Sunteți pe pagina 1din 10

Portofoliu la Chimie Istoria lui Alfred Nobel

Alfred Nobel s-a nscut la Stockholm n data de 21 octombrie 1833. Tatl su, Immanuel Nobel, a fost inginer de profesie i s-a confruntat, nu de puine ori, cu problema aruncrii n aer a blocurilor de piatr pentru a putea construi poduri i cldiri n Stockholm. Dei mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogat, anul 1833 avea s fie un an nefast pentru familia Nobel datorit falimentului cruia tatl su a trebuit s-i fac fa. ntre timp tatl su i pune pe picioare o afacere n St. Petersburg (Rusia). El furniza echipament militar armatei ruseti i i convinge pe generalii rui de utilitatea plasrii unor mine acvatice pentru a mpiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au inut la distan Flota Britanic n timpul rzboiului Crimeei (1854-1856). n 1842 Immanuel i poate permite s-i aduc familia n St. Petersburg. Aici, fiii si sunt instruii n tiinele naturii, limbi strine i literatur. La 17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza i germana. Era atras deopotriv de literatura englez i de tiinele exacte cum ar fi fizica sau chimia. Timp de 2 ani, Alfred avea s viziteze Suedia, Germania, Frana i Statele Unite. La Paris are ansa s lucreze n laboratorul unui chimist renumit n epoc, T.J. Pelouze. Aici l ntlnete pe tnrul chimist italian Ascanio Sobrero, care, trei ani mai devreme, inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic i de instabil. Descoperirea nitroglicerinei a fost considerat n epoc mult prea periculoas pentru a putea fi folosit n practic datorit faptului c putea provoca explozii la variaii mici de temperatur sau presiune. Alfred era ns interesat de posibilitatea folosirii ei n construcii i ncepe s lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei nitroglicerinei. n 1852 Alfred este chemat s lucreze pentru compania tatlui su care cunotea o dezvoltare continu datorit livrrilor ctre armata rus. Cu toate acestea, sfritul rzboiului avea s aduc dup el cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El i va lua doi dintre fiii si, Alfred i Emil, i se va rentoarce la Stockholm. Ajuns n oraul su natal, Alfred continu cercetrile prin care ncearc s foloseasc nitroglicerina ca exploziv. Cercetrile sale vor avea ns urmri tragice determinnd, n 1864, moartea framelui su Emil. Autoritile se vd nevoite, aadar, s-i interzic experimentele n interiorul oraului iar Alfred se mut pe un vas ancorat n Lacul Mlaren. n curnd, inventatorul nostru avea s afle c prin amestecarea nitroglicerinei cu cuar se formeaz o past care putea fi modelat n diferite forme i dimensiuni. n 1867 i breveteaz invenia sub denumirea de dinamit. Pentru a putea determina apariiei exploziei, Alfred breveteaz o alt invenie, un detonator care permite activarea dinamitei prin aprinderea unui fitil. Datorit faptului c dinamita reducea substanial costurile aruncrii n aer a blocurilor de piatr, Alfred a fcut din vnzarea dinamitei o afacere profitabil, astfel nct fabrica sa din Krmmel (Germania) ncepe s-i exporte produsele n alte ri din Europa i chiar n America i Australia. Datorit pasiunii sale pentru cltorii, Victor Hugo la denumit cel mai bogat vagabond al Europei". Cu timpul, Alfred i-a deschis fabrici i laboratoare n peste 20 de ri iar cnd nu cltorea lucra intens n laboratoarele sale. Pn la moartea sa, n 1896, Alfred Nobel a brevetat peste 355 de invenii, printre care cauciucul

sintetic, pielea artificial i mtasea sintetic. Centenarul Nobel Alfred Nobel este considerat inventatorul dinamitei fapt pentru care i s-au acordat numeroase distinctii si a castigat importante fonduri.Nefiind un om egoist o mare parte a acestor fonduri le-a donat pentru acordarea unor premii celor care promoveaza idei si "doctrine" noi.Premiile Nobel sunt acordate din anul 1901 pentru literatura, pace, fizica, chimie, si medicina. n anul 1901, la 10 decembrie, au fost decernate primele premii Nobel, la cinci ani dup dispariia lui Alfred Nobel. Celibatar, mizantrop, dar generos, inventatorul dinamitei a murit fr s aib motenitori direci, lsnd n urma sa un testament de 300 de cuvinte n care erau foarte puine indicaii privind gestionarea averii sale. El a fixat cinci domenii la care s fie acordate premiile Nobel - pace, medicin, chimie, fizic i literatur - i instituiile nsrcinate s-l aleag pe cel care n cursul anului respectiv a adus cele mai mari servicii umanitii. n fiecare an, cei 18 membri ai Academiei Suedeze, alei pe via, i desemneaz pe ctigtorii premiilor. Pentru a marca 100 de ani la nfiinarea premiilor, anul acesta la 10 decembrie, aproximativ 200 de nobelizai au participat la ceremoniile ce s-au desfurat la Stockholm i Oslo.

Glume :
Care este diferenta dintre chimie,fizica si biologie ?
*Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca nu functioneaza este fizica

Copile,spune-mi ce este apa ?


*Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne spalam pe maini

Ce este apa chioara *Apa cu ochelari De ce este heliul asa antisocial *Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni.

Ghicitori :
O substanta plutitoare, E de-a dreptul uimitoare. Umfla un balon mare. Daca vrei sa fii ,,beton,, Este-o vorba din jargon. Invata-te ca sa sudezi

Care zboara-n departare.... (Hidrogenul) Sunt singurul din lume, Galben si stralucitor La bijuterii folosit Dar e greu de gasit.... (Aur)

Si in ,,mediu de. (Argon) Metal usor,alb-argintiu In industrie mult folosit Din bauxite se obtine Dar curent mult el mananca.. (Aluminiu)

Rebus :
S X I M R C B A E S U I A O S N E O N R R T O T L C B B A N E P L O R T O Z A O N O I O D E R O M N R A D O N D O X I G E N I F O S F O R C

1.Simbolul fosforului 2.Mijloc de Poloniu 3.Metal folosit in aliajele pentru industria aeronautica 4.Simboluri pentru beriliu,aur.iridiu 5.Sfarsit de bismut/sistem de referinta 6.Coada de astatin 7.Element radioactiv folosit in reactiile nucleare.

Stiati ca?
Chimia organic este ramura chimiei care se ocup cu studiul structurii, proprietilor, reaciilor de sintez sau de descompunere a compuilor organici. Compuii organici sunt substane alctuite n principal din carbon i hidrogen, dar pot conine i oxigen, azot, sulf, fosfor sau bor, precum i restul elementelor, dar n cantiti mult mai mici.

Poluarea aerului
Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major.

Poluarea aerului Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii.

Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei.

Poloarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor. Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii. Irigaia necorespunztoare n zonele n care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhib creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei. n anul 2000 .e.n., oraele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului i Eufratului, n Mesopotamia, depindeau de bogia recoltelor. Pn n anul 1500 .e.n., aceste orae au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitii ridicate a solului. Aceeai problem exist azi n Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului n Egipt i Valea Imperial din California.

Poloarea radioctiva
Poluarea radioactiva

Accidente nucleare

Sursele majore de contaminare radioactiva a mediului, implicit a omului, care s-au dovedit destul de grave sunt date de: -defectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului nuclear, al instalatiei unde se produc sau se separa diversi radionuclizi; -revenirea pe sol si deci scaparea de sub control a unor sateliti purtatori de mici reactori nucleari; -testele nucleare; -pierderi de surse puternice de radiatii. Accidentul nuclear, conform definitiei date de Normele Republicane de Securitate Nucleara din Romania, este evenimentul care afecteaza instalatia nucleara si provoaca iradierea si/sau contaminarea populatiei si a mediului inconjurator peste limitele admise. Principalele accidente cu impact asupra mediului, care au avut loc de cand sa inaugurat era nucleara, sunt: -1948 1951, la Celiabinsk-65 URSS, la istalatiile de producere a plutoniului au fost deversati cca 10 17 Bq in paraul Teka; -decembrie 1952, la Chalk River Canada, accident la un reactor soldat cu deversarea in apa de racire a 3,7 10 14 Bq; -octombrie 1957, la Wwindscale Marea Britanie, accident la un reactor avand ca moderator grafitul, soldat cu incendiu si emisii atmosferice de radionuclizi; -decembrie 1957, la Kistim URSS, la instalatiile de producere a plutoniului are loc o explozie a unui tanc cu deseuri, urmata de imprastierea in mediu a 71017 Bq; -ianuarie 1976, la Palomares Spania, un avion B-52 cu incarcatura nucleara sufera o ciocnire, rezultand imprastierea in mediu a plutoniului de la doua bombe cu hidrogen; -martie 1979, Three Mile Island SUA, accident la un reactor nuclear anvelopat;

-aprilie 1986, Cernobal Ucraina, accident la reactorul nr.4, neanvelopat, moderat cu grafit si soldat cu explozie si incendiu, care a dus la imprastirea a peste 3,7 10 17 Bq de radionuclizi ai cesiului, strontiului, iodului si ai altor elemente. Accidentul de la Cernobal poarta in sine o crima dubla: prima, de sorginte tehnica, ca rezultat al nerespectarii tehnicii securitatii regimului de exploatare a centralei termonucleare, si a doua, de caracter statal politic. Conducerea de varf a fostei URSS a incercat sa camufleze dimensiunile, proportiile si pericolul acestei tragedii, din care cauza nu s-au luat masurile de protectie corespunzatoare. Reactorii de la Cernobal sunt cu uraniu slab imbogatit ( deci mari producatori de plutoniu material cu importanta strategica militara), avand ca moderator o prisma de grafit si ca agent de racire apa. Acesti reactori sunt inveliti intr-o anvelopa cu rol de protectie. Anvelopa este o constructie din beton armat, avand peretii cu grosimea de 1-2 m, care constituie ultima bariera impotriva raspandirii radionuclizilor in caz de accident Acesti reactori sunt in intregime de constructie ruseasca si au trecut prin toate fazele de proiectare si constructie tipice pentru un reactor de putere, asa incat personalul de exploatare cunostea foarte bine tipul de reactor si considera ca nu este posibil nici un accident. Aceasta convingere a dus la neglijarea grosolana, de catre personalul de exploatare, a tuturor regulilor stabilite pentru functionarea reactorului. Una din cele mai importante reguli era interzicerea functionarii reactorului la o putere sub 90% din puterea nominala. Netinand cont de normele de exploatare si dorind sa faca un experiment pentru verificarea functionarii turbinelor generatoare de curent electric in regim inertial, personalul de exploatare a coborat puterea reactorului la 10 % din puterea instalata. Revenirea la normal nu s-a mai putut realiza, puterea reactorului a crescut brusc la sute de mii de MW in numai 2 secunde. Aceasta a dus la cresterea mare a temperaturii zonei active si la imposibilitatea opririi reactorului. Au urmat, la interval de cateva secunde, doua explozii succesive, care au aruncat placa de beton de 1000 de tone aflata deasupra reactorului, cu rol de protectie, precum si cantitati mari de combustibil nuclear incarcat cu radionuclizi de fisiune si moderator arzand, in curtea centralei.

Moderatorul de grafit a luat foc si a ars cca doua saptamani, cu toate eforturile masive facute de pompieri pentru stingere. Primele victime au aparut din randul pompierilor care au stins aceste focare de incendii. In cursul exploziei initiale, precum si a indelungului incendiu, produsi de fisiune, produsi de activare, precum si parti ale combustibilului nuclear au ajuns in atmosfera si s-au depus nu numai in jurul centralei, ci in toata emisfera nordica. Cele mai afectate au fost regiunile din Ucraina, Belarus si Rusia. Pozitia imediat urmatoare, in privinta contaminarii, o ocupa tarile nordice( Norvegia, Suedia, Finlanda) deoarece directia de deplasare a maselor de aer deasupra Europei a fost in primele zile ale accidentului, spre nor si nord-vest. In zilele de 29, 30 aprilie si 1 mai, directia de deplasare a maselor de aer s-a shimbat spre sud ceea ce a dus la contaminarea atmosferei din tara noastra. Datorita precipitatiilor si fenomenelor naturale de depunere uscata, radionuclizii au ajuns pe sol, intrand in celelalte componente ale mediului (apa, sol biosfera). Reactorul avariat a fost inchis intr-un sarcofag de beton pentru a se evita contaminarea aerului si a panzei de apa freatica. Dar sarcofagul de protectie, turnat in graba peste ramasitele reactorului accidentat, este subred, fisurile cauzate de iradiatii si intemperii eliberand in atmosfera particule radioactive. Elementele radioactive patrund in sol si contamineaza apele freatice inainte ca acestea sa se verse in Nipru, raul care alimenteaza cu apa potabila milioane de oameni. Mai mult, exista pericolul unui al doilea accident nuclear. Potrivit specialistilor, in cazul unui uragan sau cutremur de pamant constructia risca sa se prabuseasca, punand in contact direct cu aerul cele circa 160 de tone de magma radioactiva care se gaseste in continuare pe fundul reactorului accidentat.

Efectele contaminarii radioactive s-au simtit miulti ani de atunci iar intr-o oarecare masura se simt si azi. La cincisprezece ani dupa catastrofa, unele produse se aflau inca sub o atenta supraveghere: carnea de ren din regiunea Lapland (Finlanda), carnea de oaie din Marea Britanie sau pestele din unele lacuri norvegiene si suedeze

Poluarea fonica
Zgomotul ester un complex de sunete fr un caracter periodic cu insurgen dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur. Aceste noxe acustice afecteaz toate colectivit ile umane. Ele sunt prezente mai ales n mediu urban. Transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii i industriale degajeaz n atmosfer zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelic. Datorit lor locuitorii oraelor sunt supui unui stres aproape permanent. Bombardai cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare i embematic organizai se adapteaz temporar ali nu o pot face. Sursele de zgomot sunt neierttoare. Intervin n cas, n birouri, n uzine i fabrici, n cazangerii, n grdinie, coli, licee i baruri etc. Scap de aceste noxe ministerele care au o bun izolare fonic sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le nvluie 24 de ore din 24. Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatic i perturbri ale sistemului nervos, cu evoluie lent sau agresiv. Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi de timp determin surditatea. Ea este ntlnit mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poart cti fonice de protecie. Frecvenele nalte ale zgomotelor sunt mai periculoase dect cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se afl n imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, ci ferate. Un singur camion cu remorc genereaz un zgomot de 90 decibeli, iar o coloan de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reacie, genereaz la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. n cartierul de locuine pragul zgomotului nu trebuie s depeasc 50 decibeli. El nu este respectat niciodat. Intermitena zgomotului de intensitate diferit, deranjeaz linitea locuitorilor. Acest aspect este ntlnit i noaptea. Zgomotele peste 65 decibeli implic modificri psihice manifestate mai ales prin oboseal i slbirea ateniei. La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atanie li se adaug leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), crete tensiunea arterial intracranian, diminueaz reflexele, determin tulburri ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburri fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu apariia ulcerului, tulburri ale glandelor endocrine, se accelereaz pulsul i ritmul respiraiei etc. Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei regiunilor pe care le survoleaz, datorit undelor de oc, fenomenului de reflexie i de difracie produs de denivelrile terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri i pentru persoanele din zona mturat de bang ce atinge lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele menionate anterior. Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i transmiterea zgomotelor. Mainile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit s produc un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie s posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori n jurul surselor industriale de zgomot i n jurul cartierelor de locuit. Pn n prezent, n Romnia nu s-au stabilit norme de calitate sonor a mediului.