SISTEMUL RECEPTORIAL AL LIMFOCITELOR B SI T -ele se formeaza toate la nivelul maduvei osoase,o parte migreaza in timus si il parasesc ca celule T iar

o parte raman in maduva,organ bursal unde primesc instructie primara si parasesc maduva ca limfocite B Dpdv nu se pot face diferentieri intre limfoctele B si T Acestea se diferetiaza prin receptorii care ii au pe suprafata lor,niste structuri moleculare proteice,o inlaantuire de aminoacizi cu functii de recunoastere antigenica,de activare a celulei limfocitare LIMFOCITUL T -are un sistem receptorial alc din receptori care recunosc antigenul(receptorul celulei T=TCR)-care este polimorf CD3,CD4 sau CD8-astia sunt implicati in recunoasterea antigenului,apoi CD28 si CD 45 cu renoasterea antigenului si cu rol de adeziune intercelulara(CD2,LFA1) Aceste limfocite cu sistemul receptorial descris reprezinta 80% din totalul limfoctelor din sange Au durata lunga de viata,an pana la zeci de ani,sunt intens circulate,dupa ce parasesc timusul fac un pasaj sanguin si se cantoneaza in organele limfoide primare,de obicei in ganglioni in paracortex in splina in pasul intern Numele de CD este de la clasa de diferentiere. TCR -cel mai important receptor -este un heteromer alcatuit din 2 lanturi alfa si beta,lanturi polipeptidice realizate prin inlantuire secventiala aminoacidica -lantul alfa greutate 45 kilodaltoni,elaborarea sa este elaborata de genele din cromozomul 7 -lantul beta are greutate moleculara 40 kilodaltoni si elaborarea sa este controlata de genele din cromozomul 14 Ii putem distinge 3 regiuni: -extracelulara-are structura imunoglobulight in care lanturile sunt alc din 100-110 aminacizi,spre exterior se gasesc grupari amino,in jurul acestor regiunile aminoterminale exista o variabilitate a inlantuirii aminoacizilor-diferita de la un leucocit la altul,de aceea aceste regiuni senumesc variabil alfa si variabil beta,restul au inlantuire activa si se numesc constant alfa si constant beta Pe fiecare bucla alfa si beta variabila se gasesc 3 regiuni determinate ale complementaritatii Aceste regiuni au o inlantuire variabila de aminoacizi particulara fiecarei celule T Prin domeniile CD2,3 receptorul celulei T vine in contact cu moleculele sistemului de histocompatibilitate,iar CD3 se angajeaza in legatura stransa cu antigenul,determinantul antigenic=epitop Deasupra membranei celulare receptorul celulei T prezinta in segmentul extramembranar o regiune scurta foarte mobila spatial=balama foarte flexibila Segmentul transmembranar este scurt,este alcatuit de obicei dintr-o inlantuire de 20-21 de aminoaicizi iar segmentul intracitoplasmatic este si mai scurt alc din 512 aminoacizi. In momentul in care receptorul stabileste aceasta dubla legatura cu antigenul,cu molecula de histocompatibilitate intregul lant incepe sa transmita semnale de activare catre segmentul intracitoplasmatic carboxil COOH Lantul fiind scurt,aceste semnale de activare sunt preluate de un alt receptor de CD3. Receptorul T realizeaza in acest complex o recunoastere asociativa intrareceptoriala,se transmit semnale de activare catre segmentul intracitoplasmatic si se incruciseaza lanturile pentru ca intre alfa si beta exista punti bisulfidice Aceste semnale merg catre complexul pentameric:5 lanturi,

3 mai scurte si 2 lungi-sunt lanturi transmembranare,lanturile gama,delta si epsilon au greutate 21-25 kilodaltoni,sunt elaborate de gene care se gasesc pe cromozomul 1 Lanturile zeta sunt usoare si au 16 kilodaltoni iar sinteza lor este codificata de gene care se gasesc pe cromozomul 1 Toate cele 5 lanturi sunt legate intre ele prin punti bisulfidice S-S si intregul complex receptorial CD3 este legat de TCR tot prin punti bisulfidice formandu-se complexul heptametric pentru recunoasterea antigenica Semnalele de activare initiate in lanturile alfa si beta ale receptorului T sunt transmise receptorului CD3 Acestui complex heptameric trebuie sa ii adaugam inca un receptor care participa activ al recunoasterea antigenica CD4 sau CD 8 CD4-proteina transmemebranara de 60 kilodaltoni,genele care controleaza sinteza sa se gasesc pe cromozomul 12,este specific limfocitelor ajutatoare motiv pentru care acestea se mai numesc limfocite CD4+ Receptorul prezinta o portiune extramembranara lunga,angajeaza legaturi cu molecula compelxului major de histocompatibilitate MHC tip 2-cu domeniul alfa 2 al moleculei MH2 Domeniul transmembranar este scurt iar cel intracitoplasmatic vine in contact cu o proteinkinaza specific leucocitara P56(PTK) este o enzima cu rol esential in activarea limfocitului T CD8-heterodimer alc din 2 lanturi polipeptidice ,greutate 72 kilodaltoni,genele care controleaza sinteza se gasesc pe cromozomul 2,iar acest tip de recep este specific limfocitului T citotoxic si T supresor motiv pentru caare se numesc Cd8 pozitive Receptorul angajeaza contact cu moleculele Mh de tip 1,cu domeniul alfa 3,si el prin lanturile intramembranare vine in contact cu o proteinkinaza leucocitara Angajand contact pe de o parte cu antigenul ptin TCR,CD3 si pe de alta parte cu molecula de MH prin TCR domeniile CDR1,2 ,prin CD3 si receptorul C4 sau C8 se transmit semnal activatoare intracitoplasmatice la echipamente enzimatice de tipul proteinkinazelor care au rol esential in activarea limfocitului T Acest complex receptorial face legatura prin CDR alfa cu beta cu antigenul prin CD3,CD1,2 alfa si beta si prin C4 sau 8 cu molecula de MH La acest complex receptorial se mai adauga receptorul CD28 care este o proteina transmembranara ,greutate 44 kDa,alc din 2 lanturi polipeptidice,se gaseseste numai pe T helper si citotoxic,strucutra Ig like,se leaga de celula prezentatoare CD28 si in urma llegarii de un receptor specific sunt initiate semnale intracitoplasmatice care au rolul de a activa genele raspunzatoare de sinteza interleukinelor si a citokinelor Receptorul CD28 face legatura cu celula prezentatoare CD45-glicoproteina,se gaseste pe toate leucocitele,rol in activarea limfocitului T CLASIFICAREA FENOTIPICA A LIMFOCITULUI T Limfocitele T helper au Cd4,nu au Cd8 Citotoxice au Cd28,supresorul nu-l are T helperul este CD3 +,CD4+,Cd45+ T citoxicul ,supresor are CD8+,CD4+ Acest echipament receptorial nu este vizibil ACTIVAREA LIMFOCITELOR T -il vor aduce in interfaza,trece succesiv prin G1S,G2,moment in care limfocitul activat se modifica structural,devine mai mare,citoplasma abundenta,nr de mitocondrii creste si RER mai bine reprezentat Iesit din ultima etapa a interfazei intra in faza M a diviziunii mitotice,celula transformata blastic si numita limfoblast T se divide si da nastere unei clone de celule identice

Aceste celule identice au un organ receptorial ,un TCR unic,antigen specific O parte din celule se angajeaza in raspunsul imun celular iar o parte vor fi cu memorie Limfocitul T este activat numai de catre antigenele T dependente,antigenele corpusculate Activarea limfocitului T are loc numai in cadrul cooperarii intercelulare la care participarea celulei prezentatorare de Ag este obligatorie pentru ca odata angajata legatura dintre limfocit T si celula prez de Ag prin CD28 cu CD80 din APC se transmit semnale bidirectionale de la APC spre limfocit T cu activarea genelor implicate in sinteza interleukinelor si citokinelor,subst biologice obligatorii pt elaborarea unui raspuns imun celular si activare inversa de la T spre APC cu activarea genelor responsabile cu elaborarea moleculelor complexului MHC LIMFOCITUL B Morofologic este identic cu T`ul Reprezinta 20% din limfocitele periferice,au durata de viata scurta,sunt putini recirculate dupa ce parasesc maduva, organul bursal de instructie primara, fac un pasaj scurt sanguin si apoi se cantoneaza in organele limfoide secundare in ariile bursodependente ,T-ul in paracortexul ganglionar iar B-ul in cortexul gaglionilorlimfaatice si pasul extern al pulpei albe al splinei Are un complex receptorial alc din receptorul celulei B(BCR) implicat in recunoasterea antigenica alc din CD45 si CD25 care are rol in activare ,alc din CD79 tip A si B cu rol in activare si receptor de adeziune intercelulara LFA BCR Are o structura imunoglobulinica de obicei este Ig M sau D,rar alfa forma monomera,gama si rar epsilon E alc din 2 perechi de lanturi:2 lanturi grele numite lanturi H(high) Numele lantului greu da numele Ig.5 clase Lanturile usoare sunt extramembranare spre deosebire de cele grele care sunt transmembranare Lanturile usoare sunt identice si pot fi: lambda sau k In lanturile grele incep sa se transmita semnale catre proteinkinaza preluate de catre CD79.Acesta este un tetramer si el cu structura imunoglobulin like in care deosebim lanturi alfa care fac parte din subreceptorul Cd79 A si lanturi beta care fac parte din subtipul Cd79 B contactul intre cele 2 tipuri de receptori se face prin leg bisulfidice Activarea proteinkinazei activeaza Cd79 A si B care la randul sau activeaza CD45. Cd45 este un monomer cu o inlantuire aminoaicidica simpla,transmembranar cu un capat intracitoplasmatic foarte lung ce vine in contact cu o protein leucocitara completa Aceasta proteina este responsabila de cresterea concentratiei intracitoplasmatice de calciu ceea ce va duce la activarea limf B parasirea stadiului G0 al ciclului de diviziune mitotica,intra in interfaza,trece prin subetapele G1SG2,sufera modificari structurale,morfologice,isi mareste volumul,nucleul,creste masa citoplasmatica,creste nr de mitocondrii si mai ales se dezvolta excesiv RER In faza de plasmoblast din faza M cand celula se divide si se multiplica va apare o clona de celule plasmocitare identice care in final vor sintetiza si vor secreta AcAg specifici. Acesti Ac vor avea situsuri de combinare complementar Ag inductor O parte din plasmoblasti vor ramane sub forma limfocitelor B cu memorie