Conflictul diplomatic si consular dintre Romania si Republica Moldova

Relatiile bilaterale dintre Romania si Republica Moldova au ajuns in anul 2007 la un grad de tensionare la care Romania nu a mai ajuns cu nici unul dintre vecinii sai dupa anul 1989. Punctul culminant al acestor tensiuni l-a constituit expulzarea a doi angajati ai Ambasadei Romaniei la Chisinau pe data de 12 decembrie 2007 pentru activitati incompatibile cu statutul de diplomati - o formula eufemistica in limbajul relatiilor internationale care acopera acuzatia de spionaji. De fapt relatiile dintre Romania si Republica Moldova au fost tensionate pe intreg parcursul anului 2007. Presedintele Vladimir Voronin a aratat intr-o serie de declaratii publice care este motivul acestor tensiuni: dorinta guvernului de la Chisinau de incheiere cu Romania a unui tratat de baza si a unui tratat de frontiera. In paralel cu aceste declaratii oficialii de la Chisinau au subliniat de fiecare data existenta unei limbi moldovenesti si a unui popor moldovenesc, separate de limba romana si poporul roman - confirmand astfel informatiile neoficiale conform carora autoritatile de la Chisinau doresc ca in cele doua tratate cu Romania sa fie mentionata expres "limba moldoveneasca". De altfel in cursul anului 2007 guvernul de la Chisinau a reusit sa semneze cu Comisia Europeana un tratat privind regimul vizelor in care se afirma ca respectivul tratat a fost alcatuit in "limba moldoveneasca" - ceea ce a provocat protestul autoritatilor de la Bucuresti. Evolutiile relatiilor bilaterale dintre Romania si Republica Moldova in cursul anului 2007 constituie un exemplu pentru implicarea in diplomatie si politica internationala a unor chestiuni care tin de lingvistica si istorie. Prezentul referat urmareste sa arate care sunt mecanismele ideologice din spatele atitudinii Guvernului de la Chisinau si modul in care lingvistica si istoria sunt instrumentalizate politic. Crearea unei noi identitati nationale In momentul in care Basarabia a intrat in componenta Rusiei tariste nu s-a pus problema identitatii nationale a locuitorilor noii provincii - sau cel putin aceasta problema nu a fost una centrala a administratiei tariste. Dupa cativa ani de autonomie care a dus la constatarea din partea functionarilor imperiali ca noua porvincie nu poate fi astfel guvernata, Basarabia va deveni in 1828 o simpla

provincie a imperiului. Rusii nu au rezolvat astfel problema integrarii poporului roman in Imperiul Tarist. Secolul al XX lea avea sa aduca noi mijloace prin care Moscova avea sa incerce integrarea totala nu doar a teritoriului, ci si a populatiei dintre Prut si Nistru. Conflictul diplomatic dintre Romania si Republica Moldova se datoreaza definirii identitatii nationale a populatiei dintre raurile Prut si Nistru. Cercetatorul american Charles King subliniaza aceasta confuzie identitara aratand ca: "Ceea ce se evidentiaza totusi in cazul moldovenilor este natura instabila a caracteristicilor nationale. Ideea ca moldovenii sint o natiune distincta, in sensul obisnuit al cuvantului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este romana, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este in continuare numita astfel in constitutia republicii postsovietice .Moldovenii au fost multa vreme tinta unor proiecte intense de construire a natiunii, destinate fie sa-i convinga de faptul ca sunt o natiune separata de romani, fie, sub control romanesc, de faptul ca asa zisa natiune separata e doar o fictiune a propagandei rusesti". Chestiunea acestui conflict identitar este formulata de istoricul si lingvistul de la Chisinau Vasile Stati in termenii urmatori: "Faptul ca limba unui popor se identifica cu nationalitatea lui subliniaza caracterul indestructibil al acestei unitati. Inlaturarea unei componente - a limbii, duce la disparitia celeilalte - a poporului. Discriminarea linvonimului limba moldoveneasca urmareste deznationalizarea moldovenilor, prefacerea lor in talpa romaneasca, care maine-poimaine ar vota orice, inclusiv inglobarea obcinei stramosesti - a Moldovei in componenta unei noi Romanii Mari. Deci dezicerea, renuntarea la lingvonimul limba moldoveneasca inseamna dezicere, renuntarea de Statul Moldovenesc, acceptarea statalitatii romanesti". Problemele in definirea identitatii nationale a populatiei dintre Prut si Nistru exprimate prin inventarea unei natiuni moldovenesti devin politici de stat creandu-se astfel problemele din relatia bilaterala Romania - Republica Moldova. Proiectul construirii unei natiuni moldovenesti a fost demarat in cadrul Uniunii Sovietice prin crearea Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenesti (RASSM) in anul 1924. Cuprinzand o fasie de 7.516 kilometri patrati, RASSM reprezenta o noua abordare a relatiilor dintre URSS si Romania in problema Basarabiei, a carei intrare sub autoritatea Bucurestiului nu era recunoscuta la Moscova. Esecul repetat al negocierilor si al declansarii unor rebeliuni anti-romanesti pe scara larga in Basarabia a dus la infiintarea RASSM care in conceptia sovieticilor constituia "inceputul eliberarii Basarabiei. O data inceputa dezvoltarea culturala si economica a Moldovei, Romania condusa de aristocratie nu va mai reusi sa-si mentina controlul asupra Basarabiei". Crearea RASSM a declansat si crearea poporului moldovenesc si a limbii moldovenesti in opozitie cu poporul roman si limba romana. Comisarul popular pentru educatie in RASSM intre 1928-1930 Pavel Chior a subliniat importanta

politica a lingvisticii la malurile Nistrului, care isi pierdea astfel calitatea de stiinta, devenind un simplu instrument politic. Chior sustinea ca limba romana standardizata la Bucuresti ar fi fost controlata de burghezia romaneasca fiind orientata catre limba franceza si aprecia ca amestecul rezultat nu putea fi inteles de populatia Basarabiei. Diferentele dintre graiurile limbii romane deveneau astfel pentru Pavel Chior elemente ale "luptei de clasa": "Putem folosi aceste diferente dintre limba clasei conducatoare si limba clasei exploatate daca nu pierdem din vedere aspectele politice ale pronuntiei noastre". Eforturile pentru crearea unei limbi moldovenesti separate de limba romana au continuat prin publicarea unei prime gramatici a acestei limbi de catre Leonid Madan, seful sectiei de lingvistica din cadrul Comitetului stiintific Moldovenesc al RASSM. In introducerea la gramatica sa Leonid Madan sustinea faptul ca limba moldoveneasca evoluase de-a lungul secolelor ca un amestec al limbii latine si limbile triburilor bastinase, iar influentele triburilor migratoare, polonezilor, turcilor, ucrainenilor si rusilor au dus la aparitia unui popor moldovenesc care vorbeste o limba moldoveneasca distincta. In sprijinul acestor afirmatii lingvistice Leonid Madan aduce argumente antropometrice, afirmand ca moldovenii au "o structura craniana alungita" in vreme ce romanii au "capete rotunde". Eforturi asemanatoare au fost facute si in domeniul lexical: profesorul Ion Malai a compilat intre anii 19291930 liste de termeni noi in domeniul istoriei, politicii, geografiei, chimiei si zoologiei. Radacinile cuvintelor folosite in redarea acestor termeni reprezentau mai ales imprumuturi sau calcuri din limba rusa destinate sa mareasca diferenta dintre nou creata limba moldoveneasca si limba romana. Dupa doar cativa ani s-a ajuns la constatarea ca "limba moldoveneasca" creata in laboratoarele Comitetului Stiintific Moldovenesc este pur si simplu neinteligibila de catre cei pentru care fusese realizata. In anul 1932 au fost declansate primele atacuri de presa impotriva "moldovenizatorilor" care se indepartasera de mase si in scurta vreme s-a revenit la alfabetul latin si formele limbii romane literare in RASSM. In 1932 a fost retiparita gramatica limbii moldovenesti care nu era altceva decat gramatica limbii romane - in mod semnificativ din comitetul stiintific care a scris aceasta lucrare facea parte si Leonid Madan, cel care cu doar cativa ani inainte sustinea ca limbile romana si moldoveneasca sunt total diferitex. In 1938 s-a revenit brusc in RASSM la curentul moldovenizator, un raport al Comitetului orasenesc Tiraspol afirma: "Dusmanii poporului ce actioneaza in Moldova au dus o politica ostila pe frontul constructiei national culturale, au poluat limba moldoveneasca cu cuvinte si terminologie romaneasca burgheza, de salon si au introdus alfabetul latin, total neinteligibil pentru muncitorii moldoveni"xi. Intrarea Basarabiei in componenta URSS dupa sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial nu a incheiat polemica privitoare la identitatea poporului dintre Prut si Nistru, ea continuand in chiar forme marxist leniniste. Astfel in 1964 savantii romani au gasit o cale de a repune problema Basarabiei publicand

notele lui Karl Marx privitoare la romani, note care mentionau nedreptatea anexarii Basarabiei in 1812xii. In 1974 a fost publicata la Chisinau sub semnatura istoricului Artiom Lazarev volumul "Statul moldovenesc sovietic si problema Basarabiei" care constituie pana in prezent o sinteza a argumentelor "moldovenizatoare". Raspunsul de la Bucuresti nu au intarziat sa apara: sub pseudonimul Petre Moldovan, istoricul Constantin Giurescu a publicat in 1976 la Milano volumul "A.M. Lazarev: A Counterfeiter of History" in care erau demontate argumentele istoricului sovietic. Teoriile "moldovenizatoare" promovate in perioada sovietica au fost reluate dupa 1998, anul in care Partidul Comunistilor a castigat alegerile din Republica Moldova. Atitudinea guvernului comunist de la Chisinau se sprijina pe o serie de studii si volume care reiau teoriile expuse mai sus. In randurile ce urmeaza vom prezenta punctele cheie ale acestor studii folosite de guvernarea comunista in relatia bilaterala cu Romania.

Dumitrescu Andreea Rise, An II, Gr. 2