1. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satis-facerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 2. Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: - servicii de contabilitate; - audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 3. Ce semnific competena profesional? Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. 4. Bunurile sau serviciile primate i independena. Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. 1

5. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie s se in seama? Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. Exista si unele circumstante particulare in care responsabili-tatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe: Un superior, director, administrator sau asocial poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil. 6. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii,intre altele,prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatiile desfasurate de intreprindere:actionari , salariati,furnizori-creditori,banci,buget,conturile nationale,investitori,organism de bursa. Profesionistul contabil,fie ca elaboreaza,fie ca auditeaza situatiile finaniare ale intreprinderii este platit de catre intreprinderea respective,dar utilizatorii informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate,mentionate mai sus,cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate. 7. Pstrarea arhivelor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predareprimire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatorie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se verifies la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevSzuta de lege. 8. Prezentai modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzacionarea aciunilor n anul 2009 i apoi n anul 2010. Un eveniment important pentru piata de capital, nu atat prin influentele practice, cat prin semnalul transmis, a fost programul de sprijinire a pietei de catre autoritatile statului, concretizat in principal in suspendarea calculului si platii impozitului pe veniturile din tranzactiile la bursa in 2009 si reportarea pierderilor din tranzactii in anul urmator incepand cu pierderea anului 2010 (programul a fost completat de catre CNVM prin suspendarea calculului si platii comisionului incasat de comisie de pe urma tranzactiilor De verificat corectitudinea Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: e) n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacionarea titlurilor de participare pe piaa autorizat i supravegheat de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare. n aceeai perioad, cheltuielile reprezentnd valoarea de nregistrare a acestor titluri de participare, precum i cheltuielile nregistrate cu ocazia desfurrii operaiunilor de tranzacionare reprezint cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. 2

Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a). ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a). ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; 3

9. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 10. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva 11. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Raportul auditorului asupra situaiilor financiare rezumate (condensate) poate fi ntocmit de auditor, la cererea expres a ntreprinderii, numai n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. El se solicit de ntreprindere pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia. Titlul care poate fi dat situaiilor financiare rezumate, astfel auditate, este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situaiilor financiare auditate pentru exerciiul financiar nchis la data de 31 decembrie N. Raportul auditorului asupra situaiilor financiare rezumate (condensate) va conine o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provin din situaii financiare care au fcut obiectul unui raport de audit modificat. O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia. Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul n care acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situaiilor financiare auditate pentru exerciiul financiar nchis la data de 31 decembrie 2000". Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: - titlul; - destinatarul; - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; - o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat n acel raport; - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care 4

au fcut obiectul unui raport de audit modificat; - o meniune sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuie citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; - data raportului; - adresa auditorului; - semntura auditorului. Modele de rapoarte privind misiunile de audit cu scop special sunt prezentate n anexe 12. Ce este pragul de rentabilitate al unei ntreprinderi ice semnificaie are n evaluarea acesteia? Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor, desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Expresia subgrup desemneaz o subdiviziune, sucursal, filial, societate n participaiune, societate afiliat sau orice alt entitate ale crei situaii financiare sunt incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su, celalalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditor^ Itri principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti. 13. Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivel de competenta ce se obtine prin actiuni educative. 14. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijloc fix. In cazul n care se vinde la un pre mai mic dect valoarea rmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? 15. Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. 5

O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 16. Explicai diferenele dintre pre i valoare. Pretul, reprez instrumentul de tranzactionare al unei intrepr, stabilit la intersectia cererii cu oferta adica prin negociere directa intre cele doua parti. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea, reprez cuantificarea monetara a elem patrimoniale pe baza met de eval agreate (m. patrimoniala, m. bazata pe randament, m. mixte). Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. 17. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in actiune, in aplicare proceduri privind:- calitatile personale, aptitudinile si competenta, repartitia lucrarilor, instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul ctb sau de ctb autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala . 18. Care este diferena ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparative cu alt loc de munc. Grila impozitarea la locul principal avem dreptul la deducerea personala +deducerea pt persoanel in intretinere La celalalt loc de munca nu mai putem beneficia de nici o deducere 19. Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul 6

ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 20. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. 21. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente - competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; - nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; - timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; - gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se respecta normele organismului profesional cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari, deplasari, de exemplu, se inregistreaza distinct. Perceperea sau plata de comisioane de catre un profesionist contabil ca liber profesionist este strict interzisa. 22. Prezentai care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se determin n sistem real. Cheltuielile forfetare includ comisioanele i alte sume care revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de venituri drept plat a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de ctre acetia din urm ctre titularii de drepturi.
Art. 50: Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut; b) contributiile sociale obligatorii platite.

23. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. Relaliile membribor CorpuIui cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele pari. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alt relatie financiara cu un client ca: participatii la capital, dare /luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca aceasta obiectivitate este compromisa. In cadnil indcplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acord relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se c aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena rspunderca pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competenei. Orice nou client si orice nou lucrare solicitat de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dup: a) evaluarea riscuribor; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu competenta cu mijloacele societalii. Decizia final apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetulul/societatilor lor si dac acestea genereaza noi riscuri. Evidentierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect in baza unui act aditional la contract. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandri sau rezerve. In cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabibitate a profesionitibor contabili. In situatia imposibilititi executarii lucrarilor solicitate din cauza clientubui, contractul se reziliaz. 24. Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real. a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48 25. Definii valoarea de utilizare. 1. Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 8

26. Definii dizolvarea societilor comerciale. Prin dizolvare se intelege incetarea calitatii de p.j. a unei SC in cazurile prevazute de lege sau de actul constitutiv. Dizolvarea este situatia de exceptie de la functionarea societatii comerciale. Interesul legii este ca societatile acestea sa functioneze, sa nu ajunga la dizolvare. Rezulta un principiu general al remedierii, excluderii situatiilor ce duc la dizolvare. Numai daca remedierea nu este posibila epuizadu-se aceste mijloace, se trece la dizolvare. De aceea apare dizolvarea ca o situatie de exceptie. La fiecare situatie de dizolvare trebuie sa sesizam, sa retinem care sunt mijloacele, operatiile prin care totusi dizolvarea ar putea fi evitata. 27. Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin. Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni 28. Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 9

29. Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct Eroarea estimat prin extrapolare direct este eroarea stabilit de auditor pentru o ntreag populaie pornind de la valoarea determinat ntr-un eantion. Calculul erorii estimate se face aplicnd coeficientul erorilor constatate ntr-un eantion la valoarea ntregii populaii. 30. Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului. Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii. Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte; independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil, se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ). 31. Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; - delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor; - coninutul bilanului contabil; - raportrile; - comunicrile cu conducerea ntreprinderii; - latura administrativ. 32. Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da? Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 10

33. Prezentai 3 momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 34. In ce constau operaiunile efectuate n situaia dizolvrii societilor comerciale? a). Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale societii, nregistrarea rezultatelor inventarierii i evalurii; b). ntocmirea situaiilor financiare de ctre societatea care urmeaz s se lichideze, n funcie de rezultatele inventarierii i evalurii; c).Stabilirea de ctre AGA a operaiunilor care urmeaz s fie efectuate de ctre lichidator; d). Valorificarea elementelor de activ; e).Achitarea datoriilor societii comerciale ctre: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale; salariai; ali teri (furnizori, creditori diveri, etc.) f).Stabilirea rezultatului lichidrii; g).Calcularea, retinerea i virarea obligaiilor fiscale (impozit pe profit i impozit pe dividende,TVA) h).ntocmirea bilanului de partaj; i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul const n mprirea activului net rezultat din lichidare, ntre asociaii/acionarii societii n funcie de prevederile actului constitutiv, hotrrii AGA i cota de participare la capitalul social. Dac lichidarea se prelungete peste durata unui exerciiu financiar, lichidatorii sunt obligai s ntocmeasc situaiile financiare anuale. 35. Ipoteza continuitii n auditul situaiilor financiare. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea ntreprinderii a conveniei contabile de baz a continuitii activitii la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiva de rambursare sau reealonare, ori recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marja brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari nefavorabili; - pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor-furnizori; - prsirea ntreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale; - lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra ntreprinderii. 11

Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea ntreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea ntreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a. A fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii, dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz, se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fr rezerve, dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b. Situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii, dar, n raionamentul su profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c. Conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complex aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. 36. Care este formula de calcul a lichiditii restrnse indicator calculate pentru interpretarea bilanului contabil n cadrul diagnosticului financiar. Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an. L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an 37. Tehnica sondajului. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Sondajele sunt de dou naturi diferite: - sondaje asupra atribuiilor, cnd auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa prezint o caracteristic (trstur) comun; - sondaje asupra valorilor, cnd auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase. Auditorul poate folosi dou tipuri de sondaje: statistice i nestatistice, acesta din urm bazat exclusiv pe experiena sa profesional. Sondajul nestatistic nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. 38. Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

12

39. Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; - PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; - PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi; 40. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; 13

c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. 41. Examenul situaiilor financiare. Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; - faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, financiare i rezultatele obinute. Tehnicile de examinare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate; - comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: - poziiei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situaiei financiare. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. Reguli generale: - bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; - bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; - elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: ->bilant - capitalurilor proprii; - mprumuturi i datorii asimilate; - imobilizri; - stocuri i producie n curs de execuie; - conturile de teri; - conturile de provizioane; - conturile de trezorerie. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul : - examineaz unele conturi de cheltuieli; - examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri; 14

- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli. n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: - evoluia conturilor prezentate de aceste anexe; - respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; - metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor. 42. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? Met pt eval echipamentelor Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii - met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni - Vr = Pc(1+k)Dr/Dt, Pc prt de cump 1+k factde actualizare Dr durata reziduala de functionare Dt durata de viata totala - met de amortizare liniara - Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da, Da durata de amortizare Du durata de functionare utilizata - met val reziduale a inverstitiei anuale Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D Inv suma investita in ecghipament D - durata de viata normativa V.inv varsta investitiei 43. Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o 15

informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare.

44. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? met comparatiei directe ( avanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. - Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului Met capitalizarii rentei de baza 45. Onorariile i independena. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 46. Prezentai modul de determinare al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal. La evaluarea avantajului folosirii n scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosin mixt, pus la dispoziie unui angajat, nu se iau n considerare distana dus-ntors de la domiciliu la locul de munc, precum i cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu. 47. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care posed competene particulare pot fi solicitate: a) de ctre client: dup discuii i consultri prealabile cu profesionistul contabil n funcie (existent); la cererea sau recomandarea expres a profesionistului contabil n funcie (existent); fr consultarea profesionistului contabil n funcie; de ctre profesionistul contabil n funcie (existent), sub rezerva respectrii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere - la contactarea unui liberprofesionist contabil - s nu fie informat profesionistul contabil n funcie (existent); n astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie s decid dac motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: s se conformeze instruciunilor primite de la profesionistul contabil n funcie sau de la client, n msura n care nu sunt contradictorii cu obligaiile legale sau profesionale; s garanteze, pe ct posibil, c profesionistul contabil n funcie este bine informat de natura general a 16 -

serviciilor profesionale prestate. Cnd opinia unui profesionist contabil n funcie (existent) este solicitat n ceea ce privete aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil n funcie trebuie s aib grij ca opinia sa s nu influeneze n mod exagerat judecata i obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 48. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente b) venituri din salarii c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, d) venituri din investiii, e) venituri din pensii, f) venituri din activiti agricole, g) venituri din premii i din jocuri de noroc, h) venituri din transferul proprietilor imobiliare, i) venituri din alte surse. 16% 49. Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii? Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 50. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Societatea se dizolv prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitii societii; d) hotrrea adunrii generale; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; f) falimentul societii; g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale 17

Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. 51. Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi. Aceast asigurare se poate obine: fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic; 18

fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale. Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul).

52. Despre respectarea standardelor i normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit); - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate; - Ministerul Finantelor Publice; - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari; - Legislatia relevant 53. Faptele descoperite pn la data raportului de audit. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 54. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bursiera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni) 55. Evaluarea controlului intern: coninut, etape. Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n 19

aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: - care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicate? - n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; c) evaluarea riscurilor de eroare; d) verificarea funcionrii controlului intern; e) evaluarea preliminar; teste de permanen; f) evaluarea final i incidena asupra misiunii. 56. Cum poate fi definit evaluarea economic. Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor 57. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia. Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. 58. Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei. Majoritatea circumstantelor care afecteaza independenta se datoreaza relatiilor de afaceri si financiare cu angajatii clientului aflati in pozitia de a exercita o influenta directa asupra profesionistului contabil.Regula de baza in cazul in care circumstantele privind amenintarea la adresa independentei sunt semnificative este: inainte de acceptarea misiunii se procedeaza astfel: -se intreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstante;sau ,daca nu este posibil, - se refuza acceptarea sau continuarea misiunii. Multe amenintari se impart in urmatoarele categorii:- de interes propriu; - de autoexaminare (autocontrol);- de favorizare; -de familiaritate;-de intimidare. Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii: I.masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari; II.masuri de protectie in mediul de lucru. 59. Ce sunt ice rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 20

Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: - standarde internaionale de raportare financiar; - standarde sau norme contabile naionale; - alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: - Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); - Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); - standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; - alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil). Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. 60. Ce semnific competena profesional i prudena. Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. 61. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare. Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. 21

Dup cum s-a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Dosar Exercii u Program de control - controlul imobilizrilor Auditor: Data crerii: Data actualizrii: Fcut de Referina (Foaia de lucru) la data de . Ionescu A6 16/03/95 Ref: Pag: Data:

Viza responsabilului: Controale de efectuat Verificarea achiziiilor exerciiului pe baz de comenzi, facturi i recepii Mrimea eantionului Sume mai mari de 75.000 mii lei

Probleme ntlnite Nimic

62. Prin ce se deosebesc valorile entitii (funcionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. 63. Ce sunt testele de conformitate? Testele de conformitate se efectueaz n etapa evalurii controlului intern i au ca obiectiv obinerea confirmrii asupra faptului c procedurile descrise au fost bine nelese si corespund procedurilor aplicate n ntreprindere. Testele de conformitate urmresc numai dac aceste proceduri exist (teoretic), indiferent de modul n care ele se aplic. 22

Testele de conformitate se realizeaz cu ajutorul unor tehnici specifice, cum sunt: - obinerea de confirmri verbale de la diferii executani care utilizeaz procedurile respective; - observarea direct a modului cum sunt aplicate procedurile de ctre persoanele implicate n culegerea, prelucrarea i controlul informaiilor; - Urmrirea existenei unor probe materiale referitoare la aplicarea procedurilor contabile sau de control intern. Aceste probe materiale (confirmri) se concretizeaz n tampile, vize, semnturi aplicate pe documentele respective. - efectuarea de teste ulterioare, sub forma testelor de urmrire sau a jocurilor de ncercare asupra unor proceduri de la nceput i pn la sfrit, de la iniierea tranzaciilor i operaiunilor i consemnarea lor n documente i pn la ntocmirea situaiilor financiare. - Compararea procedurilor descrise cu ajutorul tehnicilor de mai sus cu manualele de proceduri, normele interne, fiele posturilor, sarcinile de serviciu etc. elaborate n cadrul entitii. 64. Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile? Goodwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. 65. Auditul estimrilor contabile. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare . Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: - provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; - amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; - venituri anticipate; - impozite amnate; - provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - provizioane pentru garanii. Auditul estimrilor contabile trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul: examineaz i testeaz procedurile urmate de conducerea ntreprinderii pentru efectuarea estimrii; utilizeaz o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea ntreprinderii; revede evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. 66. Care sunt documentele financiare de sintez pe care le verific auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile. Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. 67. Tehnica observrii fizice. Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: 23

- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 68. Crei optici i corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net corectat)? Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai bunurile aflate in proprietate. 69. Ce este valoarea de randament propriu-zis i cun se determin? Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 70. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.
Art. 163. - (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiile financiare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia. (3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt nsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. (4) Abrogat. (5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale

71. Utilizarea lucrrilor unui expert. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor d aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unt misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multe sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El n se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii c auditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unui. sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor, desemneaz auditorul - altul dect auditorul principal -responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Expresia subgrup 24

desemneaz o subdiviziune, sucursal, filial societate n participaiune, societate afiliat sau orice alt entitate ale crei situaii financiare sunt incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. a) Acceptarea misiunii de auditor principal Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acio- neze ca auditor principal; pentru aceasta el va lua n consideraie: - importana prii din situaiile financiare care fac obiectul auditrii; - nivelul su de cunoatere a activitilor subgrupurilor; - riscul de anomalii semnificative n situaiile financiare ale subgrupurilor auditate de alt auditor; - punerea n lucru de proceduri complementare cu privire la subgrupurile auditate de alt auditor care i vor permite s participe n mod semnificativ la audit. b) Proceduri puse n lucru de ctre auditorul principal Principalele proceduri specifice sunt: - evaluarea competenei profesionale a altui auditor. Printre sursele de informaii disponibile pentru evaluarea acestei competene pot fi: nscrierea sa ca membru al aceluiai organism profesional, apartenena sa la un anume ca binet, la o reea de firme, precum i informaii culese de la ali auditori, bnci sau ntreineri directe cu acel alt auditor; - obinerea de elemente probante care dovedesc c lucrrile acelui alt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal va informa pe acest alt auditor n legtur cu: obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; coordonarea lucrrilor i a raportrilor, modalitile decoordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora. 72. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti. 73. Competen profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber-profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul cnd beneficiaz de sfaturi avizate si de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialiti (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali experi), n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. Intruct profesionistului contabil i revine, n ntregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultat. El trebuie s se asigure c expertul consultat este la curent cu regulile de etic, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi. Aceast asigurare se poate obine: fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic; fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale. Cnd profesionistul 25

contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a nceput). 74. Rolul raportlui de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz. Raportul de audit are un triplu rol: - instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice; - instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate; - instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate. Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern. 75. Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. 76. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar 26

- venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie 77. Care sunt obligaiile principale ale adunrii generale a asociailor n cadrul societilor cu rspundere limitat?
Art. 194. - (1) Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale: a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce/demit i s le dea descrcare de activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cnd acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite; d) s modifice actul constitutiv.

78. Confirmarea extern (direct). Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 79. Crei optici i corespund valorile patrimoniale funcionale (de exemplu, Valoarea substanial)? Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia 27

Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva 80. Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare. Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 81. Cum influenaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 82. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectuasl si neimplicati in conflicte de interese. 28

Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: - examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; - dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; - solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; - dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 83. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. 29

- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 84. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: - controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; - proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: - regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; - reguli de pruden; - regulile referitoare la inventarieri; - reguli de inere a registrelor i a contabilitii; - existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; - pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, 30

o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: - Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii. - Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. - Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. - Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. - Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: - conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? - funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determine dac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil. Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. 31

Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 85. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate. Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape: 1. calculul activului net de lichidare; 2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea. Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare. 86. Planul de misiune: coninut, rol. Dup cunoaterea particularitilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s i orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii i planificrii misiunii de audit, permind: - determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; - organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune: - alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii; - repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc.); - utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi; 32

- coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam; - solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); - calendarul edinelor AGA i CA; - termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor. 87. Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor 88. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare? n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit. 89. Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate? Accizele armonizate, denumite n continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului urmtoarelor produse: a) alcool i buturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice i electricitate 90. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; 33

- programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 91. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 92. Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? In cazul in care fluxul fianc este expr in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat 93. Relaiile cu ceilali membri nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liberprofesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. 34

Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: daca clientul a autorizat acest lucru; daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul: de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie: sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 94. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organelle fiscale. 95. Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare. Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. 96. Dac lichidarea se prelungete peste durata exerciiului financiar, ce obligaii au lichidatorii?
Art. 267. - Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

97. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?

35

Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 98. Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale; b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale; c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin: a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate; b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social; c) alte procedee prevzute de lege. Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.

99. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el rebuind: sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 100. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contab profesionist tre sa fie cf legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil? - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a) ar contine un fals sau o inducere in eroare; b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

101. Cazuri de dezacord cu condicerea ntreprinderii-client. 36

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, precizand: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net. 102. Care ar fi motivele pentru care acionarii ar accepta un pre de vnzare negative pentru o ntreprindere redresabil (n locul opiunii faimentului) ? Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta. 103. Ce obligaii are din punct de vedere fiscal o persoan fizic ce achiziioneaz un imobil? Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia vnztorilor persoane fizice. Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA (n condiiile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile n scop personal, nu au obligaia plii taxei pe valoare adugat . Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul iniierii construciilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. 104. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare. Obiectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator. Constatri 37

se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp; stabilirea dinamicii imobilizrilor; stabilirea nivelului de amortizare; stabilirea nivelului de productivitate; analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a ntreprinderii;

Concluziile se prezint sub forma: Oportunitilor Riscurilor Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si servicii competitive puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

105. In ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. 106. Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare. Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 38

107. In cazul n care societatea aflat n lichidare este n stare de insolven, ce obligaie are lichidatorul? In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare 108. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului const n : 1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; 5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte

109. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procuate de acestea; - cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului. 110. Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere. 39

111. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar? Prin audit in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii efectuate de un specialist competent si independent in vederea emiterii unei opinii motivate prin abordarea la un criteriu de calitate si anume un standard sau o norma. Prin audit financiar se intalege orice studiu, analiza, control, verificare asupra unei sectiuni sau parti din contabilitate sau din situatiile financiare. Desemneaza misiuni precum: auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; auditul asupra sit fiscal, al contabilizarii chelt soc ptr a verifica respectarea legislatiei sociale. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de aceasta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza (verific) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). 112. Utilizarea lucrrilor unui alt auditor. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competena i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: - obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; - coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; - obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora; - ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. 113. Care sunt premisele aplicrii metodei rentei goodwill-ului? Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. 114. Ce este valoarea de rentabilitate continu i cum se determin? 40

Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metoda capitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic y Valoarea de rentabilitate continua: Unde: V= CB + CB/i

CB= exprima profitul net mediu anual previzionat; CB/i= valoarea de rentabilitate

115. Prezentai o serie de aspecte legate de societile n comandit pe aciuni.

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii: comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA

116. Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil? Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.). Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 117. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); 41

- aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

118. Ce este valoarea de rentabilitate limitat i cum se determin? Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata contractului. V= CB/(1+I)N+ Vr / (1+i)n Unde: CB = se exprima prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un numar de ani; Vr= valoarea reziduala a intreprinderii 119. Ce fel de registre trebuie s aib o societate pe aciuni?
Art. 177. - (1) n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere; d) Abrogat; e) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; g) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.

120. Definii valoarea actual a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate 121. Care sun organele care aplic procedura insolvenei?
Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar i lichidatorul. Aceste organe trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i operaiunilor prevzute legea insolventei, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor celorlali participani la aceste acte i operaiuni.

42

122. Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 123. Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar.

Art.159-(1)Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (2)Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. (3)Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor. (4)Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. 124. Ce este i cum se determin prima de risc a unei ntreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate. 125. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. 126. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare. Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilan, a principalelor funcii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie - in active si - funcia de finanare in pasiv 127. Explicai conceptual i tipurile de independen. Concept: Principiul independentei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: - independenta de spirit sau independenta de drept - independenta in aparenta sau independent de fapt; Comentarii:Independenta este un conceptcare dupa natura si conditiile serviciului prestat are trei moduri de abordare: - independenta absoluta; 43

independenta relativa; independenta restrictiva; 128. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 129. Conturile din afara bilanului influeneaz valoarea unei ntreprinderi? Dac da, cum? Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. 130. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilir fiscal. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate, precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200..., aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor situaii financiare. 131. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor? 132. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate. 44

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 133. De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? Art. 111. - (1) Adunarea general ordinar se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 5 luni de la ncheierea exerciiului financiar. (2) n afar de dezbaterea altor probleme nscrise la ordinea de zi, adunarea general este obligat: b) s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de supraveghere, i cenzorii;

134. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Exizt 4 tipuri de opinie: - opinia fr rezerve; - opinia cu rezerve; - opinia defavorabil; imposibilitatea de a exprima o opinie. 135. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. 136. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 137. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare. Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere. El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare. Expertul evaluator innd cont de faptul c: - bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii. 45

- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz - nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. Aceste corecii trebuie realizate n raport cu: - valoarea patrimonial de moment a fiecrui element - de capacitatea potenial de a produce profit. 138. Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului. Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii. Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte; independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil, se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere). 139. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun). 140. Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin of unei resig ref la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 46

141. Sarcinile directorilor n cadrul societilor pe aciuni.

Art. 1431. - (1) Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, n limitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generale a acionarilor.

142. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare. Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate. 143. Explicai influena politicilor de amortizareasupra valorii ntreprinderii. Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii ntreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. 144. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate? Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta; 145. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie?
Art. 1432. - (1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su. (2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauz este opozabil terilor. (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni. (4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile de conducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)(4) se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a societii n raporturile cu directorii. (5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur.

146. Rolul i importana dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. 47

Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinder 147. Cum se analizeaz din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul? 148. Ce corecii se aduc rezultatelor financiare din bilanul contabil n legtur cu cheltuielile salariale? - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; 149. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale?
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnai de ctre adunarea general ordinar a acionarilor, cu excepia primilor administratori, care sunt numii prin actul constitutiv.

150. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: - exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar; - delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite. 151. Ce documente, register, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri? 152. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; - auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; 48

- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; - auditul financiar asupra situaiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente. 49

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. 153. Precizai ce reduceri se acord n cazul impozitului pe cldiri n funcie de vechimea cldirii. 154. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

155. Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.

Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. (3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. (5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale; e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

156. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele 50

adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 157. Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii. Sursa: Cod Fiscal ART. 258 Calculul impozitului (1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. (2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|

|Zona n | | |cadrul | - lei/ha*) - | |locali- |_____________________________________________________________________| |tii | Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti | | |_____________________________________________________________________| | | 0 | I | II | III | IV | V | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|

Norme metodologice: 78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz: 51

a) n intravilan: 1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V; 2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D; 3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80; 4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5) din Codul fiscal; 80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se are n vedere tabloul urmtor: _____________________________________________________________________
| Categoria | Subcategoria | Simbol | | de folosin | de folosin | (cod) | |___________________|______________________________________|__________| | 1. Terenuri | - construcii | C | | cu construcii | - curi i construcii | CC | | | - diguri | CD | | | - cariere | CA | | | - parcuri | CP | | | - cimitire | CI | | | - terenuri de sport | CS | | | - piee i trguri | CT | | | - pajiti i tranduri | CPJ | | | - taluzuri pietruite | CTZ | | | - fie de frontier | CFF | | | - exploatri miniere i petroliere | CMP | | | - alte terenuri cu construcii | CAT | |___________________|______________________________________|__________|

81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date: a) rangul localitii unde se afl situat terenul; b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a); c) categoria de folosin; d) suprafaa terenului; e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit la sol a cldirilor; f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d). 82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii": A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1): a) rangul localitii unde este situat terenul: 0; b) zona n cadrul localitii: A; c) categoria de folosin: terenuri cu construcii; d) suprafaa terenului: 598 mp; e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp; f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% . B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal: 1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp; 2. Se determin impozitul pe teren: 2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp; 52

2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei; 2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea calculului, impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjete la 478 lei. 158. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei.

interesul propriu; - slbirea autocontrolului; - renunarea la propriile convingeri; - manifestrile de familiarism; aciunile de intimidare
159. Cnd i n ce condiii poate opta un pltitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microntreprinderilor? Nu mai exista impozit pe veniturile microintreprinderilor. 160. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: - cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile); - cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare). Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: - obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; - disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; - sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele - caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc. tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520 161. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor? Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. 53

-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala. 162. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de organismele profesionale. Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: - s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor; - s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; - s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; - s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale; - s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.
163. Ce presupune acceptarea unui client? Acceptarea unui client presupune urmtoarele: examinarea anticipat a situaiei clientului sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale; exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziu ne fiscal, concuren neloial, achiziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial etc.; evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, dac este posibil; atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul; examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizat() la nivelul corespunztor; luarea n considerare a reputaiei, a experienei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai sus; apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s se obin permisiunea clientului (de regul, n scris). 164. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). `Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligenele necesare pentru un audit c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic, i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c pot exista anumite circumstane care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra situaiilor financiare (examen limitat), auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii, precum i proceduri analitice. 54

O misiune de examen limitat furnizeaz un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este negativ. Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. 165. Explicai n ce const metoda practicienilor de evaluare a ntreprinderii. Metoda practicienilor Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i) V= ANC + CB/i 2 Sau, V = K1*ANC + K2* CB/i K1+K2 166. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative, n sensul c auditorul trebuie s precizeze c nu a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat. Dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil identificat, el trebuie s descrie aceste fapte i, n msura n care este posibil, s cuantifice incidenele asupra situaiilor financiare i, n acest caz: - fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; - fie pune o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform.....(dac faptele descoperite au o inciden att de semnificativ asupra situaiilor financiare nct o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau neltoare a situaiilor financiare). Dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, auditorul descrie aceast situaie i: - fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv; - fie nu furnizeaz vreo asigurare, dac incidenele limitrii ntinderii examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare. Raportul trebuie s descrie ntinderea misiunii permindu-i celui care l citete s neleag natura lucrrilor realizate i c opinia nu este una de audit. 167. In ce consta metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii? Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile 168. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz? Cerinele etice aplicabile profesionitilor contabili cer ca acetia s asigure cea mai nalt calitate prestrii serviciilor profesionale i s menin ncrederea publicului n profesie. 55

Codul etic al profesionitilor contabili recunoate c obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel nct un profesionist contabil s ndeplineasc cele mai nalte standarde de profesionalism, s ating cele mai nalte niveluri de performant i s rspund cerinelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerine de baz: - Credibilitatea. n ntreaga societate exist nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de informaii. - Profesionalism. Exist o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea c toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performan. - ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie s se poat simi ncredinai c exist un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor membrilor si autoritate impune acestor profesioniti contabili s aib caliti eseniale, cum sunt: - tiin, competen i contiin; - independen de spirit i dezinteres material; - moralitate, probitate i demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i ndeosebi: a) s i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesional, dar i cunotinele de cultur general, singurele capabile s-i ntreasc discernmntul; b) s acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toat atenia i timpul necesar pentru a-i fundamenta o opinie personal, nainte de a face propuneri; c) s i exprime opinia fr nici o reinere fa de dorina, chiar ascuns, a celui ce l consulta i s se pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i, dac e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor i concluziilor formulate; d) s nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea s i exercite libertatea de gndire sau de a fi supus ngrdirii ndatoririlor sale; e) s considere c independena sa trebuie s i gseasc manifestarea deplin n exercitarea profesiei i n protejarea ei, cu respectarea integral a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de Corp. 169. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana obligat la plata TVA n cazul prestrilor de servicii de consultan. 170. Precizai i explicai 3 corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea capacitii beneficiare. A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic 56

In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 171. Ce este audit intern? Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. 172. Ce este ice semnificaie are importana relativ? Importana relativ se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti figurnd n informaia financiar (inclusiv o omisiune), care, singur sau adugat altora, innd seama de circumstanele speei, ar avea probabil drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceasta informaie. Prin iregulariti se neleg toate aciunile sau omisiunile care ncalc: legea sau reglementrile aplicabile, principiile sau procedurile contabile, dispoziiile statutare, hotrrile adunrii generale, deciziile consiliului de administraie. Prin inexactiti se neleg prelucrrile i interpretrile contabile sau juridice ale unui fapt, n neconcordan cu realitatea, cum ar fi: erori de calcul, erori de nregistrare, inexactiti de prezentare a conturilor anuale (cifre inexacte). Importana relativ, neconstituind un risc n sine, se refer n principal la valoarea operaiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia n calcul i anumite elemente calitative (rezultat: profit sau pierdere; capital social redus sub limita legal admis etc.). 173. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 174. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.

57

Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. 175. Definii valoarea de pia. Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat. 176. Definii valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 177. Definii lichidarea societilor comerciale.
Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre asociai

58

178. Definii valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire 179. Care sunt msurile premergtoare lichidrii?
1) sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu unele excepii precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; 2) luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; 3) ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.

180. Definii valoarea substanial. Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate 181. Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitii societii; d) hotrrea adunrii generale; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; f) falimentul societii; g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. 182. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societilor cu capital de stat nu reflecta valori de piaa ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piaa a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toi factorii care au determinat sau au influenat profitul din bilanurile societilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumprtorul nu investete pentru ce a obinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumprtorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investiii a fostului proprietar, tiut fiind ca un bun fr utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evalurii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurri. 183. Cine pot fi lichidatorii. 59

Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.

184. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor. Constatri a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activiti ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii; b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clienii inceri; c) Se vor analiza furnizorii; d) Se va identifica concurenta actuala si poteniala; e) Se va analiza reeaua de distribuie a intreprinderii; f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pieei; g) Se va analiza tipurile de aciuni promotionale fcute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evoluia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei; Concluzia Oportunitile Riscurile Punctele forte ca de ex: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 185. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni.
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare

186. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse umane. Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: 60

 Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; Date cu privire la personal: pregtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. Concluzia Analiznd datele de mai sus se poate stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte: personal tnr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe: proasta funcionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariai. 187. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?
Art. 260. - (1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

188. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. Au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii poate fi mpiedicat s acioneze obiectiv i s exercite prudena profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. Exemple: - cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor 189. In ce const metoda valorii la termen, cnd se folosete i cum se calculeaz valoarea ntreprinderii n dificultate? Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen 190. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit. Aceste msuri constau n: - aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client; - nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale; - stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor financiare) corect; 61 -

stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor; stabilirea structurii din cadrul. 191. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnz la distan, din punct de vedere al TVA. 192. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 193. Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor intracomunitare de bunuri. 194. Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai. Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte poteniale, ntocmirea i raportarea informaiilor, luarea de, msuri n cunotin de cauz, interese financiare, stimulente. 1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective. 2. Un profesionist contabil angajat trebuie s ntocmeasc sau s prezinte astfel de informaii n mod corect, just i n conformitate cu standardele profesionale relevante astfel nct informaiile s fie nelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Dac profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s demisioneze. 3. Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul. 62

4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile generate de interesul propriu la adresa obiectivitii sau confidenialitii pot fi cauzate de existena unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaii sensibile referitoare la pre pentru a ctiga beneficii financiare. 5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente prefereniale i solicitarea necorespunztoare de relaii de prietenie i loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofer un stimulent, situaia trebuie atent evaluat. 195. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana abligat la plata TVA n cazul prestrilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri. COD FISCAL ART. 133

Locul prestrii de servicii (2) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care acioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care primete serviciile i are stabilit sediul activitii sale economice. (3) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil este locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice. (5) Prin excepie de la prevederile alin. (3), locul urmtoarelor servicii este c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice transport de bunuri ale crui loc de plecare i loc de sosire sunt situate pe teritoriile a dou state membre diferite. Loc de plecare nseamn locul unde ncepe efectiv transportul de bunuri, indifferent de distanele parcurse pentru a ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde se ncheie efectiv transportul de bunuri;
CAZURI pt beneficiar persoana impozabila (B2B) Prestator - Persoana impozabila stabilita in Romania Beneficiar- persoana impozabila din Comunitate Serviciul nu este impozabil in RO, daca beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in Comunitate care comunica un cod valabil de TVA din alt SM, fiind impozabil in SM in care este stabilit beneficiarul. B) Prestator - Persoana impozabila stabilita in Romania Beneficiar- persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii Serviciul nu este impozabil in RO, daca se poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila. C) Beneficiar- Persoana impozabila stabilita in Romania Prestator - persoana impozabila stabilita in Comunitate Serviciul este impozabil in RO, la locul unde este stabilit beneficiarul. - taxare inversa. D) Beneficiar- Persoana impozabila stabilita in Romania Prestator - persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii Serviciul este impozabil in RO, la locul unde este stabilit beneficiarul. taxare inversa. 196. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere? 63

- activul net corectat si - capacitatea beneficiara 197. Care este temenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edina comitetului creditorilor.
Art. 117 (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, nstiintndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.

198. Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea determinrii activului net corijat. 1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii) 2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii; 3. Calculul matematic al activului net corectat. 199. Despre confidenialitate. Concept;Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale. Comentarii:Confidentialitatea impune ca profesionistul contabil sa se abtine de la: - dezvaluirea de informatii confidentiale dobandite in afara firmei sauorganizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri cu exceptia cazului cand au fost autorizati in mod special; - folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii sarcinilor de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti Sunt sau pot fi obligati sa divulge informatiile confidentiale atunci cand: - divulgarea este autorizata de catre client sau angajator - divulgarea este autorizata prin lege, pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unor proceduri judiciare sau pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura eventuale incalcari ale legii - exista o obligatie profesionala sau un drept de a le divulga in cazul in care nu este interzis prin lege Trebuie avute urmatoarele aspecte la divulgarea informatiilor: - daca interesele tuturor partilor, inclusiv de tertelor parti ale caror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informatii - daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi - ce tip de comunicare este proconizata si cui i se adreseaza 200. In ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat? Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. 201. Care este rspunderea membrilor organelor de conducere n cazul n care s-a ajuns n starea de insolven?

64

Judecatorul-sindic poate dispune potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: - au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; - au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; - au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; - au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; - au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; - au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; - in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. Aplicarea dispozitiilor aratate nu vor inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea in cazul in care administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice in raportul sau asupra cauzelor insolventei persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea, iar raspunderea persoanelor la care se refera aratate mai sus ameninta sa se prescrie. Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. 202. Explicai relaia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi i valoarea acesteia? ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii 203. Ce se nelege prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; 204. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe metode: 1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n condiii de macrostabilitate i cu 65

condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de bunuri si servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor. 2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central (ca mrime este egal cu cea de la alineatul precedent, plus o prim de risc) 3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale. 4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai sus). 5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii expertizate. Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii: CMPC=Ccp * [Ccp / (Ccp+Cci)] + Cci * [Cci / (Ccp+Cci)], n care: Ccp = costul capitalului propriu; Cc = costul capitalului mprumutat; Ccp + Cc = masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe baza studiului bilanurilor funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de 2-3 ani) 205. Despre integritate. Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare 206. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare. - Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative, - rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara - rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc) 207. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negative deciziile acestora. 66

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 208. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Misiune de audit pe baz de proceduri convenite Nici o asigurare Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre auditor de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestei lucrri Destinatarii sunt exclusiv prile care au convenit procedurile puse n lucru Audit statutar Asigurare ridicat, dar nu absolut Procedurile sunt standardizate, clientul ne avnd nici un rol n stabilirea lor

1 2

Destinatarii sunt AGA i ali teri

209. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate: a) de catre client: dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent) la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent) fara consultarea profesionistului contabil in functie b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 210. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect: situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de raportare financiar i de normele naionale; conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea acceptat e de rubric din situaiile financiare);
67

 respectarea clauzelor contractuale; situaiile financiare condensate (rezumate).

211. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea? Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 212. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune distinct. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat. Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora ii va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 213. Ce este goodwill-ul unei ntreprinderi i n ce relaie se afl cu valoarea acesteia? Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. 214. Explicai termenii de previziuni i proiecii de audit. Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. 215. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntrepr i n cte grupe se pot clasifica? Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate: - tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate; - tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile 216. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 68

1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite. n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 217. In ce const metoda remunerrii valorii substaniale brute? Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 218. Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare: - titlul; - destinatarul; - o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale; - indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre auditor; - o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu este furnizat; - un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile: neauditate sau compilate fr audit 219. Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? 220. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?

69

Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect fa de normele etice i profesionale. 221. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 222. Explicai principiul competenei n audit. Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i meninerea competenei. 223. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
nu stiu daca e ok

Codul fiscal defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin: -livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; - precizarea expresa ca operatiunile mai sus mentionate sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Exista 2 conditii esentiale: conditia explicita prevede ca tranzactia sa se realizeze in baza unui cod valid de TVA al beneficiarului, emis intr-un alt stat membru decat Romania. Contrar, daca un beneficiar dintr-un alt stat membru s-a inregistrat in scopuri de TVA in Romania anterior livrarii analizate, daca acesta ii comunica furnizorului roman acest cod, livrarea respectiva va fi taxabila in Romania cu 19% (livrare interna). Pe cale de consecinta, operatiunea nemaifiind tratata ca livrare intracomunitara, ea nu va mai fi raportata in declaratia VIES aferenta perioadei fiscale in care se realizeza, iar in decont va fi raportata la randul corespunzator livrarilor interne; conditia implicita rezulta pe cale de interpretarea definitiei notiunii de livrare intracomunitara de la art.128 alin.(9) Cod fiscal, si anume: transportul bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru. 224. Conceptul de independen n audit. Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. 70

Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental). 225. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor? 226. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple: - participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; - un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; - onorarii totale provenind de la un singur client; - preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); - relaii de afaceri cu clientul (altele); - potenial angajare ca salariat al clientului; - onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale; 227. Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor?

228. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei. Apare atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia promoveaz sau poate fi perceput a promova situaia sau opinia unui client pn n punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Acesta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul profesional aceluia al clientului. Exemple: - a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; - a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri. 229. Care sunt situaiile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate? Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata 230. Manifestri de familiarism ameminare la adresa independenei. Au loc n virtutea unor relaii mai strnse cu un client, cnd cu cei care gestioneaz patrimoniul sau angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau membrul acestora devine prea nelegtor fa de interesele clientului. Exemple: - un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o rud apropiat care are o funcie de rspundere n ntreprinderea client;

71

un membru al cabinetului are un afin sau o rud apropiat care, ca angajat al clientului, este n msur s exercite o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul; un fost partener al cabinetului/societii a devenit o persoan care gestioneaz patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul; asociere de lung durat a unui membru al cabinetului/societii cu un client al acestora; acceptare de daruri sau ospitalitate, n afar de cazurile cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii de la client.

231. In ce const metoda activului net de lichidare, cnd se folosete i cum se calculeaz valoarea ntreprinderii n dificultate? Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. 232. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Msurile de protecie create de profesie, legislaie sau reglementri includ, dar nu sunt limitate la: cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie; cerine de dezvoltare profesional continu; reglementri de guvernare corporativ; standarde profesionale; proceduri disciplinare i de monitorizare profesional; examinarea extern a rapoartelor, evalurilor, comunicatelor sau informaiilor unui profesionist contabil de ctre o ter parte mputernicit prin lege.

72

233. Ce este livrarea intracomunitar ice condiii trebuie ndeplinite pentru a fi scutit de TVA cu drept de deducere. cod fiscal Art. 128 (9) Livrarea intracomunitar reprezint o livrare de bunuri, n nelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru n alt stat membru de ctre furnizor sau de persoana ctre care se efectueaz livrarea ori de alt persoan n contul acestora. Art. 143 (2) a) livrrile intracomunitare de bunuri ctre o persoan care i comunic furnizorului un cod valabil de nregistrare n scopuri de TVA, atribuit de autoritile fiscale din alt stat membru, cu excepia: 1. livrrilor intracomunitare efectuate de o ntreprindere mic, altele dect livrrile intracomunitare de mijloace de transport noi; 2. livrrilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti, conform prevederilor art. 1522; 234. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului. - importana pe care conducerea cabinetului/societii o acord independenei; - politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii lucrrilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestora, identificarea msurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici i proceduri interne de supraveghere a respectrii politicilor i procedurilor privind independena; - politici i proceduri care s permit identificarea eventualelor interese sau relaii dintre client i auditor care amenin independena; - politici i proceduri privind evitarea obinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modificrilor intervenite n politicile i procedurile cabinetului tuturor angajailor i colaboratorilor; - existena unui responsabil cu monitorizarea funcionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei; - existena unui mecanism disciplinar care s asigure conformarea cu politicile i procedurile stabilite; - politici i proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz independena i obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independen; - rotirea personalului cu funcii de rspundere; - eliminarea unor persoane din echipa de audit dac acesteia i este afectat independena; 235. Ce operaiuni sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu pl dpdv al TVA. Art. 128. (4) Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele operaiuni: a) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desfurat, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; b) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; c) preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale achiziionate sau produse de ctre aceasta, altele dect bunurile de capital prevzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate n scopul unor operaiuni care nu dau drept integral de deducere, dac taxa aferent bunurilor respective a fost dedus total sau parial la data achiziiei; 73

d) bunurile constatate lips din gestiune, cu excepia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). Unde: Art. 149. - (1) n sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezint toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cror durat normal de funcionare este egal sau mai mare de 5 ani, precum i operaiunile de construcie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaiile sau lucrrile de ntreinere a acestor active, chiar n condiiile n care astfel de operaiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziia unei alte persoane; Art. 128. (8) Nu constituie livrare de bunuri, n sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a unor cauze de for major, precum i bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevzute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum i activele corporale fixe casate, n condiiile stabilite prin norme; c) perisabilitile, n limitele prevzute prin lege; 236. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 237. Care este locul achiziiei intracomunitare de bunuri? Sursa: Cod Fiscal 74

ART. 1321 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1), locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA. (3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1). (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor triunghiulare, atunci cnd cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat o achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obligaiile persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n norme. Norme metodologice: Art. 1321 12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel: a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei aferente; b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal. (3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde 75

se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal. (4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute la art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)." 238. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.

1. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscal i consultana n materie fiscal sunt dincolo de orice ndoial. Profesionistul contabil trebuie s se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenei unui fapt real. 2. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie s informeze clientul sau angajatorul c responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c declaraia fiscal este corect ntocmit pe baza informaiei primite. 3. Consultant fiscal sau opiniile referitoare la consecina material date clientului ori unui angajator trebuie s fie exprimate sub forma unei scrisori sau ntr-o nota n dosarul de lucru. 4. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread c: a) ar conine o declaraie fals sau neltoare; b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere real a faptului ca ele sunt adevrate sau false, c) ar omite sau ascunde informaia cerut a fi prezentat i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritile fiscale. 5. Un profesionist contabil poate pregti declaraiile fiscale implicnd folosirea estimrilor dac o asemenea practic este n general admis sau dac circumstanele date nu permit obinerea de informaii exacte. Atunci cnd sunt folosite estimrile, ele trebuie s fie prezentate n aa fel nct s nu lase impresia c aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie s fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile n aceast situaie. 6. Un profesionist contabil, n mod obinuit, se poate baza n pregtirea unei declaraii fiscale pe informaia furnizat de client sau angajator, n cazul n care informaia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente n sprijinirea informaiei, profesionistul contabil trebuie sa ncurajeze, atunci cnd este cazul, furnizarea acestor date. n plus, profesionistul contabil: - trebuie sa foloseasc atunci cnd este posibil declaraiile fiscale ale clientului din anii anteriori; - este necesar s fac n mod rezonabil verificri, atunci cnd informaia prezentata pare s fie incorect sau incomplet; - este ncurajat s fac referiri la registrele i nregistrrile operaiunilor respective. 7. Cnd un profesionist contabil descoper o eroare sau o omisiune n declaraia fiscal a anului anterior (cu care poate s fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau c nu s-a completat sau nu s-a nregistrat declaraia fiscal cerut, el trebuie: - s l sftuiasc prompt pe client sau angajator n legtura cu eroarea sau omisiunea i s recomande informarea autoritilor fiscale. n mod normal profesionistul contabil nu este
76

obligat s informeze autoritile fiscale, iar aceasta nu poate fi fcut fr permisiunea clientului sau angajatorului; - dac clientul sau angajatorul nu corecteaz eroarea, profesionistul contabil: trebuie s informeze clientul sau angajatorul c nu este posibil s lucreze pentru ei n legtura cu acea declaraie sau cu alte informaii prezentate autoritilor; i trebuie s ia n consideraie dac continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este n concordan cu responsabilitile sale profesionale. - dac profesionistul contabil ajunge la concluzia c poate fi continuat relaia profesional cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate msurile rezonabile pentru a se asigura c eroarea nu este repetat n declaraiile fiscale viitoare; - n mprejurarea n care profesionistul contabil a ncetat s mai acioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie s comunice decizia sa clientului sau angajatorului i nu trebuie s dea informaii terilor, fr consimmntul clientului sau al angajatorului, cu excepia cazului n care aceasta i se cere prin lege.
239. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana obligat la plata TVA n cazul prestrilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale. 240. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; - perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); - misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; - supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); - aplicarea sanciunilor disciplinare; - confidenialitate; - experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate 241. Cum i cnd se determin pro-rata TVA? Sursa: Cod Fiscal ART. 147 Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i persoana parial impozabil (1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att operaiuni care dau drept de deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de 77

persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are drept de deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil, din care rezult att operaiuni cu drept de deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile prezentului articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial impozabil poate solicita aplicarea unei prorata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. (3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral. (4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce. (5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau pentru operaiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru operaiuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achiziii se deduce pe baz de pro-rata. (6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre: a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de pre, a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finanrii operaiunilor scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care nu se afl n sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele: a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la art. 128 alin. (10); c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a operaiunilor imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt accesorii activitii principale. (8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate operaiunile prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat urmtoare. La decontul de tax prevzut la art. 1562, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. (12), se anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro-rata definitiv. (9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata definitiv, prevzut la alin. (8), determinat pentru anul precedent, sau pro-rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro78

rata aplicabil provizoriu este pro-rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 1562. (10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii taxei deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv. (12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia. (13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. (5): a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n baza pro-rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii totale a taxei deduse iniial; b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: 1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20; 2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani; 3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20; 4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile: a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea prorata special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector. (15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) s aplice o pro-rata special; b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice; c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni; d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice. 79

(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special prevzut la alin. (14) i (15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata special se vor lua n considerare: a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b). Norme metodologice: Art. 147 47. (1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baz de pro rata. Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achiziionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce taxa aferent prii din cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire. (2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile imobiliare reprezint operaiuni de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu bunurile imobile. (3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i utilizarea de personal; b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative. (4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. (5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal; b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal. Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste erori." 242. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; 80

perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); aplicarea sanciunilor disciplinare; confidenialitate; experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate.

243. Dai un exemplu de ajustare a TVA n cazul unui bun imobil ce este folosit n alte scopuri dect activitile cu drept de deducere dac la achiziionare s-a dedus TVA. 244. Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare i control ale misiunii; - documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; - nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori; - justificarea opiniei emise i redactarea raportului. 245. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri. 246. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; - EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate; 247. Precizai n ce const operaiunea triunghiular din punctual de vedere al TVA. Sursa: Cod Fiscal Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, 81

denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531; beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania. Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii: cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente; obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153. Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii: cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva. Obligatiile furnizorului Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece: are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru; face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator). O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire. 82

Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza. In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. Obligatiile cumparatorului-revanzator Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor). Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorulrevanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania; cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final. Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427 Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a CEE). Operatiuni triunghiulare false Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import. Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat 248. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

83

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului. 249. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, 84

clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; 85

-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2.Bibliografie 5.3.Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 250. Explicai semnificaia datrii raportului de audit.

86

Raportul trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele evenimentelor i tranzaciilor intervenite pn la acea dat i de care el a avut cunotin asupra situaiilor financiare. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost aprobate. 251. Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi? Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei 252. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 253. Explicai rolul evalurii pentru elaborarea situaiilor financiare ale ntreprinderii. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. 254. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraph de observaii: semnificaie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. 87

Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 255. Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii? Este evident ca politicile contabile influeneaz valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. 256. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 88

257. Cum influeneaz riscul de ar valoarea ntreprinderii? Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica. 258. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. Apariia de elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului (se va formula o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii); Exist limitri ale ntinderii lucrrilor (opinie cu rezerve sau imposibilitatea exprimrii unei opinii); exist dezacorduri cu conducerea entitii auditate (opinie cu rezerve sau opinie defavorabil); De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date de preferin ntr-un paragraf distinct care s l precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie, i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat. 4.1. Dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile i metodele contabile Exist posibilitatea ca auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, s constate o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; stocuri supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea m rimii stocului (cantitilor); nerespectarea principiului independenei exerciiului; neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirm sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; neluarea n considerare a principiului prudenei prin supra evaluarea activelor; erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui drept clieni obinuii). Auditorul certific cu rezerv" atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: natura dezacordului; postul i suma respectiv; influena asupra rezultatului net. 4.2. Limitarea ntinderii lucrrilor Limitarea ntinderii lucrrilor const n imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le-ar considera necesare pentru obinerea elementelor probante. O limitare a ntinderii lucrrilor poate fi impus de client auditorului prin clauzele contractului care pot preciza ca auditorul s nu aplice o anumit procedur de audit, dei acesta o consider necesar.- Totui, atunci cnd limitarea cuprins n nii termenii contractului este de asemenea natur c auditorul apreciaz c s-ar putea afla n imposibilitatea de a exprima o opinie, el nu poate s accepte aceast lucrare ca fiind o lucrare de audit. La fel, un auditor solicitat s fac auditul asupra situaiilor financiare nu poate accepta un asemenea contract atunci cnd limitarea pe care o cuprinde compromite obligaiile sale legale. Limitele pot fi: - impuse de mprejurri: de exemplu, semnarea contractului de prestri de servicii dup ncheierea exerciiului a mpie dicat auditorul s asiste la inventarierea fizic i nu s-a putut asigura de realitatea stocurilor inventariate prin alte mijloace de control; - impuse de conducerea ntreprinderii: de exemplu, conducerea refuz auditorului adresarea cererilor de confirmarea soldurilor, n timp ce el consider acest lucru esenial. 89

Insuficiena onorariilor este un alt mod de a limita controalele. Acest tip de limitri ar trebui s fie rar: el constituie o piedic n exercitarea lucrrilor. De asemenea, absena controlului intern poate constitui o limitare la controlul exhaustivitii nregistrrilor i al fiabilitii lor. Auditorul lucreaz prin sondaje al cror volum este n funcie de calitatea controlului intern. n funcie de importana relativ a limitelor, auditorul va formula o rezerv sau se va afla n imposibilitatea de a certifica situaiile financiare. ntr-un paragraf situat naintea exprimrii opiniei, auditorul indic: - mprejurrile care 1-au mpiedicat s foloseasc diligentele considerate utile; - imposibilitatea obinerii elementelor probante suficiente prin alte mijloace de control; - suma posturilor din situaiile financiare influenat de limitri ale ntreprinderii auditului. 4.3. Incertitudini asupra estimrilor contabile n anumite mprejurri, conducerea ntreprinderii nu dispune de informaii suficiente pentru a transpune o situaie n bilanul contabil, de exemplu, sau poate lua o decizie pe baza unor informaii insuficiente. De exemplu, n momentul semnrii raportului de audit, exist riscuri privind anumite operaii care nu pot fi previzionale sau a cror sum nu poate fi provizionat cu o aproximaie rezonabil, deoarece: - suma lor este nesigur sau necunoscut; - probabilitatea realizrii este nesigur. Fie c riscul este pro vizionat sau nu, exist situaia n care auditorul nu a putut obine elemente probante suficiente pentru a justifica suma provizionat sau absena constituirii provizionului. Acesta este un caz particular de limitare a modalitii de obinere a elementelor probante. Atunci cnd incidena eventual este semnificativ, dar nu suficient pentru a respinge ansamblul situaiilor financiare, auditorul certific cu rezerv. Cnd incertitudinea are o importan prin a crei realizare poate readuce n discuie ansamblul situaiilor financiare, auditorul menioneaz c nu este n msur s acorde certificarea. n paragraful care expune motivele rezervei sau refuzului, se vor preciza toate elementele de informare asupra incertitudinii: - natura riscului; - postul sau posturile bilanului contabil influenate; - valoarea maxim a riscului cnd se cunoate sau faptul c nu poate fi precizat; - incapacitatea n care se afl auditorul de a putea determina evoluia incertitudinii si a evalua consecinele eventuale ale acestei situaii. 4.4. Caz particular: continuitatea activitii Existena incertitudinii despre continuitatea activitii sau faptul c ea este definitiv compromis determin auditorul s examineze dac transpunerea contabil a acestei situaii este conform principiului continuitii exploatrii i apreciaz, dup caz, consecinele pe care s le nscrie n raportul su. 259. Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii? Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 260. Coninutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de executare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; 90

- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. Elemente de baza ale raportului de audit: Titlul raportului Destinatarul Paragraful introductive Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare Responsabilitatea auditorului Un paragraph al opiniei Alte responsabilitati de raportare Semnatura auditorului Data raportului Adresa auditorului

261. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actual n Romnia nu pot fi acceptate n totalitate, n cazul evalurii economice, fiind necesare corecii ale bilanului elaborate pe baza acestora? Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale pieii. Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt: Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata); Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane); Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net

corijat). 262. Rolul i coninutul notei de sintez.

91

Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate puncyele importante ale lucrrii, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - poziia auditorului (punctul su de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: - problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; - o list a modificrilor propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabilizate i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntreprindere. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse (activitai) noi; - schimbri n strategia ntreprinderii. 263. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rat constant pe o perioad nedeterminat (infinit) de timp? Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste FACTORUL SUMA DE FRUCTIFICARE: [(1+a) -1]/ a si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a. Inversul factorului suma de fructificare este FACTORUL FONDULUI DE REDUCERE:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y X = Y * factorul fondului de reducere 264. Rolul i coninutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie. 92

265. Cum poate fi definit valoarea rezidual a unei afaceri inclus n calculele de actualizare a cash-flow-urilor? La sfritul perioadei proiectate, ntreprinderea posed o anumit valoare care trebuie estimat. Sunt cunoscute dou tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale: o tehnic ce privilegiaz latura contabil: valoarea rezidual este egal cu activul net de la sfritul perioadei(amputat de cheltuielile de lichidare) sau cu un multiplu al rezultatului net din acest ultim an (acest multiplu se calculeaz prin comparare cu multiplii utilizai pe pia pentru ntreprinderi comparabile); o tehnic ce privilegiaz latura economic zis i tehnic de actualizare prin perpetuare: valoarea rezidual a ntre prinderii este egal cu suma fluxurilor actualizate pe care ntreprinderea va fi capabil s le degajeze dincolo de perioada de prognoz; concret, aceasta presupune o extrapolare a cash flow-ului din ultimul an de proiectare. Aceast ultim tehnic de extrapolare a cash flow-ului din ultimul an prognozat prezint avantajul de a neutraliza impactul investiiilor viitoare, considernd c rentabilitatea investiiilor i variaia necesarului de fond de rulment nu vor fi superioare costului capitalului. Orizontul este n general estimat innd seama de toate constatrile din diagnostic i marcheaz momentul cnd, de regul, proprietarul va provoca schimbri semnificative n viaa ntreprinderii care s-I permit meninerea, dac nu chiar revenirea pe curba vieii acesteia (scindri, comasri, reprofilare, nnoire produse, investiii masive etc.). Valoarea rezidual se calculeaz cel mai frecvent prin formula , adic, prin aplicarea unui multiplu rezidual Z" la cash flow-ul actualizat din ultimul an prognozat, care depinde de sector. De regul Z" este cuprins ntre 3 i 6. 266. Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Controlul intern influeneaz direct programul de control al conturilor al auditorului astfel: Programul de control al conturilor poate fi: - restrns, cnd controlul intern permite un grad rezonabil asigurare c nregistrrile contabile sunt fiabile; se poate, deci, reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor, iar controlul rulajelor, efectuat cu ocazia verificrii funcionrii sistemului, poate fi completat cu un examen analitic; - extins, cnd nu se poate sprijini pe controlul intern; volumul sondajelor va fi mai mare i acestea trebuie s se fac att asupra soldurilor ct i asupra rulajelor. 267. Care sunt premisele aplicrii metodei capitalizrii superprofitului? Incadrare: Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele: Metoda direct Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit Metoda rentei goodwill-ului s.a.

Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale c

capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un pr

previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilita 93

degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar ob plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC. patrimoniala.

Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea str

Prin urmare, rentabilitatea ateptat de la activul net contabil se obine nmulind activul net contabil

rata rentabilitii observat la ntreprinderile aceluiai sector i cu caracteristici asemntoare care se noteaz c capitalurilor proprii (i*ANC).

Superprofitul sau supervaloarea se obine dac profitul previzionat P este mai mare dect rentabilita

Pentru a se ajunge la goodwill trebuie s se determine suma acestor supervalori capitalizate aplicnd factorul de capitalizare.

Valoarea ntreprinderii se obine astfel:

268. Elementele posterioare nchiderii exerciiului. Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: - fapte descoperite pn la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare 269. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?

94

Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare) Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare curente care in seama de inflaia viitoare estimat, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rat care include inflaia, numit rat de actualizare nedeflatat. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaz cu valori nedeflatate, exprimate n uniti monetare curente, calculate innd seama de o perspectiv inflaionist. n acest caz, rata de actualizare nedeflatat este din aceeai familie cu ratele dobnzilor nedeflatate 270. Fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare. Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare, i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. Cnd auditorul a luat cunotin, dup data raportului su, dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. In cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit; n niciun caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare si, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. In cazul n care conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare, iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit fusese depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare si raportul de audit, iar dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s

271. Care este definiia goodwill-ului? Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Goodwill = o buna recunoastere din partea pietei a modului in care intreprinderea gestioneaza si exploateaza elementele intangibile de care dispune. Valoarea patrimonial nu acoper totalitatea valorii unei ntreprinderi; ntreprinderea nu este numai o sum de bunuri, creane i datorii, ci mai de grab ea trebuie considerat ca un organism viu care, pe lng bunuri, creane i datorii dispune de un fond de comer, elemente intangibile, elemente de pia. Elementele intangibile sunt, de regula, elemente imateriale care pot sau nu sa fie inregistrate in bilant si care formeaza partea nevazuta a intreprinderii, care influenteaza valoarea intreprinderii nu patrimonial, ci prin rentabilitate. Ele constituie sursa unui super-profit, super-beneficiu sau renta de goodwill (profitul pe care intreprinderea il obtine peste pragul de rentabilitate pretins de piata in functie de fondul investitional existent si de rata de remunerare a activelor in piata). 95

Cele care nu pot fi inregistrate in contabilitate sunt: superioritatea produselor, reputatia intreprinderii, amplasament, calitatea clientelei, vadul comercial, pozitia fata de organele publice si adtive, competente tehnice, manageriale etc. 272. Examenul situaiilor financiare: solduri de deschidere. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: - soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; - soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; - politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 273. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construciilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? metode patrimoniale bazate pe valoarea de inlocuire metoda valorii de reconstructie cu coeficientii de corectie si valoarea de achizitie imobilizrile corporale necesare exploatrii sunt evaluate la valoarea de folosin a activelor respective atunci cnd evaluarea nu se face ntr-o optic de vnzare sau de lichidare a acestor active; valoarea unei imobilizri corporale va fi cu att mai mare cu ct durata de via rmas va fi mai mare; n sens contrariu, acioneaz uzura moral i funcional, precum i performanele n utilizare a bunului respectiv metode bazate pe randament (pornind de la chirii pt cladiri si constructii de locuit sau de la profit obtinut pt cladirile si constr industriale, comerciale) metode combinate 274. Particulariti privind prile affiliate (legate) n audit Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i condiii de rambursare neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; - operaii efectuate pe ci neobinuite; 96

- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; - examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 275. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesar determinrii ratei de actualizare? Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). Rata deflatata = (i f) / (1+f) ; f rata inflatiei Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata inflaiei este mai mic de 10%: r deflatat = r nedeflatat f dac rata inflaiei este mai mare de 10%: r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f) unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor. -------------------------------------Atentie! nu 40%, ci 20% Conform Art.1 punctul 9 din OUG 58/2010 La articolul 50 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "a) o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut;". Prezentai care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se determin n sistem real. ESTE LA FEL SI CAND SE DETERMINA IN SISTEM REAL SI CAND NU? Cheltuiala deductibila de 40% din venitul brut Cheltuielile sociale obligatorii platite Cheltuielile forfetare includ comisioanele i alte sume care revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de venituri drept plat a serviciilor prestate pentru gestiunea

97