ANALIZA COST - BENEFICIU (ACB)

Constructia unui obiectiv de investitii cum ar fi un baraj hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar putea avea ca efecte benefice cum ar fi dezvoltarea economic local sau regional, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative cum ar fi: demolarea unor proprieti, strmutarea unor locuitori, ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual (afectarea imaginii locale) etc. n toate cazurile, impactul proiectului asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o valoare economic intrinsec. De aceea, n vederea alegerii variantei optime de proiect de investiii este necesar estimarea cu precizie a costurilor i beneficiilor investiiei nu numai prin prisma factorului profit economic ci a factorului profit complex economic-ecologic cu implicaiile n planul dezvoltrii durabile obinute prin realizarea proiectului. n literatura de specialitate i n practica curent, o metodologie de evideniere a fezabilitii proiectelor de investiii din punctul de vedere al impactului asupra mediului este analiza cost - beneficiu (ACB) sau (CBA); Cand vorbim despre costuri si beneficii, ca simpli indivizi, tindem in mod firesc sa luam in considerare doar propriile costuri si beneficii. Cu alte cuvinte, optam pentru diferite cai posibile de actiune, in functie de cel mai mare beneficiu individual pe care acestea il pot aduce. In mod similar, in evaluarea diferitelor alternative de investitii, firmele au tendinta sa ia in considerare numai propriile costuri(cheltuieli) si beneficii (venituri) care decurg din acestea. In analiza cost beneficiu incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii

luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza cost beneficiu sociala. Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politici care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Bneficiul net exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile sociale (B) si cosurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):
BSN = B C

ACB

este

aplicabila

politicilor,

programelor,

proiectelor,

reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale. Analiza cost beneficiu isi dovedeste utilitatea la intocmirea studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic, ecologic, social, tehnologic) al proiectelor de investitii. Ea nu trebuie confunsata cu analiza venit cost care permite alegerea variantei optime de proiect din considerente pur economice. Este adevarat ca in ambele cazuri putem avea de-a face cu indicatori ecomuni (Rata Interna de Rentabilitate RIR, Venitul Net Actualiza VNA, raportul Venituri Costuri). Ceea ce diferentiaza analiza cost beneficiu fata de analiza venit cost este tocmai faptul ca prima fata de cea de- a doua ia in considerare si elemente non monetare derivate din impactul asupra mediului nu numai elementele monetare intr-o acceptiune clasica. O descriere a analizei cost-beneficiu a fost data de Henley si Spash (1993) si de Randall (1987) care arata ca scopul analizei cost beneficiu este sa evidentieze faptul ca, suma efectelor de impact nu este mai mare decat beneficiul net al societatii. Prin beneficiu net al societatii se intelege suma beneficiilor monetare si non-monetare date de o exploatare rationala a mediului. ACB poate fi inteleasa ca o analiza care ofera un cadru pentru masurarea eficientei. Eficienta reflecta situatia in care resursele, cum ar fi pamantul, munca si capitalul, sunt combinate in modul cel mai 2

valoros, creandu-se bunuri si servicii. In analizele in care este urmarita exclusiv eficienta, ACB ofera o metoda pentru a realiza comparatii directe intre diferite variante de proiect.. Chiar si in situatii in care se urmaresc si alte obiective decat obtinerea eficientei, ACB ofera un punct de reper care poate furniza informatii cu privire la eficienta relativa a variantelor de proiect. Scopul si aria de utilizare a ACB Scopul pincipal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor socielae. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartitia mai eficienta a resurselor societatii. Atunci cand pietele functioneaza normal, interesul individual conduce la alocarea eficienta a resurselor. In consecinta, analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a iferi justificari pentru orice interventie a guvernului in optiunile private. Economistii numesc aceste justificari ca termenul generic de esecuri ale pietei. Exista doua tipuri principale de analize cost beneficiu: ACB ex ante, care este ACB standard in acceptiunea uzuala a acestui termen, se efectueaza in perioada in care un proiect sau o politica se afla inca in studiu, inainte de implementarea sau demararea lui. ACB ex ante se efectueaza cand urmeaza sa se decida daca resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru anumite proiecte sau politica. Astfel, contributia sa la luarea decizilor de politica publica este directa, imediata sau specifica. ACB ex post, este efectuata la finalul proiectului. In acest moment, toate costurile sunt alocate, in sensul ca resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului. Valoarea analizelo ex post este mai cuprinzatoare, dar mai putin directa, intrucat ofera informatii nu numai pentru o anumita interventie, ci si despre catalogarea unor asemenea interventii. Cu alte cuvinte, ele contribuie la invatarea de catre codnucatorii guvernamentali, politicieni si teoreticieni daca anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu. 3

Alte analize cost-beneficiu se desfasoara pe durata de viata a unui proiect, adica in medias res. Anumite elemente ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante, in timp ce altele sunt similare unei analize ex post. Exista si un al patrulea tip de ACB, care compara o analiza ACB ex ante cu una ex post (sau cu una in media res) pentru acelasi proiect. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici, pentru a descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si luare a deciziilor. Etapele analizei cost beneficiu: Identificarea costurilor Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate) Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate Stabilirea ipotezelor de lucru prognozele acestor costuri si venituri pe durata de viata a proiectului Calculul cash flow-ului Actualizarea/scontarea cash flow-ului Calcului indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror evolutie +/- afecteaza indicii de profitabilitate Analiza de senzitivitate rezistenta proiectului la variatia acestor factori critici Probabilitate si risc analiza de scenarii Luarea decizie de a investi/nu investi/amana investitia

Intr-o analiza de tip cost beneficiu se au in vedere urmatoarele categorii de costuri :

Costuri

directe

(exemplu:

costul

proiectului,

costul

consultantei, costul terenului, costul constructiei, costul tehnologiei, costuri de exploatare, costuri de management, training, costul finantarii, etc.); 4

Costuri indirecte din externalitati care pot fi la randul lor

abordate din punctul de vedere al: a) Pretului de piata (descresterea valorii proprietatii, costuri de reabilitate ecologica, costuri de prevenire a poluarii (CP), costuri de reciclare, costuri de transmutare sau reasezare a populatiilor, costuri de sanatate cauzate de poluare sau mediu ostil, costuri de inlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultura etc.) b) Pretului umbra (pierderi de spectii de flora si fauna, efectuarea imagisticii, disparitia habitatelor naturale unice delte, rezervatii, estuare, mangrioze etc.) Aceste costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi: Beneficii directe grupate in: a) Beneficii financiare (Profit) venituri din vanzari de bunuri si servicii; b) Beneficii economice (dezvoltarea economica, locala, regionala, nationala in special la proiectele de dezvoltare a infrastructurii, economii de resurse utilizare in productie, imaginea de marca si consolidarea pozitiei pe piata interna si externa fata de clienti si furnizori); c) Beneficii sociale (cresterea numarului de locrui de munca si stabilitatea sociala cu efecxte in stabilitatea economica si politica). Beneficii indirecte din externalitati grupate in: a) Pret de piata (cresterea valorii proprietatii, beneficii de sanatate scaderea cheltuielilor cu sanatarea populatiei, beneficii din educatie si calificare ecologica, evitarea costurilor de prevenire a poluarii, cresterea productivitatii unor sectoare ca: turism, agricultura, piscicultura, sconomia din costuri realizata de micsorarea nivelului taxelor ecologice); b) Pretului umbra (conservarea mediului si a eco-sistemului, reducerea poluarii prin zgomot, emisii si efluentii; conservare

imaginisticii

naturale,

conservarea

locurilor

istorice,

culturale

si

recreationale, cresterea calitatii serviciilor publice si private etc.) Tipuri de costuri utilizate n analiza cost beneficiu Costurile de investiii cu impact asupra mediului se evalueaz n funcie de tipul proiectului (obiective noi, reabilitri, modernizri), de tipul construciei (civile, industriale, agricole etc.) i de utilitatea privat sau public a proiectului. Pentru o analiz eficient a costului investiiei se poate face gruparea lor pe urmatoarele tipuri: 1) Costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate, studiilor de prefezabilitate, elaborarea studiilor de fezabilitate, avize remergtoare conexe (regia apelor Romne, pompieri, mbuntiri funciare, regia de ap i canalizare, salubritate, poliia sanitar i medicina preventiv), costuri pentru consultan tehnic; 2) Costuri de achiziionare (cumprare, concesionare) teren constructie; 3) Costul rezultat din devizul general al proiectului (de la pregtirea terenului la finalizarea construciei inclusiv instalaiile termice i electrice ale construciei); 4) Costuri de achiziionare (cumprare, nchiriere) tehnologii cu impact minim asupra mediului: scule, dispozitive, aparate de msur i control, echipamente, utilaje i mijloace de transport n construcii inclusiv piese de schimb; 5) Costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces, branamente ap-gaze canalizare-electricitate-telecomunicaii); 6) Costuri cu protecia mediului grupate n costuri pentru combaterea polurii existente i costuri pentru prevenirea polurii viitoare; 7) Costurile cu calificarea-recalificarea forei de munca din punct de vedere ecologic; 8) Impozite i taxe (exclusiv taxele ecologice);

9) Eco-taxe i permise (licene) ecologice tranzacionabile (n cazul n care vor fi prevzute de legislaia din Romnia); 10) Rezerva de risc fizic (calamiti etc.) i economic (creterea preurilor datorit inflaiei); 11) Necesarul de capital circulant; 12) Dobnda pe perioada realizrii proiectului de investiii. n concluzie, putem afirma c, analiza cost-beneficiu se bazeaz pe raportarea eforturilor i efectelor relevante (economico-financiare, ecologice, sociale) la efectele impactului (poluare, depleia resurselor, valorile estetice sau culturale) n cazul unor proiecte de investiii. Este cunoscut faptul ca aprecierea viabilitatii financiare a unui proiect de investitii se realizeaza in mod curent prin analiza indicatorilor : Venit net actualizat Raport venit cost Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF) Fluxul de lichiditati (cash-flow)

Daca pentru proiectele de investitii publice sau private se utilizeaza analiza cost- beneficiu, raportul cel mai favorabil este:

R=

B e n e fic iu ta (le c o n o m, e c olo gic, s o c ia l C o s tupl r iv a t to ic ) C o s tup u b lic c lu s ive a b ilitaat m e d iu lu i l (in r e )

cu conditia ca R > 1, Dificultatea aplicarii relatiei rezida din faptul ca impactul asupra mediului este dificil de cuantificat in termen monetari. Se utilizeaza in mod curent diverse categorii de costuri (de substitutie, de prevenire a poluarii, de compensare a efectelor poluarii). In mod curent, fluxul de lichiditati (cash-flow) este un alt indicator important utilizat in analiza economica (nivel macroeconomic) si financiara (nivel microeconomic) a proiectelor de 7

investitii cu impact asupra mediului. Acest indicator exprima castigul sau pierderea prin utilizarea eficientasau neeficianeta a fondurilor de finantare a proiectelor de investitii. La calculul fluxului de lichiditati se foloseste in mod curent metoda actualizarii. Fluxul de lichiditati se determina cu relatia:
Fh = Vh ( C h + I h )

in care: Fh = fluxul de lichiditati

Vh = venitul in anul h C h si

Ih

= cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul h Pentru stimularea unei atitudini participative eco civice a firmelor ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in vedere in mod distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati ecologice ale firmei. Astfel, relatia de determinare a fluxului de lichiditati ar avea forma:

Fh = Vh + Vheco ( Ch + I h ) + ( Checo + I heco )

in care: Fh = fluxul de lichiditati

Vh = venitul in anul h (din productie, din exploatare etc.) C h si

Ih

= cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul h
Vheco = Venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii
eco C h = cheltuieli de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de

minimizarea consumului de resurse neregenerabile

eco Ih

= investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in

tehnologii nepoluate si economice). Avantajul acestui mod de abordare a relatiei de calcul a fluxului de lichiditati, consta in incurajarea investitiilor in tehnologii nepoluante. Masuri cum ar fi corelarea 8

nivelului eco-taxelor de pe o baza diferentiala in functie de nivelul de poluare ar fi in avantajul acestei metode. Analiza cost - beneficiu pentru determinarea eficienei economice globale a proiectelor de investiii Profesorul Dr. A. Gheorghiu de la Academia de Studii Economice din Bucureti, n teoria sa privind metodele de analiz economic a eficienei globale a investiiilor, propunea luarea n calcul la analiza eficienei investiiilor, pe lng eforturile economice directe (costurile investiionale curente), a eforturilor economice indirecte (de exemplu costurile cu poluarea, costurile cu sntatea oamenilor afectai, costurile cu reabilitarea mediului etc.) pe care le face societatea, costuri care n mod uzual sunt neglijate sau sunt minimizate. Metodologia de determinare a eficienei economice globale pe baza analizei cost - beneficiu a proiectelor de investiii cu impact asupra mediului presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Stabilirea obiectivelor directe i indirecte ale proiectului, cum ar fi de exemplu: realizarea lucrrilor de construcii al concomitent i cu micorarea impactului impactului asupra mediului ambiental natural i construit; alegerea amplasamentului optim construciei stabilirea ambiental integral (om-natur); Evaluarea costurilor directe i indirecte ale proiectului; Alegerea tehnologiilor optime (metode, materiale, utilaje etc.) pentru realizarea lucrrilor de construcii, selectate din punct de vedere economic (costuri cu tehnologia) dar i ambiental (costurile cu mediul); Identificarea factorilor extraeconomici cum ar fi: efectele polurii asupra aerului, apei, solului / subsolului i ecosistemului, depleia resurselor, efectele asupra sntii populaiei, impactul cultural, afectarea perspectivei (imaginii) ambiental-naturale i ambientalurbane etc.) 9

Conversia (costuri);

factorilor

extraeconomici

efecte

economice

Estimarea economiei de resurse avansate; Calculul economiei de resurse consumate; Anticiparea economiei de resurse naturale (minimizarea depleiei resurselor); Analiza comparat a productivitii, eficienei, eficacitii, calitii i flexibilitii mai multor soluii tehnologice din punct de vedere al costurilor directe i indirecte (incluznd costurile cu ecologizarea tehnologiilor i protecia mediului); Analiza influenei variaiei preturilor datorate unor factori economici (inflaia, politica dobnzilor, srcirea pieelor de materii prime i materiale etc.), ecologici (lipsa resurselor, energiei etc.), politici ( eco-impozitarea); Determinarea profitului n sens economic; Prognozarea venitului indirect (profitului ecologic); Trasarea diagramelor de transpunere a efectelor tehnice i ambientale n efecte economice; Prezentarea centralizat a rezultatelor analizei n tabelul COSTBENEFICIU al proiectului. Importana analizei cost-beneficiu pentru determinarea eficienei economice globale a investiiilor rezid n evidenierea unor categorii de costuri, socotite n mod uzual indirecte i care de obicei nu sunt luate n considerare la analiza proiectelor de investiii datorit fie a inexistenei unui cadru legislativ care s reglementeze acest lucru fie datorit unei cuantificri dificile a impactului asupra mediului i efectelor conexe. In esenta, analiza cost beneficiu reprezinta modalitatea de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al eficientei economice, care consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari. Costurile trebuie sa includa 10

atata

costul

cu

achizitia

echipamentului,

costurile

de

operare

(mentenanta, instruirea utilizatorilot, consumatile, etc.), dar si costul de oportunitate. Beneficiile pot fi cuantificabile (profit, reducerea pierderilor), dar pot si si unele beneficii mai greu de cuantificat. De exemplu, reducerea stresului, imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei anagajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti. Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor, in etapa de control al riscurilor. Decizia de a investi in masuri de reducere a risucilor trebuie facuta numai prin metoda analizei costbeneficiu. De exemplu, riscul de pierdere a produselor din cauza unui incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari, fie prin instalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. Se pun in balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an , apoi beneficiile obtinute( in functie de rezultatele anbalizei de risc) si se ia decizia optima. Atfel prin analzia ACB iti vei crea o imagine destul de clara asupra eficientei economice a proiectului in care vrei sa te implici. Rezultatul acestei analize te pot scapa de o incestitie dezastruoasa si iti pot arata punctele slabe ale viitoarei achizitii. O analiza cost beneficiu nu este dificil de realizat. Evaluarea si analiza eficientei economice a investitiilor se poate realiza cu ajutorul indicatorilor statici si a indicatorilor dinamici. In gama indicatorilor statici se include nu doar indicatori de eficienta econopmica ci si indicatori tehnico-economici, economici si financiari, naturali si mai ales valori, unii au caracter primar, alti derivat relevand un grad variat de complementaritate in analiza proiectelor. Pe de alta parte, chiar daca evaluarea si analiza statica a proiectellor de investitii se continua cu utilizarea indicatorilor dinamici, asigurandu-se o fundamentara mai temeinica a deciziei de investitii, in

11

fapt, in derularea proecesului investitional, in realizarea proiectului se opereaza cu indicatori statici. Indicatori statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, caparicate informationala si semnificatie. Acesti indicatori statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii si se incadreaza in 3 categorii: Indicatori cu caracter general Indicatori de baza Indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate

In categoria indicatorilor generali incadram acei indicatori statici care pot caracteriza, in principiu, activitatea economica a oricarei entitati. In ipoteza unei optiuni de investitii acesti indicatori pot avea determinari alternative (inainte de si dupa realizarea investitiei). 1. Capacitatea de productie exprima potentialul de productie al unui obiectiv, intr-o perioada data, in unitati naturale tone, mp, mc, bucati, etc. in raport cu profilul productiei, structura sortimentala prevazuta si regimul de funcionare.
Q = q j * p j
j =1 n

Q reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric

qj pj

- capacitatea fizica de productie a sortimentului j - pretul de productie al sortimentului j productie, regimul de lucru, norma de personal, profilul productiei, structura sortimentelor.

2. Numarul personalului se stabileste in functie de capacitatea de

3. Costul de productie sub forma costului unitar sau a costului total annual. Costul de productie unitar se stabileste pe baza de antecalclatii/calculatii pe produs. Costul de productie total se stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita

12

perioada de timp (exprima efortul de productie/exploatare in cadrul intreprinderii, minimizarea lui. 4. Pretul de vanzare indicator de estimare a nivelului valoric la care un produs poate fi vandut, rezultatul insumarii costului de productie unitar cu profitul pe unitate de produs. 5. Valoarea productiei indicator valorc prin care se exprima amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp P = Qi * pi
i =1 n

fabricii.,

tendinta

de

optimizare

impunand

6. Cheltuieli la 1000 lei productie indicatori de eficienta economica semnificativ in intreprinderile cu productie neomogena iar tendinta de optim presupune minimizarea ch la 1000 lei productie
C1000 = C 100 P

7. Profitul exprima scopul si efectul valoric scontat sau realizat, reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut
Pr b = P C

8. Rentabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a genera profit in cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitiva in care se prezinta unitatea de referinta fapt atestat de raportul efect (profit ) / efort (costul productiei sau costul investitiei, capitalul social, valoarea cifrei de afaceri). Pentru aprecierea favorabila a unei activitati se impune maximizarea nivelului cifric. rc = Pr *100 C

rc - reprezinta rata rentabilitatii in functie de cost

9. Productivitatea muncii indicator folosit atat in exprimarea eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera eficientei investitiilor, in scop de argumentare a deciziilor de investitii. Exprimand cantitatea de produse, ori valoarea produselor

13

create de o persoana, un muncittor, in unitate de timp, pe de-o parte , sau, pe de alta parte, timpul necesar pentru producerea unei unitati din valoarea productiei determinate, productivitatea muncii reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala, se foloseste in exprimarea si analiza eficientei economice a investitiilor pentru comparatii intre diferite variante de proiect sau in dinamica (ex: situatia dupa si inainte de realizarea unor investitii de modernizare si reutilare).
W = Q Np

Indicatorii de baza caracterizeaza specificitatea domeniului de referinta investitiile. Se incadreaza in aceasta categorie atat indicatori economici, cat si indicatori de eficienta economica, statici, unii fiind exprimati valoric, altii in unitqati naturale. Astfel, ne referim la : 1. Valoarea investitiei reprezinta capitalul investit si constituie in acelasi timp un indicator de baza, care se cuprinde in documentatia economica a lucrarilor de investitii, dar si marime de calcul pentru stabilirea reflecta unor efortul indicatori de eficienta privind economica derivati. Prin acest indicator se investitorului infaptuirea obiectivului, respectiv valoarea capitalului investit 2. Valoarea importului pentru investitii se face diferentiat in functie de natura importului folosind preturile din contracte, oferte, in valuta si prin transformare la cursul oficial in lei.

14

I t = qi * p i
i =1

It = valoarea importului total pentru investitii. 3. Investitia specifica se exprima ca raport intre valoarea de investitiilor in in productie, si efectele volumul valoarea obtinute capacitatilor prestatii. concretizate

productiei anuale, valoarea sau volumul de

I spi =

Ii

Q
i =1

4. Durata de recuperare a investitiilor se calculeaza prin raportarea efortului investitional total la venitul net anual sau la sporul de venit anual ( in cazul investitiilor de reutilare si modernizare a intreprinderilor existente, In contextul actualului sistem de preturi, calculul duratei de recuperare se efectueaza pe seama profitului anual.
Dr = I tot Pr (Vn )

5. Coeficientul

de

eficienta

economica

investitiilor constituie un indicator de eficienta economica a investitiilor de forma efect/efort (venit net anual/valoarea investitiilor- sub forma absoluta). Sub forma relativa permite comparatii intre proiecte prin prisma sporului de efecte fata de sporul de effort implicat. Sub forma sa normativa reflecta etalonul restrictiv impus de

15

societate

pentru

fructificarea

efortului

investitional (gradul de fructificare impus de societate pentru o unitate baneasca alocata realizarii obiectului de investitii productive. 6. Durtata de realizare a investitiilor indicator natural de exprimare a eficientei economice a investitiilor, se stabileste in fucntie de natura obiectelor de investitii si se compara cu normativele duratei de realizare durata la de diferite obiective. Practic,

realizare a investitiei are in vedere timpul, din momentul inceperii etapei de proiectare, pana la punerea in functiune aobiectivului. Indicatori dinamici de evaluare si analiza a eficientei economice a investitiilor Evaluarea dinamica reprezinta un sistem de calcul al unor indicatori valori, care tine seama de implicatiile factorului timp asupra proceselor si fenomenelor pe care le reflecta indicaotrii respectivi. Evaluarea dinamica consta in recalcularea unor valori sau siruri de valori pentru a stabili cat reprezinta aceste valori pentru un anumit timp, la un anumit moment in viitor sau in trecut. Ea raspunde dezideratului determinarii valorii in timp a banilor. In domeniul investitilor evaluarea dinamica s-a impus cu predilectie datorita faprtului ca in aprecierea eficientei economice, efortul si efectele investitiilor nu se sincronizeaza in timp. De regula, efortul precede efectul si il determina. Aplicarea metodei dinamice consta, in fapt, in aplicarea procedeelor de actualizare (prin compunere sau discontare) dupa caz, la parametri, care caracterizeaza in timp, rpocesul sau priectul

16

(valoarea investitiei, veniturile si costurile proiectului, profitul sau fluxul net de trezorerie,etc.). Efectele aplicarii metodei sunt variate si complexe si ele constau in facilitarea determinarii unor indicatori dinamici, valorici, intre care sunt reprezentativi valoarea actuala neta, Coeficientul rentabilitatii investitiei, rata interna de rentabilitate, durata de recuperare actualizata, etc.; asigurarea unei analize complexe a eficientei economice a investitiie prin imbinarea inndicatorilor dinamici cu indicatorii statici, sporirea gradului de fundamentare a variantelor de proiect. Evaluarea dinamica a eficientei economice a proiectelor de investitii se poate realiza direct (fara calcule de actualizare), sau prin tehnici de actualizare. In teoria investitiilor si cu deosebire in practica economiei de piata intre indicatorii dinamici adecvati exprimarii si aprecierii eficientei economice a investitiilor se retin : 1. Valoarea actuala neta (VAN) sau venit net actualizat- reflecta masa efectelor financiare nete totale actualizate, in raport cu un anumit moment de referinta, aferente proiectului de investitii. Acest indicaotir surprinde efortul si efectele procesului investitional in functie de durata de executare si ecploatare a obiectirului, impunand actualizarea lor in raport cu un anumit moment de referinta conform procedeului de actualizare prin compunere sau discontare. Valoarea actuala neta este, in fapt, diferenta intre valoarea actuala a excedentelor nete ale exploatarii asteptate si cea a capitatlului investiti. VAN poate fi pozitiva, negativa sau nula. VAN =
n Ih Fh + h h h =0 (1 + r ) h =1 (1 + r ) n 1

17

VAN =

Fh I h h =1 (1 + r )
n

Diferenta intre cele doua relatii este ca, in primul caz, calculul se raporteaza la momentul zero, care precede angajamentul de capital investit, iar, in al doilea caz, momentul de referinta este cel care succede angajarea capitalului. Valoarea actuala neta este un indicator de eficienta economica, valoric, dinamic. Daca este pozitiv, proiectul este rentabil, pentru ca: a) Toate capitalurile investite pot fi recuperate prin fluxul de venituri generat de investitie b) Fluxurile de venioturi asigura renumerarea capitalurilor utilizate la finantarea proiectului c) Se creeaza un surplus de venituri, egal cu VAN, care majoreaza valoarea intreprinderii. 2. Valoarea actuala neta ajustata (VANA) se impune a fi calculata ca efect al manifestarii pietei imperfecte si consta in calcularea a doua VAN ( Economica si financiara) ale proiectului.
n n n1 I t Ft Dt VANA = + + E0 t t t t =1 (1 + r ) t =1 [1 + i (1 T ) ] t =0 (1 + r )

3. Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei saau indicele rentabilitatii investitiei se determina ca raport intre valoarea actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului investiti.
n

K ra =

F
h =1

1 (1 + r ) h I

4. Raportul venit/cost actualizat pune in corelatie fluxul de venituri actualizate (incasari) ale proiectului cu fluxul de cheltuieli (costuri) nete actualizate.

18

d + Dn

Rv c =

d + Dn Ih C A + h (1 + r ) h h=d +1 (1 + r )mh h h =0 d

h =d +1

(1 + r )

Vh

5. Randamentul investitiei actualizate (Ra) reflecta diferenta intre fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate. Prin urmare constituie raportul intre efectul net actualizat generat de proectul de investitie in cadrul exploatarii si valoarea capitalului investit, actualizat.
d Fh I 1 (1 + r ) k (1 +hr ) k h =1 Ra = h = d + 0 d Ih (1 + r ) h h =1 d + Dn

Conditia este ca aceasta relatie sa aiba un randament actualizat mai mare decat zero, la o rata de actualizare a parametrilor luati in calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului. 6. Rata interna de rentabilitate reflecta pragul eficientei proiectului de investitii, gradul minim de fructificare posibil, dat de egalitatea dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit moment de referinta. Rata interna de eficienta economica este acea rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri actualizate este egala cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu zero. Deci, constituie pragul de fructificare la care efortul implicat in nrealizarea proiectului a fost egalat de efecte, actualizate.. Rata interna de rentabilitate (RIR) este deci acea rata de actualizare (r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala cu valoarea capitalului investit (I), respectiv valoarea investitiei.

RIR =

Fh I =0 h h =1 (1 + r )

19

7. Durata de recuperare actualizata a investitiei reflecta recuperarea investitiei initiale pe seama incasarilor nete de trezorerie generate de proiect in perioada de exploatare

20