Cultura pomilor fructiferi

Plantarea
Perioada de plantare coincide cu perioada repaosului vegetal, adic toamna ntre 20 octombrie
20 noiembrie si primvara ntre 1 martie 20 aprilie.
Distantele de plantare uzuale pentru speciile de pomi IructiIeri sunt urmtoarele:
Specia Distan(a
ntre rnduri
(m)
pe rnd (m)
mr/Iranc,
cires
6 5
pr, prun, cais,
piersic,
nectarin
5 4
mr/vegetativ,
visin
4 3
naintea plantrii propriu-zise se sap gropile la 50 x 50 x 50 cm si se Iasoneaz tulpina si
rdcinile pomului.
Materialul sditor Iasonat se introduce cu rdcinile ntr-o mocirl compus din baleg proaspt
de bovine, pmnt si ap, n asa Iel nct Iiecare ramiIicatie s Iie acoperit cu o pelicul Iin din
aceast compozitie.

Pomul trebuie plantat la adncimea la care a crescut n pepinier, adic cu punctul de altoire aIlat
la 2-3 cm deasupra nivelului solului. Pe msur ce se aseaz pmnt peste rdcini, se eIectueaz
tasarea prin clcare.
Odat cu plantarea, se administreaz 10-15 kg gunoi de grajd Iermentat n amestec cu pmntul
si se ud cu 12-15 l ap. n Iinal, se execut un bilon de protectie de 20-25 cm. Cnd plantarea se
Iace primvara, bilonul va avea doar 12-15 cm nltime.
oarte important! La plantare nu Iolositi gunoi proaspt sau ngrsminte chimice, deoarece
compromiteti prinderea plantei.
Lucrrile de ngrijire
Considerm cunoscute notiunile de baz reIeritoare la lucrrile mecanice ale solului, ngrsare,
udare si tieri si de aceea acordm atentie deosebit tratamentelor Iitosanitare, capitol neglijat
sau considerat diIicil pentru majoritatea pomicultorilor debutanti.
n continuare Iacem reIerire la retete minimale aplicate pomilor din jurul casei sau aIlati n livezi
mixte de diIerite mrimi. AstIel se urmreste orientarea ctre grupele de insecto-Iungicide, aIlate
n comert, care permit ca aceeasi solutie s poat Ii Iolosit pentru ct mai multe specii de pomi
existenti n alctuirea livezii. Primele dou tratamente se aplic n timpul iernii (ianuarie,
Iebruarie) n zilele cu temperatura peste 3-4 C. Se vor mbia prin stropire toate speciile de
pomi IructiIeri. Primul tratament se Iace cu unul din substantele: Oleocarbetox, sau Carbetox,
sau PolisulIur de bariu, iar al doilea tratament, la un interval de cel putin 10 zile, cu SulIat de
cupru, Ir var, n concentratie de 3.
n cursul vegetatiei, recomandm urmtoarele tratamente:
10-15
aprilie:
CaptadinDecis toate speciile
25-30
aprilie:
DithaneSinoratox toate speciile
10-15 mai: TopsinMospilan toate speciile
25-30
iunie:

Systhane (sau
Bavistin)
Sinoratox
mr
Dithane Decis pr, prun, cais,
piersic,
nectarin
5-10 iulie: TopsinNissorum mr, pr, prun
5-10
septembrie:
Zeam bordelez
1
cais, piersic,
nectarin, cires,
visin
n tehnica stropitului manual recomandm aplicarea tratamentului ct mai mult posibil pe dosul
Irunzelor prin atingerea tuturor zonelor aeriene ale plantei. Momentul optim al aplicrii
tratamentelor este nainte de mas pn la ora 10-11, sau dup masa ntre orele 18-20. n timpul
preparrii si administrrii solutiilor pentru combatere, Ieriti-v de contactul cu acestea, nu
consumati alimente si nu Iumati.
Cultura vi(ei de vie
Plantarea
Vita de vie se planteaz ori toamna naintea ngheturilor, ori primvara n lunile martie aprilie.
n ambele cazuri se impune conditia ca temperatura solului la adncimea de 40 50 cm s
nregistreze 7 10 grade Celsius.
Fasonarea si mocirlirea sunt operatii premergtoare plantrii propriu zise. Fasonarea const n
scurtarea corditei la 3 4 ochi (dac sunt dou cordite, una la 2 3 ochi, cealalt la 1 ochi) si a
rdcinilor bazale la 8 10 cm si eliminarea rdcinilor de la nodurile intermediare ale
portaltoiului (dac sunt).

Imediat dup Iasonare se Iace mocirlirea. Se introduc rdcinile si circa 15 cm din lungimea
portaltoiului ntr-o mocirl Icut din pmnt argilos 2/3, baleg de vac 1/3 si ap, pn la
obtinerea unui terci gros ca smntna, care s adere bine la rdcini. Vitele mocirlite se
repartizeaz la gropile deja spate.
Distantele de plantare uzuale sunt n Iunctie de modul de conducere:
1,10 x 1,30 m pe araci (pari)
1 x (1,5 2) m pe spalier
(0,7 1 m) x (3 4 m) pe bolt sau alte sisteme
artistice
Pe directia rndului, de aceeasi parte a pichetului si la o distant de 5 6 cm de acesta, se Iac cu
cazmaua gropi adnci de 50 cm si largi de 35 x 35 cm. La baza gropii dinspre pichet se
realizeaz un musuroi din pmnt mruntit pentru asezarea rdcinilor.

Vitele pregtite anterior se aseaz vertical lng peretele gropii dinspre pichet, n asa Iel nct
rdcinile s Iie rsIirate uniIorm pe musuroiul de pe Iundul gropii. Punctul de altoire se
potriveste la 3 4 cm deasupra solului, pentru a preveni Iormarea ulterioar a rdcinilor din
altoi. Groapa se umple cu pmnt reavn pn la 1/3, se taseaz bine, Ir a deplasa punctul de
altoire. Apoi se introduce n groap 1/3 mranit si pmnt n amestec si se ud cu 10 15 litri
ap. Dup inIiltrarea apei, se acoper groapa cu pmnt mruntit, Ir s se mai taseze. n jurul
corditei se Iace un musuroi din pmnt reavn si mruntit.
Lucrrile de ngrijire
Dezgropatul se Iace la nceputul lunii mai. n viile tinere, pn n anul 3 inclusiv, o lucrare Ioarte
important este copcitul. De aceast lucrare este legat consolidarea plantelor. n primul an,
copcitul se Iace de dou ori: n iunie si n august. Pentru executarea copcitului se Iace cu grij o
copc (gaur) n jurul vitei. Cu un briceag sau cosor bine ascutit se taie ,n ras toate rdcinile
date din altoi si din partea superioar a portaltoiului, ca si lstarii porniti din portaltoi. Dup
primul copcit, musuroiul se reIace partial, iar dup cel de-al doilea, nu se mai reIace.
Legatul lstarilor se Iace cnd lstarii au atins lungimea de 30 40 cm. Ei se leag vertical de
pichet, lucrarea repetndu-se cnd lstarii au ajuns la 80 cm lungime. Dac este cazul, cu ocazia
primului legat, se Iace un plivit, lsnd numai 2 3 lstari la Iiecare vit.
Tratamentele de prevenire si combatere a bolilor (man, Iinare, putregai cenusiu) si duntorilor
(molia strugurilor, pianjenul rosu comun, bsicarea) se pot Iace conIorm indicatiilor de mai jos:
Boala /
duntorul
Substan(ele de
combatere
Observa(ii
Mana
Piatr vnt, sau
Dithane, sau Captadin,
sau Ridomil Gold
4 5 tratamente
anuale
*pentru soiuri
rezistente: la nevoie 1
2 tratamente
Finarea
SulI muiabil, sau
Kumulus, sau Topsin, sau
Tilt, sau Bavistin
3 4 tratamente
anuale
*pentru soiuri
rezistente: la nevoie 1
tratament
Putregaiul
cenusiu
Topsin, sau Euparen
Multi, sau Rovral
1 2 tratamente cu 6,
apoi 4 sptmni
nainte de recoltare
*pentru soiuri
rezistente: nu e cazul
Moliile
strugurilor
Decis, sau Karate
la nevoie 1 2
tratamente
Acarianul rosu
Neoron, sau Omite, sau
Talstar, sau Mitac
la nevoie 1 2
tratamente
Erinoza
(bsicarea)
Kelthane, sau Mitigan,
sau Reldan
la nevoie 1 tratament

n cazul repetrii tratamentului Iitosanitar, se recomand Iolosirea n alternant a substantelor de
combatere.
Enumerm cteva soiuri de struguri de mas rezistente la boli: Palatina, Esther, Nero, Muscat de
Plske, Perl de Zala, Thereza, Moldova, etc.
Tierea reprezint o lucrare important n cursul perioadei de repaus (tiere n uscat) prin care se
regleaz ncrcarea medie de 15 17 ochi pe metru ptrat. Prin operatiile n verde (ciupit, copilit,
crnit, desIrunzit partial) se inIluenteaz latura calitativ a productiei. Numrul de inIlorescente
lsate pe butuc n Iunctie de mrimea strugurilor corespunztoare unor soiuri uzuale sunt:
umr
inflorescen(e pe
butuc
Mrimea
strugurilor
Observa(ii
14 16
Foarte mari: 300
500 g
Splendid, Victoria,
Thereza, Napoca,
Moldova, etc.
25 26 Mari: 200 300 g
Muscat de Hamburg,
Palatina, Nero,
Muscat de Plske,
etc.
30 32 Mici : 100 200 g
Perl de Csaba,
Chasselas dore

Protejarea vitelor pe timpul iernii se Iace indiIerent de zona de cultur prin musuroire pn la
nivelul ochilor 5 6 de la baza coardelor, sau prin imobilizare Iat de sistemul de sustinere n
cazul soiurilor cu rezistent deosebit la ger (ex.: Palatina, Thereza, Nero, Muscat de Plske).