Sunteți pe pagina 1din 56

TEME SI MOTIVE EMINESCIENE

mare reprezentant al romantismului romnesc i cel din urm mare poet romantic european (n ordine cronologic). Eminescu a fcut parte din seria de scriitori care au dat strlucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley, Lamartine i alii.

Mihai Eminescu (1850-1889) este cel mai

Majoritatea temelor si motivelor eminesciene sunt de provenien romantic european. Impresionant nu este diversitatea, ci profunzimea abordrii acestora.

Teme si motive in poezie

I. Tema Cosmicului

Motivul cosmogonic apare frecvent in lirica eminescian, n poezii ca Scrisoarea I, Rugciunea unui dac, avnd ca punct de plecare mitologia indian sau cretin. In aceste poezii este prezentata geneza si sfarsitul cosmosului.

Motivul genezei
Scrisoarea I
La-nceput, pe cnd fiinta nu era, nici nefiinta, Pe cnd totul era lipsa de viata si vointa, Cnd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns... Cnd patruns de sine nsusi odihnea cel nepatruns.

Motivul sfarsitului cosmosului


Rugaciunea unui dac
Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor, Nici smburul luminii de viat dttor, Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeauna, Cci unul erau toate si totul era una; Pe cnd pmntul, cerul, vzduhul, lumea toat Erau din rndul celor ce n-au fost niciodat...[...] In stingerea etern dispar fr de urm!

i dac... i dac ramuri bat n geam i se cutremur plopii, E ca n minte s te am i-ncet s te apropii.

Motivul soarelui
Floare Albastra
i de-a soarelui cldur Voi fi roie ca mrul, Mi-oi desface de-aur prul, S-i astup cu dnsul gura.

Motivul stelei

La Steaua
Icoana stelei ce-a murit ncet pe cer se suie: Era pe cnd nu s-a zrit, Azi o vedem, i nu e.

Motivul luceafarului
Un luceafr
Un luceafr, un luceafr nzestrat cu mii de raze n viaa-mi de-ntuneric a fcut ca s se vaz. Eu privind acea lumin ca din visuri m detept i cu braele-amndou ctr dnsa m ndrept.

Motivul zborului intergalactic


Luceafarul Un cer de stele dedesupt, Deasupra-i cer de stele ............................. Si din a chaosului vai, Jur imprejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea dentii, Cum izvorau lumine;

II. Tema ISTORIEI


Versurile eminesciene in care regasim aceasta tema ofer elemente semnificative ale istoriei poporului romn.

Motivul societatii corupte

Scrisoarea III
O, eroi! care-n trecutul de mriri v adumbrisei, Ai ajuns acum de mod de v scot din letopise, i cu voi drapndu-i nula, v citeaz toi nerozii, Mestecnd veacul de aur n noroiul greu al prozii.

Motivul patriei
Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie.
Vis de vitejie, fal i mndrie. La trecutu-i mare, mare viitor .

Motivul nedreptatii sociale


Satira III De-aa vremi se-nvrednicir cronicarii i rapsozii Veacul nostru ni-l umplur saltimbancii i irozii

Motivul geniului in societate


Criticilor mei

E usor a scrie versuri Cnd nimic nu ai a spune, nsirnd cuvinte goale Ce din coada au sa sune. Critici voi, cu flori deserte, Care roade n-ati adus E usor a scrie versuri Cnd nimic nu ai de spus.

Motivul solitudinii
Lacul Dar nu vine singuratic n zadar suspin i sufr Lng lacul cel albastru ncrcat cu flori de nufr.

III. Tema TIMPULUI


E tema cea mai cuprinzatoare, integratoare, a universului poetic eminescian. De la ea porneste marea geneza a operei si la ea se intoarce fiecare detaliu, aici se revarsa toate semnificatiile majore ale temelor subsumate, ale marilor viziuni poetice.

Fugit-ireparabile-tempus
Trecut-au anii
"Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri Si niciodata n-or sa vie iara, Pierdut e totu-n zarea tineretii Si muta-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul creste-n urma mea... ma-ntunec!

Fortuna labilis
Scrisoarea I

Caci n propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii Si ridica mii de umbre dupa stinsul lumnarii... Mii pustiuri scnteiaza sub lumina ta fecioara, Si cti codri-ascund n umbra stralucire de izvoara! Peste cte mii de valuri stapnirea ta strabate, Cnd plutesti pe miscatoarea marilor singuratate, Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii Deopotriva-i stapneste raza ta si geniul mortii!

Vanitas vanitatum
Momento mori
"Vraji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Cand in straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vietii mele, pe-a visarii lucii valuri, Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri, Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina, Unde sfintii se preumbla in lungi haine de lumina, Unde-i moartea cu-aripi negre si cu chipul ei frumos."

IV. Tema Naturii

In creatia lui Eminescu, slavirea frumusetilor naturii ocupa un loc intru totul deosebit. Izvorate din sensibilitate pura, exceptionala a poetului, din melancolia lui structurala si, deopotriva, din nepotolita lui sete de viata, de perfectiune, de absolut, iubirea si dragostea de natura se ingemaneaza in poezia lui Eminescu, constituind o tema unitara, care-i largeste si-i intregeste universul liric.

Motivul codrului
Povestea codrului mprat slvit e codrul
Neamuri mii i cresc sub poale, Toate nflorind din mila Codrului, Mriei Sale.

.................................... O, privii-i cum viseaz Visul codrului de fagi!...

Ce te legeni...?

-Ce te legeni, codrule,


Fr ploaie , fr vnt, Cu crengile la pmnt?

Freamt de codru

Eu, privindu-l din pdure


Las aleanul s m fure... .. Am rspuns:-Pdure drag, Ea nu vine, nu mai vine ....................................... Ce frumos era n crnguri Cnd cu ea m-am prins tovar

Revedere Codrule, codruule,


Ce mai faci drguule... .................................. Codrule cu ruri line, Vreme trece, vreme vine... ................................... Cum am fost aa rmnem: .... Luna i cu soarele, Codrul cu izvoarele.

Motivul plopilor
Pe lng plopii fr so Pe lng plopii fr so Adesea am trecut... i dac... i dac ramuri bat n geam i se cutremur plopii...

Motivul salcmului
O, mam Deasupra criptei negre, a sfntului mormnt Se scutur salcmii de toamn i de vnt... Sara pe deal

Sub un salcm, drag, m-atepi tu pe mine...


Lng salcm sta-vom noi noaptea ntreag... i surznd vom adormi sub naltul, Vechiul salcm...

Motivul teiului i motivul izvorului


Povestea teiului Dar prin codri ea ptrunde
Lng teiul vechi i sfnt, Ce cu flori pn-n pmnt Un izvor vrjit ascunde...

Ft-Frumos din tei n mijloc de codru - ajunse


Lng teiul nalt i vechi, Unde izvorul cel n vraj Sun dulce n urechi...

Dorina:

Vino-n codru la izvorul

Care tremur pe prund...

...................................

Pe genunchii mei edea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar n pr nfiorate Or s-i cad flori de tei. Adormind de armonia Codrului btut de gnduri, Flori de tei deasupra noastr Or s cad rnduri-rnduri.

...................................

Mai am un singur dor:

Pe cnd cu sgomot cad

Izvoarele-ntr-una... .................................. De-asupr-mi teiul sfnt S-i scuture creanga...

Motivul lacului
Lacul Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni l ncarc ..................................... Lng lacul cel albastru ncrcat cu flori de nufr

Las-i lumea... Iat lacul.............


De-al tu chip el se ptrunde, Ca oglinda l alege....

Adio
i dac luna bate-n lunci
i tremur pe lacuri, Totu mi pare c de-atunci Sunt veacuri.

O, rmi i privind n luna plin


La vpaia de pe lacuri...

Motivul mrii
Mai am un singur dor
Mai am un singur dor: n linitea serii S m lsai s mor La marginea mrii

Egipetul

i s par rsrit...

...Ca un gnd al mrii sfinte...


.........................................

Luna-n mare i arunc chipul... ....................................... Marea-n fund clopote are...

Luceafrul:
Privea n zare cum pe mri
Rsare i strluce... ............................. i s-arunca fulgertor, Se cufunda n mare... ............................. Iar cerul este tatl meu i mum-mea e marea. .............................

V. Tema IUBIREA

Iubirea este pentru Eminescu, omul si creatorul, forma fundamentala de manifestare a personalitatii sale de exceptie, este fenomenul care il insufleteste, il entuziasmeaza si-l proiecteaza in eternitate, este cadrul si mijlocul de implinire, de elevatie spirituala, este esentiala nevoie de viata.

Motivul visul dragostei


Floare albastra Ne-om da sarutari pe cale, Dulci ca florile ascunse. Si sosind l-al portii prag, Vom vorbi-n intunecime; Grija noastra n-aib-o nime, Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?

Motivul dezamagirii

Pe langa plopii fara sot M cunosteau vecinii totiTu nu mai cunoscut. ................................. O lume toata-ntelegeaTu nu mai inteles.

Motivul femeii inger si femeii demon


Inger de paza Dar cum te vazui intr-o palida haina, Copila cuprinsa de dor si de taina, Fugi acel inger de ochiu-ti invins.

Esti demon, copila, ca numai c-o zare Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare Facusi pe-al meu inger cu spaima s zboare...

Teme si motive in proza eminesciana

Proza literara a lui Eminescu reprezinta, cercetand-o mai adanc si in toata intinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuralizarii estetice, al dimensionarii lui spirituale. Eminescu lasa deschise, prin epica sa, cel putin doua drumuri in literature romana: drumul prozei fantastice si cel al epicii filozofice, dand el insusi modele in aceasta privinta. Sarmanul Dionis si Avatarii faraonului Tla raman doua prototipuri de literatura, in care se intalnesc si se unifica reprezentarile unui liric vizionar si incertitudinile unei firi meditative, darza in aspiratia ei de a gasi, cu pretul unor dureroase infrangeri, solutii in problemele esentiale ale existentei.
In proza aflam, in fapt, drama geniului.

Teme abordate in operele de proza :


setea de absolut demonismul avatarul viata ca in vis umbra iubirea pura calatoria in timp si spatiu dedublarea

Opere
Geniu pustiu
,,Geniu pustiu este un poem eminescian care are tendina de a istoric.

transpune informaii i aspecte din lumea realului intr-o lume imaginara, de vis si se clasifica in proza de inspiraie social-

A fi putut rmnea n csua ei, care rmnea a mea, a fi putut

s-mi petrec toat viaa citind i recitind, ntr-o nebunie dulce, acea epistol plns, scris de mna ei, s-o visez pe ea toat viaa mea, s-o visez cum c umbl prin casa mea, cum c surde la florile din fereastr, cum c vegheaz cusnd sau mpletind asupra copilului meu. A fi putut s-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o femeie ideal a fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, orict de lung s fi fost acea nebunie, totui fiecare i are momentele sale de trezie, momente n care sinuciderea e cugetarea cea dinti, momente de urt, de scepticism, de decepiune. De-aceea am luat lumea-n cap... Acea epistol coninea toat istoria mea.

Sarmanul Dionis
Prin romantica i fantastica istorie de dragoste a lui Dionis, Eminescu promoveaz ideea c numai prin intelect omul poate penetra infinitul i deconspira Divinitatea, dar ca individ fenomenal nu are dect o singur existen real n care viaa i visele nu sunt dect paginile unei unice cri. Noutatea incontenstabil a nuvelei const n modul original n care Eminescu mbin filozofia cu narainunea fantastic i descrierea, transpunnd n imagini artistice un orizont ce nu exist dect n puterea imaginaiei, inexplicabil i necontrolabil raional.

Citate
Ci oameni sunt ntr-un singur om? Tot atia

cte stele sunt cuprinse ntr-o pictur de rou sub cerul cel limpede al nopii.

Sufletul cltorete din veac n veac, acelai suflet, numai c moartea-l face s uite c a mai trit. Dar vei fi bgat de sam o mprejurare: cartea mea, citind-o n ir, rmne neneleas... dar ori de unde-i ncepe, rsfoind tot la a aptea fil, o limpezime dumnezeiasc e n fiecare ir.

Umbra mea
Proza eminesciana fantastica aduce in aceata opera visul romantic si cugetarea filosofica.

Citate
Srutarea m umpluse de geniu i de putere creatoare.

Lumea mea nu era dect icoana ei strlucit, lumea ei faa mea cea palid ncadrat de pr negru. Aceast via era un basm strlucit i nstelat.
Era doma lui Dumnezeu proverbul: o enigm chiar pentru ngeri.

Fat-Frumos din lacrima


Basmul Fat-Frumos din lacrima" reuneste trasaturile prototipului folcloric cu originalitatea imprimata de autor si apartine prozei de inspiratie folclorica. Basmul, ca specie, fiind o oglindire [...] a vietii in moduri fabuloase" (Calinescu), in opera pe care o discutam, tema este initierea unui tanar si rolul acesteia in lupta dintre Bine si Rau.

Citate
mprteasa se ridic n toat mreata ei statur, atinse

cu buza ei seac lacrima cea rece i o supse n adncul sufletului su. Din momentul acela ea purcese ngreunat.

Trecu o lun, trecur dou, trecur nou i mprteasa fcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu prul blai ca razele lunii. Puse pe trupul su mprtesc haine de pstor, cma de borangic, esut n lacrimele mamei sale, mndr plrie cu flori, cu cordele i cu mrgele rupte de la gturile fetelor de-mprai, i puse-n brul verde un fluier de doine

Cezara
,,Cezara este un poem ce apartine prozei erotice.

Las-i s se mngie n simirile lor, las-i s se iubeasc, las-i s moar cum au trit: eu voi trece nepstor prin aceast via, ca un paria, ca un nebun!... numai nu ca ei. Smburele vieii este egoismul i haina lui minciuna.

Bibliografie

www.referate.ro www.wikisource.org www.versuri-si-creatii.ro www.googleimages.ro www.google.com Poezii si proza Mihai Eminescu Manual de Limba si literatura romana ed. Corint

Proiect realizat de:


Boita Bianca Clitan Diana Morar Andreea Negran Paul Rodina Ioan Tripon Andreea Clasa a XI a MI

Profesor: Mitrea Georgeta