Formarea constiintei istorice

-eseu-

Hrisca Petrica Vasile

O coordonata a umanismului romanesc este interesul pentru istoria poporului roman,pentru consemnarea si punerea ei,in cunostinta pentru cititori.Scrierile cu caracter istoriografic,in limba romana,atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca in sec. al XVII-lea si in primele decenii ale secolului urmator este pregatita pentru preocuparea pentru istorie a oamenilor politici,si a carturarilor in secolele precedente. Din sec. al XV-lea si al XVI-lea s-au pastrat primele cronici,iar cea mai veche este Cronica lui Stefan ce Mare,o cronica oficiala scrisa in limba slavona de un autor necunoscut. In sec XVII primele cronici de autor roman apar in Moldova,autorul fiind Grigore Ureche.Tot in limba romana s-au pastrat cronicile de autori munteni,numite Letopisetul Anonim Cantacuzinesc,Letopisetul Brancovenesc si Cronica Balenilor. Cronicarii moldoveni sunt boieri luminati ,carturari preocupati de consemnarea istoriei poporului,fiind constienti de rolul sau educativ.temele fundamentale abordate de cronicari,si de care au contribuit la formarea constiintei noastre istorice sunt: originea comuna a tuturor romanilor,originea romana a romanilor,latinitatea limbii romane,fenomenul continuitatii poporului roman in acest spatiu geografic,consemnarea evenimentelor istorice,trecute sau contemporane,institutia domniei (chipuri si tipuri de domnitori) consemnarea artistica a istoriei in cronici si primele elemente de arta literara. Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Scriu Letopisetul Tarii Moldovei, continuind scrierea de unde a terminat predecesorul.Grigore

Ureche scrie evenimentele petrecute in Moldova din anul 1359 pana la a doua domnie a lui Aron Voda (1594). Miron Costin scrie evenimentele dintre anii 1595 si 1661.Ion neculce consemneaza evenimente petrecuter intre anii 1661 si 1743,o etapa dramatica a istoriei Moldovei. Motivul pentru care consemneaza evenimentele este cunoasterea istoriei.Pentru consemnarea istoriei neamului,carturarii umanisti se preocupa de cercetarea critica a izvoarelor si documentelor,pentru ca scrierile istorice trebuie sa slujeasca adevarul,fiind un act de responsabilitate in fata urmasilor. Primul nostru umanist care afirma ideea originii romane,comune a tuturor romanilor,este Nicolaus olahus,in lucrarea scrisa in 1536 hungaria.Scrisa in limba latina ,este prima lucrare care pune in circuitul umanismului european aceste idei privitoare la identitatea nationala a romanilor. Grigore Ureche a formulat cel dintai cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor romanilor: toti de la Ram se trag.Este primul care aduce si argumente de ordin lingvistic pentru aceasta idee. Latinitatea limbii romane este sustinuta de Miron Costin,Dimitrie Cantemir,iar mai tarziu de lucrarile filologice ale reprezentantilor Scolii Ardelene. In ultima parte a letopisetului ,Miron Costin consemneaza evenimente istorice la care a fost martor.Recompune destine sub forma unor portrete cu corespondentamorala,tinta fiind ilustrarea unui precept etic. Letopisatul Tarilor Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion

Neculce,lucrare presarata de numeroase caracterizari si portrete,descrieri,anecdote,este precedat de de patruzeci si doua de legende istorice renumite sub titlul de O sama de cuvinte.In portrete surprinde ticurile ,gesturile ,faptul caracteristic. Opera cronicarilor este stiintifica prin continut,dar literara prin forma.importanta cronicarilor consta in faptul ca au pus in circulatie ideile lor,si realizarea artistica a scrierilor adica dezvoltarea unor tehnici narativesi descriptive. Reflectarea istoriei in literatura inseamna subiectivizare si creare de stereotipuri curtulare,inclusiv prin impunerea in constiinta generatiilor a unor figuri legendare ale istoriei nationale ,incepand cu scrierile scriitorilor pasoptisti. Literatura a accentuat ideea de apartenenta a prezentului la un curs aomun al istoriei.