Monografie PBP

1
Fundamentarea yi realizarea veniturilor bugetare la

Administra(ia Finan(elor Publice Bacu

ap 1. Organizare yi func(ionalitate la Administra(iei Finan(elor Publice Bacu

1.1. $curt istoric
Administratia Iinantelor publice municipal este unitatea Iiscal, teritorial, organizat la
nivel de municipiu, subordonat directorului general, prin care se realizeaz pe plan teritorial
atributiile Directiei generale a Iinantelor publice.
Administratia Iinantelor publice municipal este condus de un seI de administratie ajutat de
doi seIi adjuncti pentru activitatea de administrare a veniturilor statului si unul pentru
activitatea de trezorerie si contabilitate public.
Administratia Finantelor Publice Bacu are sediul n Str. 9 Mai,nr. 33, Bacu, jud.
Bacu, cod 601151.

1.2 Domeniul de activitate
Pe linie ierarhic Administratia Finantelor Publice Bacu are ca superior Ministerul
Finantelor Publice si ndeplineste Iunctiile acetuia n teritoriu. n elaborarea bugetului
consolidat la nivel national pe structura clasiIicatiei bugetare, un rol important revine
stabilirii, colectrii, veriIicrii si ncasrii impozitelor si taxelor precum si utilizrii cu
eIicient a sumelor alocate, activitti care Iac obiectul de activitate al Ministerului
Finantelor Publice ordonator principal de credite, si Agentiei Nationale de administrare
Iiscal ordonator secundar de credite, la nivel national si al Directiilor generale a
Iinantelor publice judetene la nivel teritorial ordonatori tertiari de credite.
2

Ministerul Finantelor Publice se organizeaz si Iunctioneaz ca organ de specialitate
al administratiei publice centrale, n subordinea Guvernului, care aplic Strategia si
Programul de guvernare n domeniul Iinantelor publice. M.F.P. este minister cu rol de
sintez, institutie public cu personalitate juridic.
Pe baza Legii Finantelor publice, sistemul bugetar a Iost reorganizat atat in ceea ce
priveste eliminarea centralizarii excesive prin administrarea printr-un singur buget, cat si in
ceea ce priveste executia propriu - zisa a bugetului.
In domeniul Iinantelor publice Ministerul Finantelor Publice are, in principal,
urmatoarele atributii:
a)Coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul
bugetar, si anume: pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectiIicare,
precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie;
b)Dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii Iiscal-bugetare;
c)Emite norme metodologice privind elaborarea ,bugetelor si Iorma de prezentare a acestora;
d)Emite norme metodologice, precizari s i ; instructiuni prin care se stabilesc practicile si
procedurile pentru incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea,ordonantarea si plata
cheltuielilor, controlul cheltuirii: acestora, incheierea exercitiului bugetar anual,
contabilizareasi raportarea;
e)Solicita rapoarte si inIormatii oricaror institutii care gestioneaza Ionduri publice;
I)Aproba clasiIicatiile bugetare, precum si modiIicarile acestora;
g)Analizeaza propunerile de buget in etapele de
:
elaborare a bugetelor;
h)Furnizeaza Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de
credite, documentele care au stat la baza Iundamental proiectelor legilor bugetare anuale;
i)Asigura monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul in care se constata abateri ale
3

veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului masuri
pentru reglementarea situatiei;
j)Avizeaza, in Iaza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea
intelegeri incheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative, care
contin implicat ii Iinanciare;
k)Stabileste continutul, Iorma de prezentare si structura programelor elaborate de
ordonatorii principali de credite;
l)Blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca Iiind Iara temei
legal sau Iara just iIicar e in bugetele ordonatorilor de credite;
m)Dispune masurile necesare pentru administ rarea si urmarirea modului de utilizare
a Iondurilor publice destinate coIinantarii in bani, rezultate din contributia
Iinanciara externa acordata Guvernului Romaniei;
n)Colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei la elaborarea balantei de plati externe, a
balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor in domeniul monetar si
valutar;
o)Prezinta semestrial Guvernului si comisiilor pentru buget, Iinante si banci ale
Parlamentului, impreuna cu Banca Nat ionala a Romaniei, inIormari asupra modului de
realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe si
propune solutii de acoperire a deIicit ului sau de utilizare a excedentului din contul
curent al balantei de plati externe;
p)Participa, in numele statului, in tara si in strainatate, dupa caz, la tratative externe
privind acordurile bilaterale si mult ilaterale de promovare si protejare a invest it iilor
si conventiile de evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii Iiscale si, impreuna
cu Banca Nationala a Romaniei, in probleme Iinanciare, valutare si de plati;
r)lndeplineste si alte atributii prevazute de dispozitiile legale
4

1.3 Organizare intern

ADMINIS1kA1IA IINAN1LLCk U8LICL A MUNICIIULUI 8ACU

AuMlnlS18A1lA llnAn1LLC8 u8LlCL
SERVICIUL TEHNOLOGIA
INFORMATIEI

CCMA81lMLn1uL CCn1A8lLl1A1LA C8LAn|LLC8 8uCL1A8L
SLI ADMINIS1kA1IL ADIUNC1
$F ADMINI$%#A%I AD1UN%
SERVICIUL (BIROUL)
ASISTENTA CONTRIBUABILI
PERSOANE FIZICE SI JURIDICE
SERVICIUL (BIROUL) COLECTARE , SI
EXECUTARE SILITA
PERSOANE JURIDICE

BIROU (COMP.) CAZIER FISCAL

SERV. (BIROUL) INCASAREA SI
EVIDENTA VENITURILOR BUGETARE
SERV. (BIROUL) VERIFICAREA SI
DECONTAREA CHELTUIELILOR
PUBLICE

SERV. (BIROUL) CONTABILITATEA
TREZORERIEI STATULUI
SERV. (BIROUL) CASIERIE TEZAUR,
VANZARE SI GESTIUNE A TITLURILOR
DE STAT SI CERTIFICATELOR DE
TREZORERIE

SERVICIUL (BIROUL) REGISTRU
CONTRIBUABILI, DECLARATII FISCALE SI
BILANTURI- PERSOANE JURIDICE

CCMA81lMLn1
AuMlnlS18A8L 8AZL uL
uA1L

CCMA81lMLn1
LxLCA1A8L
LCPlAMLn1L Sl
CCMunlCA1ll
SERVICIUL (BIROUL) COLECTARE , SI
EXECUTARE SILITA
PERSOANE FIZICE

COMP. ADMINISTRAREA CONTURILOR
AGENTILOR ECONOMICI

SERVICIUL (BIROU) REGISTRU
CONTRIBUABILI DECLARATII FISCALE -
PERSOANE FIZICE
8l8Cu (CCM) !u8lulC
COMP.GESTIUNE D.A.I.
CCM AnALlZA uL 8lSC
CCM CLS1lCnA8L uCSA8L llSCALL Sl
A8PlvA
CCMCLS1lCnA8L uCSA8L llSCALL Sl
A8PlvA
CCMLvluLn1A LA1l1C8l
CCMCCMLnSA8l / 8LS1l1ul8l
CCM lnSCLvA8lLl1A1L Sl 8ASunuL8L
SCLluA8A
CCM Lvl1A8LA uu8LLl lMunL8l Sl
ACC8uu8l llSCALL ln1L8nA1lCnALL
SLI ADMINIS1kA1IL ADIUNC1
SERV. (BIROUL/COMP.)
INSPECTIE FISCALA PERSOANE
FIZICE
SL8v(8l8CuL/CCM) lnSLC1lL
llSCALA L8SCAnL !u8lulCL
BIROUL (COMP.) SELECTARE
DOSARE SI PROGRAMARE
CONTROL, COORDONARE SI
SINTEZA ACTIVITATII DE
INSPECTIE FISCALA
$%#U%U#A D ADMINI$%#A# 18LZC8L8lL Sl CCn1A8lLl1A1L u8LlCA
3

In cadrul Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Bacu exist un seI de
administratie care rspunde direct n Iata Directiei Generale a Finantelor Publice. Ca
subalterni suntdoi seIi adjuncti pentru departementul de administrare a veniturilor statului si
nc unul pentru departamentul trezorerie si contabilitate public.
In indeplinirea atributiilor sale, seIul emite dispozit ii care au caracter de act
administrativ, de autoritate, individual si pot Ii suspendate sau anulate potrivit
competentelor legale.
SeIul administratiei reprezinta Administratia Finantelor Publice municipale in Iata
conducerii Directiei Generale a Finantelor Publice si a tertilor. El poate da mandat de
reprezentare altor persoane din subordine.
SeIul administrat iei asigura indeplinirea atribut iilor Administratiei
Finantelor Publice Municipale, in conIormitate cu prevederile legale, ordinele,
instructiunile si dispozitiile Directiei Generale a Finantelor Publice, in care sens raspunde
de organizarea, conducerea si controlul intregii activitati a unitatii. In acest scop, stabileste
atributiile seIilor de administrat ie adjuncti seIilor de servicii, birouri si compartimente,
si poate antrena in rezolvarea atribut iilor sale directorii adjuncti, seIii de serviciu si
alti specialist i din cadrul institutiei a caror participare o apreciaza utila, in raport cu
obligatiile de serviciu si competenta acestora.
SeIul de administrate are calitatea de ordonator tertiar de credite pentru activitatea
proprie.
1.4 $tructura de personal
Activitatea se realizeaz cu Iunctionari publici -90 din total personal 540
posturi conIorm statului de Iunctii si personal contractual cu 40 posturi n schem.
ConIorm O.G. nr. 10/2007 prin care se stabilesc salariile pentru Iunctionarii publici pe anul
2007, n categoria Iunctionarilor publici sunt Iunctii cu studii superioare consilieri,
experti, inspectori si cu studii medii reIerenti. n categoria personalului contractual se
6

regseste personalul administrativ soIeri, secretar-dactilograI, muncitori ntretinere si
arhivar, precum si personal de specialitate n care ponderea revine agentilor Iiscali.
1.5 #ela(iile cu exteriorul
Prin natura sarcinilor care-i revin, administratia Iinantelor publice are relatii aproape
n toate domeniile de activitate.
AstIel, pentru realizarea activittii de administrare a veniturilor si cea de inspectie
Iiscal, se creeaz relatii ntre institutie si contribuabili persoane Iizice sau persoane
juridice n stabilirea, constatarea, controlul si urmrirea obligatiilor la bugetul consolidat.
Prin trezorerie se ncaseaz veniturile bugetare de la contribuabili si se asigur
pltile ctre institutiile publice.
Pentru Iunctionarea aparatului propriu se realizeaz relatii cu diversi Iurnizori care
asigur materialele si prestatiile necesare.

Al 8acu
1rezorerla
flnan(elor publlce
8ncl comerclale
!udecLorle
oll(le
lnsLan(e de
[udecaL
Cflclul 8eglsLrulul
Comer(ulul
ConLrlbuablll
persoane flzlce ;l
[urldlce
uCl 8ACu
7

1.6 $tructura yi evolu(ia principalelor venituri realizate la Administra(ia Finan(elor
Publice Bacu n perioada 2008 - 2010

Tabelul nr.1 Venituri realizate la bugetele de stat in 2008-2010
BUGETUL 2008 2009 2010
Bugetul de stat 434.849 415.995 530.220
Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat 316.370 349.872 364.170
Bugetul Fondului National Unic de
Asigurri Sociale de Sntate
137.733 136.384 140.760
Bugetul Asigurrilor pentru Somaj 17.343 11.652 12.120
Total 906.295 913.903 1.047.270

Figura nr.1 Evolutia veniturilor realizate in 2008-2010

0
100000
200000
300000
400000
300000
600000
8ugeLul de sLaL Bugetul
Asigurrilor
Sociale de Stat
Bugetul Fondului
Na[ional Unic de
Asigurri Sociale
de Sntate
Bugetul
Asigurrilor
pentru omaj
2008
2009
2010
8

Tabel nr.2 Venituri pe anul 2008
BUGETUL 2008
Bugetul de stat 434.849
Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat 316.370
Bugetul Fond. National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate 137.733
Bugetul Asigurarilor pentru Somaj 17.343
Total 906.295

Figura nr.2 Ponderea veniturilor la bugetul consolidat pe 2008

47,98%
34,91%
15,20%
1,91%
PONDEREA BUGETULU GENERAL CONSOLDAT AN 2008
Bugetul de stat
Bugetul Asigurarilor
Sociale de Stat
Bugetul Fondului Na -
tional Unic de Asigurari
Sociale de Sanatate
pentru Somaj
9

Tabel nr.3 Venituri pe anul 2009
BUGETUL 2009
Bugetul Fond.National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate 136.384
Bugetul Asigurarilor pentru Somaj 11.652
Total 913.903


45,52%
38,28%
14,92%
1,27%
Bugetul de stat
Sociale de Stat
tional Unic de Asigu -
rari Sociale de
Sanatate
pentru Somaj
10

1abel nr4 Venituri pe anul 2010
BUGETUL Prognozat 2010
Bugetul Fond. National Unic de Asigurri Sociale de Sntate 140.760
Bugetul Asigurrilor pentru Somaj 12.120
Total 1.047.270


50,63%
34,77%
13,44%
1,16%
Bugetul de stat
Sociale de Stat
tional Unic de Asigu -
rari Sociale de
pentru Somaj
11

Analiznd datele din tabelele de mai sus, reiese c veniturile din bugetul de stat
detin valoarea cea mai mare n toate perioadele analizate, iar graIic, observm urmtoarele
ponderi:
-n anul 2008 veniturile din Bugetul de Stat au detinut 47,98 din total venituri,
respectiv Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat 34,91, Bugetul Fondului National Unic de
Asigurri Sociale de Sntate 15,20, iar Bugetul Asigurrilor pentru Somaj, 1,91.
-n anul 2009 veniturile din Bugetul de Stat au detinut 45,52 din total venituri,
respectiv Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat 38,28, Bugetul Fondului National Unic de
Asigurri Sociale de Sntate 14,92, iar Bugetul Asigurarilor pentru Somaj, 1,27.
-n anul 2010 ponderea veniturilor din Bugetul de Stat se ciIreaz la 50,63 din
total venituri, respectiv Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat 34,77, Bugetul Fondului
National Unic de Asigurri Sociale de Sntate 13,44, iar Bugetul Asigurrilor pentru
Somaj, 1,16.
Cotele de contributii datorate att de angajat ct si de angajator, au suIerit cresteri
sau reduceri n perioada 2008 -2010.
ontribu(ii suportate de angajat:
impozitul pe salarii n cot de 16;
constributii asigri sociale de sntate angajat (CASS) n cot de 6,5 pn n luna
iulie 2008, cnd cota devine 5,5;
contributii de asigurri pentru somaj angajat n cot de 1 pn n luna ianuarie 2008,
cnd cota devine 0,5;
contributii asigurri sociale angajat (CAS) n cot de 9,5 pn n luna Iebruarie
2009, cnd cota devine 10,5.
ontribu(ii suportate de angajator:
constributii asigurri sociale de sntate angajator (CASS) n cot de 5,5 n perioada
ian - noi 2008 si 5,2 din luna decembrie 2008 pn n prezent;
12

contributii de asigurri pentru somaj angajator n cot de 1 n perioada ian - noi
2008 si 0,5 din luna decembrie 2008 pn n prezent;
contributii asigurri sociale angajator (CAS)- n cot de 19,5 pn la 30.11.2008,
18 n luna decembrie 2008, 18,5 n luna ianuarie 2009 si 20,8 din luna Iebruarie 2009
pn n prezent;
contributia de asigurri pentru accidente de munc si boli proIesionale - angajator - este
n Iunctie de codul CAEN al societtii si a Iost n procent de 0,4-2 n anul 2008, 0,15-
0,85 n anul 2009 si n prezent;
contributii pentru concedii si indemnizatii de la PJ - n cot de 0,85 ntre anii 2008 -
2009 si n prezent;
contributia datorat de angajator la Fondul de garantare - n cota de 0.25 ncepnd cu
anul 2007 pn n prezent.
Ponderea sumelor declarate la principalele venituri care sunt colectate la bugetul
general consolidat al statului, au nregistrat Iluctuatii n anii 2008-2010:
Bugetul de stat nregistreaz o scdere cu 2,46 n anul 2009 si se previzioneaz o
crestere cu 5,11 n anul 2010 prin cresterea sumelor ncasate din TVA si impozit pe
proIit;
Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat nregistreaz o crestere cu 3,37 n anul 2009,
dup care o descrestere de 3,51 datorit reducerii numrului de salariati si cresterii
numrului de pensionari;
Bugetul Fondului National Unic de Asigurri Sociale de Sntate este singurul buget
care a nregistrat o scdere a sumelor declarate att n anul 2009 ct si pentru anul 2010 n
cote de la 0,28 la 1,48 .
Veniturile bugetului de stat declarate n anii Iiscali 2008, 2009 si 2010, au avut
componente principale: impozitul pe proIit, impozitul pe venit (din care majoritar este
impozitul pe veniturile din salarii), TVA, accize si alte venituri.
n categoria alte venituri se include: taxa de dezvoltare cuprins n tariIul energiei
electrice si termice- restante ani anteriori, taxa timbru social asupra valorii automobilelor
noi din import, etc.
13

La nivelul anului 2008 veniturile declarate ale bugetului de stat cuprind:
Tabelul nr.5 Componenta bugetul de stat in 2008

BUGETUL DE STAT 2008
Impozit pe proIit 108.600- mii lei-
Impozit pe venit 113.188- mii lei-
TVA 131.047- mii lei-
Accize 80.490- mii lei-
Alte venituri 1.524- mii lei-
Total 434.849- mii lei-

Figura nr.5 Ponderea in bugetul pe 2008

24,97%
26,03%
30,14%
18,51%
0,35%
Ponderea bugetului de stat an 2008
mpozit pe profit
mpozit pe venit
TVA
Accize
Alte venituri
14

Tabel nr.6 ComponenLa bugeLul de sLaL ln 2009
Impozit pe proIit 97.406 - mii lei-
Impozit pe venit 91.831 - mii lei-


23,42%
22,08%
18,08%
35,40%
1,03%
Ponderea BS an 2009
mpozit pe profit
mpozit pe venit
TVA
Accize
Alte venituri
13

Tabel nr.7 ComponenLa bugeLul de sLaL ln 2010
Impozit pe proIit 23.034- mii lei-
Impozit pe venit 73.973- mii lei-


4,34%
13,95%
80,16%
0,76%
0,78%
Ponderea BS an 2010
mpozit pe profit
mpozit pe venit
TVA
Accize
Alte venituri
16

Din aceste graIice putem concluziona c ponderea cea mai important de-a lungul
celor trei ani analizati o are T.V.A-ul, urmat de accize.Se remarc o important scdere la
nivelul anilor 2009 si 2010 a veniturilor rezultate din impozitul pr proIit si cel pe venit
datorit reducerii numrului de contribuabili persoane Iizice si juridice si al nivelului ridicat
al somajului. AstIel cele mai importante venituri sunt realizate din consumul de bunuri si
servicii.
La nivelul Administratiei Finantelor Publice Bacu gradul de colectare s-a modiIicat
n perioada 2008 - 2010, nregistrndu-se un declin la nivelul anilor 2009 -2010, datorat
crizei economice, somajului ridicat si lipsei acute a locurilor de munc.
La nivelul anului 2008 gradul de ncasare a Iost de 96,96

1abel nr8 Crad de lncasare 2008
BUGETUL Declarat 2008 Incasat 2008
Bugetul de stat 434.849 421.630
Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat 316.370 306.752
Bugetul Fondului National Unic de Asigurari
Sociale de Sanatate
137.733 133.546
Bugetul Asigurarilor pentru Somaj 17.343 16.816
Total 906.295 878.744

17

llgura nr8

La nlvelul anulul 2009 gradul de incasare a fosL de 8818
1abel nr9 Crad de lncasare 2009
Bugetul Fondului National Unic de Asigurari
Sociale de Sanatate
136.384 120.263
Bugetul
de stat
Bugetul
Asigurar-
ilor So-
Bugetul
Fondului
National
Bugetul
Asigurar-
ilor pentru
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Sume declarate comparativ cu sume incasate an 2008
Declarat 2008
ncasat 2008
18

Total 913.903 805.878

Figura nr. 9
Remarcam o usoar scderea a procentului ncasrilor raportat la cel al sumelor declarate.
Scderea se manisIest att procentual ct si ca sume totale din componenta bugetului de stat.

Tabel nr.10 Crad de lncasare 2010
BUGETUL Prognozat 2010 Incasari prognozate
an 2010
Bugetul Fondului National Unic de Asigurari 140.760 126.881
Bugetul de
stat
Bugetul
Asigurarilor
Sociale de
Bugetul Fon -
dului National
Unic de Asigu-
Bugetul Asig -
urarilor pentru
Somaj
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Sume declarate comparativ cu sume incasate an 2009
Declarat 2009
ncasat 2009
19

BUGETUL Prognozat 2010 Incasari prognozate
an 2010
Sociale de Sanatate
Total 1.047.270 944.009

Figura nr.10

Gradul de ncasare realizat n anul 2010 este de 90,14.
1.7 Analiza cheltuielilor la Administra(ia Finan(elor Publice Bacu pe anii 2008-2010
Administratia Finantelor publice Bacu, in callLaLe de ordonaLor Ler(lar de credlLe
esLe flnan(aL de la bugeLul de sLaL dln caplLolul 3101 AuLorlL(l publlce ;l ac(lunl exLerne
penLru chelLulellle de personal maLerlale ;l de caplLal Anallza chelLulelllor se va efecLua
numal penLru caplLolul 3101 AuLorlL(l publlce ;l ac(lunl exLerne inLrucL reprezlnL
0
100000
200000
300000
400000
300000
600000
8ugeLul de
sLaL
8ugeLul
Aslgurarllor
Soclale de
SLaL
8ugeLul
londulul
naLlonal
unlc de
Aslgurarl
Soclale de
SanaLaLe
8ugeLul
Aslgurarllor
penLru
Soma[
declaraL 2010
lncasaL 2010
20

pesLe 90 dln chelLulell Conform leglsla(lel in vlgoare la lnsLlLu(llle publlce de;l se
uLlllzeaz in mod frecvenL Lermenul de chelLulell daLele dln conLul de execu(le ca ;l cele
dln bugeLele aprobaLe sunL pl(l neLe de cas
Pentru realizarea unei analize economice prezentm datele necesare pe anii 2008,
2009 ,2010, n structura clasiIicatiei bugetare economice, la nivel de capitol, titlu si articol,
dup cum urmeaz

Cod* Denumirea cheltuielilor Realizri 2008 Realizri 2009 Buget 2010
51.01.10 Cheltuieli de personal 16.923.000 17.028.000 16.077.000
51.01.20 Cheltuieli cu bunuri si servicii 2.839.249 2.791.344 2.483.000
51.01.70 Cheltuieli de capital 528.272 35.000 30.000
51.01 Total cheltuieli 20.290.521 19.854.344 18.590.000
* conIorm clasiIicatiei bugetare economice
Dup cum reiese din datele prezentate mai sus s-a aprobat buget de cheltuieli doar
pentru trei categorii de cheltuieli, respectiv de personal - titlul 10, bunuri si servicii- titlul
20 si capital titlul 70.
Poderea cheltuielilor Iat de total cheltuieli, se determin dup Iormula:
Pondere cheltuieli analizate/total cheltuieli`100
Din analiza datelor prezentate n tabelul de mai sus, reiese c cheltuielile de
personal detin ponderea pentru perioada analizat. GraIic ponderea cheltuielilor analizate
Iat de total cheltuieli,se prezint astIel:
21

n anul 2008, cheltuielile de personal au detinut o pondere de 83, n timp ce
cheltuielile materiale 14 si doar trei procente pentru cheltuielile de capital.
n anul 2009, cheltuielile realizate au Iost de 86 pentru cele de personal, 14
procente pentru cele materiale si sub un procent la cheltuielile de capital.

n anul 2010 ponderea cheltuielilor de personal se ciIreaz la 87, cheltuielile
materiale 13, iar cheltuielile de capital sunt sub 1.

Pondere cheItuieIi personaI,materiaIe si
capitaI 2008
83%
14%
3%
Cheltuieli personal
Cheltuieli materiale
Cheltuielie capital
Pondere cheItuieIi
personaI,materiaIe,capitaI 2009
86%
14%
0%
Cheltuieli personal
Cheltuielie capital
Pondere cheItuieIi personaI,materiaIe,capitaI
2010
87%
13%
0%
Cheltuieli personal
Cheltuielie capital
22

Evolutia cheltuielilor totale pe cei trei ani nregistreaz o curb descendent ca si
cheltuielile materiale si de capital, n timp ce cheltuielile de personal nregistreaz o curb
ascendent n anul 2009 Iat de anul 2008 si o curb descendent n anul 2010 Iat de anul
2009. n valori absolute se nregistreaz o diminuare a cheltuielilor totale aprobate prin
buget n anul 2010 Iat de realizrile anului 2008 cu suma de 1.700.521 lei din care la
cheltuielile de personal suma de 846.000 lei, la cheltuielile materiale suma de 356.249 lei si
la cheltuielile de capital suma de 498.272 lei. n Iorm relativ, bugetul aprobat n anul
2010 reprezint 91,62 din realizrile anului 2008, din care pentru cheltuielile de personal
reprezint 95, cele materiale 87,45 si cele de capital doar 5,68.
.Salarizarea personalului pentru anii 2008 si 2009 a Iost reglementat prin OG.
6/2007 pentru Iunctionarii publici si O.G. 10/2007 pentru personalul contractual. ncepnd
cu anul 2010, salarizarea este reglementat prin Legea nr. 330/2009 prin legea unitar de
salarizare pentru personalul bugetar. Pentru Iunctionarii publici, drepturile salariale sunt
prevazute si n Statutul Iunctionarilor publici conIorm Legii 188/1999.
n vederea ntelegerii interpretrii si analizrii corecte a drepturilor salariale ale
personalului din cadrul directiilor Iinanciare, prezentm modul de calcul a acestora.
AstIel, salariul de baz pentru anii 2009 si 2009 s-a stabilit prin grila de salarizare
conIorm O.G. nr. 6/2007 si O.G. nr. 10/2007, Iunctie de studii, vechimea n specialitate si
rezultatele obtinute conIorm caliIicativelor obtinute la evaluarea anual.
Salariul de merit s-a determinat pentru 20 din personal si se calculeaz prin
aplicarea unui procent de 15 la salariul de baz din care cel mult o treime pentru
personalul de conducere si restul pentru personalul de executie.
Indemnizatia de conducere este diIerentiat pe Iunctii publice de conducere, Iiind
cuprins ntre 50 pentru directorul coordonator si 22 pentru un seI de birou si se
calculeaz prin aplicarea procentului respectiv la salariul de baz.
Sporul de vechime se determin prin aplicarea unui procent cuprins ntre 5 si 25
Iunctie de vechimea n munc, la salariul de baz.
23

Sporul pentru conditii deosebite, const n aplicarea unui procent de 10 la salariul
de baz pentru personalul de executie care si desIsoar activitatea la trezorerie.
Alte sporuri se concretizeaz n spor pentru activitatea de audit, control Iinanciar
preventiv si doctorat de aceste sporuri beneIiciaz 8 persoane.
Pentru realizarea sarcinilor de serviciu peste program numai n anul 2008 s-au pltit
ore suplimentare prin aplicarea unui procent de 75 sau 100 Iunctie de momentul si
ziua eIecturii orelor suplimentare, la salariul de baz.
ConIorm prevederilor legale pentru anul 2008 s-au acordat premii lunare de pn la
10 din salariul realizat pentru Iunctionarii publici si 2 pentru personalul contractual
Premiul anual se determin ca medie a salariului de baz realizat n anul anterior si
se acord personalului care nu a avut sanctiuni.
Indemnizatiile pltite unor persoane din aIara unittii s-au concretizat n sume
acordate unor persoane desemnate de Agentia National a Functionarilor Publici ca membri
n comisiile de concurs pentru angajarea si promovarea personalului. Aceste indemnizatii s-
au determinat prin aplicarea unei cote de 20 asupra salariului de baz.
Indemnizatiile de delegare pentru personalul bugetar sunt reglementate de H.G. nr.
1870/2007 , din cheltuielile cu salariile decontndu-se numai diurna pentru deplasrile care
depasesc 12 ore pe zi. Cuantumul diurnei este de 13 lei/zi.
Alte drepturi salariale cuprinde concediile medicale suportate de unitate precum si
plata unor comisii n care particip salariati proprii comisia de disciplin si comisiile de
concurs pentru angajarea sau promovarea unor persoane. Indemnizatiile privind concediile
medicale se determin conIorm O.G. nr. 158/2005 .
Salariatii administratiei Iinanciare, nu beneIiciaz de salarii n natur tichete de
mas, norme de hran, uniIorme sau echipament, locuint de serviciu sau transport la si de
la locul de munc.
24

ncepnd cu drepturile salariale ale lunii ianuarie 2010, salariul de baz cuprinde si
sporul de vechime precum si celelalte sporuri cu caracter permanent, conIorm Legii nr.
330/2009 prind salarizarea unic din sistemul bugetar. De altIel, drepturile salariale cu
caracter permanent realizate n luna ianuarie 2010, au Iost egale cu cele realizate n luna
decembrie 2009.
n conIormitate cu prevederile legale n vigoare pentru cheltuielile cu salariile,
institutia are obligatia s calculeze si s vireze la bugetul consolidat al statului, contributiile
aIerente.
Contributiile se determin prin aplicarea cotelor prevzute n legea anual a
asigurrilor sociale pentru asigurrile sociale de stat, pentru asigurrile sociale de somaj si
pentru asigurrile sociale de accidente de munc, iar prin legea anual a bugetului de stat a
asigurrilor sociale de sntate, asupra Iondului de salarii realizat.
Cotele pentru contributii au Iost diIerite de la un an la altul ,dup cum urmeaz:
nrcrL

uenumlre conLrlbuLll 2008 2009 2010
1 ConLrlbuLll aslgurrl soclale 193 208 208
2 A[uLor de soma[ 1 03 03
3 lond aslgurrl soclale de sanLaLe 33 32 32
4 lond rlsc sl accldenLe 04 013 013
3 ConLrlbuLll penLru concedll medlcale 083 083 083

Pentru drepturile salariale aIerente lunii decembrie 2008 si ianuarie 2009, cota a Iost
de 18 pentru asigurri sociale de stat.
23

Dac n prima parte a analizei am prezentat continutul si structura drepturilor
salariale si a contributiilor, n continuare vom analiza cheltuielile de personal prin prisma
ponderii prtilor componente, precum si evolutia acestora n perioada 2008-2010. Pentru
realizarea acestor obiective, prezentm valorile realizate n anii 2008, 2009 si 2010.

Cod*
Indicatori
2008 2009

2010
10
TITLUL I CHELTUIELI DE
PERSONAL 16,923,000 17,028,000 16,077,000
10.01 Cheltuieli salariale n bani 13,270,131 13,315,876 12,968,000
10.01.01 Salarii de baz 8,468,441 8,944,279 11,258,325
10.01.02 Salarii de merit 322,593 27,256
10.01.03 Indemnizatie de conducere 383,679 372,968 23,351
10.01.04 Spor de vechime 1,881,587 1,952,120 147,359
10.01.05 Sporuri pentru conditii de munc 226,242 227,191 16,635
10.01.06 Alte sporuri 7,980 8,462 576
10.01.07 Ore suplimentare 977
10.01.08 Fond de premii 899,075 775,208 769,754
10.01.09 Prima de vacant 876,833 775,884 546,000
10.01.12 InInd. Pltite unor pers din aIara unittii 6,863
10.01.13 Indemnizatii de delegare 6,357 3,276 6,000
26

10.01.30 Alte drepturi salariale n bani 189,504 229,232 200,000
10.03 Contributii 3,652,869 3,712,124 3,109,000
10.03.01
Contributii de asigurri sociale de
stat 2,567,452 2,705,627 2,234,000
10.03.02 Contributii de asigurri de somaj 145,702 68,671 64,000
10.03.03
Contrib.deasigurri sociale de
sntate 733,488 693,904 655,000
10.03.04
Contrib.asig.pt.accid.de munc si boli
proIesionale 52,643 22,444 51,000
10.03.06
Contrib. Pentru concedii si
indemnizatii 153,584 221,478 105,000
*cod clasiIicatie bugetar economic

Din datele prezentate mai sus reiese c o parte din drepturile de personal s-au redus
sau nu se mai acord deloc n anii 2009 si 2010. AstIel, Ministerul Finantelor Publice, n
calitate de ordonator principal de credite, n contextul crizei economico Iinanciare declarate
din anul 2009, a stabilit ca o parte din drepturile salariale s nu se mai acorde ncepnd cu
data de 01.01.2009 respectiv salariul de merit- suma din realizrile anului 2009 reprezint
plata acestuia n luna ianuarie 2009 ca drept cuvenit pentru luna decembrie 2008, orele
suplimentare si indemnizatii pltite unor persoane din aIara unittii.
n acelasi context, ncepnd cu luna aprilie 2009 s-au redus o parte din Iunctiile de
conducere, iar indemnizatiile de conducere s-au diminuat cu 10.
n continuare vom prezenta graIic urmtoarele ponderi :
a) Cheltuieli cu salariile si contributii Iat de total cheltuieli de personal ;
27

b) Drepturi salariale Iat de total cheltuieli cu salariile ;
c) Contributii Iat de Iondul de salarii ;
a. Ponderea cheltuielilor cu salariile yi contribu(ii fa( de total cheltuieli de
personal pentru cei trei ani analizati graIic, se prezint asIel :

n total cheltuieli de personal ponderea revine cheltuielilor salariale, respectiv 78
si diIerenta de 22 revine contributiilor. ntruct valoarea relativ a celor dou categorii de
cheltuieli s-a determinat ca raport Iat de total cheltuieli de personal, ponderea cheltuielilor
cu contributiile este mai mic dect suma cotelor contributiilor pe anul 2008, respectiv de
27,25 conIorm actelor normative si respectiv 27,53 ct rezult din rapotul datelor din
tabelul de mai sus.

Ponderea cheItuieIiIor de personaI 2008
78%
22%
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli contributii
78%
22%
Cheltuieli cu
salariile
Cheltuieli
contributii
28

Ponderea cheltuielilor de personal n anul 2009 este aceeasi ca si n anul 2008,
ntruct suma cotelor la contributii este apropiat n cei doi ani.

b Drepturi salariale fa( de total cheltuieli cu salariile
Drepturile salariale cuvenite personalului sunt cele prevzute n Codul Muncii,
singurul spor speciIic Iiind cel care se acord pesonalului de executie din activitatea de
trezorerie. n perioada analizat ponderea drepturilor salariale realizate sau aprobate prin
bugetul pe anul 2010 sunt diIerite de la un an la altul, ca urmare a crizei economico
Iinaciare care a determinat modiIicarea legislatiei n acest domeniu sau ca urmare a
msurilor luate de Ministerul Finantelor Publice n calitate de ordonator principal de
credite.
Prezentm mai jos sub Iorm graIic, ponderea drepturilor salariale n total
cheltuieli cu salariile pentru perioada 2008-2010.
n anul 2008, salariul de baz reprezint 63 din total cheltuieli cu salariile, urmat
de sporul de vechime n cuantum de 14. Premiile, mpreun cu prima de vacant detin
cte sapte procente din total cheltuieli salariale, n timp ce celelalte categorii de drepturi
detin sub 3 - indemnizatii de conducere, salarii de merit si alte drepturi.
81%
19%
Cheltuieli cu
salariile
Cheltuieli
contributii
29

n anul 2009, ponderea drepturilor salariale n total cheltuieli cu salariale, se
prezint graIic astIel :

Fat de anul 2008, ponderea salariului de baz n anul 2009 creste de la 63 la
66, sporul de vechime creste cu un 1, indemnizatia de conducere rmne la acelasi
nivel de 3, n timp ce premiile si prima de vacant coboar cu un procent. Sporul pentru
conditii deosebite si alte drepturi rmn la acelasi nivel de 2 Iat de cheltuielile cu
salariile. Salariul de merit nu mai apare, Iiind sub 1.
Bugetul aprobat pentru cheltuielile cu salariile pentru anul 2010 are o conIiguratie
cu totul diIerit Iat de cei 2 ani, ca urmare a modiIicrilor legislative publicate la Iinele
anului 2009, respectiv Legile nr. 329 si 330 privind salarizarea unic n sectorul bugetar si
ca urmare a msurilor luate de ordonatorul principal de credite n limita competentelor
Ponderea cheItuieIiIor cu saIariiIe 2008
63%
2%
3%
14%
2%
7%
7%
2%
Salarii de baza
Salarii de merit
ndemnizatie
conducere
Spor Vechime
Spor conditii
deosebite
Premii
Prima de
vacanta
Alte drepturi
66%
0%
3%
15%
2%
6%
6%
2%
Salarii de baza
Salarii de merit
ndemnizatie conducere
Spor Vechime
Spor conditii deosebite
Premii
Prima de vacanta
Alte drepturi
30

stabilite n lege. Redm mai jos graIicul ponderii drepturilor salariale n total cheltuieli cu
salariile n anul 2010 :

ncepnd cu drepturile salariale ale anului 2010, salariul de baz include sporul de
vechime, sporul pentru conditii deosebite si indemnizatia de conducere ceea ce a determinat
modiIicarea radical a structurii ponderii drepturilor salariale n total cheltuieli cu salariile.
Mentionm c n bugetul pe anul 2010, sumele care reprezint alte drepturi cu
caracter permanent dect salariul de baz, respectiv indemniztie de conducere, spor de
vechime, spor pentru conditii deosebite, reprezint plata lichidrii drepturilor salariale
cuvenite pe luna decembrie 2009.
Premiile s-au concretizat doar n acordarea premiului anual pentru realizrile din
anul 2009 si reprezint 6 din total cheltuieli cu salariile, la Iel ca n anul 2009.
Prima de vacant este aprobat n bugetul pe anul 2010 doar din luna iulie,
reprezentnd 4 din cheltuielile salariale, cu 2 mai putin dect n anul 2009. n contextul
noilor msuri de reducere a cheltuielilor de personal din sectorul bugetar cu 25, este
posibil ca acest drept s nu se mai acorde n anul 2010.
Alte drepturi reprezint indemnizatiile pentru concedii medicale care ca si n
realizrile anului 2009, n bugetul pe anul 2010 reprezint 2.
c. ontribu(ii fa( de total fond salarii
87%
0%
1%
0%
6%
4% 2%
Salarii de baza
ndemnizatie
conducere
Spor Vechime
Spor conditii
deosebite
Premii
Prima de vacanta
Alte drepturi
31

Institutiile publice au aceleasi obligatii de plat ca si agentii economici, la
contributiile care se calculeaz la Iondul de salarii. Cotele care se aplic asupra Iondului de
salarii au Iost prezenate mai sus, suma tuturor contributiilor datorate de angajator nu diIer
prea mult n ultimii trei ani, respectiv 27,25 n anul 2008 si 27,5 n anii 2009 si 2010.
ntruct datele prezentate sunt din contul de executie pe anii 2008 si 2009 si respectiv din
bugetul pe anul 2010, sumele aIerente reprezint pltile nete si nu cheltuielile si ca atare
raportul dintre total contributii si Iondul de salarii nu este egal cu suma contributiilor.
Redm mai jos ponderea Iiecrei contributii Iat de Iondul de salarii :

Suma contributiilor stabilite prin lege pentru anul 2008 se ciIreaz la 27,25, n
timp ce din datele prezentate mai sus rezult procentul de 27,75, cu o crestere de 0.5
din care 0.11 revine ajutorului de somaj, 0.07 revine asigurrilor sociale de sntate si
0,32 contributiilor pentru concedii medicale. Dac primele dou inIluente sunt din modul
cum s-au eIectuat pltile la Iinele anului 2008 s-au acordat premii pentru care o parte din
contributii s-au virat n acelasi an, la concediile medicale lun de lun, valoarea
indemnizatiilor de plat care se suport din Iondul de asigurri sociale pentru concedii
medicale a Iost mai mare dect contributia datorat, iar pentru suma depsit s-a solicitat
restituire n anul urmtor.
cote contributii 2008
27.75
19.50
1.11
5.57
0.40
1.17
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
1
contributii
v
a
I
o
r
i

p
r
o
c
e
n
t
u
a
I
e
Total contributii
CAS
Somaj
CASS
Contr.acidente munca
Contr.conc.medicale
32

Pentru anul 2009), suma cotelor de contributii s-a ciIrat la 27,5, iar din reprezentarea
graIic rezult un procent de 27,88, cu 0,63 mai mult dect suma cotelor stabilite prin
lege,ca urmare a pltii de indemnizatii pentru concediile medicale cu suportare din Iondul
de asigurri pentru concedii medicale de la 0,85 ct era cota legal la 1,66 eIectiv pltit,
deci o diIerent de 0,81. DiIerenta dintre 0.81 si 0,66 se regseste la cota de la
cotributii asigurri sociale de stat care a Iost petru ianuarie si Iebrarie 2009 de 18.

Fig. 3.28
n bugetul de cheltuieli pentru anul 2010 nu s-au asigurat sumele necesare pentru
acoperirea contributiilor n procent de 27,5 ci doar 23,97,la nivelul trimestrului IV, din
acest an Iigurnd sume mai mici sau deloc. Din experienta celorlalti ani, de regul suma se
acoperea la rectiIicarea bugetar, pentru acest an n noile condittii se va primi un nou buget
pentru semestrul II.
27.88
20.32
0.52
5.21
0.17
1.66
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
1
contributii
v
a
I
o
r
i
p
r
o
c
e
n
t
u
a
I
e
Total contributii
CAS
Somaj
CASS
Contr.conc.medicale
23.97
17.23
0.49
5.05
0.39 0.81
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
1
contributii
v
a
Io
r
i
p
r
o
c
e
n
t
u
a
I
e
Total contributii
CAS
Somaj
CASS
Contr.conc.medicale
33

Dinamica cheltuielilor de personal n perioada 2008-2010

Din graIicul de mai sus reiese c cheltuielile de personal n perioada 2008-2010 au
nregistrat o mic crestere n 2009 Iat de 2008 si o diminuare n 2010 Iat de 2009.
AstIel, n anul 2009 cheltuielile de personal au Iost mai mari dect n anul 2008 cu
105.000 lei, respectiv o crestere relativ de 100,62 ca urmare a majorrii salariilor n
luna noiembrie 2008. n anul 2010 bugetul aprobat la cheltuielile de personal a Iost mai mic
dect realizrile din 2009 cu 951.000 lei, respectiv cu 95 ca urmare alocrii unui buget
sub necesittile reale. Dac se vor pune n aplicare msurile propuse pe data de 6 mai,
atunci n semestrul 2, bugetul se va micsora cu cca.10.
O analiz complet a cheltuielilor de personal necesit si cunoasterea si
interpretarea indicatorilor privind numrul mediu de personal si salariul mediu realizat n
perioada 2008-2010.
Nr.crt. Denumire indicatori 2008 2009 2010
1 Numar mediu personal 609 580 581
2 Salar mediu 1816 1865 1860

dinamica cheItuieIi personaI 2008-2010
0
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,000
14,000,000
16,000,000
18,000,000
personal salarii Contribu ii
cheltuieli
2,008
2,009
2,010
34

Redm graIic dinamica celor doi indicatori n perioada 2008-2010

Din datele prezentate mai sus reiese c numrul de personal s-a diminuat de la un an
la altul respectiv cu 28 de persoane din anul 2008 n anul 2010, cu 5 mai putin. Salariul
mediu a nregistrat o crestere n anul 2009 Iat de anul 2008 cu 49 lei/persoan si o
diminuare cu 5lei /persoan n anul 2010 Iat de anul 2009. Cresterea salariului mediu n
anul 2009 Iat de anul 2008 este datorat cresterii salariale acordate din luna noiembrie
2008 si cu eIecte n 2009.
Fat de aspectele prezentate, nu pot Ii luate msuri importante care s duc la
reducerea cheltuielilor de personal ntruct, de regul, strategia privind salarizarea
personalului se decide la nivelul M.F.P., att din puct de vedere al numrului de personal
ct si din punct de vedere al acordrii drepturilor salariale. Administratia Iinantelor Bacu
are doar obligatia de a pune corect n practic msurile stabilite de ordonatorul principal de
credite.
Cheltuielile materiale ale sunt structurate conIorm clasiIicatiei bugetare economice
n cadrul titlului Bunuri si servicii si cuprind cheltuielile necesare pentru Iunctionarea
spatiilor energie electric, gaze naturale, ap, canal, salubritate, comunicarea cu agentii
economici si alte institutii posta, teleIon, internet, materiale pentru activitatea de birou,
pentru intretinerea spatiilor si a instalatiilor precum si pentru alte obiective strict necesare
pentru derulare n conditii optime a activittii
dinamica numar mediu si saIar mediu
609
1.816
595
1.865
581
1.860
0
500
1.000
1.500
2.000
Numar mediu personal salariul mediu
indicatori
v
a
I
o
r
i
2.008
2.009
2.010
33

20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII 2,839,249 2,791,344 2,483,000
20.01 Bunuri si servicii 2,289,395 2,375,378 2,068,000
20.01.01 Furnituri de birou 175,000 165,000 148,000
20.01.02 Materiale pentru curtenie 13,000 12,000 12,000
20.01.03 nclzit, iluminat si Iort motric 338,597 334,620 330,000
20.01.04 Ap, canal si salubritate 44,207 43,820 42,000
20.01.05 Carburanti si lubriIianti 68,537 55,000 50,000
20.01.06 Piese de schimb 48,000 40,000 38,000
20.01.08 Post, telecomunicatii, radio, tv, internet 1,282,734 1,425,503 1,170,000
20.01.09
Materiale si prestri de servicii cu
caracter Iunctional 189,320 179,935 160,000
20.01.30
Alte bunuri si servicii pentru ntretinere si
Iunctionare 130,000 119,500 118,000
20.02 Reparatii curente 224,352 147,712 130,000
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar 12,917 8,324 5,000
20.05.30 Alte obiecte de inventar 12,917 8,324 5,000
20.06 Deplasri, detasri, transIerri 137,082 90,403 70,000
20.06.01 Deplasri interne, detasri, transIerri 137,082 90,403 70,000
20.11 Crti, publicatii si materiale documentare 15,637 12,382 12,000
36

20.13 Pregtire proIesional 21,350 2,611 2,500
20.14 Protectia muncii 11,948 10,686 10,500
20.30 Alte cheltuieli 126,568 143,848 185,000
20.30.01 Reclam si publicitate 1,056 308
20.30.03 Prime de asigurare non-viat 22,555 21,000 20,000
20.30.04 Chirii 64,198 63,135 65,000
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 68,759 59,405 100,000

Cheltuielile materiale necesare sunt repartizate pe opt articole bugetare care au la
rndul lor 15 alineate clasiIicatia bugetar economic la acest titlu cuprinde mai multe
articole si alineate dar s-au prezentat numai cele care nregistreaz valori.
Prezentm pe scurt continutul cheltuielilor de mai sus la nivel de alineat sau articol
dup caz.
Cheltuielile materiale din articolul bunuri si servicii sunt de regul aIerente
bunurilor i serviciilor de strict necesitate, care se angajeaz cu regularitate, parte din ele
Iiind cheltuieli constante, neIiind direct inIluentate de volumul de activitate sau de
obiectivele urmrite exemplu iluminatul de sigurant, ncalzirea minim necesar, canal,
etc.
Furnituri de birou cuprinde articolele de papetrie, tonere pentru imprimante si
copiatoare, rechizite, Iormulare tiprite, etc.
Materiale de curtenie pentru spatii, grupuri sanitare precum si pentru asigurarea
igienei.
37

nclzit, iluminat si Iorta motric include gaze naturale pentru centralele termice din
dotare si energia electric.
Ap, canal, salubritate cuprinde apa potabil, apa meteorica, precum si taxa de
salubritate stabilit de administratia local pentru Iiecare locatie.
Carburanti si lubriIianti cuprinde carburantii si lubriIiantii necesari pentru
Iunctionarea parcului auto compus din 11 autoturisme si autovehiculul pentru transport
marI.
Piese de schimb include componente pentru calculatoare, imprimante, copiatoare,
centrale termice, parc auto, etc.
Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet cuprinde prestatiile postale,convorbirile
teleIonice si internetul.
Materiale si prestri servicii cu carater Iunctional precum alte bunuri si servicii
pentru intretinere si Iunctionare se concretizeaz n procurarea de materiale diverse, service
pentru centrala termic, copiatoare, centala teleIonic, prestri servicii pentru curtenie, etc.
Reparatii curente include reparatiile pentru cladiri, instalatii, parc auto care nu
modiIica caracteristicile de baz.
Bunuri de natura obiectelor de inventar care au valoarea sub 1.800 lei se
concretizeaz n mobilier, inventar gospodresc, birotic, raIturi arhiva, etc.
Deplasri, detasri, transIerri cuprinde numai deplasri interne n special pentru
activitatea de inspectie Iiscal.
Crti, publicatii si materiale documentare cuprinde de regul numai abonamentele la
monitorul oIicial si publicatii de specialitate.
Pregtirea proIesional include cheltuieli dispuse de regul prin programele de
pregtire proIesional stabilite de ctre M.F.P..
38

Protectia muncii se reIer la controlul medical obligatoriu pentru Iiecare salariat
prin care se stabileste dac este apt pentru a exercita sarcinile de serviciu conIorm Iisei
postului.
Reclame si publicitate cuprinde cheltuielile pentru anunturi de concurs sau citatii.
Prime de asigarare non viat include primele de asigurare obligatorii si Iacultative
pentru parcul auto.
Chirii cuprinde plata chiriilor pentru spatiile nchiriate pentu activitate.
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii include cheltuieli stabilite prin acte normative
taxa de handicap, taxa drum, lucrri pentru intabularea cldirilor.
Achizitionarea bunurilor si serviciilor se eIectueaz conIorm O.G. nr. 34/2006
privind achizitiile publice, n mare parte prin S.E.A.P. sistemul electronic de achizitii
publice. De altIel, potrivit ultimilor modiIicari legale din acest domeniu, autorittile
contractante au obligatia de a achizitiona prin S.E.A.P. minimum 40 din bunurile si
serviciile achizitionate.
Prezentm n continuare sub Iorm graIic ponderea cheltuielilor aIerente articolelor
bugetare n total cheltuieli materiale pentru perioada analizat.

39

Din datele prezentate n graIic rezult c n anul 2008 ponderea cheltuielilor
materiale revine articolului bugetar bunuri si servicii respectiv 81, urmat de reparatii
curente 8, de deplasri interne 5 si de articolul alte cheltuieli n cuantum de 4.
Cheltuielile aIerente celorlalte articole detin 1 sau sub 1 din total cheltuieli de natur
material.
Comparnd datele din cele dou graIice se constat c ponderea cheltuielilor cu
bunurile si serviciile n anul 2009 a Iost de 86 din total cheltuieli materiale, cu 5 mai
mult dect n anul 2008. Din celelalte categorii de cheltuieli materiale, numai la articolul
'Alte cheltuielise nregistreaz o crestere a ponderii Iat de anul 2008 cu 1 desi valoarea
absolut este mai mic n anul 2009 cu 9.354 lei.
Pondere cheItuieIi materiaIe in totaI cheItuieIi materiaIe
2008
81%
8%
0%
5%
1%
1%
0%
4%
Bunuri i servicii
Repara[ii curente
Bunuri de natura
obiectelor de inventar
Deplasri, detari,
transferri
Cr[i, publica[ii i
materiale documentare
Pregtire
profesional
Protec[ia muncii
Alte cheltuieli
40

n anul 2010 Iat de cei doi ani, ponderile se pstreaz cam n aceleasi limite, singurul
articol care are o valoare mai mare att ponderal ct si ca valoare absolut este articolul
'Alte cheltuielica urmare a necesittii intabulrii sediuluidin Bacu.

n continuare vom prezenta dinamica cheltuielilor materiale n perioada 2008- 2010 pe
total cheltuieli si pe principalele articole bugetare, respectiv bunuri si servicii, reparatii curente,
deplasri, pregtire proIesional si alte cheltuieli.
Pondere cheItuieIi materiaIe in totaI cheItuieIie materiaIe
2009
86%
6%
0%
3%
0%
0%
0%
5% Bunuri i servicii
Repara[ii curente
Bunuri de natura
Deplasri, detari,
transf erri
Cr[i, publica[ii i
Pregtire prof esional
Protec[ia muncii
Alte cheltuieli
Pondere cheItuieIi materiaIe in totaI cheItuieIi materiaIe
anuI 2010
0%
84%
5%
0%
3%
0%
0%
0%
8%
Pondere cheltuieli materiale
in total cheltuieli materiale
2010
Bunuri i servicii
Repara[ii curente
Bunuri de natura
Deplasri,
detari, transferri
Cr[i, publica[ii i
Pregtire
prof esional
Protec[ia muncii
Alte cheltuieli
41

Din datele prezentate mai sus reiese c total cheltuieli materiale s-au diminuat de la
un an la altul, n 2010 nregistrnd o scdere n valoare absolut cu 356.249 lei ,respectiv de
13. La cheltuielile cu bunurile si serviciile, n anul 2009 s-a nregistrat un nivel mai
ridicat decat n anul 2008 cu suma de 85.923 lei n timp ce n anul 2010 s-au diminuat cu
307.378 lei. InIluenta din celelalte categorii de cheltuieli sunt mici ntruct si ponderea
acestora n total este mic. Diminuarea cheltuielilor de natur material a Iost inIluentat si
de emiterea O.G. nr. 34/2009 si respectiv O.G. nr.1/2010 prin care s-a interzis procurarea
obiectelor de inventar din clasa 3 a clasiIicatiei mijloacelor Iixe conIorm H.G. nr.
2139/2004.
Pentru a analiza dinamica cheltuielilor cu bunurile si serviciile - articol bugetar
20.01 vom prezenta graIic evolutia acestora n perioada 2008-2010 la nivel de alineat.
Din Iigura de mai jos reiese c cheltuielile cu posta, telecomunicatiile si internetul
au valoarea cea mai mare, reprezentnd peste 50 din cheltuielile cu bunurile si serviciile
n cei trei ani, respectiv 56 n anul 2008, 60 n anul 2009 si 57 n anul 2010. n cadrul
acestui alineat cca.75 reprezint cheltuielile cu prestatiile postale pentru expedierea
Iormularelor care se genereaz automat prin programele emise de M.F.P. n vederea
aplicrii prevederilor codului de procedur Iiscal pentru administrarea veniturilor statului.
inamica cheItuieIi materiaIe 2008 2010
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
3,000,000
T
o
t
a
l
c
h
e
lt
u
i
e
l
i
m
a
t
e
r
i
a
l
e

R
e
p
a
r
a
[
ii
c
u
r
e
n
t
e

D
e
p
l
a
s
r
i
,
d
e
t
a
r
i
,

P
r
e
g
t
ir
e
p
r
o
f
e
s
io
n
a
l

A
lt
e
c
h
e
lt
u
i
e
l
i
indicatori
v
a
I
o
r
i
2,008
2,009
2,010
42

Costurile mari generate de activitatea de executare silit pot Ii reduse numai prin
modiIicarea procedurilor stabilite de M.F.P. prin O.G. nr.92/2003 privind codul de
procedur Iiscal. Dac ar Ii s evalum toate cheltuielile care le implic activitatea de
executare silit a creantelor bugetare, inclusiv consumul de hrtie, tonere, plicuri, etc. s-ar
atinge un nivel de cca.51-52 din totalul cheltuielilor materiale.
Cheltuielile cu utilittile reprezint n medie pe cei trei ani doar 15 din cheltuielile
cu bunurile si serviciile iar nivelul celorlalte alineate se situeaz sub 10. Se deduce clar c
cheltuielile necesare pentru ndeplinirea obiectivelor stabilite de M.F.P. detin ponderea,
desi de multe ori unele din lucrrile care se genereaz, nu reIlect realitatea, sau sumele
care s-ar recupera ca urmare a procedurilor aplicate sunt mai mici dect costurile angajate.

Fig.3.35
Fat de aspectele prezentate mai sus considerm c reducerea cheltuielilor de natur
material conIorm declaratiilor recente ale guvernului se poate realiza astIel:
modiIicarea legislatiei n domeniul recuperrii creantelor bugetare;
eIectuarea de reparatii de strict necesitate la cldiri si instalatii;
dispunerea de deplasri interne numai acolo unde cazul;
aplicarea ntocmai a prevederilor O.G.nr.34/2006 privind achizitiile publice,procurarea
bunurilor numai prin S.E.A.P.;
dinamica cheItuieIiIor cu bunuri si servicii 2008-2010
0
200,000
400,000
600,000
800,000
1,000,000
1,200,000
1,400,000
1,600,000
2,008 2,009 2,010
anii
v
a
I
o
r
i
-

I
e
i
Furnituri de birou
Materiale pentru
cur[enie
nclzit, iluminat i
for[ motric
Ap, canal si
salubritate
Carburan[i i
lubrif ian[i
Piese de schimb
Pot,
telecomunica[ii,
Materiale i
prestri de servicii
Alte bunuri si
servicii
43

alocarea de sume pentru pregtirea proIesional numai dac este cazul, aceasta putndu-
se eIectua la nivelul Iiecrei directii Iinanciare si prin studiu individual;
reducerea consumurilor privind utilittile prin responsabilizarea Iiecriu salariat;
reducerea consumului de carburanti numai prin eIectuarea transporturilor strict
necesare.
Cheltuielile de capital nu au caracter de regularitate precum cheltuielile de personal
sau cheltuielile materiale, acestea eIectundu-se Iunctie de modiIicrile structurilor
organizatorice, de starea tehnic a cldirilor si instalatiilor precum si de necesitatea
modernizrii activittii si a instalatiilor conIorm cerintelor de moment.
La AFP Bacu cheltuielile de capital investitii detin o pondere redus n realizrile
pe anii 2008 si 2009 si respectiv n bugetul aprobat pe anul 2010. n anul 2008 s-a eIectuat
reparatia capital a unui sediu si ca atare si sumele realizate au Iost mai mari, n ceilalti doi
ani conIorm prevederilor O.G.nr.34/2009 si O.G.nr.1/2010 nu s-au putut procura
autoturisme, mobilier, birotic, etc. Singurele cheltuieli de investitii care s-au putut eIectua
n anii 2009 si 2010 s-au concretizat n procurarea de centrale termice pentru nlocuirea
celor uzate, modernizarea sistemelor de antieIractie si instalarea de sisteme pentru emiterea
de numere de ordine necesare pentru a se asigura o activitate civilizat, eliminndu-se astIel
cozile necontrolate de la ghisee.

44

ap 2. viden(a, stabilirea yi controlul veniturilor bugetare

2.1. nregistrarea fiscal a contribuabililor si determinarea materiei impozabile
nregistrarea Iiscal a contribuabililor si stablirea masei impozabile are mai multe
puncte de reper:
nregistrarea agentilor economici ca pltitori de impozite si taxe;
modiIicri ale datelor initiale de nregistrare;
obtinerea cazierului Iiscal;
autorizarea anumitor activitti de regul cele pltitoare de accize;
depunerea de ctre contribuabili a declaratiilor de impozite si taxe depunerea se
Iace de persoanele juridice si persoanele Iizice autorizate ;
urmrirea ncasrii obligatiilor bugetare prin metode de executare silit, pornind de
la somatie si terminnd cu valoriIicarea sechestrelor;
depunerea bilanturilor contabile de ctre societtile comerciale .
Competenta constatrii materiei impozabile revine n mod direct Iunctionarilor din
cadrul administratiilor, directiilor si ministerului Iinantelor publice. Materia impozabil
se determin att ca prin procedura declaratiilor de impunere ct si prin documentele
contabile , statele de plat, jurnale de vnzri, Iacturi, etc.

2.2 $tabilirea impozitelor yi taxelor
Impozitul pe venit, se aplic urmtoarelor venituri:
a) n cazul persoanelor Iizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor
obtinute din orice surs, att din Romnia, ct si din aIara Romniei;
b) n cazul persoanelor Iizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai
veniturilor obtinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul Iiecrei surse;
c) n cazul persoanelor Iizice nerezidente, care desIsoar activitate independent prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent;
43

d) n cazul persoanelor Iizice nerezidente, care desIsoar activitate dependent n
Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent;
1

Persoanele Iizice care ndeplinesc conditiile de rezident timp de 3 ani consecutiv
vor Ii supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice surs, att din
Romnia, ct si din aIara Romniei, ncepnd cu al patrulea an Iiscal.
'eniturile din salarii sunt reglementate de prevederile art. 55-57 din Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani si/sau n natur obtinute
de o persoan Iizic ce desIasoar o activitate n baza unui contract individual de munc
sau a unui statut special prevazut de lege, indiIerent de perioada la care se reIer, de
denumirea veniturilor ori de Iorma sub care ele se acord, inclusiv indemnizatiile pentru
incapacitate temporar de munc.
BeneIiciarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, Iinal, care se
calculeaz si se retine la surs de ctre pltitorii de venituri.
Impozitul pe salarii se calculeaz:
a) la locul unde se aIl Iunctia de baz, prin aplicarea cotei de 16 asupra bazei de
calcul determinate ca diIerent ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din
venitul brut a contributiilor obligatorii aIerente unei luni si urmtoarele:
deducerea personal acordat pentru luna respectiv;
cotizatia sindical pltit n luna respectiv;
contributiile la Iondurile de pensii Iacultative, astIel nct la nivelul anului s nu se
depseasc echivalentul n lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obtinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 asupra
bazei de calcul determinate ca diIerent ntre venitul brut si contributiile obligatorii pe
Iiecare loc de realizare a acestora.

1
Legea nr. 571/2003 privind codul Iiscal, Titlul III, Cap. I, art. 40
46

Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile
din salarii, pentru Iiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentnd pn la 2 din
impozitul stabilit pentru sponsorizarea entittilor nonproIit care se nIiinteaz si
Iunctioneaz potrivit legii.
Impozitul pe profit este reglementat de prevederile art 13-28 din Legea nr. 571/2003
privind Codul Iiscal.
'Sunt obligate la plata impozitului pe proIit, conIorm prezentului titlu, urmtoarele
persoane, denumite n continuare contribuabili:
2

a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice strine care desIsoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia;
c) persoanele juridice strine si persoanele Iizice nerezidente care desIsoar activitate n
Romnia ntr-o asociere Ir personalitate juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprietti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute
la o persoan juridic romn;
e) persoanele Iizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile
realizate att n Romnia ct si n strintate din asocieri Ir personalitate juridic; n acest
caz, impozitul datorat de persoana Iizic se calculeaz, se retine si se vars de ctre
persoana juridic romn;
I) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nIiintate potrivit legislatiei europene.
Cota de impozit pe proIit care se aplic asupra proIitului impozabil, este de 16.
ProIitul impozabil se calculeaz ca diIerent ntre veniturile realizate din orice surs

2
Legea nr. 571/2003 privind codul Iiscal, Titlul II, Cap. I, art. 13
47

si cheltuielile eIectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an Iiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adaug cheltuielile nedeductibile.
Pentru determinarea proIitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile eIectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.
Pentru declararea si plata impozitului pe proIit, contribuabilii persoane juridice,
completeaz declaratia D101, Iormular reglementat de Ordin 101 din 21 ianuarie 2008
privind aprobarea modelului si continutului Iormularelor utilizate pentru declararea
impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la
surs.
Impozitul pe proIit, se calculeaz si se evidentiaz n contabilitate, trimestrial,
cumulat de la nceputul anului. Acesta se plteste anticipat n cursul anului, trimestrial,
pn la data de 25 a primei luni din trimestrul urmtor, iar regularizarea pentru Iinele
anului se eIectueaz, pe baza declaratiei de impozit depus la organele Iiscale, pn la 15
aprilie a anului urmtor.
Impozitele indirecte sunt percepute cu ocazia vnzrii mrIurilor, prestrii
serviciilor sau cu ocazia transIerului de avere. Persoana care le plteste, le include n preturi
si tariIe, mrind nivelul acestora. Impozitele indirecte se caracterizeaz prin urmtoarele
trsturi:
obiectul impozabil l constituie valoarea cheltuielilor legate de producerea bunurilor,
veniturile din vnzarea bunurilor, prestrilor de servicii, executarea lucrrilor sau ciIra de
aIaceri, dup caz;
se suport n momentul cumprrii unei mrIi sau prestrii unui serviciu de ctre
cumprtorul respectiv. Pltitorul impozitului indirect este agentul economic care ncaseaz
pretul sau tariIul n care este cuprins impozitul indirect;
sunt incluse n pret sau tariI, cea ce le Iace putin vizibile pentru cumprtori;
prezint un caracter elastic, ntruct orice crestere a consumului conduce la cresterea
volumului impozitelor indirecte. n acelasi timp, ducnd la cresterea nivelului preturilor sau
tariIelor, ele au un caracter inIlationist;
48

nu permit stabilirea unui minim neimpozabil si nu tine seama de capacitatea
contributiv a contribuabilului.
Impozitele indirecte sunt: taxele de consumatie, monopoluri Iiscale, taxe vamale,
alte taxe. Taxele de consumatie sunt impozite indirecte care se includ n pretul de vnzare
al mrIurilor Iabricate si realizate pe teritoriul trii care percepe impozitul.
MrIurile asupra crora se percep taxele de consumatie sunt, n general, cele de larg
consum, alimentare sau industriale. Taxele de consumatie mbrac Iie Iorma taxelor de
consumatie pe produs, cunoscute si sub denumirea de taxe speciale de consumatie (
accizele), Iie Iorma unor taxe generale pe vnzri ( taxa pe valoarea adugat).
%axa pe valoarea adugat este un impozit indirect asupra consumului, cu
caracter general, care se aplic o singur dat produselor, indiIerent dac sunt bunuri de
consum, mijloace de productie, executri de lucrri, prestri de servicii sau importuri de
bunuri care se datoreaz bugetului de stat.
Cota standard este de 24 si se aplic asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt scutite de tax sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
3

Cota redus de 9 se aplic asupra bazei de impozitare pentru urmtoarele prestri
de servicii si/sau livrri de bunuri:
4

a) serviciile constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectur si arheologice, grdini zoologice si
botanice, trguri, expozitii si evenimente culturale, cinematograIe, altele dect cele scutite ;
b) livrarea de manuale scolare, crti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate publicittii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
I) cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu Iunctie similar.
Cota redus de 5 se aplic asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor

3
Legea nr. 571/2003 privind codul Iiscal, Titlul VI, Cap. VIII, art. 140
4
Legea nr.571/2003 privind codul Iiscal, Titlul VI, Cap. VIII, art. 140(2)
49

ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Prin locuint livrat
ca parte a politicii sociale se ntelege:
a) livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a Ii utilizate
drept cmine de btrni si de pensionari;
b) livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a Ii utilizate
drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o supraIat util de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodresti, a cror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depseste suma
de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adugat, achizitionate de orice persoan
necstorit sau Iamilie. Orice persoan necstorit sau Iamilie poate achizitiona o singur
locuint cu cota redus de 5, respectiv:
a) n cazul persoanelor necstorite, s nu Ii detinut si s nu detin nicio locuint n
proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5;
b) n cazul Iamiliilor, sotul sau sotia s nu Ii detinut si s nu detin, Iiecare sau mpreun,
nicio locuint n proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5;
c) livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, ctre primrii n vederea
atribuirii de ctre acestea cu chirie subventionat unor persoane sau Iamilii a cror situatie
economic nu le permite accesul la o locuint n proprietate sau nchirierea unei locuinte n
conditiile pietei.
n trile cu economie de piat, accizele sunt o Iorm a taxelor de consumatie Ioarte
rspndite, incluse n anumite produse din tar si din import apreciate ca neIiind de strict
necesitate n consumul populatiei.
Accizele armonizate, denumite n continuare accize, sunt taxe speciale percepute
direct sau indirect asupra consumului urmtoarelor produse: alcool si buturi alcoolice,
tutun prelucrat, produse energetice si electricitate.
Productia de produse accizabile reprezint orice operatiune prin care aceste produse
sunt Iabricate, procesate sau modiIicate sub orice Iorm.
30

Produsele prevzute mai sunt supuse accizelor n momentul producerii lor, inclusiv,
acolo unde este cazul, la momentul extractiei acestora, pe teritoriul Romniei sau la
importul acestora pe teritoriul trii.
Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum.

2.3. Inspec(ia fiscal
a) exercit potrivit legii, controlul asupra respectrii de ctre contribuabili a prevederilor
legale privind stabilirea, evidentierea si plata integral si la termen a obligatiilor Iiscale
Iat de bugetul de stat;
b) veriIic documente, nscrisuri, registre sau evidente contabile ale contribuabililor,
necesare realizrii obiectului controlului;
c) stabileste n sarcina contribuabililor diIerente de impozite si taxe si calculeaz majorri
de ntarziere pentru neplata n termenele legale a impozitelor datorate;
d) constat contraventiile si aplic amenzile prevazute de legile Iiscale si dispune msurile
necesare ndeplinirii corecte, de ctre contribuabili, a obligatiilor Iiscale ce le revin;
e) sesizeaz organele de cercetare penal n cazul constatrii de abateri care ndeplinesc
conditiile de a Ii inIractiuni;
I) conIisc, n conditiile legii, bunurile sustrase de la plata impozitelor si taxelor, precum
si sumele n lei si valut dobndite ilicit;
g) veriIic organizarea si conducerea evidentelor contabile ale contribuabililor n vederea
stabilirii, nregistrrii si pltii impozitelor si taxelor la bugetul de stat;
h) actioneaz, prin mijloace speciIice, pentru identiIicarea si combaterea evaziunii
Iiscale;

2.4. Fluxuri informa(ionale generate de eviden(a, stabilirea yi controlul veniturilor
bugetare

31

ueclara(le
conLrlbuabll
8eglsLraLura Al
8ACu
Servlclul reglsLru
conLrlbuablll declara(ll
flscale ;l bllan(url
persoane flzlce ;l [urldlce
ueclzla de lmpunere
8orderourl
Lvlden(
anallLlc
plLlLorl
ComparLlmenL
urmrlre ;l
execuLare slllL
Arhlv
ConLrlbuablll
32

ap 3. #ealizarea veniturilor bugetare

3.1. Modalit(i speciale de realizare a veniturilor bugetare

Dac plata creantei nu se realizeaz la termenul stabilit exist si alte moduri prin
care aceasta se poate stinge. Aceste moduri sunt prevazute n legislatia Iiscal curent si sunt
unele n interesul realizrii veniturilor bugetare iar altele potrivit cerintelor de aplicare
rational a reglementrii jurideice a veniturilor bugetare.
Se ntlnesc urmtoarele procedee
5
: compensarea, scderea pentru cauze de
insolvabilitate, disparitia, anularea, prescriptia.
Compensarea apare atunci cnd exist obligatii pecuniare ntre state si o parte din
subiectele veniturilor bugetare. Compensarea este diIerit la persoanele Iizice de cele
juridice. La cele juridice compensarea este reglementat alternativ cu restituirea sumelor
pltite n plus. La cele Iizice apare ca mijloc de lichidare a unor creante restante. Ea
mbrac dou Iorme: obisnuit si extins din oIiciu.
Cea obisnuit este reglementat pentru recuperarea veniturilor bugetare nepltite
integral si la termenele legale din sumele ncasate de la aceeasi persoan Ir baz legal.
Compensarea din oIiciu se aplic dac dup cea obisnuit apar sume n plus restante.
Termenul de extensie vizeaz nti alte persoane dect subiectul si apoi alte perioade de
impunere dect cea curent.
Scderea pentru cauze de insolvabilitate si disparitia apre atunci cnd debitorul
persoan Iizic nu are venituri sau bunuri urmribile si se trece la o scdere provizorie a
creantelor pn la atingerea termenului de prescriere cnd acestea devin deIinitive.
Anularea se reIer laare caracter general si poate mbrca Iorma amnistiei Iiscale
sau poate avea caracter individual. Amnistia Iiscal apare n mod exceptional n conditiile
lipsei perspectivelor de a recupera creantele.

5
Gabriel SteIura,Proces bugetar public,ed. UAIC,Iasi ,2007,p.131
33

3.2. xecutarea silit a veniturilor bugetare
Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate
a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valoriIicarea acestora se eIectueaza numai in
masura necesara pentru realizarea creantelor Iiscale si a cheltuielilor de executare.
Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot Ii urmarite numai cu
respectarea condit iilor prevazute de lege.
In cadrul procedurii de executare silita se pot Iolosi succesiv sau concomitent
modalitatile de executare silita prevazute de prezentul cod.
Executarea silita a creantelor Iiscale nu se perimeaza. Executarea silita se
desIasoara pana la stingerea creant elor Iiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a
dobanzilor, penalitatilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii
prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, dobanzi, penalitat i
de intarziere sau alte sume, Iara sa Ii Iost stabilit cuantumul acestora, ele vor Ii
calculat e de catre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care
constituie titlu executoriu, care se comunica debitorului.
Fata de terti, inclusiv Iata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale
asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care
acestea au Iost Iacute publice prin oricare dintre metodele prevazute de lege.
In vederea inceperii executarii silite, organul de executare competent se
poate Iolosi de mijloacele de proba prevazute la art.43, in vederea determinarii averii si a
venitului debitorului. La cererea organului Iiscal, debitorul este obligat sa Iurnizeze in
scris, pe propria raspundere, inIormatiile solicitate.
In toate actele de executare silita trebuie sa se indice titlul executoriu si sa se arate
natura si cuantumul debitului ce Iace obiectul executarii.
34

Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de
la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita.
Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu.
Somatia cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 38 alin.(2), urmatoarele:
numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in
care eel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si
indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.
Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului, invocand un drept de
gaj, drept de ipoteca sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor
rezultate din valor iIicarea bunului, potrivit legii.
Inaintea valoriIicarii bunurilor, acestea vor Ii evaluate. In acest scop, organul de
executare va apela la organe si persoane de specialitate, care sunt obligate sa isi
indeplineasca atributiile ce le revin in acest sens. Dispozitiile art. 48 se aplica in mod
corespunzator.Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata
inIlat iei. Atunci cand se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua
evaluare.
Executarea silit a se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta in cazurile
prevazute de prezentul cod.
Executarea silita se suspenda:
a) cand suspendarea a Iost dispusa de instanta sau de creditor, in condit iile legii;
b) la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata, in condit iile legii;
c) in cazul prevazut la art. 145;
d) in alte cazuri prevazute de lege.
Executarea silita se intrerupe:
33

a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului;
b) in alte cazuri prevazute de lege.
Executarea silita inceteaza daca:
a) s-au stins integral obligatiile Iiscale prevazute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile
de plata accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina
debitorului, potrivit legii;
b) a Iost desIiintat titlul executonu;
c) in alte cazuri prevazute de lege.
In cazul in care popririle inIiintate de organul de executare genereaza
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte
sociale deosebite, creditorul Iiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand
seama de motivele invocate de acesta, Iie suspendarea temporara totala, Iie suspendarea
temporara partiala a executarii silite prin poprirea conturilor bancare.
O data cu cererea de suspendare prevazuta la alin.(5) debitorul va indica bunurile
libere de orice sarcini, oIerite in vederea sechestrarii, sau alte garantii prevazute de
lege.
Executarea silita a sumelor ce se cuvin debitorilor:
Sunt supuse executarii silit e prin poprire orice sume ur mar ibile reprezentand
venituri si disponibilitat i banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri
mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte
persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi
juridice existente.
In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilit at i in
valuta, bancile sunt autorizate sa eIectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, Iara
36

consimtamantul t itularului de cont, la cursul de schimb aIisat de acestea pentru ziua
respectiva.
Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana Iizica, realizate
ca angajat, pensiile de orice Iel, precum si ajutoarele sau indemnizat iile cu destinatie
speciala sunt supuse urmaririi numai in condit iile prevazute de Codul de procedura
civila.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane Iizice sau persoane jur idice
se inIiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va Ii trimisa prin
scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie
certiIicata de pe titlul executoriu. Totodata va Ii instiintat si debitorul despre
inIiintarea popririi.
Poprirea nu este supusa validarii.
Poprirea inIiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin
comunicarea copiei certiIicate de pe titlul executoriu, Iacuta tertului poprit, si
inst iintarea despre aceasta a debitorului.
Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii ce i s-a
Iacut potrivit alin.(4) si (6), sa inst iinteze organul de executare daca datoreaza vreo suma
de bani cu orice titlu debitorului.
Poprirea se considera inIiintata la data la care tertul poprit, prin inst iintarea
trimisa organului de executare, conIirma ca datoreaza sume de bani debitorului sau la
data expirarii termenului prevazut la alin.(7).
Dupa inIiintarea popririi tertul poprit este obligat sa Iaca de indata retinerile
prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare,
comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori.
Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de
bani debitorului urmarit sau nu respecta dispozit iile art.138 alin.(9)-(15), precum si in
37

cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile part ilor
privind inIiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza t eritoriala se aIla
domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti
interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desIiintarea
popririi.Judecata se Iace de urgenta si cu precadere.
Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul
de executare poate incepe executarea silit a a tertului poprit, in conditiile prezentului
cod.
Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile
prevazute de lege.
In cazul debitorului persoana Iizica nu pot Ii supuse executarii silite, Iiind
necesare vietii si muncii debitorului, precum si Iamiliei sale:
O bunurile mobile de orice Iel care servesc la continuarea studiilor si la Iormarea
proIesionala, precum si cele strict necesare exercitarii proIesiei sau a altei ocupatii
cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desIasurarii act ivitat ii agricole,
cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, Iurajele si animalele de productie
si de lucru;
O bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si Iamiliei sale,
precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi Iel;
O alimentele necesare debitorului si Iamiliei sale pe timp de doua luni, iar daca
debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la
noua recolta;
O combustibilul necesar debitorului si Iamiliei sale pentru incalzit si pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;
O obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor
bolnave;
O bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozit ii legale.
38

Bunurile debitorului persoana Iizica necesare desIasurarii act ivitatii de comert
nu sunt exceptate de la executare silita.
Executarea silita a bunurilor mobile se Iace prin sechestrarea si valoriIicarea
acestora, chiar daca acestea se aIla la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-
verbal.
Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu este
necesara o noua sechestrare.
Executorul Iiscal, la inceperea executarii silite, este obligat sa veriIice daca
bunurile prevazute la alin.(5) se gasesc la locul aplicar ii sechestrului si daca nu au Iost
substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in
care cele gasite la veriIicare nu sunt suIiciente pentru stingerea creantei.
Bunurile nu vor Ii sechestrate daca prin valoriIicarea acestora nu s- ar putea
acoperi decat cheltuielile executarii silite.
Prin sechestrul inIiintat asupra bunurilor mobile, creditorul Iiscal dobandeste
un drept de gaj care conIera acestuia in raport cu alti creditor! aceleasi drepturi ca si
dreptul de gaj in sensul prevederilor dreptului comun.
De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt
indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silit a debitorul nu poate dispune de
aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea
acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.
(l).Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:
denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a Iacut
sechestrul;
numele si prenumele executorului Iiscal care aplica sechestrul, numarul legitimatiei
si al delegatiei;
39

numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum
si titlul executoriu in baza caruia se Iace executarea silita;
temeiul legal in baza caruia se Iace executarea silita;
sumele datorate pentru a caror executare silita se aplica sechestrul, inclusiv cele
reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere, ment ionandu-se si cota acestora,
precum si actul normativ in baza caruia a Iost stabilita obligatia de plata;
numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana Iizica ori, in lipsa acestuia,
ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul
debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au Iost de
Iata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identiIicare a acestor
persoane;
descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a Iiecaruia,
dupa aprecierea executorului Iiscal, pentru identiIicarea si individualizarea
acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne part iculare ale
Iiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea
de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se aIla, sau de administrare ori
conservare a acestora, dupa caz;
mentiunea ca evaluarea se va Iace inaintea inceperii procedurii de valoriIicare, in
cazul in care executorul Iiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita
cunostinte de specialitate;
mentiunea Iacuta de debitor privind existenta sau inexist ent a unui drept de gaj,
ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in Iavoarea unei alte persoane pentru
bunurile sechestrate;
numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul
de depozitare a acestora, dupa caz;
eventualele obiectii Iacute de persoanele de Iata la aplicarea sechestrului;
mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-
verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile Iiscale, se va trece la
valor iIicarea bunurilor sechestrate;
60

semnatura executorului Iiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care
au Iost de Iata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea
sa semneze, executorul Iiscal va mentiona aceasta imprejurare.
(2). Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub
semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cand
este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in
pastrare.
(3). In vederea valoriIicar ii organul de executare este obligat sa veriIice daca bunurile
sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu
au Iost substituite sau degradate.
(4). Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia veriIicarii nu sunt suIiciente pentru
realizarea creantei Iiscale, organul de executare va Iace investigatiile necesare pentru
ident iIicarea si urmarirea alter bunuri ale debitorului.
(5). Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de
sechestru sau daca au Iost substituite sau degradate, executorul Iiscal incheie un proces-
verbal de constatare. Pentru bunurile gasite cu prilejul invest igat iilor eIectuate
conIorm alin.(4) se va incheia procesul-verbal de sechestru.
(6). Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori,
organul de executare le va t rimit e si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de
sechestru.
(7). Executorul Iiscal care constata ca bunurile Iac obiectul unui sechestru anterior va
consemna aceasta in procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe proceseleverbale de
sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal executorul Iiscal va declara sechestrate,
cand este necesar, si alte bunuri pe care le va identiIica.
(8). Bunurile inscrise in procesele-verbale de sechestru incheiate anterior se
considera sechestrate si in cadrul noii executari silite.
61

(9). In cazul in care executorul Iiscal constata ca in legatura cu bunurile
sechestrate s-au savarsit Iapte care pot constitui inIractiuni va consemna aceasta in
procesul verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala
competente.
A. Bunurile mobile sechestrate vor putea Ii lasate in custodia debitorului, a creditorului
sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul Iiscal, dupa
caz, ori vor Ii ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate
in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conIorm legii si cand se
constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul Iiscal poate
aplica sigiliul asupra bunurilor.
B. In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta,
titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta,
colectii de valoare, acestea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi lucratoare, la
unitatile specializate.
C. Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru.
In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitoru! sau creditorul, organul
de executare ii va stabili acest uia o remunerat ie tinand seama de activitatea
depusa.
Executarea silita a bunurilor imobile
(1) Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului.
(2) Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii
bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot Ii urmarite decat o
data cu imobilul.
(3) In cazul debitorului persoana Iizica nu poate Ii supus executarii silit e spatiul
minim locuit de debitor si Iamilia sa, st abilit in conIormitate cu normele legate in
vigoare.
62

(4) Dispozitiile alin.(3) nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se Iace
pentru stingerea creantelor Iiscale rezultate din savarsirea de inIractiuni.
(5) Executorul Iiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru,
dispozitiile art. 140 alin.(9) si (10) si ale art.141 alin.(l) si (2) Iiind aplicabile.
(6) Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile in temeiul alin.(5) constituie ipoteca
legala.
(7) Dreptul de ipoteca conIera creditorului Iiscal in raport cu alti creditor! aceleasi
drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun.
(8) Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit
sechestrul va solicita de indata biroului de carte Iunciara eIectuarea inscriptiei
ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
(9) Biroul de carte Iunciara va comunica organelor de executare, la cererea acestora,
in termen de 10 zile, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit,
precum si titularii acestora, care vor Ii instiintati de catre organul de executare si chemati la
termenele Iixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului.
(l0) Creditorii debitorului, alt ii decat titularii drepturilor mentionate la alin.(9),
sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru
al bunului imobil in evident ele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris
organului de executare t it lur ile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.
1) La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate
numi un administratorsechestru, daca aceasta masura este necesara pentru
administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute
din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul
respectiv.
2) Administrator-sechestru poate Ii numit creditorul, debitorul ori alta persoana Iizica sau
juridica.
63

3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate potrivit alin.(l) la
unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.
4) Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau
debitorul, organul de executare ii va Iixa o remuneratie tinand seama de activitatea
depusa.
(l). Dupa primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de
executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a
creantelor Iiscale sa se Iaca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri
ale sale pe timp de eel mult 6 luni.
(2). De la data aprobarii cererii debitorului, executarea silita inceputa asupra bunului
imobil se suspenda.
(3). Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita
imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni.
(4). Daca debitorul persoana jur idica caruia i s-a aprobat suspendarea conIorm
prevederilor alin.(2) se sustrage ulterior de la executare silita sau isi provoaca
insolvabilitatea, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art.25.
Executarea silita a Iructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini.
(1). Executarea silita a Iructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, care sunt ale
debitorului, se eIectueaza in conIormitate cu prevederile prezentului cod privind bunurile
imobile.
(2). Pentru executarea silita a recoltelor si a Iructelor culese sunt aplicabile
prevederile prezentului cod privind bunurile mobile.
(3). Organul de executare va hotari, dupa caz, valor iIicarea Iructelor neculese sau a
recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor Ii culese.
(1) ln cazul in care creanta Iiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data
incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, Iara eIectuarea altei Iormalit at i,
la valoriIicarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a
dispus desIiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii silite.
64

(2) Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama
atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile
debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valoriIicarea bunurilor
sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care,
Iata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a Ii mai eIicienta.
(3) In sensul alin.(2) organul de executare competent va proceda la valoriIicarea
bunurilor sechestrate prin:
intelegerea partilor;
vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;
vanzare directa;
vanzare la licitatie;
alte modalitati admise de lege, inclusiv valoriIicarea bunurilor prin case de
licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.
(4) Daca au Iost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradarii, acestea pot Ii
vandute in regim de urgenta.
(5) Daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti data, locul sau
ora vanzar ii directe sau la licitat ie a Iost schimbata de organul de executare, se vor Iace
alte publicatii si anunturi, potrivit art.151.
(6) Vanzarea bunurilor sechestrate se Iace numai catre persoane Iizice sau
juridice care nu au obligatii Iiscale restante.
(7) In sensul alin.(6), in categoria obligatiilor Iiscale restante nu se cuprind
obligatiile Iiscale pentru care s-au acordat, potrivit legii, reduceri, amanari sau
esalonari la plata.
ValoriIicarea bunurilor potrivit intelegerii partilor
1) ValoriIicarea bunurilor potrivit intelegerii part ilor se realizeaza de debitorul
insusi, cu acordul organului de executare, astIel incat sa se asigure o recuperare
63

corespunzatoare a creantei Iiscale. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de
executare propunerile ce i s-au Iacut si nivelul de acoperire a creantelor Iiscale,
indicand numele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din
urma va achita pretul propus.
2) Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate Ii mai mic
decat pretul de evaluare.
3) Organul de executare, dupa analiza propunerilor prevazute la alin.(l), va comunica
aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va Ii virat de
cumparator.
4) lndisponibilizarea prevazuta la art.140 alin.(9) si (10) se ridica dupa creditarea
contului bugetar mentionat la alin. (3).
ValoriIicarea bunurilor prin vanzare directa
(a) ValoriIicarea bunurilor prin vanzare directa se poate realiza in urmatoarele cazuri:
pentru bunurile prevazute la art. 148 alin.(4);
inaintea inceperii procedurii de valoriIicare prin licitatie, daca se recupereaza
integral creanta Iiscala;
pe parcursul procedurii de valor iIicare prin licitatie sau dupa Iinalizarea ei, daca
bunul nu a Iost vandut si o persoana oIera eel putin pretul de evaluare.
(b) Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces-verbal care constituie titlu
de proprietate.
(c) In cazul in care organul de executare inregistreaza in conditiile prevazute la alin.(l) mai
multe cereri, va vinde bunul persoanei care oIera eel mai mare pret Iata de pretul de
evaluare.
Vanzarea bunurilor la licitatie
I. Pentru valoriIicarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de
executare este obligat sa eIectueze publicitatea vanzarii cu eel putin 10 zile
inainte de data Iixata pentru desIasurarea licitatiei.
II. Publicitatea vanzarii se realizeaza prin aIisarea anuntului privind vanzarea la sediul
organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se aIla bunurile
66

sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este
altul decat cel unde se aIla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in
cazul vanzarii bunurilor imobile, si prin anunturi intr-un cotidian national de
larga circulatie, intr-un cotidian local, in pagina de Internet sau, dupa caz, in
Monitorul OIicial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati
prevazute de lege.
III. Despre data, ora si locul licitatiei vor Ii instiintati si debitorul, custodele,
administratorul-sechestru, precum si t it ular ii drepturilor reale si ai sarcinilor
care greveaza bunul urmarit.
IV. Anuntul privind vanzarea cuprinde, pe langa elementele prevazute la art.38
alin.(2), si urmatoarele:
numarul dosarului de executare silita;
bunurile care se oIera spre vanzare si descrierea lor sumara;
pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru
Iiecare bun oIerit spre vanzare;
indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile;
data, ora si locul vanzarii;
invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre
aceasta organul de

executare inainte de data stabilita pentru vanzare;
invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de
vanzare la locul Iixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oIerte de
cumparare;
mentiunea ca oIertantii sunt obligati sa depuna, ini cazul vanzarii prin licitatie, pana
la termenul de vanzare, o taxa de participare reprezentand 10 din pretul de pornire a
licitatiei;
mentiunea ca toti cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte dovada
emisa de organele Iiscale ca nu au obligatii Iiscale restante;
data aIisarii publicatiei de vanzare.
V. Licitatia se tine la locul unde se aIla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de
organul de executare, dupa caz.
67

VI. Debitorul este obligat sa permita tinerea licitatiei in spatiile pe care le detine, daca
sunt adecvate acestui scop.
VII. Pentru participarea la licitatie oIertantii depun, cu eel putin o zi inainte de data
licitatiei, urmatoarele documente:
oIerta de cumparare;
dovada platii taxei de participare, potrivit alin.(ll);
imputernicirea persoanei care il reprezinta pe oIertant;
pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certiIicatul unic
de inregistrare eliberat de oIiciul registrului comertului;
pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;
pentru persoanele Iizice romane, copie de pe actul de identitate;
pentru persoanele Iizice straine, copie de pe pasaport;
dovada, emisa de organele Iiscale, ca nu are obligatii Iiscale restante Iata de acestea.
VIII. Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat
cu 25 pentru a doua licitatie si cu 50 pentru a treia licitatie.
IX. Licitatia incepe de la eel mai mare pret din oIertele de cumparare scrise, daca acesta
este superior celui prevazut la alin.(8), iar in caz contrar va incepe de la acest din
urma pret.
X. Adjudecarea se Iace in Iavoarea participantului care a oIerit eel mai mare pret, dar
nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur oIertant la
licitatie,comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta oIera eel putin pretul
de pornire a licitatiei.
XI. Taxa de participare reprezinta 10 din pretul de pornire a licitatiei si se plateste in
lei la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. In termen de 5 zile de la data
intocmirii procesului-verbal de licitatie, organul de executare va dispune in
scris restituirea taxei de participare participant ilor care au depus oIerte de
cumparare si nu au Iost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se
retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie oIertantilor care nu s-
au prezentat la licitatie, celui care a reIuzat incheierea procesului-verbal de
68

adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in
contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silita.

Comisia de licitatie
A. Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie condusa de un
presedinte.
Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de
conducere al creditorului bugetar.
Comisia de licitat ie veriIica si analizeaza documentele de participare si aIiseaza la
locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand oIertantii
care au depus documentatia completa de participare.
OIertantii se identiIica dupa numarul de ordine de pe lista de participare, dupa care
presedintele comisiei anunta obiectul licitatiei, precum si modul de desIasurare a
acesteia. (2).
B. La termenele Iixat e pentru tinerea licitatiei executorul Iiscal va da cit ire mai intai
anuntului de vanzare si apoi oIertelor scrise primite pana la data prevazuta la art. 151
C. Daca la prima licitatie nu s-au prezentat oIertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de
pornire al licitatiei conIorm art. 151 alin.(8), organul de executare va Iixa un termen
in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.
D. In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au
prezentat oIertanti, organul de executare va Iixa un termen in eel mult 30 de zile, in
vederea tinerii celei de-a treia licitatii.
E. La a treia licitat ie creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece
bunurile oIerite spre vanzare la un pret mai mic de 50 din pretul de evaluare.
F. Pentru Iiecare termen de licit at ie se va Iace o noua publicitate a vanzarii, conIorm
prevederilor art.151.
69

G. Dupa licitarea Iiecarui bun se va intocmi un proces verbal privind
desIasurarea si rezultatul licitatiei.
H. In procesul-verbal prevazut la alin.(7) se vor mentiona, pe langa elementele prevazute
la art.38 alin.(2), si urmatoarele: numele si prenumele sau denumirea
cumparatorului, precum si domiciliul Iiscal al acestuia; numarul dosarului de
executare silita; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a Iost
adjudecat si a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul; toti cei care au part icipat la
licit at ie si sumele oIerite de Iiecare participant, precum si, daca este cazul,
mentionarea sit uat iilor in care vanzarea nu s-a realizat.
Adjudecarea
l) Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu
contravaloarea taxei de part icipare, in lei, in numerar la o unitatea a Trezoreriei St at ului
sau prin decontare bancara, in eel mult 5 zile de la data adjudecarii.
2) Daca adjudecatarul nu plateste pretul, procedura vanzarii la licitatie se va relua in
termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa
plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la
noua licitat ie este mai mic, diIerenta de pret.
3) Adjudecatarul va putea sa achite la urmatoarea licitatie pretul oIerit initial, caz in care va
Ii obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
4) Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a Iost vandut, Iostul adjudecatar este obligat sa
plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.
5) Termenul prevazut la alin.(l) se aplica si in cazul valoriIicarii conIorm intelegerii
partilor sau prin vanzare di recta.
1. ln cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata
pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50 din pretul de
adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conIorm prezentului cod.
Organul de executare va stabili condit iile si termenele de plata a pretului in rate.
70

2. Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata pretului in intregime
si a dobanzii stabilite.
3. In cazul neplatii avansului prevazut la alin.(l) dispozitiile art.153 se aplica in mod
corespunzator.
4. Suma reprezentand dobanda nu stinge creantele Iiscale pentru care s-a inceput
executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale.
Procesul-verbal de adjudecare
a) ln cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul-verbal de
adjudecare, in termen de eel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a
avansului prevazut la art.154 alin.(l), daca bunul a Iost vandut cu plata in rate.
Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transIerul dreptului de
proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de
adjudecare a bunului imobil va Ii trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, biroului de
carte Iunciara pentru a inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la
plata integrala a pretului si a dobanzii stabilit e pentru imobilul transmis, pe baza
caruia se Iace inscrierea in cartea Iunciara.
b) Procesul-verbal de adjudecare intocmit in condit iile alin.(l) va cuprinde, pe langa
elementele prevazute la art.38 alin.(2), si urmatoarele mentiuni:
numarul dosarului de executare silita;
numarul si data procesului-verbal de desIasurare a licitatiei;
numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul cumparatorului;
codul de identiIicare Iiscala a debitorului si cumparatorului;
pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca este cazul;
modalitatea de plata a diIerentei de pret in cazul in care vanzarea s-a Iacut cu plata in
rate;
datele de identiIicare a bunului;
mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate si ca poate Ii inscris in
cartea Iunciara;
71

mentiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul
pe baza caruia se emite titlul executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste
diIerenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a Iacut cu plata pretului in rate;
semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.
c) In cazul in care cumparatorul c a r u i a i s-a incuviintat plata pretului in rate nu
plateste restul de pret in condit iile si la termenele stabilite, el va putea Ii executat
silit pentru plata sumei datorate in temeiul t itlului executoriu emis de organul de
executare competent pe baza procesului-verbal de adjudecare.
d) In cazul vanzarii bunurilor mobile, dupa plata pretului, executorul Iiscal
intocmeste in termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care
constituie titlu de proprietate.
e) Procesul-verbal de adjudecare intocmit in conditiile alin.(4) va cuprinde, pe langa
elementele prevazute la art.38 alin.(2), si elementele prevazute la alin.(2), din
prezentul articol, cu exceptia lit.I), h) si i), precum si mentiunea ca acest document
constituie titlu de proprietate. Cate un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se
va transmite organului de executare coordonator si cumparatorului.
Reluarea procedurii de valoriIicare
1). Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut Ii valoriIicate prin modalitatile
prevazute la art. 148, acestea vor Ii restituite debitorului cu mentinerea masurii de
indisponibilizare, pana la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen
organul de executare poate relua oricand procedura de valoriIicare si va putea, dupa caz,
sa ia masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru ori
custodelui.
2). In cazul in care debitorii carora urma sa li se restituie bunuri potrivit alin.(l) nu se mai
aIla la domiciliul Iiscal declarat si, in urma demersurilor intreprinse, nu au putut Ii
identiIicati, organul Iiscal va proceda la instiintarea acestora, cu procedura prevazuta
pentru comunicarea prin publicitate potrivit art.39 alin.(3), ca bunul in cauza este pastrat
la dispozitia proprietarului pana la implinirea termenului de prescriptie, dupa care va Ii
72

valoriIicat potrivit dispozitiilor legale privind valoriIicarea bunurilor intrate in
proprietatea privata a statului, daca legea nu prevede altIel.
3). Cele aratate la alin.(2) vor Ii consemnate intr-un proces-verbal intocmit de organul
Iiscal.
4). In cazul bunurilor imobile, in baza procesului-verbal prevazut la alin.(3) in conditiile
legii se va sesiza instanta judecatoreasca competenta cu actiune in constatarea dreptului de
proprietate privata a statului asupra bunului respectiv.
Darea in plata
1) ln tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana
juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de
valoriIicare in conditiile art.156 alin.(l), creantele Iiscale administrate de Ministerul
Finantelor Publice si cele ale bugetelor locale pot Ii stinse, la cererea debitorului, cu
acordul creditorului Iiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau, dupa
caz, a unitatii administrat iv-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite.
2) Prevederile alin.(l) se aplica si in cazul in care executarea silita este suspendata ca
urmare a aprobarii unei inlesniri la plata obligatiilor Iiscale, potrivit art.115.
3) In scopul prevazut la alin.(l) organul abilitat sa eIectueze procedura de executare silita,
potrivit legii, va transmite cererea, impreuna cu un exemplar al dosarului de executare
silita si propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului Iinant elor
publice sau, dupa caz, de catre unitatea administrativ-teritoriala, care va decide asupra
modului de solut ionare a acesteia si va dispune organului abilit at sa eIectueze
procedura de executare silita, incheierea procesului-verbal de trecere in proprietatea
publica a bunului imobil si stingerea creantelor Iiscale administrate de Ministerul
Finantelor Publice sau a celor locale pentru care s-a inceput executarea silita.
4) Comisia prevazuta la alin.(3) va decide stingerea creantelor Iiscale prin trecerea in
proprietatea publica a unor bunuri imobile supuse executarii silite, numai in condit iile
existentei unor solicitari de preluare in administrare, potrivit legii, a acestor bunuri.
73

5) De la data depunerii cererii de catre debitor pana la data intocmirii procesului-verbal
de trecere in proprietatea publica, bunul imobil ramane indisponibilizat.
6) Procesul-verbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil constituie titlu de
proprietate. Operatiunea de transIer al dreptului de proprietate, ca eIect al darii in
plata, este scutita de taxa pe valoarea adaugata.
7) Bunurile imobile trecute in proprietatea publica conIorm alin.(l) pot Ii date in
administrare in conditiile legii.
8) In cazul in care bunurile imobile trecute in proprietatea publica conIorm prezentului
cod au Iost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul persoana
juridica va Ii obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate.
Cheltuieli. Cheltuieli de executare silita
I. Cheltuielile ocazionate cu eIectuarea procedurii de executare silit a sunt in sarcina
debitorului.
II. Suma cheltuielilor cu executarea silita se stabileste de organul de executare, prin
proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la
baza documente privind cheltuielile eIectuate.
III. Cheltuielile de executare silita a creantelor Iiscale se avanseaza de organele de
executare, din bugetul acestora.
IV. Cheltuielile de executare silita care nu au la baza documente care sa ateste ca au
Iost eIectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului urmarit.
V. Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita se Iac venit la bugetul
din care au Iost avansate, cu exceptia sumelor reprezentand Cheltuieli de
executare silit a a creant elor Iiscale administrate de Ministerul Finantelor
Publice, care se Iac venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altIel.
Sumele realizate din executare silita
(1). Suma realizata in cursul procedurii de executare silita reprezinta totalitatea sumelor
incasate dupa comunicarea somatiei prin orice modalitate prevazuta de prezentul cod.
74

(2). Creantele Iiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate conIorm
alin.(l), in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia.
(3). Daca suma ce reprezinta atat creanta Iiscala, cat si cheltuielile de executare este mai
mica decat suma realizata prin executare silita, cu diIerenta se va proceda la compensare,
potrivit art. 105, sau se restituie, la cerere, debitorului, dupa caz.
(4). Despre sumele de restituit debitorul va Ii instiintat de indata.
Ordinea de distribuire
(1). ln cazul in care executarea silita a Iost pornita de mai multi creditori sau cand pana la
eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile
lor, organele prevazute la art.126 vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei
ordini de preIerinta, daca legea nu prevede altIel:
creantele reprezentand cheltuielile de orice Iel, Iacute cu urmarirea si conservarea
bunurilor al caror pret se distribuie;
creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite
somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru
maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea
imbolnavirilor, reIacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in
cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de
reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a
sanatatii;
creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocat ii pentru copii sau de plata a
altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
creantele Iiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite
potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului
asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor Iondurilor speciale;
creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
73

creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite
proprietatii publice prin Iapte ilicite;
creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de
servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
alte creante.
(2). Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preIerinta, daca legea nu prevede
altIel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta
Iiecaruia.
Reguli privind eliberarea si distribuirea
1) Creditorii Iiscali care au un privilegiu prin eIectul legii si care indeplinesc conditia
de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate, in condit iile prevazute la art.
131 alin.(7), la distribuirea sumei rezultate din vanzare Iata de alti creditori care au
garantii reale asupra bunului respectiv.
2) Accesoriile creantei principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de
preIerinta a creantei principale.
3) In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi
reale, despre care a luat cunostinta in conditiile art.141 alin.(6) si ale art.143 alin.(9),
organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oIiciu pe creditorii in Iavoarea
carora au Iost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.
4) Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune tit lurile lor in
vederea part iciparii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita, numai
pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesului-verbal privind
eliberarea sau distribuirea acestor sume.
5) EIiberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va Iace numai
dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de
executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea
partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
76

6) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silit a se va consemna de
executorul Iiscal de indata intr-un proces-verbal, care se va semna de toti cei
indreptatiti.
7) Cel nemultumit de modul in care se Iace eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din
executarea silita poate cere executorului Iiscal sa consemneze in procesul-verbal
obiect iile sale.
8) Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut la alin. (6) nici un creditor nu mai este
in drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.
Contestatia la executare silita
A. Persoanele interesate pot Iace contestatie impotriva oricarui act de executare eIectuat
cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si
in cazul in care aceste organe reIuza sa indeplineasca un act de executare in
condit iile legii.
B. Contestatia poate Ii Iacuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a Iost
pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta
judecatoreasca sau de alt organ jurisdict ional si daca pentru contestarea lui nu exista
o alta procedura prevazuta de lege.
C. Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura
de urgenta.
Termen de contestare
Contestatia se poate Iace in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cand:
a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le
contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora,
cu ocazia eIectuarii executarii silite sau in alt mod;
b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit.a), de reIuzul organului de executare de a
indeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit.a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care
le contesta.
77

1) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt
drept real asupra bunului urmarit poate Ii introdusa eel mai tarziu in termen de 15 zile
dupa eIectuarea executarii.
2) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin.(2) nu il impiedica pe cel de-al
treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.
Judecarea contestatiei
(l) La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza
teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul
sau domiciliul tertul poprit.
(2) La cererea partii interesate instanta poate decide, in cadrul contestatiei la executare,
asupra impartirii bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte
persoane.
(3) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune anularea actului
de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi,
anularea sau lamurirea titlului executoriu ori eIectuarea actului de executare a carui
indeplinire a Iost reIuzata.
(4) In cazul anularii actului de executare contestat sau al incetarii executarii insesi si al
anular ii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotarare sa i se restituie
celui indreptatit suma ce i se cuvine din valoriIicarea bunurilor sau din retinerile
prin poprire.
(5) In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate Ii obligat, la cererea organului de
executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand
contestatia a Iost exercitata cu rea-credinta, el va Ii obligat si la plata unei amenzi .

78

3.3. Plata propriu-zis a veniturilor bugetare

Datorita rolului pe care-1 ocupa trezoreria in sistemul Iiscal actual, adica acela de
casier al sectorului public, incasarea eIectiva a veniturilor bugetare se eIectueaza prin
sistemul centralizat de trezorerii.
ConIorm legii Iinantelor publice, veniturile bugetare sunt resursele banesti care se
cuvin bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor Iondurilor speciale,
bugetului trezoreriei statului, bugetelor institutiilor publice autonome, bugetelor institutiilor publice
Iinantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
Iondurilor speciale, dupa caz, bugetelor institutiilor publice Iinantate integral din venituri proprii,
bugetului Iondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale
caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din Ionduri publice, bugetului Iondurilor
externe nerambursabile in baza unor prevederi legale, Iormate din impozite, taxe,
contributii si alte varsaminte.
Cea mai mare parte a resurselor Iinanciare publice, deci a veniturilor bugetare, este
Iormata din veniturile cu caracter Iiscal.
Alte tipuri de resurse Iinanciare publice sunt:
O de trezorerie - utilizate pentru acoperirea temporara a deIicitului curent al bugetului de stat;
O din imprumuturi publice prin constituirea de depozite la vedere si la termen pentru
persoane Iizice si juridice;
O emisiunea baneasca Iara acoperire - mijloc de Iinantare a deIicitului bugetar cu eIecte greu
de estimat dar in principal negative.

79

3.4. Fluxuri informa(ionale generate de realizarea veniturilor bugetare

1 - Contribuabilii depun la comparimentul registru contribuabili declaratiile privind
veniturile realizate, activittile desIsurate;
- Compartimentul registru contribuabili tine legtura permanent cu contribuabilii
2 - Compartimentul registu contribuabili transmite compartimentului dosare Iiscale si
arhiv toate datele necesare cu privire la contribuabili si activittile acestora
3 - Compartimentul registu contribuabili colaboreaz cu autorittile publice pentru a le
Iurniza date cu privire la contribuabili
Compart|mentu| keg|stru
Contr|buab|||
1
3
ComparLlmenLul
dosare flscale ;l
arhlv
2
Servlclul
procedura
lnsoven( ;l
llchldrl
Servlclul Lehnologla
lnforma(lel
Servlclul reglsLru conLrlbuablll
declaraLll flscale ;l bllanLurl
persoane flzlce ;l [urldlce
AuLorlL(l publlce
lnsLlLu(ll pullce
sau de lnLeres
publlc
ComparLlmenLul uAl
ComparLlmenLul anallz
rlsc
ConLrlbuablll persoane
flzlce ;l [urldlce
4
8
7
7
7
6
3
9
10
80

4 - Pe baza datelor Iurnizate de Comparimentul Registru Contribuabili, selecteaz si
clasiIic deconturile de TVA cu sume negative cu optiuni de rambursare
5 - Pe baza datelor transmise de Compatimentul Regisru Contribuabili, compartimentul
D.A.I veriIic dac produsele declarate n documentul administrativ sunt incluse n listele
de produse ce au Iost autorizate n prealabil (acolo unde este vorba de o activiate ce are la
baz deplasarea de produse accizabile)
6 - Administreaz mpreun cu Serviciul tehnologia inIormatiei, registrul contribuabilului
persoane Iizice si juridice
7 - Serviciul registru contribuabili, declaratii Iiscale si bilanturi persoane Iizice si juridice
are n subordine compartimentele respective
8 - Compartimentul gestionare dosare Iiscale si arhiv transmite dosarele Iiscal ale
contribuabulilor aIlati n stare de insolvent sau lichidare la Serviciul procedura de
insolvent su lichidri
9 - ntre contribuabili si autorittile publice exist o permanent colaborare
10 Compartimentul analiz risc ntocmeste adrese si transmite contribuabililor decizii de
rambursare TVA sau notele de compensare/restituire

81

Bibliografie

1. abriel $tefura,Proces bugetar public,ed. UAI,Iayi ,2007
2. Legea nr. 571/2003
3. Iulian 'crel,Finan(e publice,ed. Didactic yi pedagogic,Bucureyti,2007
4. O.. nr.92/2003
5. Legea nr.500/2002
6. Legea nr.273/2006

Monografie PBP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monografie PBP

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Fundamentarea yi realizarea veniturilor bugetare la

ap 3. #ealizarea veniturilor bugetare

3.1. Modalit(i speciale de realizare a veniturilor bugetare

S-ar putea să vă placă și