Padurile temperate de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica

a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul. Pdurile temperate sunt rspndite intre tropice si regiunile polare. Este situata in cea mai mare parte a Europei,in America de Nord,Asia si pe mici portiuni in America de Sud si Noua Zeelanda .

Hart politic a lumii indicnd n roz cele dou zone temperate ale planetei noastre, cea nordic i cea sudic.

 climat rcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte i moderate sub raport termic;
anotimpurile de tranzitie respectiv primavara si toamna caracterizate prin putin frig,joaca un rol capital; perioadele marcante de secet sunt inexistente; precipitaiile sunt abundente (cca 500 mm/an) i repartizate uniform pe parcursul anului; Padurile de foioase se gasesc in regiunile cu clima temperatoceanica. Temperaturile medii anuale au valori de 10-15C.

STEJAR

Vegetaia pdurilor de foioase este reprezentata de arbori precum: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul.

 Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. Mai importante sunt: luvisolurile, formate sub paduri de foioase, paduri de amestec si pajisti; argiluvisolurile, dezvoltate sub paduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roscata sau bruna; podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). Aceste soluri sunt deficitare in calciu, potasiu si magneziu si sunt in general acide. Speciile caracteristice sunt fagul, stejarul (cu mai multe subspecii), carpenul, artarul, teiul, alunul, castanul, nucul, plopul, aninul s.a., mai ales pentru Europa. In regiunile nordamericane caracteristice sunt stejarul (negru, alb, rosu), frasinul, magnolia si chiparosul de balta, in China - Ginkgo biloba iar in Australia - eucaliptul (cu numeroase variante).

Fagul

Artar

MESTEACAN

ULM

FRASIN

Padurile de foioase includ elemente faunistice cum sunt: ursul,cerbul, lupul ,mistretul, jderul de padure, iepurele ,vulpea ,rasul ,pisica salbatica, vidra ,dihorul. Se remarca numarul mare de pasari - turturica ,privighetoarea ,mierla neagra ,vrabia, randunica ,porumbelul salbatic, si elemente ale faunei ihtiologice - pastravul ,cleanul ,mreana.

Fauna acestor paduri este formata din cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, urs brun si jder.

 In climatul temperat mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost transformate in medii de culturi agricole, portuare, industriale, de asezari de diferite tipuri. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate, locul lor fiind luat de plantatii, pajisti si terenuri agricole. In munti, activitatile turistice, caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia, S.U.A., Canada, etc.) introduc o nota de antropizare, dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.

 Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei,pe de o parte ,iar pe de o alta parte relieful extrem de variat (de la campii la munti) au impus o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea si desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit. Marile artere hidrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii inalti au un regim de scurgere mult mai complex la care intervin aporturi de apa provenite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea ghetarilor etc.(Dunare ,Rin,Rhon etc).

 Astfel ,alimentarea din ploi asigura maxime iarna,dar si valori ridicate la viiturile de vara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie ;prin acumulare rezulta o scurgere bogata primavara si prin viituri vara,iar cea mai mica la sfarsitul iernii (februarie-martie). In Extremul Orient,circulatia musonica impune o scurgere bogata vara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici diferite in functie de ansamblul de factori ce o determina.

 Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari,multe insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada ) Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa ,combustibil sau minereuri iar apoi prin extinderea suprafetelor ca pasuni si unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.

 Majoritatea americanilor din nord si din centru sunt urmasi ai colonistilor europeni. Aproape 12 % se trag din sclavii de culoare africani. Au supravietuit foarte putini nativi americani. In ultimii ani, multi asiatici si hispanici s-au asezat in America de Nord , sporind varietatea culturilor din aceasta zona.

 Statele Unite ale Americii sunt o ar diversificat rasial i etnic. Sunt recunoscute ase rase : rasa alb, rasa indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa asiatic, negrii sau afro-americani, nativ hawaian i alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificai ca spanioli sau latini i non-spanioli sau nonlatini, americanii latini i spanioli sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare grup minoritar din aceast ar.

 Proiect realizat de: Axinte Ramona Lupascu Alexandra Uta Ioana