CIVILIZATIA DACILOR In fruntea statului dac era regele. El conducea tara ajutat de un sfat al nobililor si sfatuit de marele preot.

Succesiunea la tron era ereditar-electiva; Acornion din Dionysopolis ne spune ca inainte de Burebista a fost rege al dacilor tatal acestuia (principiul ereditar); Cassius Dio ne povesteste ca regele Duras a cedat domnia lui Decebal (principiul electiv). Dion Chrisostom ne spune ca dacii aleg atat pe rege cat si pe preoti dintre nobili. OCUPATII 1. Agricultura. Agricultura a fost principala ocupatie a dacilor. Desporeririle arheologice au scos la iveala un bogat inventar agricol. Dacii cultivau cereale, pomi fructiferi si vita de vie. Pamantul era folosit in comun, dar existau si proprietati individuale. De la poetul latin Horatiu stim ca dacii nu cultivau un ogor mai mult de un an. In fiecare an ogorul era lucrat de altii. In timpul expeditiei sale la nordul Dunarii, Alexandru Macedon a intalnit lanuri intinse de grau. Stim ca, in timpul razboiului cu Traian, Decebal a insarcinat pe o parte din nobili cu apararea cetatilor, iar pe altii cu organizarea agriculturii. Scriitorul roman Columella (in lucrarea De re rustica) ii socoteste pe daci printre popoarele experte in lucrarea pamantului. Geograful Strabon povesteste ca dacii s-au supus poruncii regelui Burebista de a taia vita de vie si de a trai fara vin. Dacii cresteau in turme mari vite si oi. Folosirea cailor in actiunile militare este des mentionata de autorii antici. Alte activitati importante erau apicultura si pescuitul. 2. Prelucrarea metalelor Exploatarea zacamintelor de fier incepe pe teritoriul Daciei in secolul al VIII-lea. Metalurgia fierului a fost preluata pe de o parte din Peninsula Balcanica, iar pe de alta parte de la triburile cimerienilor (de la nordul Marii Negre). Din fier dacii lucrau arme si o mare varietate de unelte, care erau superioare celor din bronz. Metalurgia fierului a contribuit mult la inflorirea civilizatiei dacilor din secolele I i.Hr. - I d.Hr. In Muntii Orastiei au fost descoperite, izolat sau in depozite, sute de unelte de fier. In Muntii Apuseni dacii exploatau aurul si argintul, din care lucrau vase si podoabe. Stim ca dupa razboiul din 105-106 d.Hr., Traian a dus la Roma cantitati foarte mari de aur (165 tone) si argint (331 tone). 3. Ceramica Ceramica era un mestesug larg respandit. Roata olarului, care a inceput sa fie folosita din secolele V-IV i.Hr., a determinat cresterea numarului si imbunatatirea calitatii vaselor. Dacii lucrau vase mari pentru provizii, oale, opaite, cani cu o toarta, cesti cu toarta suprainaltata, etc. Vasele erau decorate cu linii incizate, brauri in relief, motive pictate (florale, geometrice). Au fost descoperite pe teritoriul Daciei si vase de import, mai ales grecesti, care uneori erau imitate de mesterii daci. 4. Comertul Primele monede dacice dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., monede de argint, imitand pe cele macedoniene sau grecesti. Au fost descoperite mai multe tezaure formate din astfel de monede. La sfarsitul secolului al IIlea monedele de argint sunt inlocuite cu cele de bronz. Bineinteles, alaturi de monedele dacice, pe teritoriul locuit de daci au circulat si alte monede, precum cele 1

grecesti si macedonene, iar din secolul al II-lea si cele romane (denari), care vor circula mult in perioada secolelor I i.Hr.- I d.Hr. la nordul Dunarii. Circulatia monetara reprezinta o dovada a schimburilor economice dintre comunitatile de daci si dintre acestea si comunitatile vecine. Dacii exportau grane, peste, ceara, miere, sclavi, blanuri, sare, lemne. Intai au fost legaturile comerciale cu coloniile grecesti de la Marea Neagra, incluse pentru o vreme in stapanirea lui Burebista. Vase, unelte, podoabe grecesti au fost descoperite pe intreg teritoriul locuit de daci. Dacii mai importau vin, untdelemn, tesaturi fine pentru nobili si rege. Dupa caderea Sarmizegetusei, s-au descoperit intr-o pestera hainele si stofele scumpe ale lui Decebal. La sfarsitul secolului al II-lea incep legaturile cu romanii. Acest lucru este de asemenea confirmat de descoperirile arheologice: ceramica fina romana, vase de bronz, arme, podoabe au ajuns in Dacia. SOCIETATE 5. Familia Familia reprezinta unitatea de baza a societatii dacice. Barbatul avea puteri depline. Poetul roman Ovidiu ne vorbeste despre supunerea femeii la daci, iar poetul Horatiu, despre fidelitatea femeii, in cazurile contrare, pedepsele fiind foarte aspre. Femeile, asa cum apar pe Columna lui Traian, sunt inalte, zvelte si frumoase. Barbatii purtau intotdeauna barba. Pe Columna putem vedea barbatii daci intorcandu-se, impreuna cu sotiile lor, la casele pe care le-au parasit in timpul razboaielor. Este posibil ca nobilii si regii sa fi avut mai multe sotii, dar majoritatea poporului era monogama. 6. Obstile satesti O obste sateasca grupa mai multe familii. Membrii obstii dadeau ascultare unui sfat al batranilor si unui conducator al obstii. Obstea sateasca stapanea un anumit teritoriu: pamanturi arabile, paduri, pasuni folosite in comun sau individual. Dacii nu erau un popor nomad; ei porneau la razboi numai cu armata lor, nu si cu femeile, copiii, batranii (cum faceau scitii sau populatiile germanice de pe teritoriul locuit de daci). 7. Triburile Numerosul popor al dacilor era impartit in mai multe triburi. Un trib locuia un anumit teritoriu, avand o asezare intarita drept capitala. Geograful Claudios Ptolemaios mentioneaza douasprezece triburi dacice. Cele mai cunoscute triburi dacice sunt: a) Apulii - traiau in centrul Transilvaniei; - capitala: Piatra Craivii (Apulum, in antichitate); b) Buridavensii - nordul Moldovei; - cetate: Buridava; c) Costobocii - nordul si nord-estul Daciei, intinzandu-se pana in Ucraina si Moldova; - au efectuat incursiuni in Imperiul Roman (secolul II d.Hr.); se cunoaste un rege de-al lor, Pieporus; d) Carpii - la est de Carpati, pana la Nistru; - numele Muntiilor Carpati vine probabil de la acest trib; - incursiuni in Imperiul Roman (secolele II-III d.Hr.); e) Calipizii - intre Nistru si Bug; f) Crobizii si trizii 2

- in Dobrogea; g) Tyragetii - la varsarea raului Tyras (Nistru); h) Sucii - localitatea Sucidave (varsarea Oltului). Alte triburi dacice sunt: - predavensi, biefi, albocensi, saldensi (Banat si Crisana), ratacensi, potulatensi, keiasigi (Transilvania), caucoensi, siensi, piefigi (Moldova si Muntenia de est). Numelele de daci, al intregului popor, provine, probabil, de la un trib de-al lor, mai insemnat, din nordvestul Daciei, unde au fost cunoscuti de romani. Atat in vremea scitilor, cat si in vremea lui Dromihete sau a lui Burebista, dacii erau un popor numeros; astfel se explica continuitatea lor si locuirea unui teritoriu atat de intins. 8. Grupuri sociale Grupurile sociale ale societatii dacice sunt mentionate in scrierile lui Iordanes (sec VI d.Hr.), Cassius Dio (sec II-III d.Hr.), Dion Chrysostomos (40-120 d.Hr.). Nobilii erau numiti tarabostes (in limba dacica) sau pileati - din randurile lor proveneau conducatorii uniunilor tribale si regii. Nobili luptau calare. Oamenii de rand sunt numiti comati sau capillati. Nobilii se deosebeau de membrii de rand ai comunitatii prin caciula pe care o purtau (pileus); oamenii de rand purtau parul lung (asa cum apar si pe Columna lui Traian). In societatea dacica au existat sclavi, dar intr-un numar mic. 9. Asezarile si cetatile Asezarile si cetatile dacilor erau de dimensiuni mari, deschise sau aparate de sant, val de pamant sau zid de piatra (in functie de zona unde erau amplasate). Au existat: - asezari civile; - cetati. Cetatile aveau drept scop apararea membrilor comunitatii in cazul unor conflicte cu triburile sau populatiile vecine. Din secolele VIII-II i.Hr. dateaza cetatile cu ziduri de piatra de la Zimnicea (Dobrogea), Poiana (sudul Moldovei), Popesti (Muntenia). Din perioada de maxima dezvoltare a civilizatiei dacice dateaza: - asezari civile aparate cu valuri de pamant si santuri: Barbosi (sudul Moldovei), Pecica, Cugir, Breaza (Transilvania); - in zona de campie si deal cetatile erau aparate cu santuri, valuri de pamant si palisade: Piscul Crasanilor, Popesti (Muntenia), Stancesti(Moldova); - daca conditiile naturale erau favorabile se ridicau si ziduri de piatra: Cetateni (Muntenia), Capalna (Transilvania), Batca Doamnei (Moldova); - incepand cu domnia lui Burebista si pana la cucerirea romana, cetatile din zona Muntiilor Orastiei formau un adevarat sistem de aparare a capitalei Daciei, Sarmizegetusa. Geograful Ptolemaios indica un numar mare de cetati si asezari dacice (cele mai multe au terminatia "dava", care in limba dacica inseamna cetate, asezare fortificata): Dokidava, Patridava, Petrodava, Ziridava, Singidava, Piroboridava, Tamaridava, etc. Multe din orasele provinciei romane Dacia existau si inainte de cucerire: Porolissum, Apulum, Potaissa, Germisara, Azizis, Berzovia, Acidava, Napoca, Drobeta, Dierna, Sucidava. Cea mai mare parte a dacilor locuia insa in sate, asezate pe cursuri de apa si in locuri mai adapostite. 10. Casele 3

In regiunea de campie, casele se faceau din nuiele impletite pe pari si lipite cu lut. Multe aveau forma de bordeie, adica erau bagate pe jumatate in pamant. La munte si la deal materialul folosit era lemnul. Acoperisul era tot din lemn (mai rar tigla sau paie). Unele locuinte erau patrulatere, altele rotunde sau poligonale. Multe dintre ele erau construite pe blocuri de piatra, pentru a impiedica putrezirea lemnului in contact cu pamantul. Casele aveau una sau doua camere. Podeaua era din pamant batatorit. La casele nobililor exista o usa masiva, decorata cu tinte de fier. 11. Uniuni de triburi. Statul dac Uniunile de triburi grupau mai multe triburi apropiate. Dromihetes a condus o astfel de uniune. Cercetarile arheologice au demonstrat existenta mai multor uniuni de triburi dacice inaintea statului dac a lui Burebista (in Muntenia, in sud-vestul Transilvaniei, in vestul Olteniei, in Banat, in centrul Moldovei). Regatul lui Burebista cuprindea toate triburile dacilor si chiar alte populatii. In fruntea statului dac era regele. El conducea tara ajutat de un sfat al nobililor si sfatuit de marele preot. Succesiunea la tron era ereditar-electiva; Acornion din Dionysopolis ne spune ca inainte de Burebista a fost rege al dacilor tatal acestuia (principiul ereditar); Cassius Dio ne povesteste ca regele Duras a cedat domnia lui Decebal (principiul electiv). Dion Chrisostom ne spune ca dacii aleg atat pe rege cat si pe preoti dintre nobili. Drapelul dacilor era in forma de balaur, avand un cap de lup, cu gura deschisa, din metal; se pare ca aerul, patrunzand in gura capului de lup, facea sa se auda un suierat.