P. 1
Analiza Cost - Beneficiu

Analiza Cost - Beneficiu

|Views: 764|Likes:
Published by Cristina Cocirdan

More info:

Published by: Cristina Cocirdan on Nov 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

ANALIZA COST - BENEFICIU (ACB

)

Constructia unui obiectiv de investitii cum ar fi un baraj hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar putea avea ca efecte benefice cum ar fi dezvoltarea economică locală sau regională, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative cum ar fi: demolarea unor proprietăţi, strămutarea unor locuitori, ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual (afectarea imaginii locale) etc. În toate cazurile, impactul proiectului asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o valoare economică intrinsecă. De aceea, în vederea alegerii variantei optime de proiect de investiţii este necesară estimarea cu precizie a costurilor şi beneficiilor investiţiei nu numai prin prisma factorului profit economic ci a factorului profit complex economic-ecologic cu implicaţiile în planul dezvoltării durabile obţinute prin realizarea proiectului. În literatura de specialitate şi în practica curentă, o metodologie de evidenţiere a fezabilităţii proiectelor de investiţii din punctul de vedere al impactului asupra mediului este analiza cost - beneficiu (ACB) sau (CBA); Cand vorbim despre costuri si beneficii, ca simpli indivizi, tindem in mod firesc sa luam in considerare doar propriile costuri si beneficii. Cu alte cuvinte, optam pentru diferite cai posibile de actiune, in functie de cel mai mare beneficiu individual pe care acestea il pot aduce. In mod similar, in evaluarea diferitelor alternative de investitii, firmele au tendinta sa ia in considerare numai propriile costuri(cheltuieli) si beneficii (venituri) care decurg din acestea. In analiza cost beneficiu incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii

1

luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza cost – beneficiu sociala. Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politici care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Bneficiul net exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile sociale (B) si cosurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):
BSN = B − C

ACB

este

aplicabila

politicilor,

programelor,

proiectelor,

reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale. Analiza cost beneficiu isi dovedeste utilitatea la intocmirea studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic, ecologic, social, tehnologic) al proiectelor de investitii. Ea nu trebuie confunsata cu analiza venit – cost care permite alegerea variantei optime de proiect din considerente pur economice. Este adevarat ca in ambele cazuri putem avea de-a face cu indicatori ecomuni (Rata Interna de Rentabilitate – RIR, Venitul Net Actualiza – VNA, raportul Venituri Costuri). Ceea ce diferentiaza analiza cost – beneficiu fata de analiza venit – cost este tocmai faptul ca prima fata de cea de- a doua ia in considerare si elemente non – monetare derivate din impactul asupra mediului nu numai elementele monetare intr-o acceptiune clasica. O descriere a analizei cost-beneficiu a fost data de Henley si Spash (1993) si de Randall (1987) care arata ca “scopul analizei cost beneficiu este sa evidentieze faptul ca, suma efectelor de impact nu este mai mare decat beneficiul net al societatii”. Prin beneficiu net al societatii se intelege suma beneficiilor monetare si non-monetare date de o exploatare rationala a mediului. ACB poate fi inteleasa ca o analiza care ofera un cadru pentru masurarea eficientei. Eficienta reflecta situatia in care resursele, cum ar fi pamantul, munca si capitalul, sunt combinate in modul cel mai 2

creandu-se bunuri si servicii.. ci si despre catalogarea unor asemenea interventii. care este ACB standard in acceptiunea uzuala a acestui termen. analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a iferi justificari pentru orice interventie a guvernului in optiunile private. Economistii numesc aceste justificari ca termenul generic de esecuri ale pietei. In consecinta. Astfel. ACB ex post. este efectuata la finalul proiectului. ele contribuie la invatarea de catre codnucatorii guvernamentali. intrucat ofera informatii nu numai pentru o anumita interventie. In analizele in care este urmarita exclusiv eficienta. contributia sa la luarea decizilor de politica publica este directa. Atunci cand pietele functioneaza normal. Scopul si aria de utilizare a ACB Scopul pincipal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor socielae. dar mai putin directa. interesul individual conduce la alocarea eficienta a resurselor. Cu alte cuvinte. obiectivul ACB este de a facilita repartitia mai eficienta a resurselor societatii. ACB ex ante se efectueaza cand urmeaza sa se decida daca resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru anumite proiecte sau politica. In acest moment. ACB ofera un punct de reper care poate furniza informatii cu privire la eficienta relativa a variantelor de proiect. Valoarea analizelo ex post este mai cuprinzatoare. se efectueaza in perioada in care un proiect sau o politica se afla inca in studiu. 3 . ACB ofera o metoda pentru a realiza comparatii directe intre diferite variante de proiect. in sensul ca resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului. politicieni si teoreticieni daca anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.valoros. inainte de implementarea sau demararea lui. toate costurile sunt alocate. Exista doua tipuri principale de analize cost – beneficiu: ACB ex ante. Chiar si in situatii in care se urmaresc si alte obiective decat obtinerea eficientei. imediata sau specifica. Mai exact.

). 4 . costul consultantei. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici. in timp ce altele sunt similare unei analize ex post. adica in medias res. training. costul tehnologiei. costul terenului. etc. Etapele analizei cost – beneficiu: Identificarea costurilor Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate) Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate Stabilirea ipotezelor de lucru –prognozele acestor costuri si venituri pe durata de viata a proiectului Calculul cash flow-ului Actualizarea/scontarea cash flow-ului Calcului indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror evolutie +/. Exista si un al patrulea tip de ACB. costul constructiei.afecteaza indicii de profitabilitate Analiza de senzitivitate – rezistenta proiectului la variatia acestor factori critici Probabilitate si risc – analiza de scenarii Luarea decizie de a investi/nu investi/amana investitia Intr-o analiza de tip cost – beneficiu se au in vedere urmatoarele categorii de costuri : • Costuri directe (exemplu: costul proiectului. Anumite elemente ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante. costul finantarii. pentru a descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si luare a deciziilor. costuri de management.Alte analize cost-beneficiu se desfasoara pe durata de viata a unui proiect. costuri de exploatare. care compara o analiza ACB ex ante cu una ex post (sau cu una in media res) pentru acelasi proiect.

evitarea costurilor de prevenire a poluarii. b) Beneficii economice (dezvoltarea economica. nationala – in special la proiectele de dezvoltare a infrastructurii. cresterea productivitatii unor sectoare ca: turism. costuri de reciclare. costuri de inlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultura etc. disparitia habitatelor naturale unice – delte. imaginea de marca si consolidarea pozitiei pe piata interna si externa fata de clienti si furnizori). costuri de prevenire a poluarii (CP). costuri de transmutare sau reasezare a populatiilor. costuri de sanatate cauzate de poluare sau mediu ostil.) b) Pretului umbra (pierderi de spectii de flora si fauna.• Costuri indirecte din externalitati care pot fi la randul lor abordate din punctul de vedere al: a) Pretului de piata (descresterea valorii proprietatii. reducerea poluarii prin zgomot. economii de resurse utilizare in productie. beneficii din educatie si calificare ecologica. rezervatii.) Aceste costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi: • Beneficii directe grupate in: a) Beneficii financiare (Profit) – venituri din vanzari de bunuri si servicii. mangrioze etc. regionala. conservare 5 . piscicultura. estuare. c) Beneficii sociale (cresterea numarului de locrui de munca si stabilitatea sociala cu efecxte in stabilitatea economica si politica). sconomia din costuri realizata de micsorarea nivelului taxelor ecologice). agricultura. efectuarea imagisticii. • Beneficii indirecte din externalitati grupate in: a) Pret de piata (cresterea valorii proprietatii. beneficii de sanatate – scaderea cheltuielilor cu sanatarea populatiei. b) Pretului umbra (conservarea mediului si a eco-sistemului. locala. costuri de reabilitate ecologica. emisii si efluentii.

dispozitive. modernizări).imaginisticii naturale. poliţia sanitară şi medicina preventivă). branşamente apă-gaze canalizare-electricitate-telecomunicaţii). îmbunătăţiri funciare. conservarea locurilor istorice. închiriere) tehnologii cu impact minim asupra mediului: scule. echipamente. 7) Costurile cu calificarea-recalificarea forţei de munca din punct de vedere ecologic.) şi de utilitatea privată sau publică a proiectului. salubritate. costuri pentru consultanţă tehnică. industriale. cresterea calitatii serviciilor publice si private etc. de tipul construcţiei (civile. 6 . regia de apă şi canalizare. pompieri. 2) Costuri de achiziţionare (cumpărare. 4) Costuri de achiziţionare (cumpărare.) Tipuri de costuri utilizate în analiza cost – beneficiu Costurile de investiţii cu impact asupra mediului se evaluează în funcţie de tipul proiectului (obiective noi. avize remergătoare conexe (regia apelor Române. elaborarea studiilor de fezabilitate. aparate de măsură şi control. Pentru o analiză eficientă a costului investiţiei se poate face gruparea lor pe urmatoarele tipuri: 1) Costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate. 5) Costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces. utilaje şi mijloace de transport în construcţii inclusiv piese de schimb. studiilor de prefezabilitate. 8) Impozite şi taxe (exclusiv taxele ecologice). reabilitări. 3) Costul rezultat din devizul general al proiectului (de la pregătirea terenului la finalizarea construcţiei inclusiv instalaţiile termice şi electrice ale construcţiei). culturale si recreationale. 6) Costuri cu protecţia mediului grupate în costuri pentru combaterea poluării existente şi costuri pentru prevenirea poluării viitoare. agricole etc. concesionare) teren constructie.

Este cunoscut faptul ca aprecierea viabilitatii financiare a unui proiect de investitii se realizeaza in mod curent prin analiza indicatorilor : • • • • Venit net actualizat Raport venit – cost Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF) Fluxul de lichiditati (cash-flow) Daca pentru proiectele de investitii publice sau private se utilizeaza analiza cost. 10) Rezerva de risc fizic (calamităţi etc. de compensare a efectelor poluarii). depleţia resurselor. sociale) la efectele impactului (poluare. raportul cel mai favorabil este: R= B e n e fic iu ta (le c o n o m. În concluzie. Dificultatea aplicarii relatiei rezida din faptul ca impactul asupra mediului este dificil de cuantificat in termen monetari. 12) Dobânda pe perioada realizării proiectului de investiţii. e c olo gic. fluxul de lichiditati (cash-flow) este un alt indicator important utilizat in analiza economica (nivel macroeconomic) si financiara (nivel microeconomic) a proiectelor de 7 . analiza cost-beneficiu se bazează pe raportarea eforturilor şi efectelor relevante (economico-financiare.beneficiu.9) Eco-taxe şi permise (licenţe) ecologice tranzacţionabile (în cazul în care vor fi prevăzute de legislaţia din România). Se utilizeaza in mod curent diverse categorii de costuri (de substitutie. ecologice. 11) Necesarul de capital circulant.) şi economic (creşterea preţurilor datorită inflaţiei). In mod curent. de prevenire a poluarii. putem afirma că. s o c ia l− C o s tupl r iv a t to ic ) C o s tup u b lic c lu s ive a b ilitaat m e d iu lu i l (in r e ) cu conditia ca R > 1. valorile estetice sau culturale) în cazul unor proiecte de investiţii.

Avantajul acestui mod de abordare a relatiei de calcul a fluxului de lichiditati. La calculul fluxului de lichiditati se foloseste in mod curent metoda actualizarii. Fluxul de lichiditati se determina cu relatia: Fh = Vh − ( C h + I h ) in care: Fh = fluxul de lichiditati Vh = venitul in anul h C h si Ih = cheltuieli de productie si de investitii pentru anul h Pentru stimularea unei atitudini participative eco – civice a firmelor ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in vedere in mod distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati ecologice ale firmei.investitii cu impact asupra mediului. Masuri cum ar fi corelarea 8 . relatia de determinare a fluxului de lichiditati ar avea forma: Fh = Vh + Vheco − ( Ch + I h ) + ( Checo + I heco ) [ ] in care: Fh = fluxul de lichiditati Vh = venitul in anul h (din productie. din exploatare etc. consta in incurajarea investitiilor in tehnologii nepoluante.) C h si Ih = cheltuieli de productie si de investitii pentru anul h Vheco = Venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii eco C h = cheltuieli de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de minimizarea consumului de resurse neregenerabile eco Ih = investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in tehnologii nepoluate si economice). Astfel. Acest indicator exprima castigul sau pierderea prin utilizarea eficientasau neeficianeta a fondurilor de finantare a proiectelor de investitii.

utilaje etc. Identificarea factorilor extraeconomici cum ar fi: efectele poluării asupra aerului. afectarea perspectivei (imaginii) ambiental-naturale şi ambientalurbane etc. impactul cultural.nivelului eco-taxelor de pe o baza diferentiala in functie de nivelul de poluare ar fi in avantajul acestei metode.beneficiu pentru determinarea eficienţei economice globale a proiectelor de investiţii Profesorul Dr. a eforturilor economice indirecte (de exemplu costurile cu poluarea.) pentru realizarea lucrărilor de construcţii. Gheorghiu de la Academia de Studii Economice din Bucureşti. în teoria sa privind metodele de analiză economică a eficienţei globale a investiţiilor. costurile cu sănătatea oamenilor afectaţi. A.) pe care le face societatea. apei. Analiza cost . Metodologia de determinare a eficienţei economice globale pe baza analizei cost . Evaluarea costurilor directe şi indirecte ale proiectului. cum ar fi de exemplu: realizarea lucrărilor de construcţii al concomitent şi cu micşorarea impactului impactului asupra mediului ambiental natural şi construit. solului / subsolului şi ecosistemului. propunea luarea în calcul la analiza eficienţei investiţiilor.beneficiu a proiectelor de investiţii cu impact asupra mediului presupune parcurgerea următoarelor etape: Stabilirea obiectivelor directe şi indirecte ale proiectului. materiale. selectate din punct de vedere economic (costuri cu tehnologia) dar şi ambiental (costurile cu mediul). Alegerea tehnologiilor optime (metode. costurile cu reabilitarea mediului etc. efectele asupra sănătăţii populaţiei. alegerea amplasamentului optim construcţiei stabilirea ambiental integral (om-natură). pe lângă eforturile economice directe (costurile investiţionale curente). depleţia resurselor. costuri care în mod uzual sunt neglijate sau sunt minimizate.) 9 .

Prezentarea centralizată a rezultatelor analizei în tabelul COSTBENEFICIU al proiectului. ecologici (lipsa resurselor. Prognozarea venitului indirect (profitului „ecologic”). Calculul economiei de resurse consumate. analiza cost – beneficiu reprezinta modalitatea de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al eficientei economice. energiei etc. Importanţa analizei cost-beneficiu pentru determinarea eficienţei economice globale a investiţiilor rezidă în evidenţierea unor categorii de costuri. socotite în mod uzual indirecte şi care de obicei nu sunt luate în considerare la analiza proiectelor de investiţii datorită fie a inexistenţei unui cadru legislativ care să reglementeze acest lucru fie datorită unei cuantificări dificile a impactului asupra mediului şi efectelor conexe. Costurile trebuie sa includa 10 . Analiza influenţei variaţiei preturilor datorate unor factori economici (inflaţia. In esenta. politica dobânzilor. eficacităţii.). calităţii şi flexibilităţii mai multor soluţii tehnologice din punct de vedere al costurilor directe şi indirecte (incluzând costurile cu ecologizarea tehnologiilor şi protecţia mediului). Anticiparea economiei de resurse naturale (minimizarea depleţiei resurselor).). Determinarea profitului în sens economic. sărăcirea pieţelor de materii prime şi materiale etc. Analiza comparată a productivităţii. factorilor extraeconomici în efecte economice Estimarea economiei de resurse avansate.Conversia (costuri). politici ( eco-impozitarea). eficienţei. Trasarea diagramelor de transpunere a efectelor tehnice şi ambientale în efecte economice. care consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari.

Se pun in balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an . asigurandu-se o fundamentara mai temeinica a deciziei de investitii. Rezultatul acestei analize te pot scapa de o incestitie dezastruoasa si iti pot arata punctele slabe ale viitoarei achizitii. reducerea stresului. riscul de pierdere a produselor din cauza unui incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari. alti derivat relevand un grad variat de complementaritate in analiza proiectelor. Pe de alta parte. in 11 . apoi beneficiile obtinute( in functie de rezultatele anbalizei de risc) si se ia decizia optima. in etapa de control al riscurilor. unii au caracter primar. chiar daca evaluarea si analiza statica a proiectellor de investitii se continua cu utilizarea indicatorilor dinamici. naturali si mai ales valori. Decizia de a investi in masuri de reducere a risucilor trebuie facuta numai prin metoda analizei costbeneficiu. Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor. Evaluarea si analiza eficientei economice a investitiilor se poate realiza cu ajutorul indicatorilor statici si a indicatorilor dinamici. instruirea utilizatorilot. reducerea pierderilor).atata costul cu achizitia echipamentului. dar pot si si unele beneficii mai greu de cuantificat. Atfel prin analzia ACB iti vei crea o imagine destul de clara asupra eficientei economice a proiectului in care vrei sa te implici. O analiza cost beneficiu nu este dificil de realizat. Beneficiile pot fi cuantificabile (profit. consumatile. dar si costul de oportunitate. fie prin instalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. De exemplu. etc. In gama indicatorilor statici se include nu doar indicatori de eficienta econopmica ci si indicatori tehnico-economici. De exemplu. economici si financiari. costurile de operare (mentenanta.). imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei anagajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti.

mp.capacitatea fizica de productie a sortimentului j . Costul de productie unitar se stabileste pe baza de antecalclatii/calculatii pe produs. Acesti indicatori statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii si se incadreaza in 3 categorii: • • • Indicatori cu caracter general Indicatori de baza Indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate In categoria indicatorilor generali incadram acei indicatori statici care pot caracteriza. 2. mc. in principiu. in realizarea proiectului se opereaza cu indicatori statici. activitatea economica a oricarei entitati. In ipoteza unei optiuni de investitii acesti indicatori pot avea determinari alternative (inainte de si dupa realizarea investitiei). – in raport cu profilul productiei. in unitati naturale – tone. bucati. Costul de productie total se stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita 12 . intr-o perioada data. structura sortimentala prevazuta si regimul de funcionare. Q = ∑q j * p j j =1 n Q – reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric qj pj . regimul de lucru. etc.fapt. Capacitatea de productie – exprima potentialul de productie al unui obiectiv. caparicate informationala si semnificatie. profilul productiei. Indicatori statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura. 1. Costul de productie – sub forma costului unitar sau a costului total annual.pretul de productie al sortimentului j productie. norma de personal. structura sortimentelor. in derularea proecesului investitional. mod de exprimare. Numarul personalului – se stabileste in functie de capacitatea de 3.

rezultatul insumarii costului de productie unitar cu profitul pe unitate de produs. Exprimand cantitatea de produse. minimizarea lui. 4. ori valoarea produselor 13 . Constituie o stare pozitiva in care se prezinta unitatea de referinta fapt atestat de raportul efect (profit ) / efort (costul productiei sau costul investitiei.. Valoarea productiei – indicator valorc prin care se exprima amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp P = ∑ Qi * pi i =1 n fabricii. Pentru aprecierea favorabila a unei activitati se impune maximizarea nivelului cifric.reprezinta rata rentabilitatii in functie de cost 9. Cheltuieli la 1000 lei productie – indicatori de eficienta economica semnificativ in intreprinderile cu productie neomogena iar tendinta de optim presupune minimizarea ch la 1000 lei productie C1000 = C 100 P 7.perioada de timp (exprima efortul de productie/exploatare in cadrul intreprinderii. Pretul de vanzare – indicator de estimare a nivelului valoric la care un produs poate fi vandut. Rentabilitatea – reflecta capacitatea intreprinderii de a genera profit in cadrul unei perioade de timp. Productivitatea muncii – indicator folosit atat in exprimarea eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera eficientei investitiilor. tendinta de optimizare impunand 6. rc = Pr *100 C rc . in scop de argumentare a deciziilor de investitii. valoarea cifrei de afaceri). reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut Pr b = P − C 8. 5. capitalul social. Profitul – exprima scopul si efectul valoric scontat sau realizat.

Se incadreaza in aceasta categorie atat indicatori economici. Astfel. Prin acest indicator se investitorului infaptuirea obiectivului. unii fiind exprimati valoric. cat si indicatori de eficienta economica. W = Q Np Indicatorii de baza caracterizeaza specificitatea domeniului de referinta investitiile. statici. dar si marime de calcul pentru stabilirea reflecta unor efortul indicatori de eficienta privind economica derivati. ne referim la : 1. pe de-o parte . sau. in valuta si prin transformare la cursul oficial in lei. altii in unitqati naturale. timpul necesar pentru producerea unei unitati din valoarea productiei determinate. in unitate de timp. productivitatea muncii reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala. Valoarea investitiei – reprezinta capitalul investit si constituie in acelasi timp un indicator de baza. se foloseste in exprimarea si analiza eficientei economice a investitiilor pentru comparatii intre diferite variante de proiect sau in dinamica (ex: situatia dupa si inainte de realizarea unor investitii de modernizare si reutilare). care se cuprinde in documentatia economica a lucrarilor de investitii. pe de alta parte. respectiv valoarea capitalului investit 2. Valoarea importului pentru investitii – se face diferentiat in functie de natura importului folosind preturile din contracte. 14 . un muncittor. oferte.create de o persoana.

calculul duratei de recuperare se efectueaza pe seama profitului anual. Investitia specifica – se exprima ca raport intre valoarea de investitiilor in in productie.sub forma absoluta). Dr = I tot Pr (Vn ) 5. Sub forma sa normativa reflecta etalonul restrictiv impus de 15 . concretizate productiei anuale. 3. Durata de recuperare a investitiilor – se calculeaza prin raportarea efortului investitional total la venitul net anual sau la sporul de venit anual ( in cazul investitiilor de reutilare si modernizare a intreprinderilor existente. si efectele volumul valoarea obtinute capacitatilor prestatii.I t = ∑ qi * p i i =1 n It = valoarea importului total pentru investitii. Sub forma relativa permite comparatii intre proiecte prin prisma sporului de efecte fata de sporul de effort implicat. In contextul actualului sistem de preturi. valoarea sau volumul de I spi = Ii ∑Q i =1 2 i 4. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor – constituie un indicator de eficienta economica a investitiilor de forma efect/efort (venit net anual/valoarea investitiilor.

in fapt. la parametri. care tine seama de implicatiile factorului timp asupra proceselor si fenomenelor pe care le reflecta indicaotrii respectivi. realizare a investitiei are in vedere timpul. la un anumit moment in viitor sau in trecut. efortul si efectele investitiilor nu se sincronizeaza in timp. Ea raspunde dezideratului determinarii valorii in timp a banilor. Durtata de realizare a investitiilor – indicator natural de exprimare a eficientei economice a investitiilor. in aplicarea procedeelor de actualizare (prin compunere sau discontare) dupa caz. 6. Indicatori dinamici de evaluare si analiza a eficientei economice a investitiilor Evaluarea dinamica reprezinta un sistem de calcul al unor indicatori valori. efortul precede efectul si il determina.societate pentru fructificarea efortului investitional (gradul de fructificare impus de societate pentru o unitate baneasca alocata realizarii obiectului de investitii productive. se stabileste in fucntie de natura obiectelor de investitii si se compara cu normativele duratei de realizare durata la de diferite obiective. pana la punerea in functiune aobiectivului. De regula. din momentul inceperii etapei de proiectare. Aplicarea metodei dinamice consta. care caracterizeaza in timp. Practic. Evaluarea dinamica consta in recalcularea unor valori sau siruri de valori pentru a stabili cat reprezinta aceste valori pentru un anumit timp. In domeniul investitilor evaluarea dinamica s-a impus cu predilectie datorita faprtului ca in aprecierea eficientei economice. rpocesul sau priectul 16 .

veniturile si costurile proiectului. impunand actualizarea lor in raport cu un anumit moment de referinta conform procedeului de actualizare prin compunere sau discontare. diferenta intre valoarea actuala a excedentelor nete ale exploatarii asteptate si cea a capitatlului investiti. rata interna de rentabilitate. sporirea gradului de fundamentare a variantelor de proiect.(valoarea investitiei. negativa sau nula. Coeficientul rentabilitatii investitiei. valorici. in fapt.etc. asigurarea unei analize complexe a eficientei economice a investitiie prin imbinarea inndicatorilor dinamici cu indicatorii statici. Valoarea actuala neta (VAN) – sau venit net actualizat. VAN = −∑ n Ih Fh +∑ h h h =0 (1 + r ) h =1 (1 + r ) n −1 17 . Acest indicaotir surprinde efortul si efectele procesului investitional in functie de durata de executare si ecploatare a obiectirului. Valoarea actuala neta este.reflecta masa efectelor financiare nete totale actualizate. Evaluarea dinamica a eficientei economice a proiectelor de investitii se poate realiza direct (fara calcule de actualizare). aferente proiectului de investitii. Efectele aplicarii metodei sunt variate si complexe si ele constau in facilitarea determinarii unor indicatori dinamici. VAN poate fi pozitiva. intre care sunt reprezentativi valoarea actuala neta. durata de recuperare actualizata. etc.. profitul sau fluxul net de trezorerie.). in raport cu un anumit moment de referinta. In teoria investitiilor si cu deosebire in practica economiei de piata intre indicatorii dinamici adecvati exprimarii si aprecierii eficientei economice a investitiilor se retin : 1. sau prin tehnici de actualizare.

Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei saau indicele rentabilitatii investitiei – se determina ca raport intre valoarea actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului investiti. egal cu VAN. dinamic. n K ra = ∑F h =1 h 1 (1 + r ) h I 4. 2. iar. proiectul este rentabil. Daca este pozitiv. care precede angajamentul de capital investit. valoric. momentul de referinta este cel care succede angajarea capitalului. in al doilea caz. care majoreaza valoarea intreprinderii.VAN = ∑ Fh −I h h =1 (1 + r ) n Diferenta intre cele doua relatii este ca. calculul se raporteaza la momentul zero. n n   n−1 I t Ft   Dt VANA = − ∑ +∑ +  E0 − ∑ t t  t  t =1 (1 + r )  t =1 [1 + i (1 − T ) ]   t =0 (1 + r )  3. in primul caz. pentru ca: a) Toate capitalurile investite pot fi recuperate prin fluxul de venituri generat de investitie b) Fluxurile de venioturi asigura renumerarea capitalurilor utilizate la finantarea proiectului c) Se creeaza un surplus de venituri. Valoarea actuala neta ajustata (VANA) se impune a fi calculata ca efect al manifestarii pietei imperfecte si consta in calcularea a doua VAN ( Economica si financiara) ale proiectului. Valoarea actuala neta este un indicator de eficienta economica. Raportul venit/cost actualizat – pune in corelatie fluxul de venituri actualizate (incasari) ale proiectului cu fluxul de cheltuieli (costuri) nete actualizate. 18 .

respectiv valoarea investitiei. d Fh I ∑1 (1 + r ) k − ∑ (1 +hr ) k h =1 Ra = h = d + ≥0 d Ih ∑ (1 + r ) h h =1 d + Dn Conditia este ca aceasta relatie sa aiba un randament actualizat mai mare decat zero.d + Dn Rv c = d + Dn Ih C −A + ∑ h ∑ (1 + r ) h h=d +1 (1 + r )mh h h =0 d h =d +1 ∑ (1 + r ) Vh h 5. Deci. Rata interna de rentabilitate – reflecta pragul eficientei proiectului de investitii. Randamentul investitiei actualizate (Ra) – reflecta diferenta intre fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate.. dat de egalitatea dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit moment de referinta. Rata interna de rentabilitate (RIR) este deci acea rata de actualizare (r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala cu valoarea capitalului investit (I). la o rata de actualizare a parametrilor luati in calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului. gradul minim de fructificare posibil. Rata interna de eficienta economica este acea rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri actualizate este egala cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu zero. RIR = ∑ Fh −I =0 h h =1 (1 + r ) n 19 . actualizate. constituie pragul de fructificare la care efortul implicat in nrealizarea proiectului a fost egalat de efecte. actualizat. 6. Prin urmare constituie raportul intre efectul net actualizat generat de proectul de investitie in cadrul exploatarii si valoarea capitalului investit.

7. Durata de recuperare actualizata a investitiei – reflecta recuperarea investitiei initiale pe seama incasarilor nete de trezorerie generate de proiect in perioada de exploatare 20 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->