.473
6.820
9.214
18.432
38.291
34.741
32.160
17.812
17.857
NVESTT NETE
3.573
3.238
3.544
2.770
4.043
4.082
13.738
29.324
28.932
28.292
13.588
7.187





c) Sinteza Iegii investitiiIor straine in Spania (ecretuI RegaI nr.664/1999)

n aplicarea prevederilor Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht), Decretul
Regal nr.664/23 aprilie 1999 privind investitiile straine urmareste doua scopuri fundamentale :
- asigurarea cunoasterii administrative, statistice si economice a operatiunilor de investitii
straine ;
- admiterea adoptarii de masuri justificate de motive de ordin public si securitate publica.
Cunoasterea investitiilor straine se face cu caracter general, printr-un mecanism de declarare
"ex-post" a operatiunilor. Pentru anumite investitii, legate de teritorii sau tari considerate paradisuri
fiscale, se solicita, in plus si cu caracter special, o declaratie anterioara realizarii investitiei.
Pe de alta parte, adoptarea de masuri din motive de ordine si securitate publica vizeaza
posibilitatea suspendarii regimului de liberalizare, stabilind controlul anticipat al investitiilor.
n capitolul al Decretului Regal nr.664/1999 se precizeaza regimul investitiilor straine in
Spania, sub aspect subiectiv si obiectiv, precum sistemul de declarare general "ex-post", eliminandu-
se procedeele in vigoare pana atunci de verificare si autorizare prealabila.
De asemenea, dispar categoriile traditionale in care erau clasificate investitiile, iar operatiunile
se considera investitii straine ca efect al declararii lor in Registrul de nvestitii.
n capitolul se includ "Dispozitii comune" in materie de supervizare administrativa, redefinire
a functiilor Comisiei de nvestitii Straine si reguli privind declaratia de schimb de domiciliu sau
rezidenta.
A doua optiune normativa mai importanta se refera la posibilitatea suspendarii regimului de
liberalizare, prevazandu-se in acest caz special un control anterior al investitiei, adica necesitatea
obtinerii autorizatiei Consiliului de Ministri, la propunerea Ministerului Economiei si Finantelor si a
Departamentului afectat. Legea prevede un control atat economic, cat si sectorial al investitiilor.
n sfarsit, la articolul 11 se stipuleaza posibilitatea suspendarii regimului general de investitii
straine in activitatile legate in mod direct de apararea nationala, caracteristicile speciale ale sectorului
respectiv facand necesara procedarea de aceasta maniera. Ca atare si ca unica exceptie, investitiile
straine in Spania in intreprinderi destinate activitatilor legate de apararea nationala trebuie sa obtina
autorizatia prealabila a Consiliului de Ministri.
Pentru achizitionarea de terenuri agricole de catre societati care au actionari/asociati cetateni
straini sau de catre cetateni straini persoane fizice nu exista nici o restrictie, cu mentiunea ca, la
inregistrarea vanzarii/cumpararii, cumparatorii (societati sau cetateni straini) trebuie sa faca dovada
provenientei legale a fondurilor.

Schimburile comerciale ale Spaniei

n ceea ce privete rela[iile economice externe, ponderea principal o ocup [rile din
Uniunea European, cei mai importan[i parteneri fiind Fran[a, Germania, talia, Marea Britanie i
Portugalia.
A[i parteneri comerciali importanti sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elve[ia.
Dintre [rile din Europa Central i de Est, primul partener este Polonia, urmat de R. Ceh,
Ungaria, Romnia, Slovacia i Bulgaria.
Principalele produse de export sunt : vehicule i componente, produse chimice, fructe i
legume proaspete.
La import predomina : vehicule i componente, combustibili i lubrefian[i, produse chimice,
electronic i informatic, produse siderurgice.
Soldul cronic deficitar al balan[ei comerciale este compensat prin ncasrile din servicii, n
special din turism.


a) EvoIutia comertuIui exterior aI Spaniei in perioada 1995-2005
(date statistice spaniole)

= in milioane euro =
Anul Exporturi mporturi Total Sold
1995 69.962,2 87.142,3 157.104,5 - 17.180,1
1996 78.212,1 94.179,5 172.391.6 - 15.967,4
1997 93.419,4 109.468,7 202.888,1 - 16049,3
1998 98.849,5 122.856,1 221.705,6 - 24.006,6
1999 104.788,6 139.093,7 243.882,3 - 34.305,1
2000 124.177,3 169.468,1 293.645,4 - 45.290,8
2001 129.771,0 173.210,1 302.981,1 - 43.439,1
2002 133.267,7 175.267,9 308.535,8 - 42.000,2
2003 138.119,1 185.113,7 323.232,8 - 46.994,6
2004 146.460,4 207.130,0 353.590,4 - 60.669,6
2005 153.559,0 231.371,6 384.930,6 - 77.812,6


Deficitul balantei comerciale spaniole a crescut in anul 2004 cu 31,1% fata de anul 2003, ajungand
la 60.669,6 milioane euro, suma echivalenta cu 7,6% din PB, iar in anul 2005 a crescut cu inca
circa 28,2% pana la cifra istorica de 77.812,6 milioane euro. Acest fenomen se datoreaza ritmului de
crestere mai rapid al importurilor decat cel al exporturilor (6,5% fata de 5,4 % in 2003, 12,5% fata
de 6,3% in 2004 si respectiv 11,7% fata de 4,8% in 2005).

Dupa cum rezulta din tabelul de mai jos, in perioada 2001-2004 comertul exterior spaniol a mentinut
ponderi importante in doua sectiuni : "materiale de transport si "masini, aparate si materiale electrice
:

= in miliarde euro=
Anul 2001 2002 2003 2004
Exporturi
- materiale de transport 25,0 25,3 26,0 26,8
- masini, aparate si materiale electrice 16,2 15,1 15,3 14,9
Total cele 2 sectiuni 41,2 40,5 41,3 41,7
mporturi
- materiale de transport 21,8 20,7 20,7 20,7
- masini, aparate si materiale electrice 17,9 17,5 17,9 18,7
Total cele 2 sectiuni 39,7 38,2 38,6 39,4


b) Structura pe grupe de produse a comertuIui exterior aI Spaniei in anuI 2005

= in milioane euro =
SoId Exporturi mporturi
TOTAL -77812,6 153559,0 231371,6
Bunuri de consum -7391,5 59596,0 66987,5
O Alimente, bauturi, tutun 4648,4 18678,0 14029,5
O Autoturisme 854,8 19346,5 18491,7
O Produse energetice de consum

847,8 1001.2 153,5
O Alte bunuri de consum -13742,4 20570,4 34312,8
Bunuri intermediare -57975,9 79107,3 137083,2
O Produse agricole -3621,7 695,5 4317,1
O Produse energetice -26655,9 5302,0 31957,9
O Produse industriale -27698,3 73109,8 100808,1
Bunuri de capitaI -12445,2 14855,6 27300,9
O Utilaje si echipamente -9763,9 6297,5 16061,4
O Materiale de transport -28,0 7540,3 7568,3
O Alte bunuri de capital -2653,3 1017,9 3671,2


c) Orientarea geografica a comertuIui exterior spanioI in anuI 2005

- n procente -
Exporturi mporturi
UE 70,8 60,8
Restul Europei 6,6 6,8
SUA 4,0 3,4
Restul Americii 5,7 5,3
Asia 5,6 15,7
Africa 4,3 7,5
Alte tari 3,0 0,5


adrul juridic bilateral romano-spaniol in domeniul economic

Schimburile comerciale dintre Romnia si Spania se deruleaza n cadrul "Acordului european
instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale
acestora, pe de alta parte", semnat la 01.02.1993 si intrat n vigoare la 01.02.1995.

Totodata, pe linia relatiilor economice, sunt n vigoare urmatoarele tratate:

O Acord pe termen lung ntre Guvernul RS Romnia si Guvernul Statului Spaniol cu privire la
schimburile comerciale, navigatie, transport si cooperare, intrat n vigoare n 1971 initial pe o
perioada de 5 ani si ulterior prelungit automat n fiecare an;

O Conventie de cooperare stiintifica si tehnica ntre Guvernul RS Romnia si Guvernul Spaniei,
intrata n vigoare n 1980 pentru o perioada de 5 ani, prelungita automat pe perioade de 5 ani;

O Acord de cooperare economica si industriala ntre Romnia si Spania, intrat n vigoare
la 3.10.1991 cu valabilitate initiala 10 ani si cu prelungire automata pe perioade de 1 an ;

O Tratat cu privire la relatiile de prietenie si cooperare ntre Romnia si Regatul Spaniei, intrat n
vigoare n 1993, cu valabilitate initiala 10 ani si prelungire automata pe perioade de 5 ani;

O Conventie ntre Romnia si Spania privind competenta juridica, recunoasterea si executarea
hotarrilor n materie civila si comerciala;

O Acord ntre Romnia si Spania privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor,
semnat la 25.01.1995 si intrat n vigoare la 07.12.1995;

O Conventie ntre Guvernul Romniei si Guvernul Regatului Spaniei pentru evitarea dublei
impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere, semnata la 28.06.1980.

7. Evolutia comertului exterior dintre Romania si Spania

a) EvoIutia comertuIui exterior aI Spaniei cu Romania in perioada 1995-2005
(date statistice spaniole)

= in milioane euro =
Anul Exporturi
Romania
mporturi
Romania
1995 61,8 99,3
1996 88,1 106,6
1997 60,0 95,7
1998 87,9 87,3
1999 81,6 126,6
2000 118,9 174,6
2001 184,7 246,3
2002 240,9 318,6
2003 324,4 335,7
2004 444,4 439,1
2005 586,7 579,9



b) EvoIutia comertuIui exterior aI Romaniei cu Spania in perioada 1989-2005
(date statistice romanesti)

= in milioane euro =
Anul Exporturi mporturi Sold
balanta
comerciala
1989 42,8 7,1 35,7
1998 84,2 121,3 -37,1
1999 106,9 106,8 0,1
2000 114,4 130,4 -16,0
2001 179,2 219,4 -40,2
2002 203,7 289,5 -85,8
2003 278,9 382,9 -104,0
2004 374,9 577,8 -202,9
2005 539,8 726,9 -187,1


c) SchimburiIe comerciaIe romano-spanioIe in anii 2004 si 2005 si
Ia 31 martie 2006 comparativ cu 31 martie 2005
(date statistice romanesti)

Export mport Total Sold balanta
comerciala
Anul 2004 2ilioane euro 374,9 577,8 952,7 - 202,9
Anul 2005 2ilioane euro 539,8 726,9 1266,7 - 187,1
01.01-31.03.2005 2ilioane euro 100,4 141,9 242,3 - 41,5
01.01-31.03.2006 2ilioane euro 162,4 197,4 359,8 - 35,0
Locul ocupat de Spania la31.03.2006 10 14
Crestere 31.03.2006/31.03.2005 % 61,6 39,1 48,5


d) inamica schimburiIor comerciaIe dintre Spania si Romania
in anuI 2005 (date statistice spaniole)

= in milioane euro =
Exporturi in
Romania
mporturi din
Romania
Soldul balantei
comerciale
Valoric (milioane euro) 586,7 579,9 6,8
Crestere anuala (%) 32,0 32,0
Pondere in totalul comertului
exterior spaniol

0,4%

0,3%

Locul ocupat de Romania
la31.03.2006
40 49



Structura organizatorica a Guvernului spaniol

n Spania, exercitarea atribu[iilor guvernamentale este cunoscut sub denumirea
de Administra|ia GeneraI a StatuIui.
Administra[ia General a Statului este organizat n Ministere, fiecare dintre ele incluznd
unul sau mai multe sectoare de activitate administrativ, omogene din punct de vedere func[ional.
Organizarea ministerelor n epartamente ministeriaIe nu mpiedic existen[a , de la caz la
caz, i a unor organe superioare sau de conducere sau organisme publice, neintegrate sau
dependente de un minister, care, n mod excep[ional, se atribuie altor membri ai Guvernului dect
minitrilor.
n ministere pot exista Secretariate de Stat i, n mod excep[ional, Secretariate
GeneraIe, pentru gestionarea unui sector de activitate administrativ. De ele depind ierarhic organeIe
directoare (direc|iiIe) care le sunt atribuite.
n toate cazurile, ministerele au un Subsecretariat i, depinznd de el, un Secretariat
GeneraI Tehnic pentru gestionarea serviciilor comune.
irec|iiIe GeneraIe sunt organele de gestiune a unuia sau mai multor sectoare omogene din
punct de vedere func[ional.
Direc[iile Generale se organizeaz n Subdirec|ii GeneraIe pentru distribuirea competen[elor
acordate acestora, realizarea activit[ilor care le sunt proprii i repartizarea de obiective i
responsabilit[i.
Fr a prejudicia cele de mai sus, subdirec[iile generale pot fi acordate, n mod direct, altor
organe de conducere de nivel superior sau organelor superioare ale ministerului.

GuvernuI Spaniei este alcatuit din urmtoarele 16 Ministere :
1. MinisteruI AfaceriIor Externe i aI Cooperrii
2. MinisteruI Justi|iei
3. MinisteruI Aprrii
4. MinisteruI Economiei i Finan|eIor
5. MinisteruI de nterne
6. MinisteruI ezvoItrii
7. MinisteruI Educa|iei i tiin|ei
8. MinisteruI Muncii i !robIemeIor SociaIe
9. MinisteruI ndustriei, TurismuIui i Comer|uIui
10. MinisteruI AgricuIturii, !escuituIui i AIimenta|iei
11. MinisteruI !reedin|iei
12. MinisteruI Administra|iiIor !ubIice
13. MinisteruI CuIturii
14. MinisteruI Snt|ii i ConsumuIui
15. MinisteruI MediuIui nconjurtor
16. MinisteruI Locuin|ei


GuvernuI este condus de !reedinteIe GuvernuIui.

!reedinteIe GuvernuIui are n subordonare direct :
O !rim-'icepreedin|ia GuvernuIui, care are :
- Cabinetul primuiui Vicepreedinte al Guvernului
- Director de informare
O A doua 'ice-!reedin|ie a GuvernuIui, care are :
- Cabinetul celui de al doilea Vicepreedinte al Guvernului
- Director de informare
O CabinetuI !reedinteIui GuvernuIui, care cuprinde :
- Subdirec[ia Cabinetului Preedintelui Guvernului, care are :
Departamentul de Politic nterna[ional i Securitate
Departamentul de Probleme nstitu[ionale
Departamentul de Analiz i Studii
Departamentul de Educa[ie i Cultur
O SecretariatuI GeneraI aI !reedin|iei GuvernuIui, care include :
Vicesecretariatul General
Departamentul de Protocol
Departamentul de Securitate
Departamentul de nfrastructur i Urmrire pentru Situa[ii de Criz
O BirouI Economic aI !reedin|iei GuvernuIui, care cuprinde :
- Departamentul de Politic Economic
- Departamentul Societ[ii de Bunstare

!rim-'icepreedinteIe GuvernuIui ndeplinete urmtoarele func[ii :
4 Func|iiIe atribuite de !reedinteIe GuvernuIui, plus preedin|ia Comisiei
GeneraIe a SecretariIor de Stat i SubsecretariIor
4 Func[ia de Secretar aI ConsiIiuIui de Minitri
4 Func[ia de Ministru aI !reedin|iei
4 Func[ia de !urttor de Cuvnt aI GuvernuIui
De asemenea, !rim-'icepreedinteIe GuvernuIui are n subordine urmtoarele organisme :
- $ecretariatul de $tat pentru Relatiile cu Curtile (Congresul Deputatilor
i $enatul)
- $ecretariatul de $tat pentru Co2unicare
- $ubsecretariatul Preedintiei
- $ecretariatul General Tehnic
- uletinul Oficial al $tatului
- Centrul de Cercetri $ociologice
- Patri2oniul National

AI doiIea 'icepreedinte aI GuvernuIui ndeplinete func[ia de Ministru aI Economiei i
Finan|eIor.


Sistemul de comert exterior spaniol

a) MinisteruI ndustriei, TurismuIui si ComertuIui este Departamentul Administratiei Generale
a Statului care raspunde de propunerea si executarea unor masuri generale de politica
economica ale Guvernului, indeosebi cele privind polititica comerciala, turistica, de dezvoltare
industriala, a intreprinderilor mici si mijlocii, energiei si minelor, precum si telecomunicatiilor si
T.

MinistruI ndustriei, ComertuIui si TurismuIui este Jos MontiIIa AguiIera.
SecretaruI de Stat pentru Turism si Comert este !edro Meja Gmez.

Departamentele Ministerului ndustriei, Turismului si Comertului sunt:
a) Secretariatul de Stat pentru Turism si Comert.
b) Secretariatul de Stat pentru Telecomunicatii si Societatea de nformatica
c) Secretariatul General pentru ndustrie.
d) Secretariatul General pentru Energie

b) SecretariatuI de Stat pentru Turism si Comert actioneaza pentru definirea, dezvoltarea si
executarea politicii comerciale a Statului, politicile de comert interior, exterior si intracomunitar,
investitiile si tranzactiile externe, precum si definirea, dezvoltarea si executarea politicii
turistice si de promovare, care apartin Administratiei Generale a Statului.
Secretariatul de Stat pentru Turism si Comert este organizat in urmatoarele departamente.
a) Secretariatul General de Comert Exterior.
b) Secretariatul General de Turism.
c) Directia Generala de Comert si nvestitii.
d) Directia Generala de Politica Comerciala.

SecretaruI GeneraI pentru ComertuI Exterior este AIfredo Bonet Baiget.

SecretaruI GeneraI pentru Turism este Raimon Martnez FraiIe.

Subsecretara pentru ndustrie, Turism si Comert este Mara Teresa Gmez Condado.

SecretaruI de Stat pentru teIecomunicatii si societatea de informatica este
Francisco Ros !ern.

SecretaruI GeneraI pentru ndustrie este Joan TruIIn Thoms.

SecretaruI GeneraI pentru Energie este Antonio Fernndez Segura.

c) !Ianuri integraIe de dezvoItare a pieteIor

Administratia Comerciala Spaniola a pus in functiune in anul 2005 diverse Planuri ntegrale de
Dezvoltare a Pietelor cu scopul de a intari relatiile economice si comerciale ale Spaniei cu diferite tari
considerate prioritare. Pentru moment, au fost puse in lucru cinci planuri : China, Rusia, Mexic, Statele
Unite ale Americii si ndia.
Cu aceste planuri se doreste reintarirea imaginii produselor si companiilor spaniole in strainatate,
precum si abordarea cresterii turismului care se realizeaza in Spania din aceste tari, considerat o
sursa fundamentala de venituri pentru Spania.
De asemenea, se preconizeaza participarea companiilor spaniole pe aceste piete in sectoarele de
energie, tehnologiile informatiei , transporturi, produse alimentare si bunuri de consum.

d) LegisIatia comerciaI i regimuI investi|iiIor

Legisla[ia comercial, n general, i cea privind comer[ul exterior, n particular, sunt cele
existente n Uniunea European i se caracterizeaz printr-o liberalizare cvasi-total a circula[iei
produselor i a pre[urilor.
De aceeai libertate se bucur i regimul investi[iilor. Cu excep[ia produc[iei de aprare,
practic se pot face investi[ii n orice sector, inclusiv de ctre cet[enii strini, Spania fiind una din [rile
europene importante de destina[ie a investi[iilor strine.
n materia societ[ilor comerciale, legisla[ia este aliniat la cea a UE, prevznd urmtoarele
forme de organizare:
- societate anonim;
- societate cu rspundere limitat;
- societate comun colectiv;
- societate n comandit;
- societate n comandit pe ac[iuni,
cele mai des ntlnite fiind primele dou. Capitalul social minim pentru societ[ile anonime este de
cca. 10.000 euro, iar pentru cele cu rspundere limitat de cca. 3.000 euro. Formalit[ile de
nregistrare a unei societ[i le realizeaz notarul public. Rezervarea numelui i nscrierea societ[ii se
fac la Registrul Mercantil (al Comer[ului).


e)OrganismeIe spanioIe de promovare externa

SPR Sociedad para la Promocin y Reconversin ndustrial, S.A
2 PROEXCA Sociedad Canaria de Fomento Econmico, S.A.
3 PROMOREDEX Red Extremea de Promocin Empresarial e ndustrial
4 MADE nstituto Madrileo de Desarrollo
3 NFO nstituto de Fomento de la Regin de Murcia
6 D nstituto de Desarrollo ndustrial Balear
7 EXCAL Exportadora de Castilla y Len S.A.
8 COPCA Consorci de Promoci Comercial de Catalunya
9 Agencia de Desarrollo Econmico de la Rioja
10 SODERCAN Sociedad para el Desarrollo Regional de Cantabria, S.A.
11 SECAN - Sistema de nformacin Empresarial de Canarias - Consejera de ndustria y
Comercio del Gobierno de Canarias
12 .V.E.X. nstituto Valenciano de la Exportacin
13 GAPE nstituto Galego de Promocin Econmica
14 FA nstituto de Fomento de Andaluca
13 DEPA nstituto de Desarrollo Econmico del Principado de Asturias
16 Direccin de nternacionalizacin, Departamento de ndustria, Comercio y Turismo del
Gobierno del Vasco
17 Aragn Exterior
18 EXTENDA - Agencia Andaluza de Promocin Exterior

f)nstitutii guvernamentaIe si neguvernamentaIe cu atributii in domeniuI comertuIui


exterior

MNSTERO DE NDUSTRA TURSMO Y COMERCO
Paseo de la Castellana no 162 -28071 Madrid
Tel. 91 3495208

Direccion General Comercio Exterior e nversiones
Paseo de la Castellana n. 162 planta 9 -28071 Madrid
Tel 91 3493691, Fax 91 3496008 http:// www.mex.es/polco

Direccion General de Coordinacion y Evaluacion
Tel 91 349 35 20 Fax 91 5835623

NSTTUTO ESPAOL DE COMERCO EXTEROR CEX
Paseo de la Castellana n. 14-16 -28046 Madrid
Tel 91 3496104 Fax 91 5755312
e mail: icex@ icex.es http:// www. icex.es

Departamento de.nversiones y Cooperacion
Tel 91 3496 204 Fax 91 4318363

Departamento Administracion y Asesoria Juridica
Tel 91 3496204 Fax 91 3496120

Fondo Documental de CEX (Servicios Centrales)
Tel 91 3146165

CONSEJO SUPEROR DE CAMARAS DE COMERCO
NDUSTRA Y NAVEGACON DE ESPAA
Calle Ribeira del Loira 12, 28042 - Madrid
Tel 91 5906900 Fax 91 5906904
www.camaras.org

CAMARA OFCAL DE COMERCO E NDUSTRA DE MADRD
Calle Ribeira del Loira 56-58, 28042 Madrid
Tel 91 5383593 Fax 91 5383677
http:// www camaramadrid.es

CAMARA OFCAL DE COMERCO NDUSTRA Y
NAVEGACON DE BARCELONA
Avenida Diagonal n. 452 08006 Barcelona
Tel 934169388 Fax 934160735
http://www. cambrabcn.es.

CAMARA OFCAL DE COMERCO, NDUSTRA Y
NAVEGACON DE VALENCA
C/ Poeta Querol n.15 - 46002 Valencia
Tel 963511301 Fax 963516349- 963513558

CAMARA OFCAL DE COMERCO NDUSTRA Y
NAVEGACON DE LA PROVNCA DE MALAGA
Palacio de Villalcazar C/ Cortina del Muelle 23 - 29015 Malaga
Tel. 952211673, 75 952213785, 86 Fax 952229894

CAMARA DE COMERCO NDUSTRA Y
NAVEGACON DE BLBAO
Alda.de Recalde n. 50 -48008 Bilbao
Tel 94 4104460 Fax 94 4220061

CAMARA DE COMERCO E NDUSTRA DE ZARAGOZA
Paseo sabel la Catolica n. 2
Tel. 976552298 Fax 976357945

CAMARA OFCAL DE COMERCO, NDUSTA Y
NAVEGACON DE ALCANTE
C/San Fernando 4 -03002 Alicante
Tel 965201133 Fax 965201457

CAMARA DE COMERCO, NDUSTRA Y
NAVEGACON DE CASTELLON
Av.Hermanos Bou n. 79 -12003 Castellon
Tel. 964.35.65.00 Fax 964.35.65.10
e-mail : ppicazo@camaracs.es

NSTTUTO FERAL DE MADRD (FEMA)
Parque Ferial Juan Carlos - 28042 Madrid
Tel 91 7225111 Fax 91 7225310
http:// www.ifema.es

FRA BARCELONA
Avenida Reina Maria Cristina n. 40 08004 Barcelona
Tel 932332000 , 932332007 Fax 93 2332012

FERA DE VALENCA
Avenida de las Ferias s/n 46080 Valencia
Tel 963861100 Fax 96 3636111

FUNDACON SEMANA VERDE DE GALCA
Recinto Ferial s/n 36540 Silleda (Pontevedra)
Tel 986580050 Fax 986580865

COMPANA ESPAOLA DE FNANCACON DEL DESARROLLO
(Compania Spaniola Pentru Finantarea Dezvoltarii ) COFDES
Principe de Vergara 132 , Planta 12 -28002 Madrid
Tel. 91745 4480 - 91 915626008 Fax 915 61 00 15
http:/ www.cofides.es

COMPANA ESPAOLA DE SEGURO DE CREDTOS
DE EXPORTACON - CESCE
C/ Velasquez 74 - 28001 Madrid
Tel 914234800 Fax 91 4356060 - 915765140 -915778460
http://www.cesce.com

NSTTUTO MADRLEO DE DESARROLLO
C/Miguel Angel 28 -28010
Tel 915802523 Fax 913192378