LEGE - CODUL MUNCII Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Art.

1. - (1) Prezentul cod reglementeaz totalitatea raporturilor individuale si colective de munc, modul n care se efectueaz controlul aplicrii reglementrilor din domeniul raporturilor de munc, precum si jurisdictia muncii. (2) Prezentul cod se aplic si raporturilor de munc reglementate prin legi speciale, numai n msura n care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii. Art. 2. - Dispozitiile cuprinse n prezentul cod se aplic: a) cettenilor romni ncadrati cu contract individual de munc, care presteaz munc n Romnia; b) cettenilor romni ncadrati cu contract individual de munc n strintate, n baza unor contracte ncheiate cu un angajator romn, cu exceptia cazului n care legislatia statului pe al crui teritoriu se execut contractul individual de munc este mai favorabil; c) cettenilor strini sau apatrizi ncadrati cu contract individual de munc, care presteaz munc pentru un angajator romn pe teritoriul Romniei; d) persoanelor care au dobndit statutul de refugiat si se ncadreaz cu contract individual de munc pe teritoriul Romniei, n conditiile legii; e) ucenicilor care presteaz munc n baza unui contract de ucenicie la locul de munc; f) angajatorilor, persoane fizice si juridice; g) organizatiilor sindicale si patronale.

CAPITOLUL II Principii fundamentale Art. 3. - (1) Libertatea muncii este garantat prin Constitutie. Dreptul la munc nu poate fi ngrdit. (2) Orice persoan este liber n alegerea locului de munc si a profesiei, meseriei sau activittii pe care urmeaz s o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat s munceasc sau s nu munceasc ntrun anumit loc de munc ori ntr-o anumit profesie, oricare ar fi acestea. (4) Orice contract de munc ncheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)-(3) este nul de drept. Art. 4. - (1) Munca fortat este interzis. (2) Termenul munc fortat desemneaz orice munc sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtmntul n mod liber. (3) Nu constituie munc fortat munca sau activitatea impus de autorittile publice: a) n temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru ndeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege; c) n baza unei hotrri judectoresti de condamnare, rmas definitiv, n conditiile legii; d) n caz de fort major, respectiv n caz de rzboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, n general, n toate circumstantele care pun n pericol viata sau conditiile normale de existent ale ansamblului populatiei ori ale unei prti a acesteia. Art. 5. - (1) n cadrul relatiilor de munc functioneaz principiul egalittii de tratament fat de toti salariatii si angajatorii. (2) Orice discriminare direct sau indirect fat de un salariat, bazat pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenent national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine social, handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori activitate sindical, este interzis. (3) Constituie discriminare direct actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferint, ntemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrngerea ori nlturarea recunoasterii, folosintei sau exercitrii drepturilor prevzute n legislatia muncii.

(4) Constituie discriminare indirect actele si faptele ntemeiate n mod aparent pe alte criterii dect cele prevzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminri directe. Art. 6. - (1) Orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de conditii de munc adecvate activittii desfsurate, de protectie social, de securitate si sntate n munc, precum si de respectarea demnittii si a constiintei sale, fr nici o discriminare. (2) Tuturor salariatilor care presteaz o munc le sunt recunoscute dreptul la plat egal pentru munc egal, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie mpotriva concedierilor nelegale. Art. 7. - Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru aprarea drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale. Art. 8. - (1) Relatiile de munc se bazeaz pe principiul consensualittii si al bunei-credinte. (2) Pentru buna desfsurare a relatiilor de munc, participantii la raporturile de munc se vor informa si se vor consulta reciproc, n conditiile legii si ale contractelor colective de munc. Art. 9. - Cettenii romni sunt liberi s se ncadreze n munc n statele membre ale Uniunii Europene, precum si n oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care Romnia este parte. TITLUL II Contractul individual de munc CAPITOLUL I ncheierea contractului individual de munc Art. 10. - Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneratii denumite salariu. Art. 11. - Clauzele contractului individual de munc nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc. Art. 12. - (1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat. (2) Prin exceptie, contractul individual de munc se poate ncheia si pe durat determinat, n conditiile expres prevzute de lege.

Art. 13. - (1) Persoana fizic dobndeste capacitate de munc la mplinirea vrstei de 16 ani. (2) Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat si la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul printilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitti potrivite cu dezvoltarea fizic, aptitudinile si cunostintele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea si pregtirea profesional. (3) ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis. (4) ncadrarea n munc a persoanelor puse sub interdictie judectoreasc este interzis. (5) ncadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau periculoase se poate face dup mplinirea vrstei de 18 ani; aceste locuri de munc se stabilesc prin hotrre a Guvernului. Art. 14. - (1) n sensul prezentului cod, prin angajator se ntelege persoana fizic sau juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze fort de munc pe baz de contract individual de munc. (2) Persoana juridic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate de angajator, din momentul dobndirii personalittii juridice. (3) Persoana fizic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate de angajator, din momentul dobndirii capacittii de exercitiu. Art. 15. - Este interzis, sub sanctiunea nulittii absolute, ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii unei munci sau a unei activitti ilicite ori imorale. Art. 16. - (1) Contractul individual de munc se ncheie n baza consimtmntului prtilor, n form scris, n limba romn. Obligatia de ncheiere a contractului individual de munc n form scris revine angajatorului. (2) n situatia n care contractul individual de munc nu a fost ncheiat n form scris, se prezum c a fost ncheiat pe o durat nedeterminat, iar prtile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor effectuate prin orice alt mijloc de prob. (3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer salariatului vechime n munc. Art. 17. - (1) Anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc, angajatorul are obligatia de a informa persoana care solicit angajarea ori, dup caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaz s le nscrie n contract sau s le modifice. (2) Informarea prevzut la alin. (1) va cuprinde, dup caz, cel putin urmtoarele elemente:

a) identitatea prtilor; b) locul de munc sau, n lipsa unui loc de munc fix, posibilitatea ca salariatul s munceasc n diverse locuri; c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului; d) atributiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmeaz s si produc efectele; g) n cazul unui contract de munc pe durat determinat sau al unui contract de munc temporar, durata acestora; h) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul; i) conditiile de acordare a preavizului de ctre prtile contractante si durata acestuia; j) salariul pe baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea pltii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normal a muncii, exprimat n ore/zi si ore/sptmn; l) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz conditiile de munc ale salariatului; m) durata perioadei de prob. (3) Elementele din informarea prevzut la alin. (2) trebuie s se regseasc si n continutul contractului individual de munc. (4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevzute la alin. (2) n timpul executrii contractului individual de munc impune ncheierea unui act aditional la contract, ntr-un termen de 15 zile de la data ncunostintrii n scris a salariatului, cu exceptia situatiilor n care o asemenea modificare rezult ca posibil din lege sau din contractul colectiv de munc aplicabil. (5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii contractului individual de munc, ntre prti poate interveni un contract de confidentialitate. Art. 18. - (1) n cazul n care salariatul urmeaz s si desfsoare activitatea n strintate, angajatorul are obligatia de a-i comunica n timp util informatiile prevzutela art. 17 alin. (2), inclusiv informatii referitoare la: a) durata perioadei de munc ce urmeaz s fie prestat n strintate; b) moneda n care vor fi pltite drepturile salariale, precum si modalittile de plat; c) prestatiile n bani si/sau n natur aferente desfsurrii activittii n strintate; d) conditiile de clim; e) reglementrile principale din legislatia muncii din acea tar;

f) obiceiurile locului a cror nerespectare i-ar pune n pericol viata, libertatea sau siguranta personal. (2) Dispozitiile alin. (1) se completeaz prin legi speciale care reglementeaz conditiile specifice de munc n strintate. Art. 19. - n situatia n care angajatorul nu si execut obligatia de informare n termen de 15 zile de la momentul lansrii ofertei de ncheiere sau modificare a contractului individual de munc ori, dup caz, a prestrii activittii n strintate, salariatul este n drept s sesizeze, n termen de 30 de zile, instanta judectoreasc competent si s solicite despgubiri corespunztoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutrii de ctre angajator a obligatiei de informare. Art. 20. - (1) n afara clauzelor generale prevzute la art. 17, ntre prti pot fi negociate si cuprinse n contractul individual de munc si alte clauze specifice. (2) Sunt considerate clauze specifice, fr ca enumerarea s fie limitativ: a) clauza cu privire la formarea profesional; b) clauza de neconcurent; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confidentialitate. Art. 21. - (1) Clauza de neconcurent l oblig pe salariat s nu presteze, n interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afl n concurent cu cea prestat la angajatorul su ori s nu presteze o activitate n favoarea unui tert care se afl n relatii de concurent cu angajatorul su si l oblig pe angajator s i plteasc salariatului o indemnizatie lunar. (2) Clauza de neconcurent si produce efectele numai dac n cuprinsul contractului individual de munc sunt prevzute n mod concret activittile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. (3) Indemnizatia datorat salariatului se negociaz si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie pltit ntocmai si la timp. (4) Clauza de neconcurent nu poate fi stabilit pe durata perioadei de prob. Art. 22. - (1) Clauza de neconcurent nu si mai produce efectele la data ncetrii contractului individual de munc. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcurent si poate produce efectele si dup ncetarea contractului individual de munc, pentru o perioad de maximum 6 luni, n cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, dac o astfel de perioad a fost convenit expres prin contractul individual de munc.

(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile n cazurile n care ncetarea contractului individual de munc s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului. Art. 23. - (1) Clauza de neconcurent nu poate avea ca efect interzicerea n mod absolut a exercitrii profesiei salariatului sau a specializrii pe care o detine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munc instanta competent poate diminua efectele clauzei de neconcurent. Art. 24. - n cazul nerespectrii, cu vinovtie, a clauzei de neconcurent salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dup caz, la daune-interese corespunztoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Art. 25. - Prin clauza de mobilitate prtile n contractul individual de munc stabilesc c, n considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de ctre salariat nu se realizeaz ntr-un loc stabil de munc. n acest caz salariatul beneficiaz de prestatii suplimentare n bani sau n natur. Art. 26. - (1) Prin clauza de confidentialitate prtile convin ca, pe toat durata contractului individual de munc si dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informatii de care au luat cunostint n timpul executrii contractului, n conditiile stabilite n regulamentele interne, n contractele colective de munc sau n contractele individuale de munc. (2) Nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre prti atrage obligarea celui n culp la plata de daune-interese. Art. 27. - (1) O persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat medical, care constat faptul c cel n cauz este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munc. (3) n situatia n care salariatul prezint certificatul medical dup momentul ncheierii contractului individual de munc, iar din cuprinsul certificatului rezult c cel n cauz este apt de munc, contractul astfel ncheiat rmne valabil. (4) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului n cazul angajrii sau schimbrii locului ori felului muncii fr certificat medical sunt stabilite prin legi speciale. (5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzis.

(6) La angajarea n domeniile sntate, alimentatie public, educatie si n alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice. Art. 28. - Certificatul medical este obligatoriu si n urmtoarele situatii: a) la renceperea activittii dup o ntrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munc avnd expunere la factori nocivi profesionali, si de un an, n celelalte situatii; b) n cazul detasrii sau trecerii n alt loc de munc ori n alt activitate; c) la nceperea misiunii, n cazul salariatilor ncadrati cu contract de munc temporar; d) n cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, n situatia n care urmeaz s fie instruiti pe meserii si profesii, precum si n situatia schimbrii meseriei pe parcursul instruirii; e) periodic, n cazul celor care lucreaz n conditii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementrilor Ministerului Snttii si Familiei; f) periodic, n cazul celor care desfsoar activitti cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaz n sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de aprovizionare cu ap potabil, n colectivitti de copii, n unitti sanitare, potrivit reglementrilor Ministerului Snttii si Familiei; g) periodic, n cazul celor care lucreaz n unitti fr factori de risc, prin examene medicale diferentiate n functie de vrst, sex si stare de sntate, potrivit reglementrilor din contractele colective de munc. Art. 29. - (1) Contractul individual de munc se ncheie dup verificarea prealabil a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicit angajarea. (2) Modalittile n care urmeaz s se realizeze verificarea prevzut la alin. (1) sunt stabilite n contractul colectiv de munc aplicabil, n statutul de personal - profesional sau disciplinar - si n regulamentul intern, n msura n care legea nu dispune altfel. (3) Informatiile cerute, sub orice form, de ctre angajator persoanei care solicit angajarea cu ocazia verificrii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop dect acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale. (4) Angajatorul poate cere informatii n legtur cu persoana care solicit angajarea de la fostii si angajatori, dar numai cu privire la functiile ndeplinite si la durata angajrii si numai cu ncunostintarea prealabil a celui n cauz.

Art. 30. - (1) ncadrarea salariatilor la institutiile si autorittile publice si la alte unitti bugetare se face numai prin concurs sau examen, dup caz. (2) Posturile vacante existente n statul de functii vor fi scoase la concurs, n raport cu necesittile fiecrei unitti prevzute la alin. (1). (3) n cazul n care la concursul organizat n vederea ocuprii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, ncadrarea n munc se face prin examen. (4) Conditiile de organizare si modul de desfsurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotrre a Guvernului. Art. 31. - (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la ncheierea contractului individual de munc se poate stabili o perioad de prob de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la ncadrarea persoanelor cu handicap se realizeaz exclusiv prin modalitatea perioadei de prob de maximum 30 de zile calendaristice. (3) n cazul muncitorilor necalificati, perioada de prob are caracter exceptional si nu poate depsi 5 zile lucrtoare. (4) Absolventii institutiilor de nvtmnt se ncadreaz, la debutul lor n profesie, pe baza unei perioade de prob cuprinse ntre 3 si 6 luni. (5) Pe durata perioadei de prob salariatul se bucur de toate drepturile si are toate obligatiile prevzute n legislatia muncii, n contractul colectiv de munc aplicabil, n regula- mentul intern, precum si n contractul individual de munc. Art. 32. - (1) Pe durata executrii unui contract individual de munc nu poate fi stabilit dect o singur perioad de prob. (2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o nou perioad de prob n situatia n care acesta debuteaz la acelasi angajator ntr-o nou functie sau profesie ori urmeaz s presteze activitatea ntr-un loc de munc cu conditii grele, vtmtoare sau periculoase. (3) Neinformarea salariatului anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc cu privire la perioada de prob, n termenul prevzut la art. 17 alin. (4), duce la decderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. (4) Perioada de prob constituie vechime n munc. Art. 33. - Angajarea succesiv a mai mult de trei persoane pe perioade de prob pentru acelasi post este interzis. Art. 34. - (1) Fiecare angajator are obligatia de a nfiinta un registru general de evident a salariatilor.

(2) Registrul general de evident a salariatilor se va nregistra n prealabil la autoritatea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dat de la care devine document oficial. (3) Registrul general de evident a salariatilor se completeaz n ordinea angajrii si cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor, elementele ce caracterizeaz contractele de munc ale acestora, precum si toate situatiile care intervin pe parcursul desfsurrii relatiilor de munc n legtur cu executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului individual de munc. (4) Registrul general de evident a salariatilor este pstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmnd s fie pus la dispozitie inspectorului de munc sau oricrei alte autoritti care l solicit, n conditiile legii. (5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat s elibereze un document care s ateste activitatea desfsurat de acesta, vechimea n munc, n meserie si n specialitate. (6) n cazul ncetrii activittii angajatorului, registrul general de evident a salariatilor se depune la autoritarea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl sediul sau domiciliul angajatorului, dup caz. (7) Metodologia de ntocmire a registrului general de evident a salariatilor, nregistrrile care se efectueaz, precum si orice alte elemente n legtur cu ntocmirea acestora se stabilesc prin hotrre a Guvernului. Art. 35. - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, n baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile n care prin lege sunt prevzute incompatibilitti pentru cumulul unor functii. (3) Salariatii care cumuleaz mai multe functii sunt obligati s declare fiecrui angajator locul unde exercit functia pe care o consider de baz. Art. 36. - Cettenii strini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munc n baza permisului de munc eliberat potrivit legii. CAPITOLUL II Executarea contractului individual de munc Art. 37. - Drepturile si obligatiile privind relatiile de munc dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, n cadrul contractelor colective de munc si al contractelor individuale de munc.

Art. 38. - Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmreste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovit de nulitate. Art. 39. - (1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depus; b) dreptul la repaus zilnic si sptmnal; c) dreptul la concediu de odihn anual; d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament; e) dreptul la demnitate n munc; f) dreptul la securitate si sntate n munc; g) dreptul la acces la formarea profesional; h) dreptul la informare si consultare; i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munc si a mediului de munc; j) dreptul la protectie n caz de concediere; k) dreptul la negociere colectiv si individual; l) dreptul de a participa la actiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. (2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligatii: a) obligatia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atributiile ce i revin conform fisei postului; b) obligatia de a respecta disciplina muncii; c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n contractul colectiv de munc aplicabil, precum si n contractul individual de munc; d) obligatia de fidelitate fat de angajator n executarea atributiilor de serviciu; e) obligatia de a respecta msurile de securitate si sntate a muncii n unitate; f) obligatia de a respecta secretul de serviciu. Art. 40. - (1) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi: a) s stabileasc organizarea si functionarea unittii; b) s stabileasc atributiile corespunztoare pentru fiecare salariat, n conditiile legii; c) s dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalittii lor; d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) s constate svrsirea abaterilor disciplinare si s aplice sanctiunile corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv de munc aplicabil si regulamentului intern. (2) Angajatorului n revin, n principal, urmtoarele obligatii: a) s informeze salariatii asupra conditiilor de munc si asupra elementelor care privesc desfsurarea relatiilor de munc; b) s asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute n vedere la elaborarea normelor de munc si conditiile corespunztoare de munc; c) s acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc aplicabil si din contractele individuale de munc; d) s comunice periodic salariatilor situatia economic si financiar a unittii; e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor n privinta deciziilor susceptibile s afecteze substantial drepturile si interesele acestora; f) s plteasc toate contributiile si impozitele aflate n sarcina sa, precum si s retin si s vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, n conditiile legii; g) s nfiinteze registrul general de evident a salariatilor si s opereze nregistrrile prevzute de lege; h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului; i) s asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor. CAPITOLUL III Modificarea contractului individual de munc Art. 41. - (1) Contractul individual de munc poate fi modificat numai prin acordul prtilor. (2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilateral a contractului individual de munc este posibil numai n cazurile si n conditiile prevzute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de munc se refer la oricare dintre urmtoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii;

d) conditiile de munc; e) salariul; f) timpul de munc si timpul de odihn. Art. 42. - (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de ctre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului ntr-un alt loc de munc dect cel prevzut n contractul individual de munc. (2) Pe durata delegrii, respectiv a detasrii, salariatul si pstreaz functia si toate celelalte drepturi prevzute n contractul individual de munc. Art. 43. - Delegarea reprezint exercitarea temporar, din dispozitia angajatorului, de ctre salariat, a unor lucrri sau sarcini corespunztoare atributiilor de serviciu n afara locului su de munc. Art. 44. - (1) Delegarea poate fi dispus pentru o perioad de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, n conditiile prevzute de lege sau de contractul colectiv de munc aplicabil. Art. 45. - Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporar a locului de munc, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, n scopul executrii unor lucrri n interesul acestuia. n mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtmntul scris al salariatului. Art. 46. - (1) Detasarea poate fi dispus pe o perioad de cel mult un an. (2) n mod exceptional, perioada detasrii poate fi prelungit pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor prti, din 6 n 6 luni. (3) Salariatul poate refuza detasarea dispus de angajatorul su numai n mod exceptional si pentru motive personale temeinice. (4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, n conditiile prevzute de lege sau de contractul colectiv de munc aplicabil. Art. 47. - (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acord de angajatorul la care s-a dispus detasarea. (2) Pe durata detasrii salariatul beneficiaz de drepturile care i sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat. (3) Angajatorul care detaseaz are obligatia de a lua toate msurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea s si ndeplineasc integral si la timp toate obligatiile fat de salariatul detasat.

(4) Dac angajatorul la care s-a dispus detasarea nu si ndeplineste integral si la timp toate obligatiile fat de salariatul detasat, acestea vor fi ndeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. (5) n cazul n care exist divergent ntre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu si ndeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul su de munc de la angajatorul care l-a detasat, de a se ndrepta mpotriva oricruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silit a obligatiilor nendeplinite. Art. 48. - Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fr consimtmntul salariatului, si n cazul unor situatii de fort major, cu titlu de sanctiune disciplinar sau ca msur de protectie a salariatului, n cazurile si n conditiile prevzute de prezentul cod. CAPITOLUL IV Suspendarea contractului individual de munc Art. 49. - (1) Suspendarea contractului individual de munc poate interveni de drept, prin acordul prtilor sau prin actul unilateral al uneia dintre prti. (2) Suspendarea contractului individual de munc are ca efect suspendarea prestrii muncii de ctre salariat si a pltii drepturilor de natur salarial de ctre angajator. (3) Pe durata suspendrii pot continua s existe alte drepturi si obligatii ale prtilor dect cele prevzute la alin. (2), dac prin legi speciale, prin contractul colectiv de munc aplicabil, prin contracte individuale de munc sau regulamente interne nu se prevede altfel. (4) n cazul suspendrii contractului individual de munc din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendrii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezult din calitatea sa de salariat. Art. 50. - Contractul individual de munc se suspend de drept n urmtoarele situatii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporar de munc; c) carantin; d) efectuarea serviciului militar obligatoriu; e) exercitarea unei functii n cadrul unei autoritti executive, legislative ori judectoresti, pe toat durata mandatului; f) ndeplinirea unei functii de conducere salarizate n sindicat; g) fort major;

h) n cazul n care salariatul este arestat preventiv, n conditiile Codului de procedur penal; i) n alte cazuri expres prevzute de lege. Art. 51. - Contractul individual de munc poate fi suspendat din initiativa salariatului, n urmtoarele situatii: a) concediu pentru cresterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani; b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesional; e) exercitarea unor functii elective n cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toat durata mandatului; f) participarea la grev; g) absente nemotivate. Art. 52. - (1) Contractul individual de munc poate fi suspendat din initiativa angajatorului n urmtoarele situatii: a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, n conditiile legii; b) ca sanctiune disciplinar; c) n cazul n care angajatorul a formulat plngere penal mpotriva salariatului sau acesta a fost trimis n judecat pentru fapte penale incompatibile cu functia detinut, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti; d) n cazul ntreruperii temporare a activittii, fr ncetarea raportului de munc, n special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; e) pe durata detasrii. (2) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. c), dac se constat nevinovtia celui n cauz, salariatul si reia activitatea avut anterior si i se va plti o despgubire egal cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendrii contractului. Art. 53. - (1) Pe durata ntreruperii temporare a activittii angajatorului salariatii beneficiaz de o indemnizatie, pltit din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz corespunztor locului de munc ocupat. (2) Pe durata ntreruperii temporare prevzute la alin. (1) salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avnd oricnd posibilitatea s dispun renceperea activittii.

Art. 54. - Contractul individual de munc poate fi suspendat, prin acordul prtilor, n cazul concediilor fr plat pentru studii sau pentru interese personale. CAPITOLUL V ncetarea contractului individual de munc Art. 55. - Contractul individual de munc poate nceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului prtilor, la data convenit de acestea; c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre prti, n cazurile si n conditiile limitativ prevzute de lege. ncetarea de drept a contractului individual de munc Art. 56. - Contractul individual de munc nceteaz de drept: a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoan fizic; b) la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului ori a angajatorului persoan fizic, dac aceasta antreneaz lichidarea afacerii; c) ca urmare a dizolvrii angajatorului persoan juridic, de la data la care persoana juridic si nceteaz existenta; d) la data ndeplinirii cumulative a conditiilor de vrst standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dup caz, la data comunicrii deciziei de pensionare pentru limit de vrst ori invaliditate a salariatului, potrivit legii; e) ca urmare a constatrii nulittii absolute a contractului individual de munc, de la data la care nulitatea a fost constatat prin acordul prtilor sau prin hotrre judectoreasc definitiv; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n functia ocupat de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare; g) ca urmare a condamnrii penale cu executarea pedepsei la locul de munc, de la data emiterii mandatului de executare; h) de la data retragerii de ctre autorittile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestrilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitrii unei profesii sau a unei functii, ca msur de sigurant ori pedeaps complementar, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti prin care s-a dispus interdictia; j) la data expirrii termenului contractului individual de munc ncheiat pe durat determinat;

k) retragerea acordului printilor sau al reprezentantilor legali, n cazul salariatilor cu vrsta cuprins ntre 15 si 16 ani. Art. 57. - (1) Nerespectarea oricreia dintre conditiile legale necesare pentru ncheierea valabil a contractului individual de munc atrage nulitatea acestuia. (2) Constatarea nulittii contractului individual de munc produce efecte pentru viitor. (3) Nulitatea contractului individual de munc poate fi acoperit prin ndeplinirea ulterioar a conditiilor impuse de lege. (4) n situatia n care o clauz este afectat de nulitate, ntruct stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munc aplicabile, aceasta este nlocuit de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avnd dreptul la despgubiri. (5) Persoana care a prestat munca n temeiul unui contract individual de munc nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunztor modului de ndeplinire a atributiilor de serviciu. (6) Constatarea nulittii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul prtilor. (7) Dac prtile nu se nteleg, nulitatea se pronunt de ctre instanta judectoreasc. SECTIUNEA a 2-a Concedierea Art. 58. - (1) Concedierea reprezint ncetarea contractului individual de munc din initiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispus pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Art. 59. - Este interzis concedierea salariatilor: a) pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenent national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine social, handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori activitate sindical; b) pentru exercitarea, n conditiile legii, a dreptului la grev si a drepturilor sindicale. Art. 60. - (1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispus: a) pe durata incapacittii temporare de munc, stabilit prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantin;

c) pe durata n care femeia salariat este gravid, n msura n care angajatorul a luat cunostint de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru cresterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani; g) pe durata ndeplinirii serviciului militar; h) pe durata exercitrii unei functii eligibile ntr-un organism sindical, cu exceptia situatiei n care concedierea este dispus pentru o abatere disciplinar grav sau pentru abateri disciplinare repetate, svrsite de ctre acel salariat; i) pe durata efecturii concediului de odihn. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplic n cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizrii judiciare sau a falimentului angajatorului, n conditiile legii. SECTIUNEA a 3-a Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului Art. 61. - Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului n urmtoarele situatii: a) n cazul n care salariatul a svrsit o abatere grav sau abateri repetate de la regulile de disciplin a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc, contractul colectiv de munc aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinar; b) n cazul n care salariatul este arestat preventiv pentru o perioad mai mare de 60 de zile, n conditiile Codului de procedur penal; c) n cazul n care, prin decizie a organelor competente de expertiz medical, se constat inaptitudinea fizic si/sau psihic a salariatului, fapt ce nu permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare locului de munc ocupat; d) n cazul n care salariatul nu corespunde profesional locului de munc n care este ncadrat. Art. 62. - (1) n cazul n care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevzute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere n termen de 30 de zile calendaristice de la data constatrii cauzei concedierii.

(2) Decizia se emite n scris si, sub sanctiunea nulittii absolute, trebuie s fie motivat n fapt si n drept si s cuprind precizri cu privire la termenul n care poate fi contestat si la instanta judectoreasc la care se contest. Art. 63. - (1) Concedierea pentru svrsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplin a muncii poate fi dispus numai dup ndeplinirea de ctre angajator a cercetrii disciplinare prealabile si n termenele stabilite de prezentul cod. (2) Procedura cercetrii prealabile este, de asemenea, obligatorie n cazul concedierii pentru situatia n care salariatul nu corespunde profesional. Termenele si conditiile cercetrii prealabile sunt cele prevzute pentru cercetarea disciplinar. Art. 64. - (1) n cazul n care concedierea se dispune pentru motivele prevzute la art. 61 lit. c) si d), precum si n cazul n care contractul individual de munc a ncetat de drept n temeiul art. 56 lit. f), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munc vacante n unitate, compatibile cu pregtirea profesional sau, dup caz, cu capacitatea de munc stabilit de medicul de medicin a muncii. (2) n situatia n care angajatorul nu dispune de locuri de munc vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munc n vederea redistribuirii salariatului, corespunztor pregtirii profesionale sau, dup caz, capacittii de munc stabilite de medicul de medicin a muncii, urmnd s i comunice salariatului solutiile propuse de agentie. (3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucrtoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) si (2) pentru a-si manifesta expres consimtmntul cu privire la noul loc de munc oferit. (4) n cazul n care salariatul nu si manifest expres consimtmntul n termenul prevzut la alin. (3), precum si n cazul n care agentia teritorial de ocupare a fortei de munc nu poate ndeplini obligatia prevzut la alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. (5) n cazul concedierii pentru motivul prevzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaz de o compensatie, n conditiile stabilite n contractul colectiv de munc aplicabil sau n contractul individual de munc, dup caz. SECTIUNEA a 4-a Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezint ncetarea contractului individual de munc,

determinat de desfiintarea locului de munc ocupat de salariat ca urmare a dificulttilor economice, a transformrilor tehnologice sau a reorganizrii activittii. (2) Desfiintarea locului de munc trebuie s fie efectiv si s aib o cauz real si serioas, dintre cele prevzute la alin. (1). Art. 66. - Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individual sau colectiv. Art. 67. - Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaz de msuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii n conditiile prevzute de lege si de contractul colectiv de munc aplicabil. SECTIUNEA a 5-a Concedierea colectiv Art. 68. - Prin concediere colectiv se ntelege concedierea, ntr-o perioad de 30 de zile calendaristice, dispus din unul sau mai multe motive dintre cele prevzute la art. 65 alin. (1), a unui numr de: a) cel putin 5 salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati; b) cel putin 10% din salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati; c) cel putin 30 de salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrati cel putin 300 de salariati. Art. 69. - n cazul concedierilor colective angajatorului i revin urmtoarele obligatii: a) s ntocmeasc un plan de msuri sociale sau de alt tip prevzut de lege ori de contractele colective de munc aplicabile, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor; b) s propun salariatilor programe de formare profesional; c) s pun la dispozitie sindicatului care are membri n unitate sau, dup caz, reprezentantilor salariatilor toate informatiile relevante n legtur cu concedierea colectiv,n vederea formulrii propunerilor din partea acestora; d) s initieze n timp util, n scopul punerii de acord, consultri cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor, referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numrului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor. Art. 70. - (1) Angajatorul are obligatia s notifice n scris sindicatului sau, dup caz, reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiv,

cu cel putin 45 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. (2) Notificarea intentiei de concediere colectiv se face sub forma unui proiect de concediere colectiv, care trebuie s cuprind: a) numrul total si categoriile de salariati; b) motivele care determin concedierea; c) numrul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere; d) criteriile avute n vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munc, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; e) msurile avute n vedere pentru limitarea numrului concedierilor; f) msurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaz s fie acordate salariatilor supusi concedierii, conform dispozitiilor legale si contractului colectiv de munc aplicabil; g) data de la care sau perioada n care vor avea loc concedierile; h) termenul nuntrul cruia sindicatul sau, dup caz, reprezentantii salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numrului salariatilor concediati. (3) Angajatorul are obligatia s notifice proiectul de concediere inspectoratului teritorial de munc si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munc la aceeasi dat la care l-a notificat sindicatului sau, dup caz, reprezentantilor salariatilor. Art. 71. - (1) Sindicatul sau, dup caz, reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului msuri n vederea evitrii concedierilor ori diminurii numrului salariatilor concediati, ntr-un termen de 20 de zile calendaristice de la data primirii proiectului de concediere. (2) Angajatorul are obligatia de a rspunde n scris si motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), n termen de 10 zile de la primirea acestora. (3) n cazul n care aspectele legate de concedierea colectiv avut n vedere nu pot fi solutionate n interiorul termenului de 45 de zile prevzut la art. 70 alin. (1), la solicitarea oricreia dintre prti, inspectoratul teritorial de munc poate dispune prelungirea acestuia cu maximum 15 zile calendaristice. Art. 72. - (1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajri pe locurile de munc ale salariatilor concediati pe o perioad de 12 luni de la data concedierii acestora. (2) n cazul n care n aceast perioad angajatorul reia activittile a cror ncetare a condus la concedieri colective, salariatii care au fost concediati au dreptul de a fi reangajati pe aceleasi locuri de munc pe care le-au ocupat anterior, fr examen sau concurs ori perioad de prob.

(3) n situatia n care salariatii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin. (2) nu solicit acest lucru, angajatorul poate face noi angajri pe locurile de munc rmase vacante. SECTIUNEA a 6-a Dreptul la preaviz Art. 73. - (1) Persoanele concediate n temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaz de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrtoare. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate n temeiul art. 61 lit. d), care se afl n perioada de prob. Art. 74. - (1) Decizia de concediere se comunic salariatului n scris si trebuie s contin n mod obligatoriu: a) motivele care determin concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, conform art. 70 alin (2) lit. d); d) lista tuturor locurilor de munc disponibile n unitatesi termenul n care salariatii urmeaz s opteze pentru a ocupa un loc de munc vacant, n conditiile art. 64. (2) n situatia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor. Art. 75. - Decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului. SECTIUNEA a 7-a Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale Art. 76. - Concedierea dispus cu nerespectarea procedurii prevzute de lege este lovit de nulitate absolut. Art. 77. - n caz de conflict de munc angajatorul nu poate invoca n fata instantei alte motive de fapt sau de drept dect cele precizate n decizia de concediere. Art. 78. - (1) n cazul n care concedierea a fost efectuat n mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune prtile n situatia anterioar emiterii actului de concediere. SECTIUNEA a 8-a Demisia Art. 79. - (1) Prin demisie se ntelege actul unilateral de voint a salariatului care, printr-o notificare scris, comunic angajatorului ncetarea contractului individual de munc, dup mplinirea unui termen de preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a nregistra demisia d dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de prob. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de prti n contractul individual de munc sau, dup caz, cel prevzut n contractele colective de munc aplicabile si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocup functii de conducere. (5) Pe durata preavizului contractul individual de munc continu s si produc toate efectele. (6) n situatia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor. (7) Contractul individual de munc nceteaz la data expirrii termenului de preaviz sau la data renuntrii totale ori partiale de ctre angajator la termenul respectiv. (8) Salariatul poate demisiona fr preaviz dac angajatorul nu si ndeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munc. CAPITOLUL VI Contractul individual de munc pe durat determinat Art. 80. - (1) Prin derogare de la regula prevzut la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, n cazurile si n conditiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munc pe durat determinat. (2) Contractul individual de munc pe durat determinat se poate ncheia numai n form scris, cu precizarea expres a duratei pentru care se ncheie. (3) Contractul individual de munc pe durat determinat poate fi prelungit si dup expirarea termenului initial, cu acordul scris al prtilor, dar

numai nuntrul termenului prevzut la art. 82 si de cel mult dou ori consecutiv. Art. 81. - Contractul individual de munc poate fi ncheiat pentru o durat determinat numai n urmtoarele cazuri: a) nlocuirea unui salariat n cazul suspendrii contractului su de munc, cu exceptia situatiei n care acel salariat particip la grev; b) cresterea temporar a activittii angajatorului; c) desfsurarea unor activitti cu caracter sezonier; d) n situatia n care este ncheiat n temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fr loc de munc; e) n alte cazuri prevzute expres de legi speciale. Art. 82. - (1) Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi ncheiat pe o perioad mai mare de 18 luni. (2) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat este ncheiat pentru a nlocui un salariat al crui contract individual de munc este suspendat, durata contractului va expira la momentul ncetrii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munc al salariatului titular. Art. 83. - Salariatul ncadrat cu contract individual de munc pe durat determinat poate fi supus unei perioade de prob, care nu va depsi: a) 5 zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc mai mic de 3 luni; b) 15 zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc cuprins ntre 3 si 6 luni; c) 30 de zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc mai mare de 6 luni; d) 45 de zile lucrtoare n cazul salariatilor ncadrati n functii de conducere, pentru o durat a contractului individual de munc mai mare de 6 luni. Art. 84. - (1) La expirarea contractului individual de munc pe durat determinat, pe locul de munc respectiv va fi angajat un salariat cu contract individual de munc pe durat nedeterminat. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile: a) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat este ncheiat pentru a nlocui temporar un salariat absent, dac intervine o nou cauz de suspendare a contractului acestuia; b) n cazul n care un nou contract individual de munc pe durat determinat este ncheiat n vederea executrii unor lucrri urgente, cu caracter exceptional;

c) n cazul n care ncheierea unui nou contract individual de munc pe durat determinat se impune pentru temeiurile prevzute la art. 81 lit. e); d) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat a ncetat din initiativa salariatului sau din initiativa angajatorului, pentru o abatere grav sau abateri repetate ale salariatului. Art. 85. - Angajatorii sunt obligati s informeze salariatii angajati cu contract individual de munc pe durat determinat despre locurile de munc vacante sau care vor deveni vacante, corespunztoare pregtirii lor profesionale, si s le asigure accesul la aceste locuri de munc n conditii egale cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munc pe perioad nedeterminat. Aceast informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. Art. 86. - Cu exceptia dispozitiilor contrare prevzute n prezentul cod, dispozitiile legale, precum si cele cuprinse n contractele colective de munc aplicabile salariatilor cu contract individual de munc pe durat nedeterminat se aplic n egal msur si salariatilor cu contract individual de munc pe durat determinat. CAPITOLUL VII Munca prin agent de munc temporar Art. 87. - (1) Munca prin agent de munc temporar, denumit n continuare munc temporar, este munca prestat de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munc temporar, presteaz munca n favoarea unui utilizator. (2) Salariatul temporar este persoana ncadrat la un angajator agent de munc temporar, pus la dispozitie unui utilizator pe durata necesar n vederea ndeplinirii unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar. (3) Agentul de munc temporar este societatea comercial autorizat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale, care pune provizoriu la dispozitie utilizatorului personal calificat si/sau necalificat pe care l angajeaz si l salarizeaz n acest scop. Conditiile de nfiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munc temporar se stabilesc prin hotrre a Guvernului. (4) Utilizatorul este angajatorul cruia agentul de munc temporar i pune la dispozitie un salariat temporar pentru ndeplinirea unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar. Art. 88. - Un utilizator poate apela la agenti de munc temporar doar pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumit misiune de munc temporar, si numai n urmtoarele cazuri:

a) pentru nlocuirea unui salariat al crui contract individual de munc este suspendat, pe durata suspendrii; b) pentru prestarea unor activitti cu caracter sezonier; c) pentru prestarea unor activitti specializate ori ocazionale. Art. 89. - (1) Misiunea de munc temporar se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni. (2) Durata misiunii de munc temporar poate fi prelungit o singur dat pentru o perioad care, adugat la durata initial a misiunii, nu poate conduce la depsirea unei perioade de 18 luni. (3) Conditiile n care durata unei misiuni de munc temporar poate fi prelungit sunt prevzute n contractul de munc temporar sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract. Art. 90. - (1) Agentul de munc temporar pune la dispozitie utilizatorului un salariat angajat prin contract de munc temporar, n baza unui contract de punere la dispozitie ncheiat n form scris. (2) Contractul de punere la dispozitie trebuie s cuprind: a) motivul pentru care este necesar utilizarea unui salariat temporar; b) termenul misiunii si, dac este cazul, posibilitatea modificrii termenului misiunii; c) caracteristicile specifice postului, n special calificarea necesar, locul executrii misiunii si programul de lucru; d) conditiile concrete de munc; e) echipamentele individuale de protectie si de munc pe care salariatul temporar trebuie s le utilizeze; f) orice alte servicii si facilitti n favoarea salariatului temporar; g) valoarea contractului de care beneficiaz agentul de munc temporar, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul. (3) Orice clauz prin care se interzice angajarea de ctre utilizator a salariatului temporar dup ndeplinirea misiunii este nul. Art. 91. - (1) Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilittile acordate de utilizator, n aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia. (2) Utilizatorul este obligat s asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protectie si de munc, cu exceptia situatiei n care prin contractul de punere la dispozitie dotarea este n sarcina agentului de munc temporar. Art. 92. - Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dac urmreste s nlocuiasc astfel un salariat al su al crui contract de munc este suspendat ca urmare a participrii la grev.

Art. 93. - (1) Contractul de munc temporar este un contract de munc ce se ncheie n scris ntre agentul de munc temporar si salariatul temporar, de regul, pe durata unei misiuni. (2) n contractul de munc temporar se precizeaz, n afara elementelor prevzute la art. 17 si la art. 18 alin. (1), conditiile n care urmeaz s se desfsoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si modalittile de remunerare a salariatului temporar. Art. 94. - (1) Contractul de munc temporar se poate ncheia si pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevzut la art. 89 alin. (2). (2) ntre dou misiuni salariatul temporar se afl la dispozitia agentului de munc temporar si beneficiaz de un salariu pltit de agent, care nu poate fi mai mic dect salariul minim brut pe tar. (3) Pentru fiecare nou misiune, ntre prti se ncheie un act aditional la contractul de munc temporar, n care vor fi precizate toate elementele prevzute la art. 93 alin. (2). (4) Contractul de munc temporar nceteaz la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost ncheiat. Art. 95. - (1) Pe toat durata misiunii salariatul temporar beneficiaz de salariul pltit de agentul de munc temporar. (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care l primeste salariatul utilizatorului, care presteaz aceeasi munc sau una similar cu cea a salariatului temporar. (3) n msura n care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit lundu-se n considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munc si care presteaz aceeasi munc sau una similar, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munc aplicabil utilizatorului. (4) Agentul de munc temporar este cel care retine si vireaz toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar ctre bugetele statului si plteste pentru acesta toate contributiile datorate n conditiile legii. (5) n cazul n care n termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munc temporar nu le execut, ele vor fi pltite de utilizator, n baza solicitrii salariatului temporar. (6) Utilizatorul care a pltit sumele datorate potrivit alin. (5) se subrog, pentru sumele pltite, n drepturile salariatului temporar mpotriva agentului de munc temporar.

Art. 96. - Prin contractul de munc temporar se poate stabili o perioad de prob pentru realizarea misiunii, a crei durat este fixat n functie de solicitarea utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de: a) dou zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este ncheiat pentru o perioad mai mic sau egal cu o lun; b) 3 zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este ncheiat pentru o perioad cuprins ntre o lun si dou luni; c) 5 zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este ncheiat pentru o perioad mai mare de dou luni. Art. 97. - (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul rspunde pentru asigurarea conditiilor de munc pentru salariatul temporar, n conformitate cu legislatia n vigoare. (2) Utilizatorul va notifica de ndat agentului de munc temporar orice accident de munc sau mbolnvire profesional de care a luat cunostint si a crei victim a fost un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munc temporar. Art. 98. - (1) La ncetarea misiunii salariatul temporar poate ncheia cu utilizatorul un contract individual de munc. (2) n cazul n care utilizatorul angajeaz, dup o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia n calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi prevzute de legislatia muncii. (3) Dac utilizatorul continu s beneficieze de munca salariatului temporar fr a ncheia cu acesta un contract individual de munc sau fr a prelungi contractul de punere la dispozitie, se consider c ntre acel salariat temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munc pe durat nedeterminat. Art. 99. - Agentul de munc temporar care concediaz salariatul temporar nainte de termenul prevzut n contractul de munc temporar, pentru alte motive dect cele disciplinare, are obligatia de a respecta reglementrile legale privind ncetarea contractului individual de munc pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Art. 100. - Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevzute n prezentul capitol, dispozitiile legale si prevederile contractelor colective de munc aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munc pe durat nedeterminat la utilizator se aplic n egal msur si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta.

CAPITOLUL VIII Contractul individual de munc cu timp partial Art. 101. - (1) Angajatorul poate ncadra salariati cu program de lucru corespunztor unei fractiuni de norm de cel putin dou ore pe zi, prin contracte individuale de munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite contracte individuale de munc cu timp partial. (2) Contractul individual de munc cu timp partial se ncheie numai n form scris. (3) Durata sptmnal de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munc cu timp partial este inferioar celei a unui salariat cu norm ntreag comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore. (4) Salariatul comparabil este salariatul cu norm ntreag al aceluiasi angajator, care presteaz aceeasi activitate sau una similar cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munc cu timp partial. Atunci cnd nu exist un salariat comparabil se au n vedere dispozitiile din contractul colectiv de munc aplicabil acelui angajator sau dispozitiile legislatiei n vigoare. Art. 102. - (1) Contractul individual de munc cu timp partial cuprinde, n afara elementelor prevzute la art. 17 alin. (2), urmtoarele: a) durata muncii si repartizarea programului de lucru; b) conditiile n care se poate modifica programul de lucru; c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de fort major sau pentru alte lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori nlturrii consecintelor acestora. (2) n situatia n care ntr-un contract individual de munc cu timp partial nu sunt precizate elementele prevzute la alin. (1), contractul se consider a fi ncheiat pentru norm ntreag. Art. 103. - (1) Salariatul ncadrat cu contract de munc cu timp partial se bucur de drepturile salariatilor cu norm ntreag, n conditiile prevzute de lege si de contractele colective de munc aplicabile. (2) Drepturile salariale se acord proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. (3) n cazul salariatului care desfsoar activitatea n temeiul unui contract individual de munc cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurri sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii. Art. 104. - (1) Angajatorul este obligat ca, n msura n care este posibil, s ia n considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munc cu norm ntreag la unul cu fractiune de norm, fie de la un

loc de munc cu fractiune de norm la un loc de munc cu norm ntreag sau de a-si mri programul de lucru, n cazul n care apare aceast oportunitate. (2) Angajatorul este obligat s informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munc cu fractiune de norm sau cu norm ntreag, pentru a facilita transferurile de la norm ntreag la fractiune de norm si invers. Aceast informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. (3) Angajatorul asigur, n msura n care este posibil, accesul la locuri de munc cu fractiune de norm la toate nivelurile. CAPITOLUL IX Munca la domiciliu Art. 105. - (1) Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care ndeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. (2) n vederea ndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu si stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este n drept s verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, n conditiile stabilite prin contractul individual de munc. Art. 106. - Contractul individual de munc la domiciliu se ncheie numai n form scris si contine, n afara elementelor prevzute la art. 17 alin. (2), urmtoarele: a) precizarea expres c salariatul lucreaz la domiciliu; b) programul n cadrul cruia angajatorul este n drept s controleze activitatea salariatului su si modalitatea concret de realizare a controlului; c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dup caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaz n activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaz. Art. 107. - (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucur de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munc aplicabile salariatilor al cror loc de munc este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de munc se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu.

TITLUL III Timpul de munc si timpul de odihn CAPITOLUL I Timpul de munc SECTIUNEA 1 Durata timpului de munc Art. 108. - Timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul l foloseste pentru ndeplinirea sarcinilor de munc. Art. 109. - (1) Pentru salariatii angajati cu norm ntreag durata normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe sptmn. (2) n cazul tinerilor n vrst de pn la 18 ani durata timpului de munc este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe sptmn. Art. 110. - (1) Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de regul, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. (2) n functie de specificul unittii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegal a timpului de munc, cu respectarea duratei normale a timpului de munc de 40 de ore pe sptmn. Art. 111. - (1) Durata maxim legal a timpului de munc nu poate depsi 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. (2) Cnd munca se efectueaz n schimburi, durata timpului de munc va putea fi prelungit peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe sptmn, cu conditia ca media orelor de munc, calculat pe o perioad maxim de 3 sptmni, s nu depseasc 8 ore pe zi sau 48 de ore pe sptmn. (3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplic tinerilor care nu au mplinit vrsta de 18 ani. Art. 112. - (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitti sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durat zilnic a timpului de munc mai mic sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o perioad de repaus de 24 de ore. Art. 113. - (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal n cadrul sptmnii de lucru de 40 de ore, precum si n cadrul sptmnii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munc la nivelul angajatorului sau, n absenta acestuia, va fi prevzut n regulamentul intern.

(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai dac este specificat expres n contractul individual de munc. Art. 114. - Programul de munc si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostint salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului. Art. 115. - (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munc, cu acordul sau la solicitarea salariatului n cauz, dac aceast posibilitate este prevzut n contractele colective de munc aplicabile la nivelul angajatorului sau, n absenta acestora, n regulamentele interne. (2) Programele individualizate de munc presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munc. (3) Durata zilnic a timpului de munc este mprtit n dou perioade: o perioad fix n care personalul se afl simultan la locul de munc si o perioad variabil, mobil, n care salariatul si alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munc zilnic. (4) Programul individualizat de munc poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 109 si 111. Art. 116. - Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munc prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceast evident ori de cte ori este solicitat. SECTIUNEA a 2-a Munca suplimentar Art. 117. - (1) Munca prestat n afara duratei normale a timpului de munc sptmnal, prevzut la art. 109, este considerat munc suplimentar. (2) Munca suplimentar nu poate fi efectuat fr acordul salariatului, cu exceptia cazului de fort major sau pentru lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori nlturrii consecintelor unui accident. Art. 118. - (1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munc suplimentar cu respectarea prevederilor art. 111. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilit potrivit prevederilor alin. (1) este interzis. Art. 119. - (1) Munca suplimentar se compenseaz prin ore libere pltite n urmtoarele 30 de zile dup efectuarea acesteia. (2) n aceste conditii salariatul beneficiaz de salariul corespunztor pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art. 120. - (1) n cazul n care compensarea prin ore libere pltite nu este posibil n termenul prevzut de art. 119 alin. (1) n luna urmtoare,

munca suplimentar va fi pltit salariatului prin adugarea unui spor la salariu corespunztor duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentar, acordat n conditiile prevzute la alin. (1), se stabileste prin negociere, n cadrul contractului colectiv de munc sau, dup caz, al contractului individual de munc, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz. Art. 121. - Tinerii n vrst de pn la 18 ani nu pot presta munc suplimentar. SECTIUNEA a 3-a Munca de noapte Art. 122. - (1) Munca prestat ntre orele 22,00-6,00 este considerat munc de noapte. (2) Durata normal a muncii de noapte nu va depsi 8 ore ntr-o perioad de 24 de ore. (3) Angajatorul care, n mod frecvent, utilizeaz munca de noapte este obligat s informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munc. Art. 123. - Salariatii care efectueaz cel putin 3 ore de munc de noapte beneficiaz fie de program de lucru redus cu o or fat de durata normal a zilei de munc, fr ca aceasta s duc la scderea salariului de baz, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baz pentru fiecare or de munc de noapte prestat. Art. 124. - (1) Salariatii care urmeaz s desfsoare cel putin 3 ore de munc de noapte sunt supusi unui examen medical gratuit nainte de nceperea activittii si dup aceea, periodic. (2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii si solidarittii sociale si al ministrului snttii si familiei. (3) Salariatii care desfsoar munc de noapte si au probleme de sntate recunoscute ca avnd legtur cu aceasta vor fi trecuti la o munc de zi pentru care sunt apti. Art. 125. - (1) Tinerii care nu au mplinit vrsta de 18 ani nu pot presta munc de noapte. (2) Femeile gravide, luzele si cele care alpteaz nu pot fi obligate s presteze munc de noapte.

SECTIUNEA a 4-a Norma de munc Art. 126. - Norma de munc exprim cantitatea de munc necesar pentru efectuarea operatiunilor sau lucrrilor de ctre o persoan cu calificare corespunztoare, care lucreaz cu intensitate normal, n conditiile unor procese tehnologice si de munc determinate. Norma de munc cuprinde timpul productiv, timpul pentru ntreruperi impuse de desfsurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale n cadrul programului de munc. Art. 127. - Norma de munc se exprim, n functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitti ce se normeaz, sub form de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfer de atributii sau sub alte forme corespunztoare specificului fiecrei activitti. Art. 128. - Normarea muncii se aplic tuturor categoriilor de salariati. Art. 129. - (1) Normele de munc se elaboreaz de ctre angajator cu acordul sindicatului sau, dup caz, al reprezentantilor salariatilor. (2) n situatia n care normele de munc nu mai corespund conditiilor tehnice n care au fost adoptate sau nu asigur un grad complet de ocupare a timpului normal de munc, acestea vor fi supuse unei reexaminri. (3) Procedura de reexaminare, precum si situatiile concrete n care poate interveni se sabilesc prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. CAPITOLUL II Repausuri periodice SECTIUNEA 1 Pauza de mas si repausul zilnic Art. 130. - (1) n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauz de mas si la alte pauze, n conditiile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. (2) Tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de o pauz de mas de cel putin 30 de minute, n cazul n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 4 ore si jumtate. (3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munc aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include n durata zilnic normal a timpului de munc.

Art. 131. - (1) Salariatii au dreptul ntre dou zile de munc la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. (2) Prin exceptie, n cazul muncii n schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore ntre schimburi. SECTIUNEA a 2-a Repausul sptmnal Art. 132. - (1) Repausul sptmnal se acord n dou zile consecutive, de regul smbta si duminica. (2) n cazul n care repausul n zilele de smbt si duminic ar prejudicia interesul public sau desfsurarea normal a activittii, repausul sptmnal poate fi acordat si n alte zile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) n situatia prevzut la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munc sau, dup caz, prin contractul individual de munc. (4) n situatii de exceptie zilele de repaus sptmnal sunt acordate cumulat, dup o perioad de activitate continu ce nu poate depsi 15 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munc si cu acordul sindicatului sau, dup caz, al reprezentantilor salariatilor. (5) Salariatii al cror repaus sptmnal se acord n conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2). Art. 133. - (1) n cazul unor lucrri urgente, a cror executare imediat este necesar pentru organizarea unor msuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru nlturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cldirilor unittii, repausul sptmnal poate fi suspendat pentru personalul necesar n vederea executrii acestor lucrri. (2) Salariatii al cror repaus sptmnal a fost suspendat n conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2). SECTIUNEA a 3-a Srbtorile legale Art. 134. - (1) Zilele de srbtoare legal n care nu se lucreaz sunt: - 1 si 2 ianuarie; - prima si a doua zi de Pasti; - 1 mai;

- 1 decembrie; - prima si a doua zi de Crciun; - 2 zile pentru fiecare dintre cele dou srbtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele dect cele crestine, pentru persoanele apartinnd acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de ctre angajator. Art. 135. - Prin hotrre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unittile sanitare si pentru cele de alimentatie public, n scopul asigurrii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionrii populatiei cu produse alimentare de strict necesitate, a cror aplicare este obligatorie. Art. 136. - Prevederile art. 134 nu se aplic n locurile de munc n care activitatea nu poate fi ntrerupt datorit caracterului procesului de productie sau specificului activittii. Art. 137. - (1) Salariatilor care lucreaz n unittile prevzute la art. 135, precum si la locurile de munc prevzute la art. 136 li se asigur compensarea cu timp liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile. (2) n cazul n care, din motive justificate, nu se acord zile libere, salariatii beneficiaz, pentru munca prestat n zilele de srbtoare legal, de un spor la salariul de baz ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baz corespunztor muncii prestate n programul normal de lucru. Art. 138. - Prin contractul colectiv de munc aplicabil se pot stabili si alte zile libere. CAPITOLUL III Concediile SECTIUNEA 1 Concediul de odihn anual si alte concedii ale salariatilor Art. 139. - (1) Dreptul la concediu de odihn anual pltit este garantat tuturor salariatilor. (2) Dreptul la concediu de odihn anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntri sau limitri. Art. 140. - (1) Durata minim a concediului de odihn anual este de 20 de zile lucrtoare. (2) Durata efectiv a concediului de odihn anual se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil, este prevzut n contractul individual de munc si se acord proportional cu activitatea prestat ntr-un an calendaristic.

(3) Srbtorile legale n care nu se lucreaz, precum si zilele libere pltite stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil nu sunt incluse n durata concediului de odihn anual. (4) Durata concediului de odihn anual pentru salariatii cu contract individual de munc cu timp partial se acord proportional cu timpul efectiv lucrat. Art. 141. - (1) Concediul de odihn se efectueaz n fiecare an. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului n anul urmtor este permis numai n cazurile expres prevzute de lege sau n cazurile prevzute n contractul colectiv de munc aplicabil. (3) Angajatorul este obligat s acorde concediu, pn la sfrsitul anului urmtor, tuturor salariatilor care ntr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihn la care aveau dreptul. (4) Compensarea n bani a concediului de odihn neefectuat este permis numai n cazul ncetrii contractului individual de munc. Art. 142. - Salariatii care lucreaz n conditii grele, periculoase sau vtmtoare, nevztorii, alte persoane cu handicap si tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de un concediu de odihn suplimentar de cel putin 3 zile lucrtoare. Art. 143. - (1) Efectuarea concediului de odihn se realizeaz n baza unei programri colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dup caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programrile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programrile individuale. Programarea se face pn la sfrsitul anului calendaristic pentru anul urmtor. (2) Prin programrile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munc. (3) Prin programare individual se poate stabili data efecturii concediului sau, dup caz, perioada n care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioad care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) n cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efecturii acestuia. (5) n cazul n care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat s stabileasc programarea astfel nct fiecare salariat s efectueze ntr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucrtoare de concediu nentrerupt. Art. 144. - Salariatul este obligat s efectueze n natur concediul de odihn n perioada n care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres

prevzute de lege sau atunci cnd, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Art. 145. - (1) Pentru perioada concediului de odihn salariatul beneficiaz de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mic dect valoarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv. (2) Indemnizatia de concediu de odihn reprezint media zilnic a veniturilor din luna/lunile n care este efectuat concediul, multiplicat cu numrul de zile de concediu. (3) Indemnizatia de concediu de odihn se plteste de ctre angajator cu cel putin 5 zile lucrtoare nainte de plecarea n concediu. Art. 146. - (1) Concediul de odihn poate fi ntrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihn n caz de fort major sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munc. n acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare n vederea revenirii la locul de munc, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a ntreruperii concediului de odihn. Art. 147. - (1) n cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere pltite, care nu se includ n durata concediului de odihn. (2) Evenimentele familiale deosebite si numrul zilelor libere pltite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. Art. 148. - (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fr plat. (2) Durata concediului fr plat se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. SECTIUNEA a 2-a Concediile pentru formare profesional Art. 149. - (1) Salariatii au dreptul s beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesional. (2) Concediile pentru formare profesional se pot acorda cu sau fr plat. Art. 150. - (1) Concediile fr plat pentru formare profesional se acord la solicitarea salariatului, pe perioada formrii profesionale pe care salariatul o urmeaz din initiativa sa.

(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dup caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai dac absenta salariatului ar prejudicia grav desfsurarea activittii. Art. 151. - (1) Cererea de concediu fr plat pentru formare profesional trebuie s fie naintat angajatorului cu cel putin o lun nainte de efectuarea acestuia si trebuie s precizeze data de ncepere a stagiului de formare profesional, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesional. (2) Efectuarea concediului fr plat pentru formare profesional se poate realiza si fractionat n cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de nvtmnt sau pentru sustinerea examenelor de promovare n anul urmtor n cadrul institutiilor de nvtmnt superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1). Art. 152. - (1) n cazul n care n cursul unui an calendaristic, pentru salariatii n vrst de pn la 25 de ani, si, respectiv, n cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, pentru salariatii n vrst de peste 25 de ani, nu a fost asigurat participarea la o formare profesional pe cheltuiala angajatorului, salariatul n cauz are dreptul la un concediu pentru formare profesional, pltit de angajator, de pn la 10 zile lucrtoare. (2) n situatia prevzut la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilit conform art. 145. (3) Perioada n care salariatul beneficiaz de concediul pltit prevzut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu pltit pentru formare profesional va fi naintat angajatorului n conditiile prevzute la art. 151 alin. (1). Art. 153. - Durata concediului pentru formare profesional nu poate fi dedus din durata concediului de odihn anual si este asimilat unei perioade de munc efectiv n ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele dect salariul. TITLUL IV Salarizarea CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 154. - (1) Salariul reprezint contraprestatia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munc. (2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.

(3) La stabilirea si la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenent national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine social, handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori activitate sindical. Art. 155. - Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Art. 156. - Salariile se pltesc naintea oricror alte obligatii bnesti ale angajatorilor. Art. 157. - (1) Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective ntre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. (2) Sistemul de salarizare a personalului din autorittile si institutiile publice finantate integral sau n majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative. Art. 158. - (1) Salariul este confidential, angajatorul avnd obligatia de a lua msurile necesare pentru asigurarea confidentialittii. (2) n scopul promovrii intereselor si aprrii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opus sindicatelor sau, dup caz, reprezentantilor salariatilor, n strict legtur cu interesele acestora si n relatia lor direct cu angajatorul. CAPITOLUL II Salariul minim garantat Art. 159. - (1) Salariul de baz minim brut pe tar garantat n plat, corespunztor programului normal de munc, se stabileste prin hotrre a Guvernului, dup consultarea sindicatelor si a patronatelor. n cazul n care programul normal de munc este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baz minim brut orar se calculeaz prin raportarea salariului de baz minim brut pe tar la numrul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. (2) Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baz prin contractul individual de munc sub salariul de baz minim brut orar pe tar. (3) Angajatorul este obligat s garanteze n plat un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baz minim brut pe tar. Aceste dispozitii se aplic si n cazul n care salariatul este prezent la lucru, n cadrul programului, dar nu poate s si desfsoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.

(4) Salariul de baz minim brut pe tar garantat n plat este adus la cunostint salariatilor prin grija angajatorului. Art. 160. - Pentru salariatii crora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munc, le asigur hran, cazare sau alte facilitti, suma n bani cuvenit pentru munca prestat nu poate fi mai mic dect salariul minim brut pe tar prevzut de lege. CAPITOLUL III Plata salariului Art. 161. - (1) Salariul se plteste n bani cel putin o dat pe lun, la data stabilit n contractul individual de munc, n contractul colectiv de munc aplicabil sau n regulamentul intern, dup caz. (2) Plata salariului se poate efectua prin virament ntr-un cont bancar, n cazul n care aceast modalitate este prevzut n contractul colectiv de munc aplicabil. (3) Plata n natur a unei prti din salariu, n conditiile stabilite la art. 160, este posibil numai dac este prevzut expres n contractul colectiv de munc aplicabil sau n contractul individual de munc. (4) ntrzierea nejustificat a pltii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Art. 162. - (1) Salariul se plteste direct titularului sau persoanei mputernicite de acesta. (2) n caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pn la data decesului sunt pltite, n ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau printilor acestuia. Dac nu exist nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt pltite altor mostenitori, n conditiile dreptului comun. Art. 163. - (1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plat, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaz efectuarea pltii ctre salariatul ndrepttit. (2) Statele de plat, precum si celelalte documente justificative se pstreaz si se arhiveaz de ctre angajator n aceleasi conditii si termene ca n cazul actelor contabile, conform legii. Art. 164. - (1) Nici o retinere din salariu nu poate fi operat, n afara cazurilor si conditiilor prevzute de lege. (2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate dect dac datoria salariatului este scadent, lichid si exigibil si a

fost constatat ca atare printr-o hotrre judectoreasc definitiv si irevocabil. (3) n cazul pluralittii de creditori ai salariatului va fi respectat urmtoarea ordine: a) obligatiile de ntretinere, conform Codului familiei; b) contributiile si impozitele datorate ctre stat; c) daunele cauzate propriettii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii. (4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depsi n fiecare lun jumtate din salariul net. Art. 165. - Acceptarea fr rezerve a unei prti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plat n astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntri din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin n integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale. Art. 166. - (1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea n totalitate sau n parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie n termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. (2) Termenul de prescriptie prevzut la alin. (1) este ntrerupt n cazul n care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivnd din plata salariului. CAPITOLUL IV Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale Art. 167. - (1) Angajatorul are obligatia de a contribui la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale care rezult din contractele individuale de munc, n conditiile legii. (2) Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigur plata creantelor care privesc salarizarea. Art. 168. - La constituirea si la utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor respecta urmtoarele principii: a) patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie s fie independent de capitalul de exploatare al unittilor si trebuie s fie constituit astfel nct asupra acestuia s nu poat fi pus sechestru n cursul procedurii n caz de insolvabilitate; b) angajatorii trebuie s contribuie la finantare n msura n care aceasta nu este acoperit integral de ctre autorittile publice; c) obligatia de plat a institutiilor de administrare a fondurilor va exista independent de ndeplinirea obligatiei de contributie la finantare.

CAPITOLUL V Protectia drepturilor salariatilor n cazul transferului ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia Art. 169. - (1) Salariatii beneficiaz de protectia drepturilor lor n cazul n care se produce un transfer al ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia ctre un alt angajator, potrivit legii. (2) Drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munc existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului. (3) Transferul ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individual sau colectiv a salariatilor de ctre cedent ori de ctre cesionar. Art. 170. - Cedentul si cesionarul au obligatia de a informa si de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, dup caz, reprezentantii salariatilor cu privire la implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor, decurgnd din transferul dreptului de proprietate. TITLUL V Sntatea si securitatea n munc CAPITOLUL I Reguli generale Art. 171. - (1) Angajatorul are obligatia s ia toate msurile necesare pentru protejarea vietii si snttii salariatilor. (2) Angajatorul are obligatia s asigure securitatea si sntatea salariatilor n toate aspectele legate de munc. (3) Dac un angajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu l exonereaz de rspundere n acest domeniu. (4) Obligatiile salariatilor n domeniul securittii si snttii n munc nu pot aduce atingere responsabilittii angajatorului. (5) Msurile privind securitatea si sntatea n munc nu pot s determine, n nici un caz, obligatii financiare pentru salariati. Art. 172. - (1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaz cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor collective de munc aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii. (2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili:

a) msuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) msuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitti; c) msuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securittii si snttii n munc. Art. 173. - (1) n cadrul propriilor responsabilitti angajatorul va lua msurile necesare pentru protejarea securittii si snttii salariatilor, inclusiv pentru activittile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregtire, precum si pentru punerea n aplicare a organizrii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia. (2) La adoptarea si punerea n aplicare a msurilor prevzute la alin. (1) se va tine seama de urmtoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs; d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveste proiectarea locurilor de munc si alegerea echipamentelor si metodelor de munc si de productie, n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra snttii; e) luarea n considerare a evolutiei tehnicii; f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea msurilor de protectie colectiv cu prioritate fat de msurile de protectie individual; i) aducerea la cunostint salariatilor a instructiunilor corespunztoare. Art. 174. - (1) Angajatorul rspunde de organizarea activittii de asigurare a snttii si securittii n munc. (2) n cuprinsul regulamentelor interne sunt prevzute n mod obligatoriu reguli privind securitatea si sntatea n munc. (3) n elaborarea msurilor de securitate si sntate n munc angajatorul se consult cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sntate n munc. Art. 175. - Angajatorul are obligatia s asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munc si boli profesionale, n conditiile legii.

Art. 176. - (1) Angajatorul are obligatia s organizeze instruirea angajatilor si n domeniul securittii si snttii n munc. (2) Instruirea se realizeaz periodic, prin modalitti specifice stabilite de comun acord de ctre angajator, mpreun cu comitetul de securitate si sntate n munc si cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor. (3) Instruirea prevzut la alin. (2) se realizeaz obligatoriu n cazul noilor angajati, al celor care si schimb locul de munc sau felul muncii si al celor care si reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni. n toate aceste cazuri instruirea se efectueaz nainte de nceperea efectiv a activittii. (4) Instruirea este obligatorie si n situatia n care intervin modificri ale legislatiei n domeniu. Art. 177. - (1) Locurile de munc trebuie s fie organizate astfel nct s garanteze securitatea si sntatea salariatilor. (2) Angajatorul trebuie s organizeze controlul permanent al strii materialelor, utilajelor si substantelor folosite n procesul muncii, n scopul asigurrii snttii si securittii salariatilor. (3) Angajatorul rspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor n caz de accidente de munc, pentru crearea conditiilor de prentmpinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor n situatii speciale si n caz de pericol iminent. Art. 178. - (1) Pentru asigurarea securittii si snttii n munc institutia abilitat prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricrii, comercializrii, importului ori utilizrii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati. (2) Inspectorul de munc poate, cu avizul medicului de medicin a muncii, s impun angajatorului s solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman. CAPITOLUL II Comitetul de securitate si sntate n munc Art. 179. - (1) La nivelul fiecrui angajator se constituie un comitet de securitate si sntate n munc, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor n domeniul protectiei muncii.

(2) Comitetul de securitate si sntate n munc se constituie n cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strin, care desfsoar activitti pe teritoriul Romniei. Art. 180. - (1) Comitetul de securitate si sntate n munc se organizeaz la angajatorii persoane juridice la care sunt ncadrati cel putin 50 de salariati. (2) n cazul n care conditiile de munc sunt grele, vtmtoare sau periculoase, inspectorul de munc poate cere nfiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt ncadrati mai putin de 50 de salariati. (3) n cazul n care activitatea se desfsoar n unitti dispersate teritorial, se pot nfiinta mai multe comitete de securitate si sntate n munc. Numrul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil. (4) Comitetul de securitate si sntate n munc coordoneaz msurile de securitate si sntate n munc si n cazul activittilor care se desfsoar temporar, cu o durat mai mare de 3 luni. (5) n situatia n care nu se impune constituirea comitetului de securitate si sntate n munc, atributiile specifice ale acestuia vor fi ndeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator. Art. 181. - Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si sntate n munc sunt reglementate prin ordin al ministrului muncii si solidarittii sociale. CAPITOLUL III Protectia salariatilor prin servicii medicale Art. 182. - Angajatorii au obligatia s asigure accesul salariatilor la serviciul medical de medicin a muncii. Art. 183. - (1) Serviciul medical de medicin a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronal. (2) Durata muncii prestate de medicul de medicin a muncii se calculeaz n functie de numrul de salariati ai angajatorului, potrivit legii. Art. 184. - (1) Medicul de medicin a muncii este un salariat, atestat n profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munc ncheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronal. (2) Medicul de medicin a muncii este independent n exercitarea profesiei sale. Art. 185. - (1) Sarcinile principale ale medicului de medicin a muncii constau n:

a) prevenirea accidentelor de munc si a bolilor profesionale; b) supravegherea efectiv a conditiilor de igien si sntate n munc; c) asigurarea controlului medical al salariatilor att la angajarea n munc, ct si pe durata executrii contractului individual de munc. (2) n vederea realizrii sarcinilor ce i revin medicul de medicin a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munc sau a felului muncii unor salariati, determinat de starea de sntate a acestora. (3) Medicul de medicin a muncii este membru de drept n comitetul de securitate si sntate n munc. Art. 186. - (1) Medicul de medicin a muncii stabileste n fiecare an un program de activitate pentru mbunttirea mediului de munc din punct de vedere al snttii n munc pentru fiecare angajator. (2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator si sunt supuse avizrii comitetului de securitate si sntate n munc. Art. 187. - Prin lege special vor fi reglementate atributiile specifice, modul de organizare a activittii, organismele de control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicin a muncii. TITLUL VI Formarea profesional CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 188. - (1) Formarea profesional a salariatilor are urmtoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munc; b) obtinerea unei calificri profesionale; c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munc si perfectionarea pregtirii profesionale pentru ocupatia de baz; d) reconversia profesional determinat de restructurri socioeconomice; e) dobndirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activittilor profesionale; f) prevenirea riscului somajului; g) promovarea n munc si dezvoltarea carierei profesionale. (2) Formarea profesional si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale. Art. 189. - Formarea profesional a salariatilor se poate realiza prin urmtoarele forme:

a) participarea la cursuri organizate de ctre angajator sau de ctre furnizorii de servicii de formare profesional din tar sau din strintate; b) stagii de adaptare profesional la cerintele postului si ale locului de munc; c) stagii de practic si specializare n tar si n strintate; d) ucenicie organizat la locul de munc; e) formare individualizat; f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator si salariat. Art. 190. - Angajatorul are obligatia de a asigura salariatilor acces periodic la formarea profesional. Art. 191. - (1) Angajatorul persoan juridic elaboreaz anual planuri de formare profesional, cu consultarea sindicatului sau, dup caz, a reprezentantilor salariatilor. (2) Planul de formare profesional face parte integrant din contractul colectiv de munc aplicabil. (3) Salariatii au dreptul s fie informati cu privire la continutul planului de formare profesional. Art. 192. - Formarea profesional individualizat se stabileste de ctre angajator mpreun cu salariatul n cauz, tinnd seama de criteriile avute n vedere n cadrul planului anual de formare profesional si de conditiile de desfsurare a activittii la locul de munc. Art. 193. - Modalitatea concret de formare profesional, drepturile si obligatiile prtilor, durata formrii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesional fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munc. Art. 194. - (1) n cazul n care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesional este initiat de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceast participare sunt suportate de ctre acesta. (2) n cazul n care, n conditiile prevzute la alin. (1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesional presupune scoaterea partial din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel: a) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioad ce nu depseste 25% din durata zilnic a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toat durata formrii profesionale, de salariul integral corespunztor postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si adaosurile la acesta; b) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioad mai mare de 25% din durata zilnic a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de baz si, dup caz, de sporul de vechime.

(3) Dac participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesional presupune scoaterea integral din activitate, contractul individual de munc al salariatului respective se suspend, acesta beneficiind de o indemnizatie pltit de angajator, prevzut n contractul colectiv de munc aplicabil sau n contractul individual de munc, dup caz. (4) Pe perioada suspendrii contractului individual de munc n conditiile prevzute la alin. (3), salariatul beneficiaz de vechime la acel loc de munc, aceast perioad fiind considerat stagiu de cotizare n sistemul asigurrilor sociale de stat. Art. 195. - (1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesional mai mare de 60 de zile n conditiile art. 194 alin. (2) lit. b) si alin. (3) nu pot avea initiativa ncetrii contractului individual de munc o perioad de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesional. (2) Durata obligatiei salariatului de a presta munc n favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesional, precum si orice alte aspecte n legtur cu obligatiile salariatului, ulterioare formrii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munc. (3) Nerespectarea de ctre salariat a dispozitiei prevzute la alin. (1) determin obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregtirea sa profesional, proportional cu perioada nelucrat din perioada stabilit conform actului aditional la contractul individual de munc. (4) Obligatia prevzut la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati n perioada stabilit prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al cror contract individual de munc a ncetat ca urmare a arestrii preventive pentru o perioad mai mare de 60 de zile, a condamnrii printr-o hotrre judectoreasc definitiv pentru o infractiune n legtur cu munca lor, precum si n cazul n care instanta penal a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. Art. 196. - (1) n cazul n care salariatul este cel care are initiativa participrii la o form de pregtire profesional cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, mpreun cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor. (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulat de salariat potrivit alin. (1), n termen de 15 zile de la primirea solicitrii. Totodat angajatorul va decide cu privire la conditiile n care va permite salariatului participarea la forma de pregtire profesional, inclusiv dac va suporta n totalitate sau n parte costul ocazionat de aceasta.

Art. 197. - Salariatii care au ncheiat un act aditional la contractul individual de munc cu privire la formarea profesional pot primi n afara salariului corespunztor locului de munc si alte avantaje n natur pentru formarea profesional. CAPITOLUL II Contracte speciale de formare profesional organizat de angajator Art. 198. - Sunt considerate contracte speciale de formare profesional contractul de calificare profesional si contractul de adaptare profesional. Art. 199. - (1) Contractul de calificare profesional este cel n baza cruia salariatul se oblig s urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobndirea unei calificri profesionale. (2) Pot ncheia contracte de calificare profesional salariatii cu vrsta minim de 16 ani mpliniti, care nu au dobndit o calificare sau au dobndit o calificare ce nu le permite mentinerea locului de munc la acel angajator. (3) Contractul de calificare profesional se ncheie pentru o durat cuprins ntre 6 luni si 2 ani. Art. 200. - (1) Pot ncheia contracte de calificare profesional numai angajatorii autorizati n acest sens de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale si de Ministerul Educatiei si Cercetrii. (2) Procedura de autorizare, precum si modul de atestare a calificrii profesionale se stabilesc prin lege special. Art. 201. - (1) Contractul de adaptare profesional se ncheie n vederea adaptrii salariatilor debutanti la o functie nou, la un loc de munc nou sau n cadrul unui colectiv nou. (2) Contractul de adaptare profesional se ncheie o dat cu ncheierea contractului individual de munc sau, dup caz, la debutul salariatului n functia nou, la locul de munc nou sau n colectivul nou, n conditiile legii. Art. 202. - (1) Contractul de adaptare profesional este un contract ncheiat pe durat determinat, ce nu poate fi mai mare de un an. (2) La expirarea termenului contractului de adaptare profesional salariatul poate fi supus unei evaluri n vederea stabilirii msurii n care acesta poate face fat functiei noi, locului de munc nou sau colectivului nou n care urmeaz s presteze munca. Art. 203. - (1) Formarea profesional la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de ctre un formator. (2) Formatorul este numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o experient profesional de cel putin 2 ani n domeniul n care urmeaz s se realizeze formarea profesional.

(3) Un formator poate asigura formarea, n acelasi timp, pentru cel mult 3 salariati. (4) Exercitarea activittii de formare profesional se include n programul normal de lucru al formatorului. Art. 204. - (1) Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a ndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesional si de a supraveghea ndeplinirea atributiilor de serviciu corespunztoare postului ocupat de salariatul n formare. (2) Formatorul asigur cooperarea cu alte organisme de formare si particip la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesional. CAPITOLUL III Contractul de ucenicie la locul de munc Art. 205. - (1) Contractul de ucenicie la locul de munc este contractul individual de munc de tip particular, n temeiul cruia: a) angajatorul persoan juridic sau persoan fizic se oblig ca, n afara pltii unui salariu, s asigure ucenicului formarea profesional ntr-o anumit meserie; b) ucenicul se oblig s urmeze cursurile de formare profesional si s munceasc n subordinea angajatorului respectiv. (2) Contractul de ucenicie la locul de munc se ncheie pe o durat determinat care nu poate fi mai mare de 3 ani. Art. 206. - Contractul de ucenicie la locul de munc se ncheie de ctre angajatorul autorizat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale. Art. 207. - (1) Poate fi ncadrat ca ucenic orice tnr care nu detine o calificare profesional si care, la debutul perioadei de ucenicie, nu a mplinit vrsta de 25 de ani. (2) Ucenicul beneficiaz de dispozitiile aplicabile celorlalti salariati, n msura n care ele nu sunt contrare celor specifice statutului de ucenic. Art. 208. - Timpul necesar ucenicului pentru participarea la activitti teoretice ce tin de pregtirea sa profesional este inclus n programul normal de munc. Art. 209. - n cazul ucenicilor se interzic: a) munca prestat n conditii grele, vtmtoare sau periculoase; b) munca suplimentar; c) munca de noapte. Art. 210. - Contractul de ucenicie la locul de munc va cuprinde, n afara dispozitiilor obligatorii prevzute n contractul individual de munc, urmtoarele:

a) precizarea persoanei care urmeaz s se ocupe de pregtirea ucenicului, denumit maistru de ucenicie, si calificarea acesteia; b) durata necesar pentru obtinerea calificrii n meseria respectiv; c) avantajele n natur acordate ucenicului n vederea calificrii profesionale. Art. 211. - (1) Maistrul de ucenicie este salariat al angajatorului, atestat pentru pregtirea ucenicilor. (2) Maistrul de ucenicie este atestat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale. Art. 212. - (1) Aptitudinile ucenicului de a presta meseria pentru care este pregtit prin contractul de ucenicie la locul de munc fac obiectul unei verificri finale organizate de angajator. (2) Salariatii a cror formare profesional a fcut obiectul unui contract de ucenicie la locul de munc nu vor putea fi obligati la suportarea cheltuielilor de formare fcute de angajator. Art. 213. - Controlul activittii de ucenicie la locul de munc, statutul ucenicului, modul de ncheiere si de executare a contractului de ucenicie la locul de munc, autorizarea angajatorilor pentru ncheierea contractelor de ucenicie la locul de munc, atestarea maistrului de ucenicie, verificarea final a aptitudinilor ucenicului, precum si orice alte aspecte legate de contractul de ucenicie la locul de munc urmeaz s fie reglementate prin lege special. TITLUL VII Dialogul social CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 214. - Pentru asigurarea climatului de stabilitate si pace social, prin lege sunt reglementate modalittile de consultri si dialog permanent ntre partenerii sociali. Art. 215. - Consiliul Economic si Social este institutie public de interes national, tripartit, autonom, constituit n scopul realizrii dialogului social la nivel national. Art. 216. - n cadrul ministerelor si prefecturilor functioneaz, n conditiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ, ntre administratia public, sindicate si patronat.

CAPITOLUL II Sindicatele Art. 217. - (1) Sindicatele sunt persoane juridice independente, fr scop patrimonial, constituite n scopul aprrii si promovrii drepturilor colective si individuale, precum si a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor. (2) Conditiile si procedura de dobndire a personalittii juridice de ctre organizatiile sindicale se reglementeaz prin lege special. (3) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si reglementa prin statutele proprii modul de organizare, asociere si gestiune, cu conditia ca statutele s fie adoptate printr-o procedur democratic, n conditiile legii. Art. 218. - Sindicatele particip prin reprezentantii proprii, n conditiile legii, la negocierea si ncheierea contractelor colective de munc, la tratative sau acorduri cu autorittile publice si cu patronatele, precum si n structurile specifice dialogului social. Art. 219. - Sindicatele se pot asocia n mod liber, n conditiile legii, n federatii, confederatii sau uniuni teritoriale. Art. 220. - Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor si liberttilor garantate prin Constitutie si n conformitate cu dispozitiile prezentului cod si ale legilor speciale. Art. 221. - (1) Este interzis orice interventie a autorittilor publice de natur a limita drepturile sindicale sau a le mpiedica exercitarea lor legal. (2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerint al patronilor sau al organizatiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, n constituirea organizatiilor sindicale sau n exercitarea drepturilor lor. Art. 222. - La cererea membrilor lor, sindicatele pot s i reprezinte pe acestia n cadrul conflictelor de drepturi. Art. 223. - (1) Reprezentantilor alesi n organele de conducere ale sindicatelor li se asigur protectia legii contra oricror forme de conditionare, constrngere sau limitare a exercitrii functiilor lor. (2) Pe toat durata exercitrii mandatului, precum si pe o perioad de 2 ani de la ncetarea acestuia reprezentantii alesi n organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesional sau pentru motive ce tin de ndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate. (3) Alte msuri de protectie a celor alesi n organele de conducere ale sindicatelor sunt prevzute n legi speciale si n contractul colectiv de munc aplicabil.

CAPITOLUL III Reprezentantii salariatilor Art. 224. - (1) La angajatorii la care sunt ncadrati mai mult de 20 de salariati si dac nici unul nu este membru de sindicat, interesele acestora pot fi promovate si aprate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special n acest scop. (2) Reprezentantii salariatilor sunt alesi n cadrul adunrii generale a salariatilor, cu votul a cel putin jumtate din numrul total al salariatilor. (3) Reprezentantii salariatilor nu pot s desfsoare activitti ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor. Art. 225. - (1) Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au mplinit vrsta de 21 de ani si care au lucrat la angajator cel putin un an fr ntrerupere. (2) Conditia vechimii prevzute la alin. (1) nu este necesar n cazul alegerii reprezentantilor salariatilor la angajatorii nou-nfiintati. (3) Numrul de reprezentanti alesi ai salariatilor se stabileste de comun acord cu angajatorul, n raport cu numrul de salariati ai acestuia. (4) Durata mandatului reprezentantilor salariatilor nu poate fi mai mare de 2 ani. Art. 226. - Reprezentantii salariatilor au urmtoarele atributii principale: a) s urmreasc respectarea drepturilor salariatilor, n conformitate cu legislatia n vigoare, cu contractul colectiv de munc aplicabil, cu contractele individuale de munc si cu regulamentul intern; b) s participe la elaborarea regulamentului intern; c) s promoveze interesele salariatilor referitoare la salariu, conditii de munc, timp de munc si timp de odihn, stabilitate n munc, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munc; d) s sesizeze inspectoratul de munc cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munc aplicabil. Art. 227. - Atributiile reprezentantilor salariatilor, modul de ndeplinire a acestora, precum si durata si limitele mandatului lor se stabilesc n cadrul adunrii generale a salariatilor, n conditiile legii. Art. 228. - Timpul alocat reprezentantilor salariatilor n vederea ndeplinirii mandatului pe care l-au primit este de 20 de ore pe lun si se consider timp efectiv lucrat, fiind salarizat corespunztor.

Art. 229. - Pe toat durata exercitrii mandatului reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesional sau pentru motive ce tin de ndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati. CAPITOLUL IV Patronatul Art. 230. - Patronul, denumit n prezentul cod angajator, este persoana juridic nmatriculat sau persoana fizic autorizat potrivit legii, care administreaz si utilizeaz capitalul, indiferent de natura acestuia, n scopul obtinerii de profit n conditii de concurent, si care angajeaz munc salariat. Art. 231. - (1) Patronatele sunt organizatii ale patronilor, autonome, fr caracter politic, nfiintate ca persoane juridice de drept privat, fr scop patrimonial. (2) Patronatele se pot constitui n uniuni, federatii, confederatii patronale sau n alte structuri asociative. Art. 232. - (1) Patronatele reprezint, sustin si apr interesele membrilor lor n relatiile cu autorittile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, n raport cu obiectul si scopul lor de activitate, potrivit propriilor statute si n acord cu prevederile legii. (2) La cererea membrilor lor, patronatele i pot reprezenta pe acestia n cazul conflictelor de drepturi. Art. 233. - Membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigur protectia legii contra oricror forme de discriminare, conditionare, constrngere sau limitare a exercitrii functiilor lor. Art. 234. - Patronatele sunt parteneri sociali n relatiile colective de munc, participnd, prin reprezentanti proprii, la negocierea si ncheierea contractelor colective de munc, la tratative si acorduri cu autorittile publice si cu sindicatele, precum si n structurile specifice dialogului social. Art. 235. - (1) Constituirea si functionarea asociatiilor patronale, precum si exercitarea drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege. (2) Este interzis orice interventie a autorittilor publice de natur a limita exercitarea drepturilor patronale sau a le mpiedica exercitarea legal. (3) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerint al salariatilor sau al sindicatului, fie direct, fie prin reprezentantii lor sau prin membrii sindicatului, dup caz, n constituirea asociatiilor patronale sau n exercitarea drepturilor lor.

TITLUL VIII Contractele colective de munc Art. 236. - (1) Contractul colectiv de munc este conventia ncheiat n form scris ntre angajator sau organizatia patronal, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori n alt mod prevzut de lege, de cealalt parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munc, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munc. (2) Negocierea colectiv este obligatorie, cu exceptia cazului n care angajatorul are ncadrati mai putin de 21 de salariati. (3) La negocierea clauzelor si la ncheierea contractelor colective de munc prtile sunt egale si libere. (4) Contractele colective de munc, ncheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea prtilor. Art. 237. - Prtile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de ncheiere a contractelor colective de munc sunt stabilite potrivit legii. Art. 238. - (1) Contractele colective de munc nu pot contine clauze care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munc ncheiate la nivel superior. (2) Contractele individuale de munc nu pot contine clauze care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munc. (3) La ncheierea contractului colectiv de munc prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal. Art. 239. - Prevederile contractului colectiv de munc produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajrii sau de afilierea lor la o organizatie sindical. Art. 240. - (1) Contractele colective de munc se pot ncheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national. (2) Contractele colective de munc se pot ncheia si la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite n continuare grupuri de angajatori. Art. 241. - (1) Clauzele contractelor colective de munc produc efecte dup cum urmeaz: a) pentru toti salariatii angajatorului, n cazul contractelor colective de munc ncheiate la acest nivel; b) pentru toti salariatii ncadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munc la acest nivel;

c) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munc la acest nivel; d) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din tar, n cazul contractului colectiv de munc la nivel national. (2) La fiecare dintre nivelurile prevzute la art. 240 se ncheie un singur contract colectiv de munc. Art. 242. - Contractul colectiv de munc se ncheie pe o perioad determinat, care nu poate fi mai mic de 12 luni, sau pe durata unei lucrri determinate. Art. 243. - (1) Executarea contractului colectiv de munc este obligatorie pentru prti. (2) Nendeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munc atrage rspunderea prtilor care se fac vinovate de aceasta. Art. 244. - Clauzele contractului colectiv de munc pot fi modificate pe parcursul executrii lui, n conditiile legii, ori de cte ori prtile convin acest lucru. Art. 245. - Contractul colectiv de munc nceteaz: a) la mplinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a fost ncheiat, dac prtile nu convin prelungirea aplicrii acestuia; b) la data dizolvrii sau lichidrii judiciare a angajatorului; c) prin acordul prtilor. Art. 246. - Aplicarea contractului colectiv de munc poate fi suspendat prin acordul de voint al prtilor ori n caz de fort major. Art. 247. - n cazul n care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramur nu exist contract colectiv de munc, se aplic contractul colectiv de munc ncheiat la nivel superior. TITLUL IX Conflictele de munc CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 248. - (1) Conflictul de munc reprezint orice dezacord intervenit ntre partenerii sociali, n raporturile de munc. (2) Conflictele de munc ce au ca obiect stabilirea conditiilor de munc cu ocazia negocierii contractelor colective de munc sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariatilor, denumite conflicte de interese. (3) Conflictele de munc ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau ndeplinirea unor obligatii decurgnd din legi ori din alte acte normative,

precum si din contractele colective sau individuale de munc sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, denumite conflicte de drepturi. Art. 249. - Procedura de solutionare a conflictelor de munc se stabileste prin lege special. CAPITOLUL II Greva Art. 250. - Salariatii au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice si sociale. Art. 251. - (1) Greva reprezint ncetarea voluntar si colectiv a lucrului de ctre salariati. (2) Participarea salariatilor la grev este liber. Nici un salariat nu poate fi constrns s participe sau s nu participe la o grev. (3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grev poate interveni numai n cazurile si pentru categoriile de salariati prevzute expres de lege. Art. 252. - Participarea la grev, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezint o nclcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecint sanctionarea disciplinar a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei. Art. 253. - Modul de exercitare a dreptului de grev, organizarea, declansarea si desfsurarea grevei, procedurile prealabile declansrii grevei, suspendarea si ncetarea grevei, precum si orice alte aspecte legate de grev se reglementeaz prin lege special. TITLUL X Inspectia Muncii Art. 254. - Aplicarea reglementrilor generale si speciale n domeniul relatiilor de munc, securittii si snttii n munc este supus controlului Inspectiei Muncii, ca organism specializat al administratiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii si Solidarittii Sociale. Art. 255. - Inspectia Muncii are n subordine inspectorate teritoriale de munc, organizate n fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Art. 256. - nfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii sunt reglementate prin lege special.

TITLUL XI Rspunderea juridic CAPITOLUL I Regulamentul intern Art. 257. - Regulamentul intern se ntocmeste de ctre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dup caz. Art. 258. - Regulamentul intern cuprinde cel putin urmtoarele categorii de dispozitii: a) reguli privind protectia, igiena si securitatea n munc n cadrul unittii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminrii si al nlturrii oricrei forme de nclcare a demnittii; c) drepturile si obligatiile angajatorului si al salariatilor; d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii n unitate; f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinar; h) modalittile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice. Art. 259. - (1) Regulamentul intern se aduce la cunostint salariatilor prin grija angajatorului si si produce efectele fat de salariati din momentul ncunostintrii acestora. (2) Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie ndeplinit de angajator. (3) Modul concret de informare a fiecrui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil sau, dup caz, prin continutul regulamentului intern. (4) Regulamentul intern se afiseaz la sediul angajatorului. Art. 260. - Orice modificare ce intervine n continutul regulamentului intern este supus procedurilor de informare prevzute la art. 259. Art. 261. - (1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, n msura n care face dovada nclcrii unui drept al su. (2) Controlul legalittii dispozitiilor cuprinse n regulamentul intern este de competenta instantelor judectoresti, care pot fi sesizate n termen de 30 de zile de la data comunicrii de ctre angajator a modului de solutionare a sesizrii formulate potrivit alin. (1).

Art. 262. - (1) ntocmirea regulamentului intern la nivelul fiecrui angajator se realizeaz n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentului cod. (2) n cazul angajatorilor nfiintati dup intrarea n vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prevzut la alin. (1) ncepe s curg de la data dobndirii personalittii juridice. CAPITOLUL II Rspunderea disciplinar Art. 263. - (1) Angajatorul dispune de prerogativ disciplinar, avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor si ori de cte ori constat c acestia au svrsit o abatere disciplinar. (2) Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca si care const ntr-o actiune sau inactiune svrsit cu vinovtie de ctre salariat, prin care acesta a nclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conductorilor ierarhici. Art. 264. - (1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul n cazul n care salariatul svrseste o abatere disciplinar sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad ce nu poate depsi 10 zile lucrtoare; c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunztor functiei n care s-a dispus retrogradarea, pentru o durat ce nu poate depsi 60 de zile; d) reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%; e) reducerea salariului de baz si/sau, dup caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioad de 1-3 luni cu 5-10%; f) desfacerea disciplinar a contractului individual de munc. (2) n cazul n care, prin statute profesionale aprobate prin lege special, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta. Art. 265. - (1) Amenzile disciplinare sunt interzise. (2) Pentru aceeasi abatere disciplinar se poate aplica numai o singur sanctiune. Art. 266. - Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinar aplicabil n raport cu gravitatea abaterii disciplinare svrsite de salariat, avndu-se n vedere urmtoarele: a) mprejurrile n care fapta a fost svrsit;

b) gradul de vinovtie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea general n serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de ctre acesta. Art. 267. - (1) Sub sanctiunea nulittii absolute, nici o msur, cu exceptia celei prevzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispus mai nainte de efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile. (2) n vederea desfsurrii cercetrii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat n scris de persoana mputernicit de ctre angajator s realizeze cercetarea, precizndu-se obiectul, data, ora si locul ntrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea fcut n conditiile prevzute la alin. (2) fr un motiv obiectiv d dreptul angajatorului s dispun sanctionarea, fr efectuarea cercetrii disciplinare prealabile. (4) n cursul cercetrii disciplinare prealabile salariatul are dreptul s formuleze si s sustin toate aprrile n favoarea sa si s ofere persoanei mputernicite s realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le consider necesare, precum si dreptul s fie asistat, la cererea sa, de ctre un reprezentant al sindicatului al crui membru este. Art. 268. - (1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emis n form scris, n termen de 30 de zile calendaristice de la data lurii la cunostint despre svrsirea abaterii disciplinare, dar nu mai trziu de 6 luni de la data svrsirii faptei. (2) Sub sanctiunea nulittii absolute, n decizie se cuprind n mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinar; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munc aplicabil, care au fost nclcate de salariat; c) motivele pentru care au fost nlturate aprrile formulate de salariat n timpul cercetrii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, n conditiile prevzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuat cercetarea; d) temeiul de drept n baza cruia sanctiunea disciplinar se aplic; e) termenul n care sanctiunea poate fi contestat; f) instanta competent la care sanctiunea poate fi contestat. (3) Decizia de sanctionare se comunic salariatului n cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicrii. (4) Comunicarea se pred personal salariatului, cu semntur de primire, ori, n caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandat, la domiciliul sau resedinta comunicat de acesta.

(5) Decizia de sanctionare poate fi contestat de salariat la instantele judectoresti competente n termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicrii.

CAPITOLUL III Rspunderea patrimonial Art. 269 - (1) Angajatorul este obligat, n temeiul normelor si principiilor rspunderii civile contractuale, s l despgubeasc pe salariat n situatia n care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului n timpul ndeplinirii obligatiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul. (2) n cazul n care angajatorul refuz s l despgubeasc pe salariat, acesta se poate adresa cu plngere instantelor judectoresti competente. (3) Angajatorul care a pltit despgubirea si va recupera suma aferent de la salariatul vinovat de producerea pagubei, n conditiile art. 270 si urmtoarele. Art. 270. - (1) Salariatii rspund patrimonial, n temeiul normelor si principiilor rspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si n legtur cu munca lor. (2) Salariatii nu rspund de pagubele provocate de forta major sau de alte cauze neprevzute si care nu puteau fi nlturate si nici de pagubele care se ncadreaz n riscul normal al serviciului. Art. 271. - (1) Cnd paguba a fost produs de mai multi salariati, cuantumul rspunderii fiecruia se stabileste n raport cu msura n care a contribuit la producerea ei. (2) Dac msura n care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinat, rspunderea fiecruia se stabileste proportional cu salariul su net de la data constatrii pagubei si, atunci cnd este cazul, si n functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul su inventar. Art. 272. - (1) Salariatul care a ncasat de la angajator o sum nedatorat este obligat s o restituie. (2) Dac salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite n natur sau dac acestuia i s-au prestat servicii la care nu era ndrepttit, este obligat s suporte contravaloarea lor. Contravaloarea

bunurilor sau serviciilor n cauz se stabileste potrivit valorii acestora de la data pltii. Art. 273. - (1) Suma stabilit pentru acoperirea daunelor se retine n rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei n cauz din partea angajatorului la care este ncadrat n munc. (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fr a putea depsi mpreun cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel n cauz, jumtate din salariul respectiv. Art. 274. - (1) n cazul n care contractul individual de munc nceteaz nainte ca salariatul s l fi despgubit pe angajator si cel n cauz se ncadreaz la un alt angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de ctre noul angajator sau noua institutie ori autoritate public, dup caz, pe baza titlului executoriu transmis n acest scop de ctre angajatorul pgubit. (2) Dac persoana n cauz nu s-a ncadrat n munc la un alt angajator, n temeiul unui contract individual de munc ori ca functionar public, acoperirea daunei se va face prin urmrirea bunurilor sale, n conditiile Codului de procedur civil. Art. 275. - n cazul n care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face ntr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rat de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judectoresc n conditiile Codului de procedur civil. CAPITOLUL IV Rspunderea contraventional Art. 276. - (1) Constituie contraventie si se sanctioneaz astfel urmtoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea n plat a salariului minim brut pe tar, cu amend de la 3.000.000 lei la 20.000.000 lei; b) nclcarea de ctre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amend de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei; c) mpiedicarea sau obligarea, prin amenintri ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati s participe la grev ori s munceasc n timpul grevei, cu amend de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei; d) primirea la munc a unei persoane pentru care nu a fost ntocmit contract individual de munc ori stipularea n contractul individual de munc a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu amend de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei;

e) ncadrarea n munc a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de vrst sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitti cu nclcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc al minorilor, cu amend de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei; f) nclcarea de ctre angajator a prevederilor art. 134 si 137, cu amend de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei; g) nclcarea obligatiei prevzute la art. 135, cu amend de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de ctre inspectorii de munc. (3) Contraventiilor prevzute la alin. (1) li se aplic dispozitiile legislatiei n vigoare. CAPITOLUL V Rspunderea penal Art. 277. - Neexecutarea unei hotrri judectoresti definitive privind plata salariilor n termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de ctre partea interesat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amend. Art. 278. - Neexecutarea unei hotrri judectoresti definitive privind reintegrarea n munc a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amend. Art. 279. - (1) n cazul infractiunilor prevzute la art. 277 si 278 actiunea penal se pune n miscare la plngerea persoanei vtmate. (2) mpcarea prtilor nltur rspunderea penal. Art. 280. - Nedepunerea de ctre angajator, n termen de 15 zile, n conturile stabilite, a sumelor ncasate de la salariati cu titlu de contributie datorat ctre sistemul public de asigurri sociale, ctre bugetul asigurrilor pentru somaj ori ctre bugetul asigurrilor sociale de sntate constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amend. TITLUL XII Jurisdictia muncii CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 281. - Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munc cu privire la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor individuale sau, dup caz, colective de munc

prevzute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod. Art. 282. - Pot fi prti n conflictele de munc: a) salariatii, precum si orice alt persoan titular a unui drept sau a unei obligatii n temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munc; b) angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munc temporar, utilizatorii, precum si orice alt persoan care beneficiaz de o munc desfsurat n conditiile prezentului cod; c) sindicatele si patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au aceast vocatie n temeiul legilor speciale sau al Codului de procedur civil. Art. 283. - (1) Cererile n vederea solutionrii unui conflict de munc pot fi formulate: a) n termen de 30 de zile calendaristice de la data n care a fost comunicat decizia unilateral a angajatorului referitoare la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului individual de munc; b) n termen de 30 de zile calendaristice de la data n care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinar; c) n termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, n situatia n care obiectul conflictului individual de munc const n plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despgubiri ctre salariat, precum si n cazul rspunderii patrimoniale a salariatilor fat de angajator; d) pe toat durata existentei contractului, n cazul n care se solicit constatarea nulittii unui contract individual sau colectiv de munc ori a unor clauze ale acestuia; e) n termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, n cazul neexecutrii contractului colectiv de munc ori a unor clauze ale acestuia. (2) n toate situatiile, altele dect cele prevzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului. CAPITOLUL II Competenta material si teritorial Art. 284. - (1) Judecarea conflictelor de munc este de competenta instantelor stabilite conform Codului de procedur civil. (2) Cererile referitoare la cauzele prevzute la alin. (1) se adreseaz instantei competente n a crei circumscriptie reclamantul si are domiciliul sau resedinta ori, dup caz, sediul.

CAPITOLUL III Reguli speciale de procedur Art. 285. - Cauzele prevzute la art. 281 sunt scutite de taxa judiciar de timbru si de timbrul judiciar. Art. 286. - (1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de munc se judec n regim de urgent. (2) Termenele de judecat nu pot fi mai mari de 15 zile. (3) Procedura de citare a prtilor se consider legal ndeplinit dac se realizeaz cu cel putin 24 de ore nainte de termenul de judecat. Art. 287. - Sarcina probei n conflictele de munc revine angajatorului, acesta fiind obligat s depun dovezile n aprarea sa pn la prima zi de nftisare. Art. 288. - Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgent, instanta fiind n drept s decad din beneficiul probei admise partea care ntrzie n mod nejustificat administrarea acesteia. Art. 289. - Hotrrile pronuntate n fond sunt definitive si executorii de drept. Art. 290. - Procedura de solutionare a conflictelor de munc se reglementeaz prin lege special. Art. 291. - Dispozitiile prezentului titlu se completeaz cu prevederile Codului de procedur civil. TITLUL XIII Dispozitii tranzitorii si finale Art. 292. - Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romnia, legislatia muncii va fi armonizat permanent cu normele Uniunii Europene, cu conventiile si recomandrile Organizatiei Internationale a Muncii, cu normele dreptului international al muncii. Art. 293. - Romnia va realiza transpunerea, pn la data aderrii la Uniunea European, n legislatia national a dispozitiilor comunitare privind comitetul european de ntreprindere n unittile de dimensiune comunitar, pe msura aparitiei si dezvoltrii n economie a unor astfel de ntreprinderi, precum si pe cele privind detasarea salariatilor n cadrul furnizrii de servicii. Art. 294. - n sensul prezentului cod, prin salariati cu functie de conducere se ntelege administratorii-salariati, inclusiv presedintele consiliului de administratie dac este si salariat, directorii generali si

directorii, directorii generali adjuncti si directorii adjuncti, sefii compartimentelor de munc - divizii, departamente, sectii, ateliere, servicii, birouri -, precum si asimilatii lor stabiliti potrivit legii sau prin contractele colective de munc ori, dup caz, prin regulamentul intern. Art. 295. - (1) Dispozitiile prezentului cod se ntregesc cu celelalte dispozitii cuprinse n legislatia muncii si, n msura n care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munc prevzute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile. (2) Prevederile prezentului cod se aplic cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munc nentemeiate pe un contract individual de munc, n msura n care reglementrile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibil cu specificul raporturilor de munc respective. Art. 296. - (1) Vechimea n munc stabilit pn la data de 31 decembrie 2003 se probeaz cu carnetul de munc. n cazul n care o persoan nu posed carnet de munc, vechimea n munc se reconstituie la cerere de ctre instanta judectoreasc competent s solutioneze conflictele de munc, pe baza nscrisurilor sau a altor probe din care s rezulte existenta raporturilor de munc. (2) Pn la data prevzut la alin. (1) angajatorii sau, dup caz, inspectoratele teritoriale de munc care detin carnetele de munc ale salariatilor vor elibera, n mod esalonat, carnetele respective titularilor, pe baz de proces- verbal individual de predare-primire. Art. 297. - Pe data intrrii n vigoare a prezentului cod cauzele privind conflicte de munc aflate pe rolul tribunalelor se judec n continuare potrivit dispozitiilor procesuale aplicabile la data sesizrii instantelor. Art. 298. - (1) Prezentul cod intr n vigoare la data de 1 martie 2003. (2) Pe data intrrii n vigoare a prezentului cod se abrog: - Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 1/1970 - Legea organizrii si disciplinei muncii n unittile socialiste de stat, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificrile si completrile ulterioare; - Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obstesc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981; - Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariatilor n functie de competent, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990;

- Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991; - Legea salarizrii nr. 14/1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihn si alte concedii ale salariatilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992; - Legea nr. 68/1993 privind garantarea n plat a salariului minim, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993; - Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de srbtoare legal n care nu se lucreaz, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificrile si completrile ulterioare; - art. 34 si 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998; - orice alte dispozitii contrare. (3) ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004 se abrog dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976. Aceast lege a fost adoptat n temeiul prevederilor art. 113 din Constitutia Romniei, n urma angajrii rspunderii Guvernului n fata Camerei Deputatilor si a Senatului, n sedinta comun din data de 9 decembrie 2002. Bucuresti, 24 ianuarie 2003. Nr. 53.