1

Uncovered Interest Parity (UIP)

Ipoteza UIP spune ca doua depozite, sau oricare active Iinanciare (actiuni, obligatiuni,
titluri de stat, etc) cu aceleasi caracteristici, dar denominate in valute diIerite trebuie sa Iie
la Iel de proIitabile. In cazul relatiei UIP, nu se poate vorbi de arbitraj deoarece cursul de
schimb anticipat e singura variabila necunoscuta, decizia de a investi in valuta Iiind
riscanta. De Iapt, denumirea de paritate neacoperita a ratei de dobanda Iace reIerire
exacta la Iaptul ca investitorul este neacoperit impotriva riscului.Validitatea UIP a Iost
respinsa de majoritatea studiilor eIectuate de-a lungul timpului, iar majoritatea
cercetatorilor considera ca acest lucru are loc din cauza erorilor sistematice de previziune
(systematic Iorecast errors) si a primei de risc (Ioreign exchange risk premia) . ObstIeld si
RogoII (2000) sustin ideea conIorm careia nerespectarea UIP e cauzata de costurile legate
de tranzactiile internationale.Acest singur Iactor e cauza numeroaselor probleme sau
puzzle-uri din Iinantele internationale.

r y r x A () S e
unde:
X- moneda de baza
Y- moneda cotanta
r y- rata de dobanda a depozitelor (sau , mai pe larg, a oricaror doua active Iinanciare) in
X exprimata in moneda Y
A () S e (S e S0 )/S0 gradul de apreciere/ depreciere anticipata a monedei de baza
Iata de cea cotanta

Ipoteza UIP este diIerita Iata de ipoteza CIP , deoarece UIP contine variabile curs de
schimb anticipat, variabila a carei valoare nu este cunoscuta si nu este identica pentru toti
investitorii.

1r y (1r x)|(Se t1)/ St|
Din aceasta relatie, putem spune ca investitorul trebuie sa Iie recompensat cu o dobanda
mai mare atunci cand se asteapta o depreciere a valutei. Pe termen scurt, diIerentialul
pozitiv al ratelor de dobanda reprezinta deprecierea monedei nationale, conIorm UIP

Prin aproximare ( ln(1r)-r), ecuatia de mai sus arata astIel :
r y r x Se t1 - St

iar, daca adaugam si termenul de eroare c ('zgomot alb sau 'white noise).
, care, la randul lui, poate reprezenta prima de risc. Acest termen nu reprezinta o simpla
eroare, ci multitudinea de inIluenta care duc la deviatiile de la ipoteza UIP :
r y r x Se t1 St ct
De obicei, in cadrul studiilor eIectuate, s-a considerat ca deviatiile de la UIP sunt
cauzate in special, primei de risc si nu existentei anticiparilor irationale, caci ar Ii greu de
crezut ca agentii se comporta irational.
Scrisa sub Iorma de regresie, ecuatia UIP se mai poate scrie astIel:
s tk s t u (ry t - rx t) ct
2
UIP se respecta daca dc u0 si 1.
Studiile empirice realizate de-a lungul anilor au respins ipoteza UIP. De exemplu, in
Froot (1990), in urma celor 75 de studii eIectuate, parametrul beta ('slope parameter)
din ecuatie nu este egal cu unu, in majoritatea studiilor, el Iiind negativ.La rezultate
similare au ajuns MacDonald si Taylor (1992), Isard (1995) si Lewis (1995).
Daca UIP nu e valid pe termen scurt, studiile empirice au demonstrat ca ipoteza se
respecta pe termen lung. De exemplu, Meredith si Chinn (1998) au testat ipoteza UIP
Iolosind obligatiunile guvernamentale ale tarilor G-7 (Statele Unite, Japonia, Canada,
Germania, Italia, Franta si Marea Britanie) pe termen de 10 ani, iar rezultatele au Iost
Ioarte diIerite Iata de rezultatele pe termen scurt.
Daca ` (slope coeIIicient) este:
- egal cu 1, diIerentialul ratelor de dobanda este acelasi cu miscarea anticipata a
cursului de schimb
- egal cu 0, modiIicarea anticipata a cursului de schimb nu este legata de diIerentialul
ratelor de dobanda
- mai mic decat 0, caz des intalnit in regresiile UIP pe termen scurt, aratand ca
diIerentialul ratelor de dobanda nu explica corect sensul in care cursul de schimb se
va moIica in viitor (moneda cu rata dobanzii mai ridicata tinde sa se aprecieze)
Economistii sustin ca deviatiile de la UIP sunt cauzate in primul rand de erorile de
previziune si de prima de risc, acestia incercand sa relationeze, in principiu, prima de risc
cu balantele comerciale din cele doua tari, sau cu supozitiile legate de politicile monetare
practicate de cele 2 tari. Erorile sistematice de previziune (systematic Iorecast errors)
apar din cauza :
-prezentei traderilor irationali de pe piata
-problemei denumita 'peso problem reIeritoare la diIicultatile intampinate in
anticiparea ratelor de rentabilitate.
O alta cauza a deviatiilor de la UIP luata in calcul ar Ii anticiparilor irationale ale
cursului de schimb. Froot si Frankel (1989) sustin ca anticiparile nu sunt complet
rationale. Considerand ecuatia UIP sub Iorma de regresie:
se tk s t u (ry t - rx t) ct

si datele disponibile lor, cei doi au gasit un apropiat de unu (ceea ce este bine conIorm
UIP), insa prima de risc reprezentata de coeIIicientul intercept u , diIera considerabil de 0
si nu inregistreaza valori similare de-a lungul timpului
Anticiparea cat mai corecta a cursului de schimb este o adevarata provocare pentru
dealeri. Un obiectiv major al dealeriilor de pe piata valutara este de a cunoaste orice
inIormatie despre starea actuala si viitoare a economiei care poate inIluenta cursul de
schimb. Ipoteza lui Dornbusch arata ca o crestere a masei monetare va determina , pe
termen lung, o depreciere a cursului de schimb si apoi o aprecierea sa catre valoarea de
echilibru. Pe termen lung, cresterea masei monetare determina inIlatie, cresterea ratelor
dobanzii si deprecierea cursului de schimb.Insa, pe termen scurt, cresterea masei
monetare cauzeaza scaderea dobanzilor in economie. Constatam contradictia cu UIP, care
spune ca rate scazute ale dobanzii trebuie sa Iie urmate de o apreciere a monedei
nationale.Acest Ienomen se poate explica prin prisma inIlatiei care reactioneaza mai
tarziu la cresterea masei monetare, intrucat, initial, preturile sunt rigide (sticky prices).In
3
concluzie, o crestere a masei monetare duce la scaderea ratelor dobanzii, dar , odata, ce
inIlatia va creste, rata dobanzii va incepe sa creasca si ea.
Bancile centrale, de obicei, oIera inIormatii putine legate de interventia lor pe piata
valutara, astIel. O parte din 'anomaliile ce produc deviatiile de la UIP sunt reprezentate
de speculatiile reIeritoare la interventiile bancile centrale pe piata valutara. Aceste
speculatii apar pentru ca autoritatea monetara nu oIera inIormatii zilnice detaliate legate
de interventia sa pe piata valutara.
McCallum sustine ideea ca politica monetara nu permite schimbari rapide ale cursului
de schimb. AstIel, in momentul in care moneda nationala se apreciaza, se practica o
politica monetara expansionista ce consta, practic, intr-o scadere a ratei dobanzii si a
diIerentialului de rata dobanzii.In plus, bancile centrale urmaresc ca rata dobanzii sa nu
Iluctueze mult Iata de valoarea actuala.
Tarile in curs de dezvolare iau in considerare problemele induse de deviatiile de la UIP
intr-o proportie mai mare, avand in vedere inceperea procesului de expansiune pe plan
global al pietelor sale Iinanciare, a liberalizarii contului de capital si modiIicarii
regimului de curs de schimb intr-unul Ilexibil.
Problemele cu care se conIrunta pietele Iinanciare internationale in ultimii 25 de ani li
s-au dat denumirea de 'puzzles. Deviatiile de la UIP au reprezentat un adevarat puzzle
pentru economistii din intreaga lume .Pentru a intelege mai bine contextul in care se
Ioloseste acest termen, iata cateva exemple de puzzle:
-'home bias in trade puzzle, puzzle care spune ca oamenii preIera sa consume bunurile
din propria tara
-'home bias portIolio puzzle. In acest caz, investitorii unei tari investesc preponderent in
activele tarii lor, neluand in considerare posibilele beneIicii Iinanciare in cazul in care ar
investi in strainatate.
-'purchasing power parity puzzle care releva slaba legatura dintre cursul de schimb si
preturile din doua tari
-'exchange rate disconnect puzzle, care releva slaba legatura dintre cursul de schimb si
orice variabile macroeconomica
De remarcat este Iaptul ca ultimele doua tipuri de puzzle pot Ii considerate 'pricing
puzzles, intrucat abordeaza comportamentul cursului de schimb, curs care este
considerat pretul relativ a doua monede.Modelele lui Taylor (1989), (1990), McKibbon si
Sachs (1989) si modelul MULTIMOD (Masson, Symansky si Meredith 1988) se
numara printre modelele care incorporeaza ipoteza UIP. Relatia UIP este Ioarte
importanta, deoarece ea este Iolosita in majoritatea modelelor de determinare a cursului
de schimb din ziua de azi, de catre organizatiile internationale

4


.



BibliograIie:
-www.doIin.ase.ro/Working20papers/Nicolae20Chidesciuc/dizertatie2001N.pdI
-www.imI.org/external/pubs/It/wp/2006/wp0696.pdI
-Iaculty.haas.berkeley.edu/lyons/Chaboud20Wright20on20UIP20May2003.pdI
-www.ecb.int/pub/pdI/scpwps/ecbwp801.pdI

RateIe de dobanda in USD si in SchiIIings
0.00
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
0.09
0.10
i
a
n
.
9
4
m
a
i
.
9
4
s
e
p
.
9
4
i
a
n
.
9
5
m
a
i
.
9
5
s
e
p
.
9
5
i
a
n
.
9
6
m
a
i
.
9
6
s
e
p
.
9
6
i
a
n
.
9
7
m
a
i
.
9
7
s
e
p
.
9
7
i
a
n
.
9
8
m
a
i
.
9
8
s
e
p
.
9
8
7
a
t
a

d
e

d
o
b
a
n
d
a
Rata USD
Rata Schilling