Sunteți pe pagina 1din 4

Colesterolul si grasimile

Grasimile
Grasimile sunt o forma de energie foarte concentrata, necesare pentru alimentarea tuturor reactiilor chimice ale organismului. Pentru functionarea sanatoasa a corpului uman este necesara o anumita cantitate de grasime, importanta pentru cresterea sanatoasa si repararea celulelor corpului. Unele grasimi sunt surse valoroase de vitamina A, D, E si K solubile in grasime, vitale pentru dezvoltarea si intretinerea unui corp si a unei minti sanatoase. Pana la 30% din consumul total de calorii intr-un regim alimentar sanatos ar trebui sa fie grasime. Forme de grasimi Grasimile saturate sunt considerate daunatoare pentru noi. Ele se gasesc in majoritatea produselor de provenienta animala si a produselor lactate, in special in unt, untura, carne de porc, carne de vita, miel, oua. Exista si grasimi vegetale bogate in grasimi saturate, precum uleiul de cocos, de palmier si de seminte de palmier. Grasimile saturate sunt solide la temperatura camerei. Ele cresc cantitatea de colesterol in sange, care la randul sau creste riscul de dezvoltarea a unor afectiuni coronare ale inimii. Grasimile nesaturate sunt mai sanatoase pentru organism. Acestea se gasesc in majoritatea grasimilor vegetale. Grasimile nesaturate sunt de obicei lichide la temperatura camerei. Ele se gasesc in pestii uleiosi precum tonul, in pasari si in margarinele usoare. Principala sursa de grasimi nesaturate este uleiul vegetal. Acesta poate sa fie grasime mononesaturata, ca uleiul de masline si de alune, sau polinesaturata, ca uleiul de porumb, de floarea-soarelui, de sofran si de soia.

Colesterolul
Colesterolul este cel mai comun si mai raspandit sterol, intalnindu-se in regnurile vegetal si animal sub forma libera sau esterificata.Este o substanta cristalina, insolubila in apa si solubila in anumiti solventi organici. Colesterolul este o substanta chimica din sange. Nivelul mare al acestuia mareste riscul bolilor cardiace, dar o anumita cantitate de colesterol este esentiala pentru viata. Doar 3% din colesterolul din sange provine direct din colesterolul din alimentele pe care le consumam. Majoritatea colesterolului din sange este de fapt produs in ficat din grasimi saturate, si de aceea acestea sunt indicatori mai importanti ai sanatatii regimului nostru alimentar.

De fapt, multe alimente nu contin deloc colesterol dar sunt bogate in grasimi saturate si de aceea maresc nivelul de colesterol in sange. Ficatul produce in fiecare zi pana la un gram de colesterol sangvin, ceros continut in toate celulele corpului. Colesterolul este si o componenta vitala a peretelui celular in timpul formarii celulelor noi in diferite parti ale corpului. De asemenea, este un ingredient vital al sarurilor bilei care sunt produse in ficat si mai tarziu sunt trecute in intestine pentru a ajuta la digerarea grasimilor, si ajuta la obtinerea vitaminei D. Masurarea colesterolului Alti factori care pot sa influenteze nivelul de colesterol din sange sunt caracteristicile noastre genetice si nivelul general de sanatate. Intr-adevar, riscurile principale de boli cardiace care sunt provocate de nivelul mare de colesterol in sange isi au de fapt radacina in configuratia noastra genetica, si nu putem face nimic pentru a o schimba. Cu toate acestea, regimul si obezitatea sunt de asemenea factori importanti in aceasta ecuatie si, in timp ce nu ne putem modifica configuratia genetica, se pot face multe lucruri pentru a avea un regim alimentar mai sanatos. Nivelul de colesterol se masoara in milimoli/litru (mmol/l) si riscul bolilor de inima este calculat fata de aceasta masuratoare. Sub 5.2 mmoli/l riscul este redus; 5.2-6.5 mmol/l riscul este mediu; 6.5-7.8 mmol/l riscul este moderat; peste 7.8 mmol/l riscul este mare. Prea mult colesterol Colesterolul este transportat prin corp in fluxul sangvin. Celulele corpului se servesc din aceasta sursa atunci cand au nevoie de colesterol. Orice colesterol in exces ramane in fluxul sangvin si se poate aduna la nivele excesiv de mari. El se fixeaza pe peretii arterelor sub forma de depuneri de grasime si astfel poate sa ingusteze arterele, obstructionand fluxul sangelui spre organele vitale precum inima si creierul. Astfel, reprezinta un risc marit de atac de cord, tromboza, anghina pectorala, congestie cerebrala si boli ale rinichilor, sau alte afectiuni circulatorii. Numele tehnic pentru nivelele anormal de mari de lipide (acizi grasi), inclusiv colesterol si trigliceride in fluxul sangvin este hiperlipidemie. Acesta este un factor de risc recunoscut pentru boli cardiace. Insa se poate imbunatati profilul de grasime in sange si astfel se poate reduce substantial riscul acestor boli. Multi oameni nu sunt constienti de faptul ca au un nivel ridicat de grasimi in sange. Printre simptome se numara nodulii galbui de grasime in piele, care sunt in special vizibili sub ochi, coate, genunchi si in tendoane, sau in unele cazuri, un inel albicios in jurul ochilor. In multe cazuri, opticianul poate sa fie primul care observa ca exista o problema. HDL si LDL Datorita faptului ca sangele este alcatuit in principal din apa, care nu se amesteca cu grasimea, colesterolul este transportat prin corp atasat de anumite proteine cunoscute

sub numele de lipoproteine: lipoproteine cu densitate mica (low density lipoprotein,LDL) si lipoproteine cu densitate mare (high density lipoprotein, HDL).

LDL (lipoproteine cu densitate scazuta) LDL transporta trei sferturi din colesterolul din sange si de aceea nivelul inalt de LDL de obicei reflecta un nivel inalt de colesterol si implica un risc mai mare decat cel mediu pentru boli cardiace. Acesta este tipul rau de colesterol. HDL (lipoproteine cu densitate mare) HDL, pe de alta parte, transporta mult mai putina grasime si implica un risc mai redus decat cel mediu pentru boli cardiace. HDL transporta excesul de colesterol LDL din sange in intestine, unde este excretat. De aceea, acesta este tipul bun de colesterol. Reducerea colesterolului Reducerea grasimilor saturate din regimul alimentar are efectul cel mai puternic asupra nivelului de colestrol din sange si poate sa il reduca cu pana la 14%. Conform unor studii recente in SUA, consumul de alimente care contin nivele deosebit de mari de fibre solubile in special fructele uscate precum caisele, smochinele si prunele, fulgii de ovaz, fasolea boabe si fructele bogate in pectina, precum portocalele si grepfrutul ajuta la reducerea nivelului de colesterol. De asemenea se crede ca usturoiul poate sa ajute la suprimarea productiei de colesterol in ficat. Pestele si alcoolul In plus, pestii uleiosi precum tonul, macroul, pastravul si somonul, contin tipuri benefice de grasimi numite acizi grasi omega 3 si omega 6. Acesti acizi grasi incurajeaza corpul sa produca HDL, care ajuta la inlaturarea LDL. De aceea este bine sa consumati pesti uleiosi cel putin de doua ori pe saptamana. Insa sanatatea nu tine doar de regim. Miscarea adesea ajuta la reducerea nivelului de LDL si ridicarea celui de HDL. Consumul moderat de alcool- de exemplu, trei pahare de bere pe zi, sau doua pahare de vin se crede ca ajuta la cresterea nivelului de HDL. Biosinteza colesterolului Este un proces biochimic care se desfasoara in citoplasma celulei si majoritatea enzimelor acestui proces sunt localizate in reticulul endoplasmatic. Colesterolul este sintetizat in aproape toate tesuturile vertebratelor, dar sediul principal este ficatul, intestinul, glandele suprarenale si gonadele.

Biosinteza are loc in in 3 etape:

Boli provocate de hiperlipidemie *Ateroscleroza -sunt afectate: aorta, arterele carotide, arterele coronare, arterele cerebrale, artere picioarelor *Infarctul miocardic acut (IMA) -duce la distrugerea regionala a muschiului miocardic.