47.

Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client. Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop: - sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale - sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune - sa verifice casa - sa contribuie la desfasurarea inventarierii - sa verifice bilantul contabil Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.El ntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare. - integritatea - obiectivitatea - competenta profesionala si atentia cuvenita - confidentialitatea - conduita profesionala - standardele tehnice Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot referi la:

48.

49.

50.

- situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situatii financiare condensate ( rezumate). - revizuirile - misiunile de compilare - angajamentele privind procedurile agreate 51. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de audit, de baza. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baza sau ntr-o misiune distincta. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata. Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor n legatura cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia.

52.

53.

54.

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare. 55. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici. Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca: - ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informatiile financiare previzionale sunt suficiente; - informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informatiile financiare previzionale sunt pregatite ntr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice. Explicati termenii de previziuni si proiectii n audit. Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile). Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa). Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca "Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar" 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard 3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza;

56.

57.

58.

4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 59. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata. Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: "neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen limitat". Cum explicati necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului consta n : 1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;

60.

61.

5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. 62. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? Misiunea pe care auditorul o are impune o categorie de responsabiliti profesionale ce trebuie s fie conform cu codul privind conduita etic i profesional n domeniul auditului financiar. Aceste principii sunt: 1. independen 2. integritate 3. obiectivitate 4. competen profesional i atenia cuvenit 5. confidenialitate 6. conduit profesional/ profesionalism 7. respectul fata de normele tehnice si profesionale 63. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii n audit. Integritatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cfectueaza servicii profesionale. Obiectivitatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia. Explicati principiul competentei n audit. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Competenta profesionala se divide n doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei. Explicati principiul confidentialitatii n audit. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul sau angajatorul sau. Conceptul de independenta n audit. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea m 14514r1714o ai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenta n aparenta (comportamentala).

64.

65.

66.

67. Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei. Factorii care pot afecta independena unui auditor financiar profesionist de practic public sunt multipli. Potrivit Codului de Conduit Etic i Profesional, factorii care pot pune la ndoial independena unui auditor financiar profesionist de practic public sunt: a) legturile financiare cu clienii sau cu afacerile acestora; b) funcii pe care auditorii le au sau le-au avut n cadrul societilor; c) alte servicii aduse clienilor de audit; d) relaiile personale i de familie; e) onorarii i/sau onorarii condiionate; f) litigii n desfurare sau n curs de desfurare. 68. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei. Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cnd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un mprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute n contractul de audit). Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei. Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine). Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei. Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei. Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

69.

70.

71.

72.

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei. Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor. Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul. Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; - stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului. Astfel de masuri constau n: - importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit; - politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare; - politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta; - politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinete/societati si membrii acestora cu clientii; - politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client; - modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client; - politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat;

73.

74.

75.

- comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; - desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; - mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; - politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea include si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe; - consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; - rotirea personalului cu functii de conducere; - comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute; - politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului; - implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; - implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei: importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul

76. 77.

politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Sanctiunile pot fi : avertisment suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore neacordarea vizei de practica retragerea calitatii de auditor. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romnia? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: - partea A - tuturor profesionistilor contabili; - partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; - partea C - numai profesionistilor contabili angajati. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati. Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt : - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ) - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei Conflictul de loialitate 15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere: a. sa incalce legea;

78.

b. sa incalce regulile si standardele profesiei; c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului; d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. 15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. 15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel). 15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica. Sprijinirea colegilor angajati Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. Competenta profesionala Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert. Prezentarea informatiilor 18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. 18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. 79. Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala. In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie: - sa respecte principiul independetei - sa respecte legislatia fiscala in domeniu - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa. 80. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati n cadrul unei misiuni de audit de baza. Cand sunt utilizate serviciile expertilor care nu profesionisti contabil,liber-profesionistul contabil trebuie sa ia masuri pentru a vedea daca astfel de experti sunt la curent cu cerintele de etica . Daca ,in orice moment liber profesiionistul contabil nu poate fi convins ca poate fi respectat sau

asigurat un comportament etic corect,misiune nu poate fi acceptata sau daca misiunea a inceput ,ea trebuie terminata. 81. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romnia. . Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind: politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele: cerintele profesioanle aptitudini si competente repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la: - oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor; - armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; - contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

82. 83.

84.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: - exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara; - delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite. 85. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare si control ale misiunii; - documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; - nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori; - justificarea opiniei emise si redactarea raportului. Rolul si importanta dosarului permanent. Unele informatii si documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii n fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. Structura dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. n general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii"; - EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";

86.

87.

88.

EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare"; ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control"; EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive"; EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti"; EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice"; EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfrsit de misiune"; EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari diverse"; EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportnd un sumar al continutului. inerea la zi se efectueaza pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza: - PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati"; - PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern"; - PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente"; - PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente"; - PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social"; - PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice"; - PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi"; Elementele de baza ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului. Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: "Astfel, cum este explicat n nota "X", nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de .. pentru cladiri si .. pentru utilaje, trebuia sa se ridice la suma de .., pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie 200. . n consecinta, amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la .. mil. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la .. mil. lei. Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate n paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200., contului de profit si pierdere, pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare." Explicati semnificatia datarii raportului de audit.

89.

90.

91.

Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pna la aceasta data. ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost nchise si aprobate. 92. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorata limitarii ntinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: "Noi nu am fost n masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii ntinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avnd n vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale." Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezinta naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii ntinderii lucrarilor: "Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200., caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200., ct si contului de profit si pierdere pentru exercitiul ncheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare". Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: "Astfel, cum este explicat n nota "X" anexata, nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de .. pentru cladiri si .. pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de .. pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie 200. . n consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la .. mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la .. mil. lei. Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200., ct si contului de profit si pierdere pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare." Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. "Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200. precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul nchis la aceasta data, n conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate". Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.

93.

94.

95.

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugnd un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata n anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, n general, ca acesta nu constituie o rezerva. Acest tip de opinie se formuleaza atunci cnd apar elemente care nsa nu afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmatoarea: "Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei "X" din anexa. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzata de infractiune n utilizarea brevetelor si n care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, ct si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, sa fie determinatsi, n consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte". 96. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ntr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela" sau "prezinta n mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Exizta 4 tipuri de opinie: - opinia fara rezerve; - opinia cu rezerve; - opinia defavorabila; - imposibilitatea de a exprima o opinie. 97. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.

Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. 98. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obiectul auditului, ct si data si perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, nct sa poata exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: "Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii "X", ncheiate la 31 decembrie 200., asa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale".

163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti? Obiectivele controlului intern sunt A. protejarea activelor intreprinderii : 1. definirea responsabilitatilor 2. separarea sarcinilor si functiilor 3. descrierea functiilor 4. procedura acordarii imputernicirilor B. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile 1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative 2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii 3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia 4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile 5. controalele de baza ale activitatii contabile C. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D. promovarea eficacitatii exploatarii 164. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti? Elementele de baza ale controlului intern sunt: a) existentea unui plan de organizare, cuprinzand : - definirea cat mai precisa a sarcinilor - definirea limitelor de competenta si a raspunderilor - circulatia informatiilor b) competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii c) existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : - producerea informatiilor - arhivarea informatiilor 165. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: - realizarea obiectivelor intreprinderii; - protejarea sau conservarea patrimoniului; - nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor.

166. Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea. Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. 167. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Obiectivele auditului intern sunt: 1. protejarea activelor intreprinderii; 2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4. promovarea eficacitii exploatrii. a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel. 168. Care sunt cele patru categorii de audit intern n funcie de natur? Auditul de conformitate (de regularitate) Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (ceea ce ar trebui

sa fie) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor. Auditul de eficacitate (de performanta) Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila. Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de performanta. Auditul de sistem Auditul de sistem este un audit de management si de strategie. Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii. Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica coerenta global 169. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern. Dupa aria de cuprinde: - misiuni specifice se ocupa de o anumita problema intr-un anumit loc, de ex.: auditul magaziei 12 a intreprinderii, auditul centrului informatic al bancii din Cluj etc - misiuni generale nu cunoaste nici o limita geografica, de ex.: auditul magaziilor intreprinderii, auditul centrelor informatice Dupa nr activitatilor auditate: misiuni unifunctionale se ocupa de o singura functie. De ex.: auditul magaziei 12 a intreprinderii- misiune specifica si auditul magaziilor intreprinderii misiune generala, se ocupa de o singura functie a intreprinderii, functia de gestiune, deci sunt misiuni unifunctionale. - misiuni plurifunctionale auditorul se preocupa de mai multe functii in cadrul aceleiasi misiuni. Dupa durata misiunilor: - misiuni scurte, <= cu 1 luna; - misiuni lungi, > 1 luna Dupa obiectivele urmarite: - in functie de natura obiectivelor: audit de conformitate, audit de eficacitate, audit financiar (de sistem?) - in functie de destinatia obiectivelor misiuni pe functii ale entitatii 170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? Fiecare misiune de audit intern are 3 etape:

1. Etapa de abordare - auditorul cunoaste specificul misiunii de audit la cere au fost desemnati sa participe; cunoasterea ariei auditate se face prin studiul documentatiei existente in interiorul intreprinderii cat si a celei din surse externe si prin interviuri de specialitate cu pers implicate in derularea procesului auditat 2. Etapa de desfasurare auditorul va efectua inspectiile la fata locului precum si testele de audit aferente, si va culege probele de audit care vor justifica continutul si concluziile raportului de audit intern 3. Etapa de finalizare se scriu concluziile misiunii de audit se valideaza si se prezinta conducerii soc pentru luarea masurilor de remediere a deficientelor. 171. Coninutul i structura planurilor de control al conturilor.(123)