Sunteți pe pagina 1din 128

Cuprins

1 Relat ii. Funct ii. Mult imea numerelor reale - denit ia


axiomatica. Topologia axei reale 2
1.1 Relat ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Funct ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Mult imea numerelor reale - denit ia axiomatica . . . . . 5
1.4 Topologia naturala a mult imii numerelor reale . . . . . . 17
2 Siruri si serii 20
2.1 Siruri. Convergent a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.2 Serii de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.3 Criterii de convergent a. Serii alternante . . . . . . . . . . 33
2.4 Serii cu termeni pozitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3 Limite si continuitate 50
3.1 Limita unei funct ii. Funct ii continue . . . . . . . . . . . 50
4 Calcul diferential 63
4.1 Denit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5 Calcul integral 80
5.1 Integrala Riemann pentru functii reale de variabila reala 80
5.2 Primitive (Integrala nedenita) . . . . . . . . . . . . . . 95
5.3 Integrale improprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
5.4 Integrale depinzand de un parametru . . . . . . . . . . . 117
5.5 Aplicatii ale integralei denite in geometrie . . . . . . . 121
1
Capitolul 1
Relat ii. Funct ii. Mult imea
numerelor reale - denit ia
axiomatica. Topologia axei
reale
1.1 Relat ii
Definitia 1.1. Fie si 1 mult imi nevide. Produsul cartezian al lui
si 1, notat 1 este mult imea
1 = (r. ) / r . 1.
Definitia 1.2. Fie si 1 doua mult imi nevide. O relat ie binara de la
la 1 este o submult ime a lui 1. Daca (r. ) spunem ca r
si sunt relat ionate prin si notam deasemenea r.
Definitia 1.3. Fie o relat ie de la la 1. Spunem ca mult imea
1o:() = r / 1 astfel ncat r
este domeniul relat iei .
Definitia 1.4. Fie o relat ie de la la 1. Imaginea relat iei este
mult imea
1:() = 1 / r astfel ncat r.
2
3
Definitia 1.5. Fie o relat ie de la la 1. Inversa relat iei este o
relat ie de la 1 la denita prin

1
= (. r) 1 / r.
Definitia 1.6. O relat ie de ordine pe este o relat ie binara de la la
, notata de regula astfel ncat au loc urmatoarele proprietat i:
1. (r. r) sau r r r (reexivitate);
2. (r. ) si (. r) r =
sau
r si r r = (antisimmetrie);
3. (r. ) si (. .) (r. .)
sau
r si . r . (transitivitate)
proprietat ile ind adevarate pentru orice r. . . . O mult ime pe
care s-a denit o relat ie de ordine se numeste mult ime ordonata.
Definitia 1.7. Daca ntr-o mult ime ordonata avem, pentru orice
r. , ca r sau r spunem ca este o mult ime total or-
donata.
Definitia 1.8. Fie o mult ime ordonata. Un element ` al lui astfel
ncat r ` pentru orice r este numit maximum lui si scriem
` = max . Un element : a lui astfel ncat : r pentru orice
r este numit minimum pentru si scriem : = min .
Definitia 1.9. Fie o mult ime ordonata si 1 . Un element o
este numit supremum lui 1 relativ la si notam o = sup

1, daca au
loc urmatoarele proprietat i:
1. r o pentru orice r 1;
2. daca o

si r o

pentru orice r 1, atunci o o

.
Definitia 1.10. Fie o mult ime ordonata si 1 . Un element
: este numit inmum lui 1 relativ la si notam : = inf

1, daca
sunt satisfacute urmatoarele condit ii:
4
1. : r pentru orice r 1;
2. daca :

si :

r pentru orice r 1, atunci :

:.
Definitia 1.11. Fie o mult ime ordonata si 1 .
1. Spunem ca 1 este o mult ime marginita superior n daca exista
` astfel ncat r ` pentru orice r 1.
2. Spunem ca 1 este o mult ime marginita inferior n daca exista
: astfel ca : r pentru orice r 1.
3. Spunem ca 1 este o mult ime marginita n daca exista :. `
astfel ca : r ` pentru orice r 1.
1.2 Funct ii
Definitia 1.12. Fie si 1 doua mult imi nevide.
1. O funct ie de la la 1 este o relat ie binara ) de la la 1 care
verica urmatoarele proprietat i:
1.1 pentru orice r exista 1 cu (r. ) );
1.2 daca (r. ) ) si (r. .) ), atunci = ..
2. Notam o funct ie ) de la la 1 prin ) : 1 unde este numit
domeniul funct iei ) si 1 este numit codomeniul funct iei ).
3. Elementele r se numesc variabile independente ale lui ) si
elementele 1 pentru care exista r cu (r. ) ) se numesc
imagini ale lui r prin ).
4. Pentru (r. ) ) utilizam notat ia = )(r) sau, uneori, r )(r).
Definitia 1.13. Fie ) : 1 o funct ie. Mult imea
G:()) = (r. )(r)) 1 / r
se numeste gracul funct iei ) iar mult imea
1:()) = / / r . = )(r)
se numeste imaginea funct iei ).
5
1.3 Mult imea numerelor reale - denit ia
axiomatica
Definitia 1.14. Fie o mult ime nevida. O funct ie ) : este
numita operat ie interna pe sau mai simplu operat ie.
De regula notam o operat ie intern a prin si, pentru (r. ), scriem
r .
Definitia 1.15. Un corp este o mult ime pe care sunt denite doua
operat ii, notate + si astfel ncat au loc urmatoarele proprietat i:
a1. r + ( + .) = (r + ) + .. r. . . (asociativitate)
a2. r + = + r. r. (commutativitate)
a3. exista un element unic n , notat 0 si numit zerou, astfel ncat
r + 0 = r pentru orice r
a4. pentru orice r exista un element n , notat r, numit opusul
lui r, astfel ncat r +r = 0.
b1. r ( .) = (r ) .. r. . . (associativitatea)
b2. r = r. r. (commutativitatea)
b3. exista un element unic n , notat 1 si numit unitate, 1 = 0, astfel
ncat 1 r = r r
b4. pentru orice r . r = 0 exista un element unic n , notat r
1
(numit inversul lui r) astfel ncat r r
1
= 1
c1. r ( +.) = r + r .. r. . .
Folosim pentru un corp notat ia (. +. . 0. 1) precizandn acest mod operat iile
si elementele neutre pentru ecare dintre acestea.
Remarca 1.1. 1. Operat ia + este numita adunare sau suma iar
operat ia este numita nmult ire sau produs.
2. 0 este elementul neutru pentru adunare si 1 este element neu-
tru pentru produs.
6
3. Utilizam notat ia
r

pentru r
1
, r pentru r+ si r pentru
r .
Definitia 1.16. Numim sistem de numere reale sau mult ime a numerelor
reale un corp (. +. . 0. 1) (mai scurt ) pentru care au loc urmatoarele
proprietat i:
I. Corpul este o mult ime total ordonata printr-o relat ie de ordine,
notata , pentru care avem
I.1 r r + . +.. r. . .
I.2 r 0. 0 r 0. r.
I.3 0 1.
II. este un corp complet adica, pentru orice mult ime a lui ,
marginita superior, exista sup n .
Remarca 1.2. Relat ia r o vom nota echivalent cu r.
Teorema 1.1. Au loc urmatoarele proprietat i:
1. daca r cu r 0, atunci r 0;
2. 0 r = 0 pentru orice r ;
3. 1 r = r pentru orice r unde, prin 1, am notat opusul
elementului 1;
4. daca r cu r 0 si cu < 0, atunci r < 0;
5. daca r < si . 0, atunci r . < ..
Demonstrat ie. Vom utiliza axiomele ce denesc sistemul de numere reale
si unicitatea elementului de efect nul la adunare, respectiv a elementului
simetric.
1. Fie r cu r 0. Daca r 0, atunci adunand la aceasta
relat ie num arul r, obt inem 0 r fapt ce contrazice presupunerea
init iala.
7
2. Din relat ia 1 r = r obt inem (1 + 0) r = r sau, echivalent,
1 r + 0 r = r sau, nc a, r + 0 r = r deci, avand n vedere
unicitatea elementului neutru pentru adunare, rezulta ca 0 r = 0.
3. Avem relat iile echivalente
0 r = 0 (1 +1) r = 0 1 r +1 r = 0 r +1 r = 0.
Dar r+r = 0 si r este unic cu aceasta proprietate, deci 1 r =
r.
4. Utilizand si proprietat ile demonstrate anterior, avem echivalent ele
0 0 r () 0 r 0 r 0.
5. Daca r < si . 0, atunci presupunand r . . rezulta,
adunand ., ca r . . 0 sau (r ) . 0. Dar . 0
deci, obligatoriu, r < 0 sau r < ceea ce este absurd.
Remarca 1.3. Elementele r ale mult imii pentru care avem 0 < r se
numesc pozitive, iar elementele r pentru care r < 0 se numesc negative.

In continuare vom nota elementele mult imii cu simboluri constru-


ite cu ajutorul axiomelor ce denesc sistemul de numere reale si al pro-
prietat ilor demonstrate anterior.
Pentru nceput avem doua simboluri n pe care le vom aseza de la
stanga la dreapta n conformitate cu relat ia de ordine existent a. Asadar
avem, pentru moment,
= . . . 0. 1. . . ..
Pentru elementul 1 exista un element simetric notat 1 cu 1 + 1 = 0.
Noul element, care a fost deja utilizat, veric a 1 < 0 deci se va aseza
la stanga lui 0.
Din 1 rezulta ca 1 + 1 . Elementul nou obt inut va notat
prin denit ie cu simbolul 2. Se pune problema asez arii acestuia fat a de
elementele existente asa nc at sa pastram relat ia de ordine dintre acestea.
Avem
0 < 1 0 + 1 < 1 + 1 1 < 2
8
deci 2 se va aseza la dreapta simbolului 1. Pentru noul element 2 exista
elementul simetric notat 2 care, aplicand prima proprietate, se va plasa
la stanga lui 0. Aratam ca 2 < 1.

Intr-adevar, daca 2 1, atunci,
adunand 1 la aceasta inegalitate, se obt ine 1 0, absurd.

In urma
acestei construct ii mult imea va avea forma
= . . . . 2. 1. 0. 1. 2. . . ..
Continuand acest proces se obt in alte simboluri, deja cunoscute, care vor
face parte din mult imea . Obt inem
. . . . :. . . . . 2. 1. 0. 1. 2. . . . . :. . . ..
Acest proces nu este nit deoarece, pentru orice element din , notat prin
simbolul :
0
, exista un altul notat prin :
0
+ 1 cu :
0
< :
0
+ 1. Similar,
elementul simetric (:
0
+ 1) va verica (:
0
+ 1) < :
0
.
Din rat ionamentul anterior rezulta ca este sucient sa ne asiguram de
apartenent a la sistemul de numere reale doar a elementelor de forma r
cu 0 < r.

In plus, daca se considera un element c din cu 0 < c < 1,
atunci obt inem automat elementele c + 1. c + 2. . . . cu 1 < c + 1 < 2,
2 < c + 2 < 3 si asa mai departe. Deci este sucient sa ne asiguram ca
elementele aate ntre 0 si 1 apart in sistemului de numere reale.
Din faptul ca 2 , cu 2 = 0, rezulta ca exista 2
1
, notat
1
2
, cu
2 2
1
= 1. Aratam ca 0 <
1
2
< 1.
Daca
1
2
< 0, atunci obt inem 2
1
2
= 1 < 0, absurd.
Daca 1 <
1
2
, atunci, prin nmult irea inegalitat ii cu 2, se obt ine 2 < 1,
absurd. Asadar avem 0 <
1
2
< 1.
Similar, putem arata ca, pentru orice element : construit n prima
etapa, exista un element :
1
, notat
1
:
, cu 0 <
1
:
< 1.

In plus, daca : <
:, atunci
1
:
<
1
:
.

Intr-adevar, nmult ind aceasta inegalitate presupusa
adevarata cu numarul pozitiv : :, se obt ine relat ia echivalenta : < :
despre care stim ca are loc.
Pentru orice elemente /. : cu 0 < / < :, exista elementul /
1
:
,
9
notat
/
:
, cu 0 <
/
:
< 1. Relat ia precedent a poate nmult it a cu num arul
pozitiv : si obt inem inegalitatea adevarat a / < :.
Similar se poate demonstra ca, pentru /
1
< /
2
< :, avem
0 <
/
1
:
<
/
2
:
< 1.
Prin procedurile anterioare am obt inut o innitate de elemente n
sistemul de numere reale dar nu putem arma ca au fost obt inute toate
elementele mult imii .
Definitia 1.17. Fie mult imea numerelor reale si o submult ime
nevida a sa. Spunem ca este o mult ime inductiva daca, pentru orice
r , avem r + 1 .
Remarca 1.4. 1. Mult imea = r , r 0 este o mult ime
inductiva.
2. Intersect ia unei familii de mult imi inductive cont inandu-l pe 0 este,
deasemenea, o mult ime inductiva.
Definitia 1.18. Fie / familia mult imilor inductive cont inand elementul
0. Mult imea denita ca intersect ie a tuturor elementelor familiei /
este numita sistemul de numere naturale sau mult imea numerelor naturale
si notam aceasta mult ime prin .
Teorema 1.2. 1. Avem ca = 0. 1. 2. 3. . . . . :. . . .;
2. : daca si numai daca : se obt ine adunand un numar nit de
termeni egali cu 1, adica : = 1 + 1 + 1 + + 1;
3. Daca :. : , atunci : + : si : : .
Demonstrat ie. 1. Din denit ia mult imii ca intersect ie a tuturor mult imilor
inductive care l cont in pe 0, avem ca 0. 1. 2. 3. . . . . :. . . . este una din-
tre acestea si, ca urmare, 0. 1. 2. 3. . . . . :. . . .. Pe de alta parte, n
mult imea 0. 1. 2. 3. . . . . :. . . ., avem ca 0 . 1 = 0+1 . 2 = 1+1
. . . .
2. Fie : . Daca : = 1, atunci avem scrierea ment ionat a sub
forma 1 = 1. Daca : = 2, avem 2 = 1 + 1 prin denit ie. Daca : = 3,
10
atunci, prin denit ie, 3 = 2 + 1 = (1 + 1) + 1 = 1 + 1 + 1. Continu and,
obt inem ca orice element : din poate scris sub o forma similara.
Reciproc, daca un element : = 1+1+ +1 (evident, de un numar nit
de ori), atunci, facand iterativ suma de la stanga la dreapta, obt inem
1+1 = 2 . 2+1 = 3 . . . .. Asadar, dupa orice num ar nit de pasi,
se obt ine un element din .

In particular obt inem un element din si
dupa numarul de pasi prin care l obt inem pe :.
3. Fie :. : . Atunci : = 1 + 1 + + 1, : = 1 + 1 + + 1
si, evident, : + : se scrie ca o suma nita de termeni egali cu 1, deci
: +: .
Pe de alta parte avem
: : = : (1 + 1 + 1 + + 1) = : +: + + : =
= (1+1+ +1)+(1+1+ +1)+ +(1+1+ +1) = 1 = 1+1+ +1
asadar : : .
Definitia 1.19. Mult imea denita ca
= r , r sau r
este numita sistemul de numere ntregi sau mult imea numerelor ntregi.
Definitia 1.20. Mult imea denita ca
= r / r = ::
1
. :. : . : = 0
este numita sistemul numerelor rat ionale sau mult imea numerelor rat ionale.
Remarca 1.5. Avem

Vom arata ca mult imea nu este vida.
Teorema 1.3. Mult imea
= r . r
2
< 2
este marginita superior dar sup nu apart ine mult imii numerelor rat ionale.
11
Demonstrat ie. Mult imea nu este vida deoarece, evident, 1 . Pe de
alta parte, mult imea este marginit a si, conform axiomei II din denit ia
sistemului de numere reale ( este un corp complet), rezulta ca exista n
numarul ` cu ` = sup .
Demonstram ca ` nu este numar rat ional adica mult imea este
nevida.

Intr-adevar, daca ` , atunci ar trebui ca, pentru orice r
cu r
2
< 2, sa avem r < `. Este evident ca ` 1 si `
2
2.
Daca `
2
= 2 si ` , rezulta ca ` =
j

unde j. . Putem
presupune ca nu exista r cu j = j

r si =

r.

In caz contrar am
avea
j

=
j

r
= j

r (

r)
1
= j

r(

)
1
r
1
= j

)
1
=
j

si vom considera ` =
j

Inlocuindn `
2
= 2, rezulta (
j

)
2
= 2, deci j
2
= 2
2
, adica jj = 2
2
,
deci j = 2r.

Inlocuind n relat ia precedenta valoarea lui j si refacand
calculele, se obt ine ca, deasemenea, = 2 absurd.
Notam c = 2 `
2
si luam = ` +
c
4
. Numarul este rat ional si
` =
c
4
0
deci ` < . Contradict ia se obt ine daca demonstram ca , adica

2
< 2. Avem

2
= (` +
c
4
)
2
= `
2
+ `
c
2
+
c
2
16
Utilizand 1 < ` < `
2
n inegalitatea precedent a obt inem

2
= `
2
+ `
c
2
+
c
2
16
< `
2
+ `
2

c
2
+
c
2
16
=
= `
2
(1 +
c
2
) +
c
2
16
= (2 c)(1 +
c
2
) +
c
2
16
= 2
7c
2
16
< 2.
Definitia 1.21. Mult imea nevida se numeste mult ime a numerelor
irat ionale.
12
Este necesar sa putem pozit iona numerele irat ionale n corpul ordonat
al numerelor reale.

In acest scop vom demonstra un set de teoreme.
Teorema 1.4. Pentru orice numar real r, r 0, exista un numar
natural :
0
astfel ncat
r :
0
r + 1
Demonstrat ie. Fie r
0
0 un numar real xat. Daca presupunem ca
: r
0
. : .
atunci este o mult ime marginit a superior deci exista . = sup . Pentru
.1 exista : astfel nc at .1 < : < .. Rezulta ca . < :+1
si obt inem astfel o contradict ie cu . = sup . Astfel mult imea
= : / r
0
< :
este nevida si este marginita inferior n , asadar exista , = inf .
Vom demonstra ca .

Intr-adev ar, pentru orice , < 1,
exista :
0
astfel ncat
< :
0
< + .
Fie : un element arbitrar din , deci < :. Daca
< : < :
0
< +.
atunci
0 < :
0
: < + = < 1.
absurd. Astfel
:
0
:. : .
Similar, daca < :
0
: < + , atunci : :
0
< . Cum :
0
= :
rezulta :
0
= .
Din denit ia lui avem r
0
< :
0
. Daca r
0
+ 1 :
0
, atunci r
0

:
0
1 si :
0
1 = inf , absurd. Asadar :
0
< r
0
+1 si demonstrat ia
este completa.
Teorema 1.5. (Arhimede) Pentru orice r. , 0, exista :
astfel ncat r :.
13
Demonstrat ie. Daca r 0, atunci : = 1. Daca r 0, atunci r
1
0
si, din teorema precedent a, exista : astfel ncat r
1
< :. De aici
obt inem r < :.
Definitia 1.22. Fie c. / doua numere reale astfel ncat c < /. Atunci
mult imea
(c. /) = r / c < r < /
se numeste interval deschis de extremitat i c. /.
Daca c / vom spune ca mult imea
[c. /] = r / c r /
este un interval nchis de extremitat i c. /.
Teorema 1.6. (Cantor-Dedekind) Pentru orice familie numarabila de
intervale nchise 1
a
= [c
a
. /
a
], : cu 1
a+1
1
a
pentru orice :, avem

a
1
a
=
Demonstrat ie. Din 1
a+1
1
a
rezulta
c
1
< c
2
< . . . < c
a
< . . . < /
n
< . . . < /
2
< /
1
(c
a
< /
n
pentru orice :. : ). Mult imea
= c
a
. :
este marginita superior si exista c = sup . Avem c < /
n
(daca exista
:
0
astfel nc at /
n
0
c = sup , atunci ar trebui sa putem gasi un
:
0
cu /
n
0
< c
a
0
< c) pentru orice : .
Mult imea
1 = /
n
. :
este marginita inferior, deci exista = inf 1. Avem c
a
pentru orice
: . Vom demonstra ca c .

Intradev ar daca < c = sup ,
atunci exista c
a
0
cu < c
a
0
< c n contradictie cu c
a
pentru orice
: .
Din
c
a
< c < /
a
:
14
avem ca

a
1
a
[c. ] =
Teorema 1.7. Fie 1
a
= [c
a
. /
a
]. : . o familie numarabila de intervale
nchise cu 1
a+1
1
a
. Daca pentru orice : avem
/
a
c
a

/
1
c
1
:
.
atunci exista un numar real r cu

a
1
a
= r.
Demonstrat ie. Din teorema precedenta deducem ca exista un interval
[c. ] astfel ncat
= [c. ]

a
1
a
.
Vom demonstra ca c = .

Intr-adevar, daca c < , atunci putem
considera inegalitat ile
c < /
a
c
a
<
/
1
c
1
:
. :
sau
:( c) < /
1
c
1
. :
ceea ce este n contradict ie cu teorema lui Arhimede pentru = c si
r = /
1
c
1
.
Teorema 1.8. Pentru orice numar irat ional r exista doua familii numarabile
de numere rat ionale c
a
. : si /
a
. : astfel ncat
c
a
< c
a+1
. /
a+1
< /
a
. :
si
r = supc
a
. : = inf/
a
. : .
15
Demonstrat ie. Fie r un num ar real xat. Presupunem ca r 0. Exista
:
0
astfel nc at r < :
0
< r + 1. Vom demonstra ca :
0
1 < r.

Intr-adev ar, daca luam


r < :
0
1 < :
0
< r + 1.
atunci
:
0
(:
0
1) < r + 1 r = 1.
absurd. Notand c
1
= :
0
1 si /
1
= :
0
putem considera relat iile
c
1
< r < /
1
. /
1
c
1
= 1.
Fie c =
c
1
+ /
1
2
. Atunci
c c
1
= /
1
c =
/
1
c
1
2
si r [c
1
. c] sau r [c. /
1
]. Presupunem ca r [c
1
. c]. Atunci notam
c
2
= c
1
si /
2
= c. Daca repetam aceasta procedura obt inem doua familii
de numere rat ionale
c
a
. : . /
a
. :
astfel nc at:
1. c
a
c
a+1
/
a+1
/
a
2. /
a
c
a
=
/
1
c
1
:
3. c
a
< r < /
a
pentru orice : .
Din teorema precedent a, pentru 1
a
= [c
a
. /
a
], exista r
0
astfel
nc at

a
1
a
= r
0
.
Din relat ia r

a
1
a
rezulta r = r
0
si din demonstrat ia teoremei prece-
dente, avem
r = supc
a
. : = inf/
a
. : .
Daca numarul real r este negativ putem aplica demonstrat ia precedenta
pentru = r si obt inem acelasi rezultat.
16
Teorema 1.9.

Intre orice doua numere reale c si / cu c < / exista o
innitate de numere reale.
Demonstrat ie. Sa notam prin A mult imea
A = r / c < r < /.
Mult imea A nu este vida deoarece numarul real
c +/
2
apart ine acesteia.
Presupunem prin absurd ca A are o mult ime nita de elemente pe care
le putem ordona crescator si renota prin
A = r
1
. r
2
. . . . . r
I
.
Evident avem
c < r
1
< r
2
< . . . < r
I
< /.
Dar num arul denit prin
=
r
1
+ r
2
2
este deasemenea un num ar real si, n plus, avem c < r
1
< < r
2
< / si
nu este un element al mult imii A, absurd.
Consecinta 1.1. Fie doua numere reale c si / cu c < /. Pentru orice
numar real r cu c < r < / intervalele deschise (c. r) si (r. /) sunt nevide
si cont in o innitate de numere reale.
Teorema 1.10. Fie intervalul deschis (c. /) si r arbitrar cu c < r < /.
Exista un j 0 asa ncat, pentru orice 0 cu < j, sa avem
= (r . r + ) (c. /).

In plus exista doua mult imi (c. r) si 1 (r. /) asa ncat r = sup
si r = inf 1.
Demonstrat ie. Vom lua j = minr c. / r. Evident j 0. Sa
presupunem ca j = / r. Pentru orice 0 cu < j avem
< / r < r c c < r < r < r + < /
17
deci prima parte armat ie din teorema. Fie n continuare
= r
r c
2
. r
r c
3
. . . . . r
r c
:
. . . ..
Prin calcul direct obt inem inegalitat ile
c < r
r c
2
< r
r c
3
< . . . < r
r c
:
< . . . < r.
deci (c. r). Mult imea este total ordonata si marginita superior,
deci admite un supremum, notat r
0
, n mult imea . Evident avem ca
r
0
r. Daca r
0
< r atunci pentru orice num ar natural : avem ca
r
r c
:
r
0
:
r c
r r
0
.
adica mult imea numerelor naturale este marginita, absurd.
1.4 Topologia naturala a mult imii numerelor
reale
Definitia 1.23. Fie r un numar real. Numim interval deschis centrat n
r intervalul (r. r+) unde este un numar real strict pozitiv arbitrar.
Definitia 1.24. Spunem ca avem denita pe o structura topologica
daca ecarui numar real r i se poate asocia o familie 0(r) de submult imi
ale lui ale carei elemente sa verice proprietat ile:
1. pentru orice \ 0(r) avem r \ ;
2. daca \ 0(r) si l \ , atunci l 0(r);
3. daca \
1
0(r) si \
2
0(r), atunci \
1

\
2
0(r);
4. daca \ 0(r) exista l 0(r) asa ncat pentru orice l avem
ca \ 0().
Elementele familiei 0(r) se numesc vecinatat i ale lui r iar despre 0(r)
spunem ca formeaza familia vecinatat ilor lui r.
18
Teorema 1.11. Pentru orice r familia 0(r) denita prin
0(r) = \ / 0 cu (r . r + ) \
verica proprietat ile:
1. pentru orice \ 0(r) avem r \ ;
2. daca \ 0(r) si l \ , atunci l 0(r);
3. daca \
1
0(r) si \
2
0(r), atunci \
1

\
2
0(r);
4. daca \ 0(r), atunci exista o vecinatate l 0(r) asa ncat,
pentru orice l, avem ca \ 0().
deci deneste o structura topologica pe numita topologia naturala a lui
si notata t
1
.
Demonstrat ie. Vom demonstra doar proprietat ile 3 si 4, celelalte ind
evidente.
Fie \
1
0(r) si \
2
0(r), deci exista
1
0 si
2
0 asa ncat sa
avem
(r
1
. r +
1
) \
1
si (r
2
. r +
2
) \
2
.
Evident avem ca r \
1

\
2
. Fie = min
1
.
2
. Avem incluziunile
(r . r + ) (r
1
. r +
1
) (r
2
. r +
2
) \
1
\
2
.
adica \
1
\
2
0(r).
Proprietatea 4 mai poate enunt ata si n felul urmator: orice vecin atate
\ a unui num ar real r este deasemenea vecin atate pentru toate ele-
mentele unei vecinat at i a lui r inclusa n \ .
Fie \ 0(r), deci exista 0 asa nc at sa avem
(r . r + ) \.
Notam prin l mult imea l = (r. r+) si evident l 0(r) (deoarece
avem (r
-
2
. r+
-
2
) l). Fie l arbitrar. Din teorema 1.10 deducem
ca exista j 0 cu
( j. + j) l \.
prin urmare \ 0().
19
Definitia 1.25. Spunem ca o submult ime 1 a mult imii numerelor reale
este deschisa daca este mult imea vida sau daca este vecinatate pentru
orice element al sau.
Remarca 1.6. 1. O mult ime nevida 1 este deschisa daca si
numai daca 1 0(r) pentru orice r 1.
2. Mult imile . si intervalele deschise sunt mult imi deschise.
3. Printr-un abuz de notat ie vom nota familia tuturor mult imilor de-
schise din cu acelasi simbol t

.
Definitia 1.26. Spunem ca o submult ime 1 de numere reale este nchisa
daca complementara sa 1 este o mult ime deschisa
Remarca 1.7. Mult imile . sunt simultan deschise si nchise.
Not iunea de vecinatate ne permite sa denim, din punct de vedere
topologic, adica prin intermediul vecin atat ilor, pozit ia unui punct fat a
de o mult ime.
Definitia 1.27. 1. Spunem ca un numar real r este interior unei
mult imi nevide de numere reale daca exista o vecinatate a lui
r, notata \
a
, asa ncat sa avem \
a
. Pentru o mult ime data
mult imea tuturor elementelor interioare lui se noteaza

si se
numeste interiorul mult imii;
2. Spunem ca un numar real r este aderent unei mult imi nevide
de numere reale daca pentru orice vecinatate a lui r, notata \
a
,
avem \
a

= . Pentru o mult ime data mult imea tuturor


elementelor aderente lui se noteaza si se numeste aderent a sau
nchiderea mult imii;
3. Spunem ca un numar real r este element de acumulare pentru o
mult ime nevida de numere reale daca pentru orice vecinatate a
lui r, notata \
a
, avem \
a
r

= . Pentru o mult ime data


mult imea tuturor elementelor de acumulare ale lui se noteaza

si se numeste derivata mult imii;


4. Spunem ca un numar real r este un element izolat pentru o mult ime
nevida de numere reale daca exista o vecinatate a lui r, notata
\
a
, asa ncat \
a

= r.
Capitolul 2
Siruri si serii
2.1 Siruri. Convergent a
Definitia 2.1. Fie mult imea numerelor naturale. Un sir de numere
reale este a funct ie c : . Notam prin c
a
= c(:), respectiv, prin
(c
a
)
a
sau mai simplu (c
a
)
a
, sirul dat de c.
Remarcam ca, n aceasta denit ie, putem nlocui mult imea prin
orice submult ime innita a sa.
Fiind dat un sir (c
a
)
a
, restrict ia acestuia la o submult ime innita

1
reprezint a un subsir al lui (c
a
)
a
si l notam prin (c
a
)
a
1
.
Remarcam din aceasta denit ie ca sirul (c
a
)
a
este el nsusi un subsir
al sau.
Avand n vedere ca orice submult ime innita
1
a lui poate
reprezentat a deasemenea ca un sir (:
I
)
I
, putem utiliza notat ia (c
a

)
I
n loc de (c
a
)
a
1
.
Spunem ca (c
a
)
a
1
este un subsir propriu al lui (c
a
)
a
daca incluzi-
unea
1
este stricta.
Un alt mod de a preciza un subsir al unui sir c : este sa
consideram o funct ie strict crescatoare , : exprimata prin ,(/) =
:
I
. Funct ia c , : are forma data de diagrama
/ ,(/) = :
I
c(:
I
) = c
a

deci aceasta deneste un subsir al sirului dat.



In consecint a, vom nota un
subsir al sirului (c
a
)
a
prin (c
a

)
I
. Daca funct ia , este diferita de funct ia
identic a i : . i(:) = : se obt ine un subsir propriu al sirului dat.
20
21
Princ
a

a
notam imaginea sirului (c
a
)
a
.
Daca exista :
0
astfel ncat c
a
= c pentru orice : :
0
, atunci
(c
a
)
a
este numit sir stat ionar. Daca, n plus, :
0
= 1, spunem ca sirul
este constant.
Observam ca pentru un sir stat ionar sau constant, imaginea sa este o
mult ime nita dar exista siruri av and ca imagine mult imi nite dar care
nu sunt siruri constante sau stat ionare. De exemplu putem considera
sirul
(
(1)
a
)
a
a carui imagine este mult imea 1. 1.
Definitia 2.2. Spunem ca sirul (c
a
)
a
este convergent daca exista un
numar real c avand proprietatea:
pentru orice \ 0(c), exista :
\
astfel ncat c
a
\ pentru orice : :
\
.
Spunem deasemenea ca sirul (c
a
)
a
converge la c si notam lim
a
c
a
= c
sau c
a

a
c.
Numarul c se numeste limita sirului.

In caz contrar spunem ca
(c
a
)
a
este un sir divergent.
Teorema 2.1. Un sir (c
a
)
a
are limita c daca, pentru orice 0,
exista :
-
astfel ncat c
a
c < oricare ar : :
-
.
Demonstrat ie. Presupunem ca sirul (c
a
)
a
este convergent la c. Fie
0 arbitrar. Mult imea l = (c . c + ) este o vecinatate a lui c
deci exista un rang :
l
(n fapt rangul depinde de ) asa nc at pentru
: :
l
= :
-
sa avem c
a
l adica, echivalent c
a
c < .
Reciproc, presupunand adevarat a concluzia, pentru o vecinatate \
0(c) exista un 0 cu (c . c + ) \ . Luand : mai mare decat
rangul corespunzator lui (n fapt corespunzator lui \ ) , obt inem c
a

(c . c +) \ , deci sirul (c
a
)
a
converge la c.
Teorema 2.2. Limita unui sir de numere reale, daca exista, este unica.
Demonstrat ie. Presupunem ca, pentru un sir (c
a
)
a
avem n acelasi
timp lim
a
c
a
= c si lim
a
c
a
= / . c = /. Daca luam \ 0(c) cu
\ = (c . c + ) unde =
o+o
4
c si l 0(/) cu l = (/ j. / + j)
unde j = /
o+o
4
, atunci aceste vecin atat i sunt disjuncte dar pentru
: max:
\
. :
l
, ar trebui sa avem simultan c
a
\ si c
a
l, fapt ce
contravine ipotezei ca \ . l sunt disjuncte.
22
Teorema 2.3. Un sir (c
a
)
a
este convergent daca si numai daca orice
subsir propriu al sau converge la aceeasi limita.
Demonstrat ie. Daca lim
a
c
a
= c, atunci, pentru orice 0, exista :
-

astfel ncat c c
a
< pentru : :
-
si, de aici, daca (c
a

)
I
este un
subsir al lui (c
a
)
a
, atunci, cu atat mai mult, cc
a

< pentru :
I
:
-
.
Reciproc, presupunem ca orice subsir a lui (c
a

)
I
a lui (c
a
)
a
converge
la o aceeasi limita c si demonstram ca lim
a
c
a
= c.
Daca sirul (c
a
)
a
nu este convergent la c, atunci negarea denit ie con-
vergent ei este:
exista un
0
0 asa nc at, pentru orice rang /, exista un : / cu
c
a
c
0
.
Particulariz and obt inem:
pasul 1: pentru / = 1 exista :
1
1 cu c
a
1
c
0
pasul 2: pentru / = :
1
, exista :
2
:
1
, cu c
a
2
c
0
.
.
.
pasul p: pentru / = :
j1
, exista :
j
:
j1
, cu c
a

c
0
.
.
.

In acest mod, putem construi un subsir (c


a

)
I
cu proprietatea ca
c c
a


0
pentru orice / , deci ar exista un subsir care nu converge la c, absurd.
Consecinta 2.1. Daca exista un subsir al lui (c
a
)
a
care nu este
convergent sau exista doua subsiruri avand limite diferite, atunci sirul
(c
a
)
a
nu este convergent.
Teorema 2.4. Fie . Un numar real r
0
apart ine lui daca si
numai daca exista cel put in un sir de numere reale din convergent la
r
0
.
Demonstrat ie. Presupunem ca r
0
si consideram o familie de vecinatat i
a lui r
0
denite prin
o(r
0
.
1
:
)
= (r
0

1
:
. r
0
+
1
:
) ; : = 1. 2. . . .
23
Pentru orice : = 1. 2. . . . putem gasi cel put in un numar real
c
a
o
(
r
0
.
1
:
)
astfel nc at
r
0
c
a
<
1
:
si de aici, (c
a
)
a
este un sir de elemente din care converge la r
0
.
Reciproc, daca (c
a
)
a
converge la r
0
si c
a
pentru orice : ,
atunci, pentru \ 0(r
0
) arbitrara, exista :
\
astfel nc at c
a
\
pentru orice : :

, deci \ = si mai mult r


0
.
Remarca 2.1. Similar putem demonstra ca r
0
este un punct de acumu-
lare pentru A, daca si numai daca exista un sir (c
a
)
a
din convergent
la r
0
c
a
= r
0
pentru orice : .
Definitia 2.3. Un sir (c
a
)
a
se numeste sir fundamental sau sir Cauchy
daca, pentru orice 0 exista :
-
astfel ncat, pentru orice : :
-
si orice j , avem
r
a+j
r
a
< .
Remarca 2.2. Putem reformula denit ia sub forma
pentru orice 0 exista :
-
astfel ncat, pentru orice :. :
; :. : :
-
, r
n
r
a
< .
Teorema 2.5. Orice sir convergent este un sir fundamental.
Demonstrat ie.

Intradevar, daca lim
a
c
a
= c atunci, pentru un 0
arbitrar dar xat, exista :
-
astfel nc at c c
a
<

2
pentru : :
-
,
atunci, pentru orice : :
-
si orice j ,
c
a
c
a+j
c
a
c +c c
a+j
<

2
+

2
= .
adica (c
a
)
a
este un sir fundamental.
Teorema 2.6. Daca un sir Cauchy (r
a
)
a
cont ine un subsir conver-
gent, atunci este convergent.
24
Demonstrat ie. Fie (r
a
)
a
un sir Cauchy si (r
a

)
I
un subsir al acestuia
convergent la r.
Pentru un
-
2
0 arbitrar considerat exista :
-
si /
-
asa nc at
sa avem
r
a
r
n
<

2
. daca :. : :
-
si
r
a

r <

2
. daca :
I
/
-
.
Fixam un :
I
max:
c
j:i|o:. /
-
si luand : max:
c
j:i|o:. /
-
arbi-
trar. Obt inem ca
r
a
r < r
a
r
a

+r
a

r <

2
+

2
=
deci sirul (r
a
)
a
converge la r.
Teorema 2.7.

In orice sir Cauchy este convergent. Spunem ca este
un spat iu complet.
Demonstrat ie. Fie (r
a
)
a
un sir Cauchy.
Daca r
a
; : este o mult ime nita, atunci (r
a
)
a
cont ine cel
put in un subsir constant, adica un subsir convergent si conform teoremei
precedente sirul init ial (r
a
; : ) este convergent.
Presupunem acum ca r
a
; : cont ine o innitate de elemente.
Din faptul ca pentru un
0
0 arbitrar xat exista :
0
= :
-
0
asa
nc at, pentru orice :. : cu : :
0
si : :
0
avem r
a
r
n
<
0
rezulta
ca putem xa un : = :
1
:
0
, asa nc at r
a
r
a
1
<
0
, adica
r
a
(r
a
1

0
. r
a
1
+
0
)
pentru : :
0
.
Daca j = max
aa
0
r
a
r
a

0
si : = maxj.
0
, atunci, pentru orice
: , avem
r
a
(r
a
1
:. r
a
1
+:)
deci mult imea r
a
; : este marginit a, asadar cont ine un punct de
acumulare r
0
. Din remarca 2.1 exista un sir de elemente din mult imea
r
a
: , elemente diferite de r
0
care converge to r
0
. Sirul obt inut
este evident un subsir al sirului (r
a
)
a
si aplicand teorema precedenta
rezulta ca sirul (r
a
)
a
este convergent.
25
Definitia 2.4. Numim sistem de numere reale extins, notat , reuniunea
mult imii numerelor reale cu doua simboluri notate si unde:
1. pentru orice r avem r < , altfel spus n avem = sup ;
2. pentru orice r avem < r, altfel spus n avem = inf ;
3. r + = pentru orice r ;
4. r = pentru orice r ;
5. r = pentru orice r cu r 0;
6. r = pentru orice r cu r < 0;
7. r () = pentru orice r cu r 0;
8. r () = pentru orice r cu r < 0;
9. Operat iile
+ (). 0
nu sunt denite, adica nu li se poate asocia ca rezultat un anumit
element din .
Din aceasta denit ie rezulta ca n orice submult ime are margine
superioara exacta si margine inferioara exacta.
Notam prin (c. ) mult imea r ; r c si denim vecin at at ile
lui ca ind
0() = \ ; c
\
astfel nc at (c
\
. ) \ .
Familia

() = (:. ); : reprezinta o familie num arabil a


de vecin atat i ale lui .
Similar notam prin (. c) mult imea r ; r < c si denim
vecin atat ile lui ca ind
0() =
{
\ ; c
\
astfel nc at (. c
\
) \
}
.
Familia

() = (. :) ; : reprezint a o familie num arabila


de vecin atat i pentru .
26
Definitia 2.5. Un sir (r
a
)
a
converge la daca si numai daca pentru
orice c 0 exista :
o
astfel ncat r
a
c pentru : :
o
, respectiv
(r
a
)
a
converge la daca si numai daca pentru orice c < 0 exista
:
o
astfel ncat r
a
< c pentru : :
o
.
Teorema 2.8. Fie o mult ime marginita superior. `

= sup
daca si numai daca urmatoarele doua proprietat i au loc :
1) r `

, pentru orice r ;
2) pentru orice 0 exista r
-
; r
-
`

.
Demonstrat ie. Presupunem ca `

= sup . Proprietat ile sunt vericate


n baza denit iei marginei superioare exacte si luandn considerare faptul
ca, pentru orice 0, avem `

< `

si daca nu ar exista cel put in


un element r cu r
-
`

atunci sup = `

.
Reciproc, prima proprietate ne spune ca `

este o margine superioara


pentru , iar din a doua proprietate, rezulta ca, pentru `
1
< `

si
= `

`
1
0 exista r
-
astfel nc at
r
-
`

= `

(`

`
1
) = `
1
si deci `

= sup .
Similar putem demonstra ca, pentru o mult ime , marginit a inferior,
:

= inf daca si numai daca :


1) r :

pentru orice r ;
2) pentru orice 0 exista r
-
; r
-
< :

+ .

In continuare presupunem cunoscute proprietat ile referitoare la convergent a


sirurilor de numere reale ca si cele referitoare la siruri cu limita sau
. Vom completa aceste proprietat i cu unele considerat ii referitoare
la relat ia de ordine din .
Mai nt ai vom reaminti far a demonstrat ie urmatoarele rezultate.
Propozitia 2.1. Un sir monoton (r
a
)
a
converge daca si numai daca
este un sir marginit, adica mult imea r
a
; : este o mult ime marginita.
Daca sirul este crescator atunci
lim
a
r
a
= supr
a
; :
iar daca sirul este descrescator atunci
lim
a
r
a
= infr
a
; : .
27
Teorema 2.9. Fie o submult ime a lui si `

= sup eventual
`

= . Atunci exista un sir format din elemente ale lui care con-
verge la `

.
Demonstrat ie. Daca `

= , atunci este nemarginit superior, adica,


pentru orice : , exista r
a
astfel ncat r
a
: deci lim
a
r
a
= .
Daca `

< , atunci r `

. r si, luand =
1
:
; :

, n
teorema precedent a, exista r
a
astfel ncat r
a
`

1
:
.
Rezulta ca pentru acest sir (r
a
)
a
avem dubla inegalitate
`

1
:
< r
a
`

de aici faptul ca lim


a
r
a
= `

.
Bineant eles, un rezultat similar are loc pentru :

= inf .
Consecinta 2.2. 1) Din aceasta teorema si avand n vedere Theorem
2.4, rezulta ca, pentru orice submult ime , sup si inf apart in
lui .
2) Pentru o submult ime compacta , avand n vedere faptul ca
este marginita si nchisa, rezulta ca sup si inf exista si apart in .
28
2.2 Serii de numere reale
Definitia 2.6. Fie (c
a
)
a
un sir de numere reale si sirul format din
(c
a
)
a
prin:
:
1
= c
1
. :
2
= c
1
+ c
2
. . . . . :
a
= c
1
+ c
2
+ + c
a
. . . .
Ansamblul format prin sirurile (c
a
)
a
si (:
a
)
a
se noteaza prin simbolul

a=1
c
a
si se numeste serie.
Termenii sirului (:
a
)
a
se numesc sumele part iale ale seriei n timp
ce c
a
se numeste termenul general al seriei.
Ret inem faptul ca, prin cunoasterea sirului sumelor part iale (:
a
)
a
,
sirul (c
a
)
a
este unic determinat prin
c
1
= :
1
. c
a
= :
a
:
a1
. pentru : 2.

In acest caz context, termenul de serie poate asociat unuia din sirurile
(c
a
)
a
respectiv (:
a
)
a
, de unde si notat ia utilizata pentru o serie.
Observam ca putem discuta despre existent a limitei sirului sumelor
part iale.
Definitia 2.7. Spunem ca seria

a=1
c
a
este convergenta sau divergenta
dupa cum sirul (:
a
)
a
este convergent sau divergent.

In primul caz, daca lim


a
:
a
= :, atunci spunem ca num arul : reprezint a
suma seriei si scriem

a=1
c
a
= : sau mai simplu,

c
a
= c. Astfel, pen-
tru serii convergente, simbolul

a=1
c
a
este utilizat pentru a desemna atat
seria cat si suma sa.
Prin studierea comportamentului unei serii (natura seriei) nt elegem
sa determinam daca seria este convergenta sau nu.
29
Remarca 2.3. Daca renunt am la un numar nit de termeni dintr-o serie
sau, dimpotriva adaugam un numar nit de termeni la o serie, natura
acesteia nu se schimba.
Propozitia 2.2. Fie

c
a
= c si

/
a
= / doua serii convergente.
Atunci, pentru orice pereche de scalari c. , seria

(cc
a
+/
a
) converge
la suma cc +/. Altfel spus avem egalitatea

(cc
a
+ /
a
) = c

c
a
+

/
a
.
Demonstrat ie. Pentru sirul sumelor part iale ale seriei

(cc
a
+/
a
) avem
:
a
= (cc
1
+ /
1
) + (cc
2
+ /
2
) + + (cc
a
+/
a
) =
= c(c
1
+ c
2
+ + c
a
) + (/
1
+ /
2
+ +/
a
).
si de aici, trecand la limita obt inem rezultatul cerut.
Consecinta 2.3. Ca un caz particular rezulta ca pentru orice scalar
c = 0 seriile

c
a
si

cc
a
au aceeasi natura.
Propozitia 2.3. Fie (/
a
)
a
un sir dat si (c
a
)
a
denit prin c
a
=
/
a+1
/
a
. Atunci seria

c
a
este convergenta daca si numai daca sirul
(/
a
)
a
este convergent si avem egalitatea

c
a
= lim
a
/
a
/
1
.
Demonstrat ie.

Intradevar avem
c
1
+ c
2
+ + c
a
= /
a+1
/
1
si mai mult

c
a
= lim
a
(c
1
+ c
2
+ + c
a
) = lim
a
(/
a+1
/
1
) = lim
a
/
a+1
/
1
daca si numai daca exista lim
a
/
a
.
Propozitia 2.4. (Condit ie necesara de convergent a) Daca seria

c
a
converge, atunci
lim
a
c
a
= 0.
30
Demonstrat ie.

Intradevar, daca (:
a
)
a
este sirul sumelor part iale a se-
riei si : = lim
a
:
a
, atunci lim
a
c
a
= lim
a
(:
a
:
a1
) = 0.
Remarca 2.4. Convergent a la zero a sirului termenului general a se-
riei

c
a
este doar o condit ie necesara asa cum rezulta din urmatorul
exemplu.
Exercitiul 2.1. Seria

a=1
1
:
, numita serie Riemann, este o serie diver-
genta desi lim
a
1
:
= 0.
Demonstrat ie.

Intradevar, deoarece
1
:
0 pentru orice : 1, sirul
sumelor part iale (:
a
)
a
este un sir crescator, deci este sucient sa de-
terminam un subsir divergent.
Consideram subsirul (:
2
)
a
, pentru care avem
:
2
= 1 +
1
2

1
2
. :
2
2 = 1 +
1
2
+
1
3
+
1
4
=
(
1 +
1
2
)
+
(
1
3
+
1
4
)
2
1
2
.
si, n general, pentru orice : , av and :
2
1 (: 1)
1
2
.

Intradevar,
:
2
= :
2
1 +
1
2
a1
+ 1
+
1
2
a1
+ 2
+ +
1
2
a1
+ 2
a1

(: 1)
1
2
+ 2
a1

1
2 2
a1
= :
1
2
si de aici lim
a
:
2
= , deci divergent a seriei.
Teorema 2.10. (Criteriul general al lui Cauchy) Fie (c
a
)
a
un sir din
. Seria

c
a
converge daca si numai daca pentru orice 0 exista
:
-
astfel ncat pentru orice : . : :
-
si j ,
(2.1) c
a+1
+ c
a+2
+ + c
a+j
< pentru : :
-
.
Demonstrat ie. Daca (:
a
)
a
este sirul sumelor part iale a seriei, este ev-
ident ca condit ia ceruta (2.1) este echivalent a cu faptul ca (:
a
)
a
este
un sir Cauchy deci convergent.
31
Fie j : o funct ie cu proprietatea j(:) < j(:) pentru : < :,
seria

c
a
si seria

/
a
denita prin
/
1
= c
1
+ c
2
+ + c
j(1)
. . /
a
= c
j(a1)+1
+c
j(a1)+2
+ + c
j(a)
.
Spunem ca seria

/
a
este obt inuta din seria

c
a
prin inserarea de
paranteze si ca seria

c
a
este obt inut a din seria

/
a
prin retragerea
parantezelor.
Propozitia 2.5. Daca seria

c
a
converge la :, atunci orice serie

/
a
obt inuta din

c
a
prin inserarea de paranteze este deasemenea conver-
genta la aceeasi suma :.
Demonstrat ie. Daca (:
a
)
a
. (t
a
)
a
este sirul sumelor part iale pentru
seria

c
a
respectiv

/
a
, atunci
t
a
= /
1
+/
2
+ +/
a
= (c
1
+c
2
+ +c
j(1)
)+(c
j(1)+1
+c
j(1)+2
+ +c
j(2)
)+
+ + (c
j(a1)+1
+ c
j(a1)+2
+ + c
j(a)
) = :
j(a)
.
deci (t
a
)
a
este un subsir a lui (:
a
)
a
si (t
a
)
a
converge la aceeasi
limita : ca (:
a
)
a
.
Remarca 2.5. Retragerea parantezelor poate schimba natura seriei. Fie

a=1
(1)
a1
si j(:) = 2:, atunci
/
a
= c
2a1
+ c
2a
= 1 + (1) = 0. :
de aici convergent a seriei

/
a
n timp ce, seria init iala este o serie
divergenta cu sumele part iala :
2a
= 0, respectiv :
2a+1
= 1, pentru orice
: .
Remarca 2.6. Parantezele pot retrase fara schimbarea naturii seriei
daca impunem anumite condit ii suplimentare.
Propozitia 2.6. Fie

/
a
seria obt inuta din seria

c
a
prin inserarea
de paranteze si presupunem ca exista ` 0 astfel ncat
j(: + 1) j(:) `. :
si ca lim
a
c
a
= 0. Atunci seria

c
a
converge daca si numai daca seria

/
a
converge caz n care avem aceeasi suma pentru cele doua serii.
32
Demonstrat ie. Avand n vedere proposit ia 2.5 trebuie sa demonstram
doar faptul ca convergent a seriei

/
a
implica convergent a seriei

c
a
si ca au aceeasi suma. Astfel e t = lim
a
t
a
suma seriei

/
a
si, pentru
0, :
-
astfel ncat
t
a
t <

2
si c
a
<

2 `
pentru : :
-
.
Daca : j(:
-
) = `
-
, putem gasi : :
-
astfel nc at :
-
j(:)
: < j(: + 1) si pentru un astfel de : avem
:
a
= c
1
+ c
2
+ +c
j(n+1)
(c
a+1
+ c
a+2
+ +c
j(n+1)
=
= t
a+1
(c
a+1
+c
a+2
+ + c
j(n+1)
)
si de aici
:
a
t t
n+1
t +c
a+1
+ c
a+2
+ + c
j(n+1)


2
+ (j(: + 1) j(:))

2 `
<

2
+ `

2 `
=
adica lim
a
:
a
= t.
Definitia 2.8. O serie

a=1
c
a
se numeste absolut convergenta daca seria
de numere reale pozitive

a=1
c
a
este convergenta.
Teorema 2.11. Orice serie absolut convergenta este o serie convergenta.
Demonstrat ie. Avem ntr-adev ar
c
a+1
+ c
a+2
+ +c
a+j
c
a+1
+c
a+2
+ +c
a+j

si condit ia Cauchy (2.1) ind satisfacut a pentru seria

a=1
c
a
, ea este
deasemenea satisfacut a pentru seria init iala.
Remarca 2.7. Avand n vedere faptul ca, pentru seriile cu termeni pozi-
tivi sirul sumelor part iale este un sir crescator si din propozit ia 2.1 rezulta
imediat ca o serie cu termeni positivi converge daca si numai daca sirul
sumelor part iale este marginit superior.
33
2.3 Criterii de convergent a. Serii alter-
nante
Propozitia 2.7. Fie

c
a
, c
a
pentru orice : , o serie data.
Denim
j
a
=
c
a
+ c
a
2
.
a
=
c
a
c
a
2
; : .
Urmatoarele armat ii sunt adevarate :
1) daca

c
a
converge dar nu este absolut convergenta, seriile

j
a
si

a
sunt divergente ;
2) daca

c
a
este absolut convergenta, atunci ambele serii

j
a
si

a
converg si avem

c
a
=

j
a

a
.
Demonstrat ie. Notam pentru nceput ca j
a
= c
a
si
a
= 0 daca c
a
0
si j
a
= 0 iar
a
= c
a
daca c
a
0 pentru orice : si ca avem
c
a
= j
a

a
respectiv
c
a
= j
a
+
a
. : .
Pentru a demonstra prima armat ie presupunem ca

c
a
converge si

c
a
este divergent a.
Daca una din seriile

j
a
.

a
este convergenta, din c
a
= j
a

a
si propozit ia 2.2 rezulta convergent a celeilalte serii si, din c
a
= j
a
+
a
si propozit ia 2.2, deducem ca

c
a
este convergent a absurd.
Pentru a doua armat ie putem aplica propozit ia 2.2.
Definitia 2.9. O serie

c
a
se numeste semiconvergenta daca seria este
convergenta dar seria nu este absolut convergenta (adica seria modulelor
nu este convergenta).
Propozitia 2.8. Daca (c
a
)
a
. (/
a
)
a
sunt doua siruri de numere
reale si

a
= c
1
+ c
2
+ + c
a
: .
atunci avem identitatea
(2.2)
a

I=1
c
I
/
I
=
a
/
a+1

I=1

I
(/
I+1
/
I
)
de aici faptul ca seria

c
a
/
a
converge daca atat seria

a
(/
a+1
/
a
)
cat si sirul (
a
/
a+1
)
a
sunt convergente.
34
Demonstrat ie. Luand
0
= 0, avem
a

I=1
c
I
/
I
=
a

I=1
(
I

I1
)/
I
=
a

I=1

I
/
I

a

I=1

I
/
I+1
+
a
/
a+1
=
=
a
/
a+1

I=1

I
(/
I+1
/
I
)
ca adica identitatea (2.2).
A doua armat ie rezulta din aceasta identitate.
Propozitia 2.9. (Criteriul lui Dirichlet) Fie

n
a
o serie de numere reale.
Daca putem scrie termenul general al seriei sub forma unui produs
n
a
= c
a
/
a
. :
unde sirul sumelor part iale a seriei

c
a
este marginita si sirul (/
a
)
a
este un sir decrescator cu lim
a
/
a
= 0, atunci seria

n
a
este conver-
genta.
Demonstrat ie. Fie

a
= c
1
+ c
2
+ + c
a
si presupunem, conform ipotezei, ca
a
` pentru orice : .
Atunci
lim
a

a
/
a+1
= 0
si pentru a stabili convergent a seriei

n
a
este sucient sa arat am ca
seria

a
(/
a+1
/
a
)
este convergent a.
Deoarece (/
a
)
a
este un sir descrescator convergent la zero, avem ca
/
a+1
/
a
0
si
(/
a+1
/
1
)
a
reprezint a sirul sumelor part iale ale seriei

a=1
(/
a+1
/
a
) care este con-
vergent ca sir marginit.
35
Seria

a
(/
a+1
/
a
) =

a
(/
a+1
/
a
)
are termenii pozitivi cu sirul sumelor part iale (:
a
)
a
crescator. Din

a
(/
a+1
/
a
) `(/
a+1
/
a
). : .
rezulta ca (:
a
)
a
este deasemenea un sir marginit. De aici, convergent a
seriei

a
(/
a+1
/
a
) si implicit seria

a
(/
a+1
/
a
) este convergenta.
Propozitia 2.10. (Criteriul lui Abel) Fie

n
a
o serie data. Daca putem
scrie termenul general n
a
al seriei sub forma n
a
= c
a
/
a
pentru ecare
: unde

c
a
este o serie convergenta si (/
a
)
a
este un sir monoton
convergent, atunci seria

n
a
este convergena.
Demonstrat ie. Mai ntai vom presupune ca (/
a
)
a
este crescator, n caz
contrar luam sirul (/
a
)
a
n locul sirului (/
a
)
a
.
Convergent a seriei

c
a
implica faptul ca sirul sumelor part iale
a
=
a

I=1
c
I
este un sir convergent, deci si marginit, adica
a
` pentru
orice : .
Avandn vedere propozit ia precedenta avem convergent a sirului (
a
/
a+1
)
a
si deasemenea faptul ca sirul
:
a
=
a

I+1

I
(/
I+1
/
I
) =
a

I+1

I
(/
I+1
/
I
)
a sumelor part iale a seriei

a
(/
a+1
/
a
) este un sir marginit.

Intradevar, putem scrie


:
a
`
a

I=1
(/
I+1
/
I
) = `(/
a+1
/
1
)
si (/
a
)
a
este un sir marginit ind deasemenea sir convergent.
Rezulta ca seria

a
(/
a+1
/
a
) este convergent a, chiar absolut con-
vergenta, si, pentru a obt ine convergent a seriei

n
a
trebuie doar sa
aplicam propozit ia 2.8.
36
Definitia 2.10. Daca r
a
0 pentru ecare : , seria

a+1
(1)
a
r
a
sau

a=1
(1)
a1
r
a
se numeste serie alternanta.
Propozitia 2.11. (Criteriul lui Leibniz) Daca (r
a
)
a
este un sir de-
screscator si convergent la zero, seria alternanta

(1)
a1
r
a
este con-
vergenta si
: :
a
< r
a+1
unde : este suma seriei iar :
a
reprezinta termenul general al sirului
sumelor part iale.
Demonstrat ie. Prima parte a propozit iei este o consecint a a criteriului
lui Dirichlet (propozit ia 2.9) considerand c
a
= (1)
a1
si /
a
= r
a
pentru
orice : .

Intradev ar sirul sumelor part iale ale seriei

a=1
(1)
a1
este
marginit iar sirul (r
a
)
a
este un sir descrescator si convergent la zero
conform ipotezei.
Pentru partea a doua, avem
: :
2a
= (r
2a+1
r
2a+2
) + (r
2a+3
r
2a+4
) + 0
si de aici
::
2a
= ::
2a
= r
2a+1
(r
2a+2
r
2a+3
)(r
2a+4
r
2a+5
) < r
2a+1
.
Pe de alta parte, diferent a : :
2a+1
poate scrisa
: :
2a+1
= (r
2a+3
r
2a+4
) (r
2a+4
r
2a+5
) < 0
si de aici
: :
2a+1
= (:
2a+1
:) = r
2a+2
(r
2a+3
r
2a+4
) < r
2a+2
.
Asadar
: :
a
< r
a+1
pentru orice : .
A doua armat ie spune ca daca aproximam : prin :
a
, valoarea abso-
luta a erorii nu depaseste valoarea termenului r
a+1
.
37
Exercitiul 2.2. Seria alternanta

(1)
a
1
:
numita seria alternanta Riemann este convergenta.
Demonstrat ie.

Intradevar, in criteriul lui Leibniz putem lua r
a
=
1
:
care
este un sir descrescator convergent.
Pe de alta parte aceasta serie este un exemplu de serie care este
convergenta dar nu este si absolut convergent a deoarece

a=1

(1)
a1
1
:

a=1
1
:
este o serie divergent a (exemplul 2.1).
Definitia 2.11. Fie ) : o funct ie bijectiva si

c
a
,

/
a
doua
serii astfel ncat /
a
= c
)(a)
pentru orice : . Seria

/
a
este se
numeste rearangarea seriei

c
a
.
Deoarece putem scrie c
a
= /
)
1
(a)
rezulta ca seria

c
a
poate
considerata ca rearanjarea seriei

/
a
.
Propozitia 2.12. Fie

c
a
o serie absolut convergenta cu suma :.
Atunci orice serie obt inuta prin schimbarea ordinii termenilor seriei

c
a
este, deasemenea, absolut convergenta si are aceeasi suma.
Demonstrat ie. Fie (/
a
)
a
considerata ca n denit ia precedent a si, pen-
tru 0, :
-
astfel nc at
c
a+1
+c
a+2
+ c
a+j
<

2
j
pentru : :
-
. De aici, facand indicele j sa tinda la innit, obt inem

I=a+1
c
I


2
.
Fie p = )
1
si alegem ` astfel ncat
1. 2. . . . . :
-

{
p(1). p(2). . . . . p(`)
}
.
38
Atunci : ` implica p(:) :
-
si de aici avem
/
a+1
+/
a+2
+ +/
a+j
= c
j(a+1)
+c
j(a+2)
+ +c
j(a+j)

I=a+1
c
I


2
<
deci seria

/
a
este absolut convergent a.
Fie (t
a
)
a
. (:
a
)
a
sirurile sumelor part iale ale seriilor

/
a
respec-
tiv

c
a
. Daca :
0
este astfel nc at :
a
0
: <

2
si

I=a+1
c
I
<

2
,
atunci
t
a
: t
a
:
a
0
+:
a
0
: t
a
:
a
0
+

2
.
Daca alegem :
-
astfel ncat 1. 2. . . . . :
0
p(1). p(2). . . . . p(:
-
),
atunci : :
-
implica
t
a
:
a
0
= (/
1
+ /
2
+ + /
a
) (c
1
+ c
2
+ + c
a
0
) =
=(c
j(1)
+c
j(2)
+ +c
j(a)
)(c
1
+c
2
+ +c
a
0
) c
a
0
+1
+c
a
0
+2
+ <

2
.

In nal, pentru : :
-
, avem t
a
: < ceea ce demonstreaza
absolut convergent a seriei

/
a
si faptul ca

/
a
= :.
Remarca 2.8. Convergent a absoluta a seriei este o condit ie necesara,
Riemann demonstrand ca orice serie semiconvergenta poate rearanjata
pentru a obt ine o serie convergenta catre orice suma.
2.4 Serii cu termeni pozitivi
Vom considera pentru ceput doua exemple.
Exercitiul 2.3. Seria

a=1

a1
( = 0), numita seria geometrica, este
convergenta cu suma : =
1
1
daca < 1 si este divergenta n caz
contrar.
39
Demonstrat ie.

Intradevar, daca = 1 avem
:
a
= 1 + +
2
+ +
a
=
1
a+1
1
si lim
a
:
a
=
1
1
daca < 1.
respectiv limita nu exista pentru 1 sau 1.
Pentru = 1 avem :
a
= : si lim
a
:
a
= , deci seria este deasemenea
divergenta.
Exercitiul 2.4. Seria

a=1
1
:
c
(c ), numita seria Riemann general-
izata, este convergenta pentru c 1 si divergenta daca c 1.
Demonstrat ie. Am vazut n (Example 2.1) ca pentru c = 1 seria este
divergenta si la fel pentru c 0 deoarece n acest caz sirul termenului
general
(
1
:
c
)
a
nu converge la zero.
Studiem natura seriei pentru c 0 ; c = 1.
Aplicand teorema lui Lagrange funct iei
)(r) =
1
(1 c)r
c1
. r 0
pe intervalul [:. : + 1], exista
a
(:. : + 1) astfel nc at
1
(1 c)(: + 1)
c1

1
(1 c):
c1
= )

(
a
) =
1
(
a
)
c
de unde rezulta
1
(: + 1)
c
<
1
(1 c)
(
1
(: + 1)
c1

1
:
c1
)
<
1
:
c
: .
Pentru diferite valori ale lui : ncepand cu : = 1 putem scrie ine-
galitat ile
1
2
c
<
1
(1 c)
(
1
2
c1

1
1
c1
)
<
1
1
c
;
1
3
c
<
1
(1 c)
(
1
3
c1

1
2
c1
)
<
1
2
c
; . . . ;
1
:
c
<
1
(1 c)
(
1
:
c1

1
(: 1)
c1
)
<
1
(: 1)
c
.
40
De aici, adunand termen cu termen, obt inem
:
a
1 <
1
1 c
(
1
:
c1
1
)
< :
a1
unde (:
a
)
a
reprezint a sirul sumelor part iale ale seriei.
Daca c 1, avem
:
a
< 1 +
1
c 1
(
1
1
:
c1
)
< 1 +
1
c 1
. : .
si (:
a
)
a
este un sir crescator marginit superior deci seria este conver-
gent a.
Daca 0 < c < 1, atunci
:
a1

1
1 c
(
1
:
c1
1
)
. :
si
lim
a
1
1 c
(:
1c
1) =
adica seria este divergent a.
Teorema 2.12. (Primul criteriu de comparat ie) Fie

c
a
,

/
a
doua
serii de numere pozitive cu proprietatea ca exista :
0
asa ncat pentru
: :
0
avem c
a
/
a
. Atunci :
a) convergent a seriei

/
a
implica convergent a seriei

c
a
;
b) divergent a seriei

c
a
implica divergent a seriei

/
a
.
Demonstrat ie. Putem presupune inegalitatea adevarata ncep and cu : =
1. Fie (:
a
)
a
. (t
a
)
a
sirurile sumelor part iale ale celor doua serii.
Sirurile sunt crescatoare si din inegalitatea c
a
/
a
avem deasemenea
inegalitatea
:
a
t
a
: .
Daca suntem n cazul a), avem ca (t
a
)
a
este convergent, deci este
un sir marginit, si, din inegalitatea precednt a, urmeaza ca (:
a
)
o
este
un sir marginit deci convergent ceea ce implica convergent a seriei

c
a
.
In cazul b), sirul (:
a
)
a
este nemarginit superior si, utilizand ine-
galitat ile precedente, cu atat mai mult (t
a
)
a
este nemarginit superior,
si de aici, divergent a seriei

/
a
.
41
Teorema 2.13. (Al doilea criteriu de comparat ie) Fie

c
a
,

/
a
doua
serii cu termeni pozitivi pentru care
c
a+1
c
a

/
a+1
/
a
ncepand cu :
0
.
Atunci :
a) convergent a seriei

/
a
implica convergent a seriei

c
a
;
b) divergent a seriei

c
a
implica divergent a seriei

/
a
.
Demonstrat ie. Ca n teorema precedenta putem presupune inegalitatea
adevarata pentru orice : 1 si, pentru diferite valori ale lui :, avem
sucesiv inegalitat ile
0 <
c
2
c
1

/
2
/
1
. 0 <
c
3
c
2

/
3
/
2
. . . . . 0 <
c
a1
c
a2

/
a1
/
a2
. 0 <
c
a
c
a1

/
a
/
a1
.
Multiplicand termen cu termen, obt inem
c
a
c
1

/
a
/
1
sau, echivalent, c
a

c
1
/
1
/
a
.
Astfel suntem n ipoteza primului criteriu de comparat ie pentru seriile

c
a
si
c
1
/
1
/
a
si, trebuie sa remarcam ca seria
c
1
/
1
/
a
si

/
a
au
acelasi comportament.
Teorema 2.14. (Criteriul practic de comparat ie) Fie (c
a
)
a
. (/
a
)
a
doua siruri de numere pozitive pentru care exista lim
a
c
a
/
a
= |. Avem:
1) daca | = 0, atunci
{
a) co:c:pc:t c :c:ici

/
a
implica co:c:pc:t c :c:ici

c
a
b) dic:pc:t c :c:ici

c
a
implica dic:pc:t c:c:ici

/
a
;
2) Daca | = , atunci
{
a) co:c:pc:t c :c:ici

c
a
implica co:c:pc:t c :c:ici

/
a
b) dic:pc:t c :c:ici

/
a
implica dic:pc:t c :c:ici

c
a
;
3) daca 0 < | < , atunci atat

c
a
cat si

/
a
au aceeasi natura.
Demonstrat ie. In cazul 1) e
0
0 dat si :
0
= :
-
0
astfel nc at
c
a
/
a
<
0
pentru : :
0
sau, echivalent, c
a
<
0
/
a
pentru : :
0
. Rezulta ca
42
suntem n condit iile teoremei 2.12 pentru seriile

c
a
si

0
/
a
, ultima
av and aceeasi natura ca seria

/
a
.
In cazul 2) este sucient doar sa schimb am rolul celor doua serii si sa
aplicam 1) luand n considerat ie ca, n acest caz, lim
a
/
a
c
a
= 0.
In cazul 3) luam
0
0 si :
0
= :
-
0
astfel ncat
0 < |
0
<
c
a
/
a
< | +
0
pentru : :
0
sau, echivalent,
(|
0
)/
a
< c
a
< (| +
0
)/
a
pentru : :
0
.
Avand n vedere dubla inegalitate putem sa aplicam din nou primul
criteriu de comparat ie.
Teorema 2.15. (Criteriul radacinii al lui Cauchy) Fie

c
a
o serie cu
termeni pozitivi. Atunci sunt adevarate urmatoarele armat ii :
a) Daca exista ` (0. 1) si :
0
astfel ncat

c
a
` pentru orice
: :
0
, atunci seria converge ;
b) Daca

c
a
1 pentru o innitate de termeni, atunci seria este
divergenta.
Demonstrat ie. In cazul a) avem, echivalent, c
a
`
a
pentru orice : :
0
si din ` (0. 1) rezulta convergent a seriei

`
a
.
Pentru a obt ine convergent a seriei

c
a
este sucient sa aplicam
primul criteriu de comparat ie seriilor

`
a
,

c
a
.
In cazul b), rezulta ca sirul (c
a
)
a
nu converge la zero si de aici
faptul ca seria

c
a
este divergenta.
O formulare particulara a cestui test este urmatoarea teorema.
Teorema 2.16. Fie c
a
0 pentru orice : si 1 = lim
a

c
a
. Atunci :
a) daca 1 < 1 seria

c
a
converge ;
b) daca 1 1 seria

c
a
este divergenta ;
c) daca 1 = 1 testul este neconcludent, adica nu putem preciza natura
seriei.
43
Demonstrat ie. In cazul a), daca
0
0 este astfel nc at 1 +
0
< 1 si,
folosind proprietat ile limitei pentru :
0
= :
-
0
avem ca

c
a
1 +
0
. : :
0
.
atunci suntem n ipoteza a) a teoremei precedente cu / = 1 +
0
si seria

c
a
converge.
In cazul b), daca
0
0 este astfel nc at 1
0
1, atunci, folosind
deasemenea proprietat ile limitei, n intervalul (1
0
. 1 +
0
) sunt o
inntate de termeni ai sirului (

c
a
)
a
, mai mari ca 1 si seria este di-
vergenta.
Pentru a demonstra c) putem considera seria generalizata Riemann

a=1
1
:
c
care, asa cum am vazut n exemplul 2.4, este convergent a pentru
c 1 respectiv divergent a pentru c 1 observand ca
1 = lim
a

1
:
c
= lim
a

1
:
c
= 1 c .
Remarca 2.9. Pentru aplicarea concreta a criteriului radacinii vom con-
sidera direct | = lim
a

c
a
si, daca limita exista, atunci :
a) daca | < 1, seria

c
a
este convergenta ;
b) daca | 1, seriea

c
a
divergenta ;
c) daca | = 1, testul este neconcludent.
Teorema 2.17. ( Criteriul lui D

Alembert) Fie c
a
0 pentru orice : .
a) Daca exista ` (0. 1) si :
0
astfel ncat
c
a+1
c
a
` pentru
: :
0
, seria

c
a
converge ;
b) Daca exista ` 1 si :
0
astfel ncat
c
a+1
c
a
` pentru : :
0
,
seria

c
a
este divergenta.
Demonstrat ie. In cazul a), 0 < ` < 1, seria

a=1
`
a
converge si inegali-
tatea
c
a+1
c
a
` pentru : :
0
44
este echivalenta cu
c
a+1
c
a

`
a+1
`
a
pentru : :
0
si pentru a demonstra convergent a seriei

c
a
, este sucient sa aplicam
al doilea criteriu de comparat ie, teorema 2.13 a).
In cazul b) putem aplica deasemenea al doilea criteriu de comparat ie,
teorema 2.13 b), luand n considerare ca, n acest caz avem inegalitatea
` =
`
a+1
`
a

c
a+1
c
a
pentru orice : :
0
si ca seria

a=1
`
a
este divergenta.
O formulare particulara a acestui test este dat n teorema urmatoare.
Teorema 2.18. Fie c
a
0 pentru orice : . a) Daca lim
a
c
a+1
c
a
=
| < 1 , seria

c
a
converge ;
b) Daca lim
a
c
a+1
c
a
= | 1 , seria

c
a
este divergenta ;
c) Daca | 1 testul este neconcludent.
Demonstrat ie. a) Daca
0
0 este astfel nc at ` = 1+
0
< 1 si, folosind
proprietat ile limitei putem considera :
0
= :
-
0
asa i ncat
c
a+1
c
a
1 +
0
pentru : :
0
, suntemn ipoteza a) a teoremei precedente, si seria

c
a
converge.
b) Daca
0
0 este astfel ncat |
0
= ` 1 si, putem determina
:
0
= :
-
0
astfel nc at |
0

c
a+1
c
a
pentru : :
0
, si suntem n ipoteza
b) a teoremei precedente, deci seria

c
a
este divergent a.
Remarca 2.10.

In practica, pentru a aplica acest test, calculam lim
a
c
a+1
c
a
si, daca limita exista si o notam prin |, atunci :
a) daca | < 1 , seria

c
a
converge ;
b) daca | 1 , seria

c
a
este divergenta ;
c) daca | = 1 , testul este neconcludent.
45
Teorema 2.19. ( criteriul logaritmic) Fie c
a
0 pentru orice : .
a) Daca exista ` 1 si :
0
astfel ncat
ln c
a
ln :
` pentru
: :
0
, seria

c
a
converge ;
b) Daca exista ` 1 si :
0
astfel ncat
ln c
a
ln :
` pentru
: :
0
, seria

c
a
este divergenta.
Demonstrat ie. a) Inegalitatea
ln c
a
ln :
` poate scrisa
ln
1
c
a
`ln : = ln :
A
.
sau n nal, c
a

1
:
A
pentru : :
0
.
Cum ` 1, seria

a=1
1
:
A
converge si, folosind primul criteriu de
comparat ie, avem deasemenea convergent a seriei

c
a
.
b) Similar considerand inegalitatea c
a

1
:
A
pentru : :
0
si, de
aceasta data cu ` 1, seria

a=1
1
:
A
este divergent a si, aplicand nc a o
data primul criteriu de comparat ie, rezulta divergent a seriei

c
a
.
Remarca 2.11.

In practica, aplicarea criteriului logaritmic presupune
calculul | = lim
a
ln c
a
ln :
si, daca limita exista, atunci :
a) daca | 1, seria

c
a
converge ;
b) daca | < 1, seria

c
a
este divergenta ;
c) daca | = 1, test este neconcludent.
Teorema 2.20. (Criteriul lui Kummer) Fie c
a
0 pentru orice : .
a) Daca exista un sir (
a
)
a
,
a
0 pentru orice : , ` 0 si
:
0
astfel ncat

a
c
a
c
a+1

a+1
` pentru : :
0
.
46
atunci seria

c
a
converge.
b) Daca exista un sir (
a
)
a
,
a
0 pentru orice : si astfel
ncat seria
1

a
este divergenta , ` < 0 si :
0
astfel ncat

a
c
a
c
a+1

a+1
` pentru : :
0
.
atunci seria

c
a
este divergenta.
Demonstrat ie. a) Cum c
a
0 pentru orice : , inegalitatea

a
c
a
c
a+1

a+1
` pentru : :
0
.
este echivalenta cu

a
c
a

a+1
c
a+1
`c
a+1
0 pentru : :
0
de aici faptul ca sirul (
a
c
a
)
a
este un sir descrescator de numere pozi-
tive, adica marginit inferior, deci convergent.
Sirul sumelor part iale ale seriei

(
a
c
a

a+1
c
a+1
) este (
1
c
1

a+1
c
a+1
)
a
, din armat ia precedent a rezulta ca seria

(
a
c
a

a+1
c
a+1
)
converge si, folosind inegalitatea
c
a+1

1
`
(
a
c
a

a+1
c
a+1
)
si din primul criteriu de comparat ie, rezulta convergent a seriei

c
a
.
b)

In acest caz consideram inegalitatea

a
c
a

a+1
c
a+1
`c
a+1
0 pentru : :
0
.
si de aici faptul ca sirul (
a
c
a
)
a, aa
0
este un sir descrescator.
Astfel, avem
c
a
c
a
0

a
0
1

a
: :
0
si, folosind faptul ca seria
1

a
este divergent a si aplicand din nou cri-
teriul comparat iei, rezulta divergent a seriei

c
a
.
47
Remarca 2.12. Pentru
a
= 1 (: ) obt inem criteriul lui DAlembert
(teorema 2.17).
Pentru
a
= : pentru orice : obt inem un alt caz particular ,
criteriul Raabe-Duhamell, dar avand n vedere important a sa in aplicat ii,
l prezentam separat.
Teorema 2.21. (Criteriul Raabe-Duhamell) Fie c
a
0 pentru orice :
.
a) Daca exista / 1 si :
0
astfel ncat
:
(
c
a
c
a+1
1
)
/. : :
0
.
atunci seria

c
a
converge.
b) Daca exista / < 1 si :
0
astfel ncat
:
(
c
a
c
a+1
1
)
/. : :
0
.
atunci seria

c
a
este divergenta.
Demonstrat ie. In cazul a) inegalitatea :
(
c
a
c
a+1
1
)
/, pentru orice
: :
0
, poate scrisa
:
c
a
c
a+1
(: + 1) / 1 = ` 0. : :
0
astfel nc at suntem in cazul a) de la criteriul lui Kummer si de aici avem
convergent a seriei

c
a
.
In cazul b) putem scrie inegalitatea :
(
c
a
c
a+1
1
)
/, pentru orice
: :
0
, sub forma
:
c
a
c
a+1
(: + 1) / 1 = ` < 0
si, ntruc at
1
:
este divergent a, suntem n a doua ipoteza a criteriului
lui Kummer cu
a
= :, si mai mult seria

c
a
este divergent a.
48
Remarca 2.13.

In practica, pentru a aplica criteriul Raabe-Duhamell,
se calculeaza direct
| = lim:
(
c
a
c
a+1
1
)
si, daca limita exista, atunci :
a) daca | 1, seria

c
a
converge ;
b) daca | < 1, seria

c
a
este divergenta ;
c) daca | = 1, testul este neconcludent.
S-a vazutn propozit ia 2.11 ca, pentru o serie alternant a

a=1
(1)
a1
c
a
cu (c
a
)
a
sir descrescator convergent la zero avem
: :
a
c
a+1
si mai mult, pentru calculul sumei : a seriei cu o eroare data , este
sucient sa luam suma part ial a :
a
0
cu :
0
cea mai mica valoare a lui :
pentru care c
a
.
Pentru cazul seriilor cu termeni pozitivi putem enunt a urmatorul
rezultat.
Teorema 2.22. Fie c
a
0, pentru orice : , si ` < 1, respectiv
:
0
astfel ncat
c
a
c
a+1
` pentru : :
0
.
Daca : reprezinta suma seriei

c
a
, atunci avem
: :
a
= : :
a

`c
a
1 `

c
a
0
`
a
0
`
a+1
1 `
. : . : :
0
.
Demonstrat ie. Din ipoteza
c
a
c
a+1
` pentru : :
0
, rezulta convergent a
seriei

c
a
si, ntruc at termenii seriei sunt numere positive, avem : :
a
pentru orice : .
Astfel, avem
: :
a
= : :
a
= c
a+1
+c
a+2
+. . .
si, din
c
a+1
`c
a
. c
a+2
`c
a+1
`
2
c
a
. . . . .
49
gasim
: :
a
c
a
(` + `
2
+ . . . ) = c
a
`
1 `
.
Pe de alta parte, daca consideram inegalitat ile
c
a
0
+1
`c
a
0
. c
a
0
+2
`c
a
0
+1
. . . . . c
a
`c
a1
si multiplic am termen cu termen, gasim c
a
c
a
0
`
aa
0
, astfel ncat
putem continua evaluarea lui : :
a
cu
: :
a

c
a
0
`
a
0
`
a+1
1 `
. : . : :
0
.

In applicat ii, daca dorim sa calculam : cu o eroare mai mica decat


un 0 dat, este sucient sa luam :
a
0
cu :
0
cea mai mica valoare a lui
: pentru care
c
a
0
`
a
0
`
a+1
1 `
.
existent a unui astfel de index ind asigurata de faptul ca lim
a
`
a1
= 0.
Capitolul 3
Limite si continuitate
3.1 Limita unei funct ii. Funct ii continue
Definitia 3.1. Fie ) : 1 si r
0
1

un punct de acumulare
pentru 1. Spunem ca ) are limita | n punctul r
0
daca, pentru orice
vecinatate \ 0(|), exista o vecinatate l 0(r
0
) astfel ncat, pentru
orice r 1 (l r
0
), avem )(r) \ .
Notam prin lim
aa
0
)(r) = | si spunem ca limita lui ) n r
0
este | sau
ca ) are limita | cand r tinde la r
0
.
Propozitia 3.1. Fie ) : 1 si r
0
1

. Daca ) are limita n


r
0
atunci limita este unica.
Demonstrat ie. Daca presupunem prin reducere la absurd ca exista doua
valori |
1
. |
2
pentru limita lui ) n r
0
, e \
1
0(|
1
), \
2
0(|
2
), cu
\
1
\
2
= si l
1
, l
2
0(r
0
) astfel nc at
)(r) \
1
r 1
(
l
1
r
0

)
respectiv
)(r) \
2
r 1
(
l
2
r
0

)
.
Deoarece l
1
l
2
= l este deasemenea o vecinatate pentru r
0
, ar
trebui sa avem )(r) \
1
\
2
pentru orice r 1 (l r
0
contrar
faptului ca \
1
\
2
= .
50
51
Teorema 3.1. Fie
) : 1 . p : )(1)
si r
0
1

. Daca lim
aa
0
)(r) = |, | este un punct de acumulare pentru
)(1), | )(1) si exista lim
|
p() = 1, atunci lim
aa
0
(p ))(r) = 1.
Demonstrat ie. Fie \ 0(1) si \ 0(|) astfel ncat
p() \. )(1)
(
\ |
)
.
Deoarece lim
aa
0
)(r) = |, pentru \ exista l 0(r
0
) astfel nc at )(r)
\ pentru orice r 1
(
l r
0

)
.
Deoarece | )(1), pentru orice r 1 (l r
0
) avem
)(r) )(1) (\ |)
si de aici (p ))(r) = p
(
)(r)
)
\, deci lim
aa
0
(p ))(r) = 1.
Remarca 3.1. Remarcam faptul ca, daca lim
aa
0
)(r) = | )(1), este
posibil ca concluzia sa e falsa asa cum rezulta din urmatorul exemplu.
Exercitiul 3.1. Fie ) : ; )(r) = 0 pentru orice r si
p : ;
p() =
{
0 . daca = 0
1 . daca = 0
.
Avem lim
a0
)(r) = 0 si lim
0
p() = 0 n timp ce (p ))(r) = 1 pentru
orice r si mai mult
lim
a0
(p ))(r) = 1 = lim
0
p() = 0.

Teorema 3.2. Fie ) : 1 si r


0
1

. Atunci ) are limita |


cand r tinde la r
0
daca si numai daca, pentru orice 0 exista o
-
0
astfel ncat
)(r) | < pentru orice r 1 pentru care 0 < r r
0
< o
-
.
52
Demonstrat ie. Presupunem ca ) are limita | cand r tinde la r
0
. Pentru
0 arbitrar intervalul (| . | +) este o vecinatate a lui | deci exista
o vecin atate l a lui r
0
asa nc at
pentru orice r 1 (l r
0
) sa avem )(r) (| . | + ).
Pentru vecin atatea l a lui r
0
, care depinde de exista un o 0, care
deasemenea va depinde de , notat in consecinta o
-
, cu
(r o
-
. r + o
-
) l.
Ca atare, avem ca
() r (r o
-
. r + o
-
) )(r) (| . | +).
relatie echivalenta cu concluzia teoremei.
Reciproc, sa presupunem indeplinita concluzia teoremei si sa con-
sideram o vecinatate arbitrara \ a valorii |. Pentru \ exista 0 cu
(| . | + ) \ . Conform concluziei teoremei, presupusa adevarata,
pentru valoarea considerata, exista o
-
0 cu
)(r) | < pentru orice r 1 pentru care 0 < r r
0
< o
-
.
Relatia de mai sus este echivalenta cu relatia
r (r
0
o
-
. r + o
-
) )(r) (| . | +) \
si de aici, av and in vedere ca (r
0
o
-
. r+o
-
) este o vecinatate a lui r
0
rezulta ca lim
aa
0
)(r) = |.
Teorema 3.3. O funct ie ) : 1 are limita | cand r tinde la
r
0
1

daca si numai daca, pentru orice sir (r


a
)
a
de puncte a lui 1,
r
a
= r
0
pentru orice : , convergent la r
0
, sirul ()(r
a
))
a
converge
la |.
Demonstrat ie. Presupunem ca lim
aa
0
)(r) = | si e (r
a
)
a
un sir de
puncte a lui 1 convergent la r
0
, r
a
= r
0
.
Daca \ 0(|) este o vecin atate arbitrara a lui | si o
\
0 este astfel
nc at )(r) \ pentru orice r 1 pentru care 0 < r r
0
< o
\
, e
:
\
= :
c

astfel ncat r
a
r
0
< o

pentru : :
\
.
53
Avem r
a
1. 0 < r
a
r
0
< o
\
pentru : :
\
si de aici )(r
a
) \
pentru : :
\
si mai mult faptul ca lim
a
)(r
a
) = |.
Reciproc, presupunem ca condit ia din teorema are loc si presupunem
prin reducere la absurd ca lim
a
)(r) = |, deci exista \
0
0(|) cu pro-
prietatea ca, pentru orice o 0, exista r 1, 0 < r r
0
< o, dar
)(r) \
0
.
Luand succesiv o = 1.
1
2
. . . . .
1
:
. . . . , obt inem un sir (r
a
)
a
de
puncte a lui 1, pentru care
0 < r
a
r
0
<
1
:
si )(r
a
) \
0
.
unde r
a
1, r
a
= r
0
si lim
a
r
a
= r
0
n timp ce ()(r
a
))
a
nu converge
la |, n contradict ie cu ipoteza noastra.
Ca o consecint a avem:
Consecinta 3.1. 1) Daca exista un sir (r
a
)
a
de puncte a lui 1r
0

convergent la r
0
si astfel ncat sirul
(
)(r
a
)
)
a
nu este convergent, atunci
) nu are limita n r
0
.
2 Daca exista doua siruri (r

a
)
a
, (r

a
)
a
de puncte din 1 r
0

convergente la r
0
pentru care sirurile
(
)(r

a
)
)
a
,
(
)(r

a
)
)
a
au limite
diferite, atunci ) nu are limita n r
0
.
3) Daca, pentru un sir arbitrar (r
a
)
a
de puncte a lui 1 r
0

convergent la r
0
, avem lim
a
)(r
a
) = | si limita nu depinde de sirul con-
siderat, atunci | este limita lui ) in r
0
.
Teorema 3.4. (Criteriul general a lui Cauchy) Fie ) : 1 o
funct ie data si r
0
1

, un punct de acumulare pentru 1. ) are limita


cand r tinde la r
0
daca si numai daca, pentru orice 0, exista o
-
0
astfel ncat
)(r

) )(r

) < r

. r

1 (r
0
o
-
. r
0
+ o
-
) r
0
.
Demonstrat ie. Daca lim
aa
0
)(r) = |, e o
-
0 astfel ncat pentru orice
r 1(r
0
o
-
. r
0
+o
-
) r
0

)
, avem 0 < rr
0
< o
-
, si n consecint a
)(r) | <

2
.
54
Daca r

. r

sunt doua puncte din 1 (r


0
o
-
. r
0
+o
-
) r
0
atunci
)(r

) )(r

)(r

) | +)(r

| <

2
+

2
= .
Reciproc, e 0 arbitrar si o
-
0 astfel nc at
)(r

) )(r

) < r

. r

1 (r
0
o
-
. r
0
+ o
-
) r
0
.
Daca (r
a
)
a
un sir de puncte din 1 r
0
convergent la r
0
atunci este
un sir Cauchy si pentru o
-
exista :
-
= :
c

astfel ca, pentru orice


: :
-
si orice j , avem r
a
. r
a+j
1 (r
0
o
-
. r
0
+ o
-
) r
0
) si,
de aici, avem ca
)(r
a
) )(r
a+j
) < .
deci sirul
(
)(r
a
)
)
a
este un sir Cauchy deci este convergent.
Daca consideram acum doua siruri (r

a
)
a
, (r

a
)
a
de puncte a lui
1r
0
convergente la r
0
, sirul r

1
. r

1
. r

2
. r

2
. . . . are aceeasi proprietate
si, sirul )(r

1
). )(r

1
). )(r

2
). )(r

2
). . . . este un sir convergent. De aici
sirurile ()(r

a
))
a
, ()(r

a
))
a
, ca subsiruri a acestui sir, trebuie sa aiba
aceeasi limita.
Deci pentru orice sir (r
a
)
a
de puncte a lui 1 r
0
convergent la
r
0
, sirul
(
)(r
a
)
)
a
este un sir convergent si limita sa nu depinde de sirul
considerat. De aici, existent a limitei lui ) cand r tinde la r
0
.
Definitia 3.2. Fie ) : 1 si r
0
1. Spunem ca ) este
continua n r
0
daca, pentru orice \ 0()(r
0
)), exista l 0(r
0
) astfel
ncat )(r) \ pentru r 1 l.
Daca ) este continua n orice punct a lui 1 spunem ca ) este continua
pe 1 sau, mai simplu, continua.
Propozitia 3.2. ) este continua n punctul r
0
a lui 1 daca si numai
daca, pentru orice 0, exista o
-
0 astfel ncat )(r) )(r
0
) <
pentru orice r 1 pentru care r r
0
< o
-
.
Subliniem ca, pentru un r
0
dat, o depinde de dar, daca consideram
puncte diferite ale lui 1, atunci este posibil ca o sa depinda si de punctul
r
0
.
Teorema 3.5. Fie ) : 1 si r
0
1, un punct de acumulare
pentru 1. Atunci ) este continua n r
0
daca si numai daca ) are limita
cand r tinde la r
0
si lim
aa
0
)(r) = )(r
0
).
55
Demonstrat ie. Presupunem ) continua n r
0
deci pentru \ 0
(
)(r
0
)
)
arbitrara, exista l 0(r
0
) astfel nc at )(r) \ pentru orice r 1l.
Deasemenea avem )(r) \ pentru orice r 1
(
l r
0

)
, ultima
intersect ie ind nevida av and n vedere faptul ca r
0
este un punct de
acumulare pentru 1 si mai mult, din denitia limitei unei functii intr-
un punct, rezulta ca lim
aa
0
)(r) = )(r
0
).
Reciproc, daca presupunem ca, pentru orice \ 0
(
)(r
0
)
)
, exista
l 0(r
0
) astfel nc at )(r) \ pentru orice r 1
(
\ r
0

)
, avand
n vedere faptul ca )(r
0
) l pentru orice vecinatat i a lui )(r
0
), avem
cu atat mai mult )(r) \ pentru orice r 1 l, deci continuitatea
lui ) at r
0
.
Remarca 3.2. Daca r
0
este un punct izolat a lui 1, atunci orice funct ie
) : 1 este continua n r
0
deoarece, n acest caz putem lua o
vecinatate l 0(r
0
) astfel ncat 1 l = r
0
, si pentru orice \
0()(r
0
)), )(r) \ r 1 l = r
0
.
Din acest motiv, n continuare, atunci, cand consideam continui-
tatea unei funct ii ntr-un punct al domeniului de denit ie, presupunem
ca acesta este si punct de acumulare.
Teorema 3.6. Fie ) : 1 si r
0
1. Atunci ) este continua
n r
0
daca si numai daca, pentru orice sir (r
a
)
a
de puncte a lui 1
convergent la r
0
, sirul
(
)(r
a
)
)
a
converge la )(r
0
).
Demonstrat ie. Daca r
0
este un punct izolat a lui 1, atunci singurul sir
convergent la r
0
este sirul r
a
= r
0
pentru orice : si de aici sirul
(
)(r
a
)
)
a
este deasemenea un sir constant si )(r
a
) = )(r
0
) pentru orice
: , deci converge to )(r
0
).
Daca r
0
este un punct de acumulare pentru 1, atunci, asa cum am
vazut din teorema 3.5, continuitatea lui ) n r
0
este echivalent a cu faptul
ca lim
aa
0
)(r) = )(r
0
) si, pentru a obt ine rezultatul, este sucient sa
aplicam teorema 3.3.
Teorema 3.7. (criteriul general al lui Cauchy pentru continuitate) Fie
) : 1 o funct ie data si r
0
un punct a lui 1.
Atunci ) este continua n r
0
daca si numai daca, pentru orice 0,
exista o
-
0 astfel ncat
)(r

) )(r

< r

. r

1 (r
0
o
-
. r
0
+ o
-
).
56
Demonstrat ie. Daca r
0
este un punct izolat a lui 1, putem lua o
-
0
astfel nc at 1(r
0
o
-
. r
0
+o
-
) = r
0
si de aici faptul ca, daca r

. r


1 (r
0
o
-
. r
0
+o
-
), atunci r

= r

= r
0
si, deasemenea, avem ca
)(r

) )(r

= )(r
0
) )(r
0
) = 0 < .
Daca r
0
este un punct de acumulare, atunci suntem deasemenea n
ipoteza teoremei 3.4 si mai mult exista | = lim
aa
0
)(r) si, pentru a calcula
limita, putem lua | = lim
a
)(r
a
) cu (r
a
)
a
un sir arbitrar de puncte a
lui 1 convergent la r
0
.
Particularizand, putem lua sirul constant (r
a
)
a
, r
a
= r
0
pentru
orice : , si avem | = lim
a
)(r
a
) = )(r
0
), si cum limita este unica
putem spune ca
lim
aa
0
)(r) = )(r
0
)
si de aici continuitatea funct iei ) n r
0
.
Daca luamn considerare caracterizarea continuitat ii pe ntreg dome-
niul de denit ie, atunci propozit ia 3.2 poate reformulat a astfel
Propozitia 3.3. Fie ) : 1 . Atunci ) este continua pe 1
daca si numai daca, pentru orice 0 si orice r 1, exista o
-,a
0
astfel ncat
)(r) )(r

) <
pentru orice r

1 pentru care r r

< o
-,a
.
Definitia 3.3. Spunem ca ) : 1 este uniform continua pe 1
daca, pentru orice 0, exista o
-
0 astfel ncat
)(r

) )(r

< pentru orice r

. r

1 pentru care r

< o
-
.
Orice funct ie uniform continu a pe 1 este si continu a pe 1 dar implicat ia
inversa, n general, nu este adevarata.
Teorema 3.8. Fie
) : 1 . respectiv p : 1(1) 1 2.
Daca ) este continua n r
0
1 si p este continua n )(r
0
) din )(1),
atunci funct ia compusa p ) : 1 2 este continua n r
0
.
57
Demonstrat ie. Daca
0
= )(r
0
) si \ 0
(
p(
0
)
)
, av and n vedere con-
tinuitatea lui p, exista \ 0(
0
) astfel ncat p() \ oricare ar
)(1) \ .
Avand n vedere continuitatea lui ), exista l 0(r
0
) astfel nc at
= )(r) \ pentru orice r 1 l si, n nal rezulta ca, pentru orice
\ 0
(
p()(r
0
))
)
, exista l 0(r
0
) astfel nc at p
(
)(r)
)
\ pentru
orice r 1 l, adica continuitatea funct ie compuse p ) in r
0
.
Desigur, daca ) este continu a pe 1 si p este continua pe )(1), atunci
funct ia compusa p ) este continu a pe 1.
Un rezultat similar are loc si pentru continuitatea uniforma.
Consideram cazurile particulare referitoare la existent a limitei unei
funct ii pentru cazul ) : 1 when r sau cand limita este
. Avem
Propozitia 3.4. 1) lim
aa
0
)(r) = daca si numai daca, pentru orice
c 0, exista o
o
0 astfel ncat )(r) c pentru orice r 1 pentru care
0 < r r
0
< o
o
.
2) lim
aa
0
)(r) = daca si numai daca, pentru orice c < 0, exista
o
o
0 astfel ncat )(r) < c pentru orice r 1 pentru care 0 < rr
0
<
o
o
.
3) lim
a
)(r) = | daca si numai daca, pentru orice 0, exista c
-
0
astfel ncat )(r) | pentru orice r 1 pentru care r c
-
.
4) lim
a
)(r) = | daca si numai daca, pentru orice 0, exista
c
-
< 0 astfel ncat )(r) | < pentru orice r 1 pentru care r < c
-
.
5) lim
a
)(r) = daca si numai daca, pentru orice c 0, exista
o
o
0 astfel ncat )(r) c pentru orice r 1 pentru care r o
o
.
Similar, putem considera cazurile
lim
a
)(r) = . lim
a
)(r) = si lim
a
)(r) = .
Consideram cunoscute proprietat ile referitoare la operat iile cu limite
de funct ii chiar daca limitele sunt si, limitele fundamentale
lim
a0
sin r
r
= 1 . lim
a0
(1 + r)
1

= lim
a
(1 +
1
r
)
a
= c.
58
lim
a0
c
a
1
r
= 1. lim
a0
ln(1 + r)
r
= 1. etc.
si, deasemenea, proprietat ile referitoare la continuitatea funct iilor ele-
mentare si la operat ii cu funct ii continue.
Totusi, reamintim unele proprietat i ce fac referire la structura de
ordine a lui . Astfel avem:
Propozitia 3.5. Fie lim
aa
0
)(r) = |. Daca | este un numar strict positiv
(negativ), atunci exista o vecinatate l 0(r
0
) astfel ncat )(r) 0
(respectiv )(r) 0) pentru orice r 1 (l r
0
).
Definitia 3.4. Fie (c. /) un interval deschis a lui , ) : (c. /)
si c (c. /]. Notam )(c + 0) sau simplu )(c+) limita lim
ac
ac
)(r) sau
nca lim
ac
)(r) cand limita exista si spunem ca )(c+) reprezinta limita la
dreapta a lui ) in c.
Analog, putem considera limita la stanga a lui ) in c pentru orice c
[c. /), ca ind )(c 0) sau )(c) reprezentand lim
ac
a<c
)(r) sau lim
ac
)(r)
daca limita exista.
Daca exista atat )(r
0
+) cat si )(r
0
) n punctul interior r
0
al in-
tervalului (c. /), atunci diferent a )(r
0
+) )(r
0
) se numeste saltul lui
) at r
0
.
)(r
0
+) )(r
0
) este numit saltul la dreapta a lui ) n r
0
n timp ce
)(r
0
) )(r
0
) reprezint a saltul la stanga a lui ) n r
0
Deasemenea, lim
aa
0
)(r) = | daca si numai daca )(r
0
+) = )(r
0
) = |
si, n acest context, ) este continua n r
0
daca si numai daca )(r
0
+) =
)(r
0
) = )(r
0
).

In caz contrar spunem ca ) este discontinu a n r
0
sau
ca r
0
este a punct de discontinuitate pentru ).
Referitor la punctele de discontinuitate pentru o funct ie data ) putem
introduce urmatoarea clasicare :
Definitia 3.5. 1) Avem un punct de discontinuitate fara salt pentru )
daca
)(r
0
+) = )(r
0
) = )(r
0
).
59
2) Avem un punct de discontinuitate cu salt daca una din diferent ele
lui ) in r
0
este diferita de zero.
Daca r
0
(c. /) si )(r
0
) )(r
0
) = 0 dar )(r
0
+) )(r
0
) = 0,
spunem ca ) este continua la stanga n r
0
. Similar, spunem ca ) este
continua de la dreaptan r
0
daca )(r
0
+))(r
0
) = 0 dar )(r
0
))(r
0
) =
0.
3) Avem un punct de discontinuitate esential daca una din expresiile
)(r
0
+) sau )(r
0
) are valoarea innita sau nu exista.
Definitia 3.6. Fie ) : 1 . Daca, pentru orice doua puncte
r. 1. r < implica )(r) )() sau, echivalent, r implica
)(r) )(), spunem ca ) este crescatoare pe 1.
Daca r < avem )(r) < )() sau echivalent, r implica )(r)
)(), spunem ca ) este strict crescatoare pe 1.
Similar, spunem ca o funct ie ) este descrescatoare pe 1 daca pentru
orice r. 1. r < avem )(r) )() sau echivalent, r implica
)(r) )().
Daca r < implica )(r) )() sau echivalent, r implica
)(r) < )(), spunem ca ) este a strict descrescatoare pe 1.
O funct ie ) se numeste monotona (strict monotona) pe 1 daca )
este o funct ie crescatoare (strict crescatoare) sau descrescatoare (strict
descrescatoare).
Remarca 3.3. Putem caracteriza o funct ie crescatoare (strict crescatoare)
prin inegalitatea
(
)(r) )()
)
(r ) 0 r. 1.
respectiv
(
)(r) )()
)
(r ) 0 r. 1. r = .
Similar, ) este o funct ie descrescatoare (strict descrescatoare) daca si
numai daca
(
)(r) )()
)
(r ) 0 r. 1.
respectiv
(
)(r) )()
)
(r ) < 0 r. 1. r = .
60
Teorema 3.9. Fie ) : 1 o funct ie monotona pe 1 si r
0
1
un punct de acumulare pentru 1. Atunci exista )(r
0
) si )(r
0
+) si
avem:
)(r
0
) )(r
0
) )(r
0
+) daca ) este crescatoare.
respectiv
)(r
0
) )(r
0
) )(r
0
+) daca ) este descrescatoare
.
Demonstrat ie. Presupunem ca ) este o funct ie crescatoare si e
= )(r) ; r 1. r < r
0
.
Avand n vedere faptul ca ) este crescatoare, avem
)(r) )(r
0
) r 1. r < r
0
.
deci mult imea este marginita superior si )(r
0
) este o margine supe-
rioara pentru .
Daca )(r
0
) = sup avem )(r
0
) )(r
0
).
Pe de alta parte, folosind proprietat ile celei mai mici margini supe-
rioare a unei funct ii, teorema 2.8, avem
)(r) )(r
0
) r 1. r < r
0
si, pentru orice 0, exista r
1
1, r
1
< r
0
, astfel ncat )(r
1
)
)(r
0
) .
Daca o
-
= r
0
r
1
0, atunci, pentru orice r 1, r < r
0
, pentru
care 0 < r
0
r = r r
0
< o
-
, avem r
1
< r < r
0
si mai mult
)(r
1
) )(r) )(r
0
).

In nal, rezulta ca, pentru orice r 1, r < r


0
, pentru care 0 <
r r
0
< o
-
, avem
)(r
0
) < )(r) < )(r
0
) +
sau, echivalent, )(r))(r
0
) < si de aici faptul ca )(r
0
) = lim
aa
0
)(r).
61

Intr-un mod similar putem demonstra ca, daca 1 = )(r) ; r


1. r r
0
, atunci 1 este marginit a inferior, )(r
0
) ind o margine
inferioara pentru 1, si, daca )(r
0
+) = inf 1, atunci
)(r
0
+) = lim
aa
0
)(r).
Deasemenea avem )(r
0
) )(r
0
) )(r
0
+).
Pentru a obt ine inegalitat ile )(r
0
) )(r
0
) )(r
0
+) n cazul
unei funct ii descrescatoare, este sucient sa repetam demonstrat ia pentru
funct ia ) care va o funct ie crescatoare si sa utilizam faptul ca, pentru
orice mult ime marginit a de numere reale, avem sup = inf(),
respectiv inf = sup().
Consecinta 3.2. O funct ie monotona pe un interval (c. /) poate avea
cel mult un punct de discontinuitate cu salt n interval.
Teorema 3.10. (Weierstrass) Fie ) : 1 o functie continua pe
1. Daca 1 este o mult ime compacta, atunci )(1) = )(r) ; r 1 este
o mult ime marginita si exista r
1
, r
2
1 astfel ncat )(r
1
) = inf )(1),
respectiv )(r
2
) = sup )(1).
Demonstrat ie. de dat demonstrat ia
Teorema 3.11. Fie ) : [c. /] o funct ie continua astfel ncat )(c))(/) <
0. Atunci exista cel put in un punct c (c. /) astfel ncat )(c) = 0.
Demonstrat ie. Presupunem ca )(c) < 0, respectiv )(/) 0, si notam
prin mult imea r [c. /] ; )(r) < 0.
este nevida si este o mult ime marginita superior. Daca c = sup ,
atunci exista un sir (r
a
)
a
de puncte a lui convergent la c si, av and
n vedere continuitatea lui ), rezulta ca ()(r
a
))
a
converge to )(c), deci
)(c) 0.
Daca presupunem )(c) < 0, atunci exista un interval (c
1
. c
2
) (c. /)
cont in and c si astfel ncat )(r) < 0 pentru orice r (c
1
. c
2
). Evident
(c
1
. c
2
) contradict ie cu faptul ca c = sup deci )(c) = 0.
Ca o consecint a avem proprietatea lui Darboux a unei funct ii continue
pe un interval [c. /].
62
Teorema 3.12. (Proprietatea lui Darboux) Daca ) : [c. /] este
o funct ie continua, atunci, pentru orice r
1
, r
2
[c. /], r
1
< r
2
, si orice
dintre )(r
1
) si )(r
2
), exista cel put in un punct r [r
1
. r
2
] astfel ncat
)(r) = .
Demonstrat ie.

Intradevar, daca presupunem de exemplu ca )(r
1
) < <
)(r
2
), atunci funct ia
p : [r
1
. r
2
] ; p(r) = )(r)
este deasemenea o funct ie continu a si p(r
1
) < 0 n timp ce p(r
2
) 0 si,
de aici, existent a unui punct r [r
1
. r
2
] astfel nc at p(r) = )(r) = 0
adica )(r) = .
Capitolul 4
Calcul diferential
4.1 Denit ii

In cadrul acestui capitol, n absent a unor precizari, vom nota prin 1 un


interval deschis din .
Definitia 4.1. Fie ) : 1 si r
0
1, un punct de acumulare pentru
1. Spunem ca ) are derivata n r
0
daca limita
lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
r r
0
exista si notam limita prin )

(r
0
) sau
d )
d r
(r
0
).

In continuare, daca )

(r
0
) este nita spunem ca ) este derivabila n
r
0
.
Daca ) este derivabila n ecare punct a lui 1, spunem ca ) este
derivabila pe 1.
Daca 1
1
este mult imea de puncte din 1 n care ) este derivabil a,
atunci putem considera o noua funct ie
)

: 1
1
; 1
1
r )

(r) .
Funct ia )

este numit a prima derivata a lui ).


Similar, derivata de ordinul : a lui ) este denita ca ind prima derivata
a derivatei de ordinul : 1 si o notam prin )
(a)
.
63
64
Notam deasemenea prima derivat a )

prin
d )
d r
sau
d
d r
. unde = )(r).
Pentru derivata de ordinul : putem utiliza si notat iile
d
a
)
d r
a
sau
d
a

d r
a
.
Remarca 4.1. Reamintim ca, din punct de vedere geometric, derivata
lui ) n r
0
, daca exista, ne da panta tangentei n punctul
(
r
0
. )(r
0
)
)
si
ecuat ia tangentei n acest caz este
)(r
0
) = )

(r
0
)(r r
0
).
Definitia 4.2. Denim derivatele laterale ale lui ) n r
0
prin
)

+
(r
0
) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
r r
0
ca ind derivata la dreapta, respectiv
)

(r
0
) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
r r
0
ca ind derivata la stanga daca limitele exista.
Daca 1 este un interval nchis, atunci, pentru extremitat ile sale,
putem vorbi doar de derivatele laterale 1.
Funct ia ) are derivat an r
0
daca si numai daca )

+
(r
0
) si )

(r
0
) exista
si sunt egale, valoarea lor comuna reprezent and valoarea derivatei lui )
n r
0
.
Teorema 4.1. Daca ) : 1 este o funct ie derivabila n r
0
1,
atunci este ) este continua n r
0
.
Demonstrat ie. Pentru r
0
1 si r 1 arbitrar cu r = r
0
, avem
)(r) = )(r
0
) +
)(r) )(r
0
)
r r
0
(r r
0
)
unde
lim
aa
0
(r r
0
) = 0; lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
(r r
0
)
= )

(r
0
). )

(r
0
) < .
65
astfel gasim
lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
(r r
0
)
(rr
0
) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
(r r
0
)
lim
aa
0
(rr
0
) =)

(r
0
)0 =0
si de aici
lim
aa
0
)(r) = )(r
0
).
Remarca 4.2. Subliniem ca continuitatea unei funct ii ) ntr-un punct
nu este o condit ie sucienta pentru derivabilitatea lui ) n acel punct,
asa cum rezulta din urmatorul contraexamplu.
Exercitiul 4.1. Consideram funct ia ) : ; )(r) = r si r
0
= 0.
Funct ia ) este continu a n r
0
dar
)

+
(0) = lim
a0
r 0
r 0
= lim
a0
r
r
= 1
n timp ce
)

(0) = lim
a0
r 0
r 0
= lim
a0
r
r
= 1.
Reamintim cateva proprietat i ale funct iilor derivabile.
1. Avem
(c) + p)

= c)

+ p

; () p)

= )

p + ) p

;
(
)
p
)

=
)

p ) p

p
2
.
unde c. , ). p sunt derivabile si pentru ultima egalitate p = 0.
2. Fie ) : 1 , p : )(1) si r
0
1 astfel ncat
0
= )(r
0
)
este un punct interior pentru )(1).
Daca exista )

(r
0
) si p

(
0
), atunci funct ia compusa p ) : 1
are derivat a n r
0
si
(p ))

(r
0
) = p

(
)(r
0
)
)
)

(r
0
).
3. Fie 1 un interval deschis si ) : 1 1 o funct ie derivabila n
punctul r
0
1 cu )

(r
0
) = 0. Atunci presupunand ca ) este inversabil a
si
0
= )(r
0
) rezulta ca )
1
este derivabil a in
0
si
(
)
1
)

(
0
) =
1
)

(r
0
)
.
0
= )(r
0
).
66
Teorema 4.2. Daca ) este derivabila n punctul r
0
1, atunci exista
o vecinatate l 0(r
0
) si o constanta ` 0 astfel ncat
(4.1) )(r) )(r
0
) `r r
0
r l
Demonstrat ie.

Intradevar, daca 0 este xat si l 0(r
0
) este astfel
nc at

)(r) )(r
0
)
r r
0
)

(r
0
)

<
0
r 1 (l r
0
).
avem
)(r) )(r
0
)
r r
0

(r
0
) +
0
si mai mult
)(r) )(r
0
) `r r
0
cu ` = )

(r
0
) +
0
pentru orice r 1 (l r
0
, care are loc deasemenea si pentru
r = r
0
.
Pentru o funct ie care veric a o inegalitate de forma (4.1)ntr-o vecin atate
a lui r
0
spunem ca veric a condit ia lui Lipshitz n r
0
.
Remarca 4.3. O funct ie care satisface condit ia lui Lipshitz n r
0
este
continua n r
0
dar implicat ia inversa este, n general, falsa. Ca un ex-
emplu putem lua
) : ; )(r) =

r
care este continua n r
0
= 0 dar pentru care o inegalitate de forma (4.1)
nu poate avea loc n orice vecinatate a lui 0.
Pe de alta parte, este posibil ca o funct ie sa satisfaca condit ia lui
Lipshitz ntr-un punct r
0
fara a derivabila n acel punct.

In acest sens
putem reconsidera funct ia
) : ; )(r) = r
din exemplul 4.1.
Definitia 4.3. Fie ) : 1 si r
0
1. Spunem ca ) are un extrem
local n r
0
daca exista o vecinatate l 0(r
0
) astfel ncat diferent a
)(r) )(r
0
) are un semn constant pe l 1. Puntul r
0
este numit punct
de extrem local pentru ).
67
Daca
)(r) )(r
0
) 0 r l 1.
atunci ) are un maxim local n r
0
si spunem ca r
0
este un punct de maxim
local, respectiv daca
)(r) )(r
0
) 0 r l 1.
atunci ) are un minim local n r
0
si r
0
este un punct de minim local a lui
).
Teorema 4.3. (teorema lui Fermat) Fie ) : 1 o funct ie si r
0
un
punct interior a lui 1. Daca r
0
este un punct de extrem local pentru
funct ia ) si ) are derivata n r
0
, atunci )

(r
0
) = 0.
Demonstrat ie. Presupunem ca exista l 0(r
0
) astfel ncat )(r)
)(r
0
) < 0 pentru orice r l () are un maxim local in r
0
). Avem
)

(r
0
0) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
r r
0
0
si
)

(r
0
+ 0) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
r r
0
0
astfel ca )

(r
0
) = 0. In condit iile teoremei nu putem avea )

(r
0
) =
sau )

(r
0
) = .
Teorema 4.4. (teorema lui Rolle) Fie ) : [c. /] . Daca ) este o
funct ie continua pe [c. /], si este derivabila pe interval (c. /) si )(c) =
)(/), atunci exista un punct r
0
(c. /) astfel ncat )

(r
0
) = 0.
Demonstrat ie. Daca )(r) = : pentru orice r [c. /] atunci )

(r) = 0
pe [c. /].
Presupunem ca ) nu este o funct ie constanta. Deci exista r
n
. r
A

[c. /] astfel ncat
)(r
n
) )(r) )(r
A
) r [c. /].
Nu putem avea r
n
= c. si r
A
= / sau r
n
= /. si r
A
= c deoarece )
nu este o funct ie constant a. Sa luam arbitrar c < r
n
< r
A
/. Din
teorema lui Fermat rezulta )

(r
n
) = 0.
68
Consecinta 4.1. Daca r
1
. r
2
[c. /] sunt doua radacini consecutive
ale funct iei continue ) si ) este derivabila pe (c. /), atunci )

are cel
put in o radacina n intervalul (r
1
. r
2
).
Reciproc, daca r
1
. r
2
(c. /) sunt doua radacini consecutive pentru
derivata )

, atunci ) are cel mult o radacina n (r


1
. r
2
).
Teorema 4.5. (teorema lui Cauchy) Consideram ). p : [c. /] doua
funct ii continue. Daca ). p sunt derivabile pe (c. /) si p

(r) = 0 pentru
orice r (c. /), atunci exista cel put in un punct c (c. /) astfel ncat
)(/) )(c)
p(/) p(c)
=
)

(c)
p

(c)
.
Demonstrat ie. Din p

(r) = 0 pe [c. /] rezulta p(c) = p(/). Fie


1(r) = ()(c) )(/))p(r) + (p(/) p(c)))(r).
Funct ia 1(r) este continu a pe [c. /], derivabila pe (c. /) si 1(c) = 1(/).
astfel, ca exista c (c. /) cu 1

(c) = 0. dar
1

(c) = ()(c) )(/))p

(c) + (p(/) p(c)))

(c) = 0
sau
)(/) )(c)
p(/) p(c)
=
)

(c)
p

(c)
.
Teorema 4.6. (teorema lui Lagrange) Daca ) : [c. /] este o funct ie
continua pe [c. /] si este derivabila pe (c. /), atunci exista r
0
(c. /) astfel
ncat
)(/) )(c) = )

(r
0
)(/ c).
Demonstrat ie. Luam n teorema lui Cauchy p(r) = r.
Consecinta 4.2. 1) Daca ) : [c. /] este derivabila pe (c. /) si )
este o funct ie monotona, atunci )

are un semn constant n orice interval


(c. /), respectiv
daca ) este o funct ie crescatoare, atunci )

0;
daca ) este o funct ie descrescatoare, atunci )

< 0.
69
Reciproc, daca )

(r) 0 pentru orice r (c. /), atunci ) este


crescatoare, respectiv, daca )

(r) < 0 pentru orice r (c. /), atunci


) este descrescatoare.
2) Daca ). p : [c. /] satisface )

= p

pe (c. /), atunci diferent a


) p este constanta pe [c. /].
Demonstrat ie. 1) Daca ) este crescatoare pe [c. /], atunci, pentru r
0

(c. /), avem
(
)(r) )(r
0
)
)
(r r
0
) 0. r l [c. /].
unde l 0(r). Astfel
)

(r
0
) = lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
r r
0
0.
Reciproc, daca )

(r) 0 pentru orice r (c. /), atunci, pentru


r
1
. r
2
(c. /), r
1
< r
2
, gasim r
0
(r
1
. r
2
) cu
)(r
2
) )(r
1
) = )

(r
0
)(r
2
r
1
) 0
si de aici )(r
2
) )(r
1
). Asadar ) este o funct ie crescatoare.

Intr-un mod similar se poate demonstra teorema pentru o funct ie


descrescatoare.
2) Aplicam teorema lui Lagrange funct iei (r) = )(r)p(r) pe [c. r],
r [c. /].
Teorema 4.7. (Teorema lui Darboux) Fie ) : [c. /] o funct ie avand
derivata (nita sau innita) pe (c. /). Atunci, pentru orice [c. ] [c. /]
cu )

(c) = )

() si orice dintre )

(c) si )

() exista c

[c. ] astfel
ncat = )

(c

).
Demonstrat ie. Presupunem ca )

este nita pe [c. ] si consideram funct iile


n. . p : [c. ]
denite prin
n(t) =

c pentru t
[
c.
c +
2
]
2t pentru t
[
c +
2
.
]
.
70
(t) =

2t c pentru t
[
c +
2
.
]
pentru t
[
c.
c +
2
]
p(t) =

(c) pentru t = c
)((t)) )(n(t))
(t) n(t)
pentru t (c. )
)

() pentru t =
Funct iile n. . p sunt continue pe [c. ],

c
c+o
2
C
c

(t)
n(t)
c n(t) (t) t [c. ] si )

(c). )

() [p(c). p()].
Cum p este o funct ie continu a, i aplicam proprietatea lui Darboux,
teorema 3.12. Deci, pentru orice dintre )

(c) si )

(), exista t

(c. )
astfel nc at
= p(t

) =
)((t

)) )(n(t

))
(t

) n(t

)
= )

(c

) cu c


(
n(t

). (t

)
)
ultima egalitate ind o consecint a a teoremei lui Lagrange pe intervalul
[n(t

). (t

)].
Daca, de exemplu, presupunem acum ca )

() = si presupunem
prin reducere la absurd ca exista si l 0() astfel ncat )

(r) <
pentru orice r l, r < , atunci, pentru orice interval [r. ] ar trebui
sa avem
)() )(r)
r
= )

(c
a
) <
si, de aici,
)

() = lim
ao
)() )(r)
r

fapt ce contrazice ipoteza ca )

() = .
Mai mult, pentru orice )

(c), exista c

(c. ) astfel nc at
)

(c

) si putem aplica prima parte a demonstrat iei pentru intervalul


[c. c

].
71
Teorema 4.8. (Regula lui LHospital n cazul
0
0
) Fie ). p : 1 si
r
0
1

Presupunem ca urmatoarele patru armat ii au loc :


1. ). p sunt derivabile pe 1 sau pe 1 r
0
,
2. lim
aa
0
)(r) = lim
aa
0
p(r) = 0,
3. p. p

nu se anuleaza pe o vecinatate a lui r


0
, except ie eventual n
r
0
,
4. Exista lim
aa
0
)

(r)
p

(r)
, nita sau nu, atunci
lim
aa
0
)(r)
p(r)
= lim
aa
0
)

(r)
p

(r)
.
Demonstrat ie. Presupunem mai ntai ca r
0
este num ar nit. Fie
J = 1 r
0
si). p : [c. /]
funct ii denite prin
) =
{
)(r). r = r
0
0. r = r
0
. respectiv p =
{
p(r). r = r
0
0. r = r
0
.
Atunci ) si p sunt continue pe J. Fie (r
a
)
a
un sir cu r
a
< r
0
(sau
r
a
r
0
). Funct iile ) si p sunt derivabile pe [r
a
. r
0
] (sau [r
0
. r
a
]). Din
teorema lui Cauchy exista
a
[r
a
. r
0
) (sau
a
[r
0
. r
a
) astfel nc at
)(r
a
) )(r
0
)
p(r
a
) p(r
0
)
=
)

(
a
)
p

(
a
)
dar
)(r
a
) = )(r
a
). )(r
0
) = 0. )

(
a
) = )

(
a
)
si
p(r
a
) = p(r
a
). p(r
0
) = 0. p

(
a
) = p

(
a
)
.Atunci avem
)(r
a
)
p(r
a
)
=
)

(
a
)
p

(
a
)
.
Daca r
a
r
0
, atunci
a
r
0
si din
lim
aa
0
)

(r)
p

(r)
= |
72
rezulta deasemenea
lim
aa
0
)(r)
p(r)
= |
Daca r
0
= putem considera ca ). p : (c. ) . c 0. Fie
: (0.
1
c
) (c. ). () =
1

o funct ie bijectiva si functiile 1 = ) si G = p .


Fie r
a
. r
a
. Atunci
a
=
1
r
a
0 si putem demonstra armat iile:
1. 1(
a
) 0. G(
a
) 0;
2. 1. G sunt continue si derivabile pe (0.
1
c
) si
1

(
a
) =
1

2
a
)

(r
a
).
a
=
1
r
a
.
G

(
a
) =
1

2
a
p

(r
a
).
a
=
1
r
a
;
3. G

(
a
) = 0
4.
)

(r
a
)
p

(r
a
)
| pentru r
a

1

(
a
)
G

(
a
)
| pentru
a
0;
5.
1(
a
)
G(
a
)
| pentru
a
0
)(r
a
)
p(r
a
)
| pentru r
a
;

In mod analog putem demonstra urmatoarea variant a a teoremei


precedente pentru cazul

.
Teorema 4.9. Fie ) : [c. /] si r
0
[c. /]. Presupunem ca urmatoarele
patru armat ii sunt adevarate:
1) ). p sunt derivabile pe [c. /] r
0
;
2) p este strict crescatoare pe [c. r
0
] si [r
0
. /] si lim
aa
0
p(r) = ;
3) p

(r) = 0 pentru orice r = r


0
;
73
4) exista lim
aa
0
)

(r)
p

(r)
= 1 .
Atunci exista lim
aa
0
)(r)
p(r)
= 1.
Presupunem cunoscuta legatura dintre convexitatea sau concavitatea
unei funct ii ) si semnul celei de a doua derivata )

, daca )

exista.

In general o funct ie ) : 1 este convexa pe intervalul 1 daca,


pentru orice r
1
. r
2
din 1 si orice t [0. 1], avem
)
(
r
1
+ t(r
2
r
1
)
)
)(r
1
) + t
(
)(r
2
) )(r
1
)
)
.
Altfel spus, pentru orice r
1
. r
2
1, gracul lui ) pentru r dintre
r
1
si r
2
este situat dedesuptul coardei ce uneste punctele (r
1
. )(r
1
)) si
(r
2
. )(r
2
)).
Similar, spunem ca ) este concava pe intervalul 1 daca, pentru orice
r
1
. r
2
de la 1 si orice t [0. 1], avem
)
(
r
1
+ t(r
2
r
1
)
)
)(r
1
) + t
(
)(r
2
) )(r
1
)
)
.
Geometric, pentru orice r
1
. r
2
1, gracul lui ) pentru r dintre
r
1
si r
2
este situat deasupra coardei ce uneste punctele (r
1
. )(r
1
)) si
(r
2
. )(r
2
)).
Daca exista )

n intervalul 1, atunci convexitatea lui ) pe 1 este


echivalenta cu faptul ca )

(r) 0 pentru orice r 1 respectiv, ) este


concav a pe 1 daca si numai daca )

(r) 0 pentru orice r 1.


Un punct pe gracul unei funct ii ) : 1 unde ) este continu a
si schimb a de concavitate este numit punct de inexiune a gracului.
Daca exista )

, atunci abscisele punctelor de inexiune se gasesc


printre zerourile lui )

.
Subliniem faptul ca implicat ia invers a nu este ntotdeauna adevarat a.
Este posibil sa avem un punct de inexiune n care derivata a doua a
funct iei sa nu existe.
Definitia 4.4. Fie ) : 1 o funct ie data si r
0
1. Spunem ca
) este diferent iabila n r
0
daca exista o constanta si o funct ie
. : 1 continua n r
0
astfel ncat .(r
0
) = 0 si urmatoarea equalitate
are loc
(4.2) )(r) )(r
0
) = (r r
0
) + .(r)(r r
0
) r 1.
74
Expresia (r r
0
) reprezinta diferent iala lui ) in r
0
si o notam prin
d)(r
0
; r r
0
)
Exercitiul 4.2. Ca exemplu, pentru funct ia ) : ; )(r) = r,
putem scrie
r r
0
= 1(r r
0
) + 0(r r
0
) r .
cu constanta = 1 si ca funct ie ., .(r) = 0 pentru orice r . Mai
mult, avem diferent iabilitatea lui )(r) = r n ecare punct r a lui .

In acelasi timp, dr(r


0
; rr
0
) = rr
0
ne permite sa scriem diferent iala
funct iei ) ca d)(r
0
; r r
0
) = d)(r
0
; dr
0
).
Teorema 4.10. Fie ) : 1 o funct ie data si r
0
1. Atunci )
este diferent iabila n r
0
daca si numai daca ) derivabila n r
0
si
d)(r
0
; dr
0
) = )

(r
0
)dr
0
.
Demonstrat ie. Presupunem ca ) este diferent iabila n r
0
, si ca avem
egualitatea (4.2) cu u funct ie continu a nul a n r
0
.
Pentru r = r
0
avem
)(r) )(r
0
)
r r
0
= + .(r)
si de aici
lim
aa
0
)(r) )(r
0
)
r r
0
= + lim
aa
0
.(r) = + .(r
0
) = .
deci exista )

(r
0
) = si, nlocuind n expresia diferent ialei lui ), avem
d)(r
0
; dr
0
) = )

(r
0
)dr
0
.
Reciproc, daca ) are derivata nita )

(r
0
), putem considera funct ia
.(r) =

)(r) )(r
0
)
r r
0
)

(r
0
) pentru r = r
0
0 pentru r = r
0
Deoarece lim
aa
0
.(r) = 0 = .(r
0
), rezulta ca . este o funct ie continu a.
Un calcul direct ne permite sa vericam egalitatea (4.2), deci rezulta
diferent iabilitatea lui ) n r
0
.
75
Remarca 4.4. Daca ) este diferentiabila pe 1, putem considera diferent iala
lui ) ca o funct ie liniara n raport cu a doua variabila, d) : 1
; d)(r ; t) = )

(r)t si putem aproxima variat ia lui ) n r 1 prin


)(r + t) )(r) )

(r)t.
pentru valori sucient de mici ale lui t.
Daca T(1) reprezinta mult imea funct iilor diferent ianile pe 1, putem
considera aplicat ia D : T(1) (1; ) ; D()) = d) si urmatoarele
rezultate au loc :
1. D(c) = 0 pentru orice funct ie constanta )(r) = c;
2. D(c) + p) = cD()) + D(p);
3. D()p) = pD()) + )D(p);
4. D
(
)
p
)
=
pD()) )D(p)
p
2
;
5. Daca ) T(1), p T(1
1
) si )(1) 1
1
, atunci p ) T(1) si
avem
D(p )) = (Dp ))D).
Definitia 4.5. Spunem ca ) : 1 este de doua ori diferent iabila
n r
0
1 daca ) este derivabila ntr-o vecinatate a lui r
0
si )

este
diferent iabila n r
0
.

In sensul acestei denit ii, notam prin d


2
) a doua diferent ial a a lui ),
d
2
) = D
(
D())
)
si avem
(4.3) d
2
)(r ; dr) = d()

(r)dr) = ()

(r))

dr = )

(r)dr
2
.
cantitatea dr ind considerata constant a cand luam diferent ialan raport
cu r.

In general, consideram diferent iala de ordinul : a unei funct ii ) ca


ind denita prin
d
a
) = d(d
a1
)). d
a
)(r : dr) = ()
(a1)
(r)dr
a1
)

dr = )
(a)
(r)dr
a
.
76
Reconsideram funct ia compusa a doua funct ii diferent iabile ) : 1
si p : 1
1
cu )(1) 1
1
. Atunci, daca notam = )(r), r 1,
avem
dp( ; d) = p

()d
respectiv,
d(p ))(r ; dr) = (p ))

(r)dr = p

()(r)))

(r)dr.
Astfel, avem equalitatea
d(p ))(r ; dr) = dp( ; d)
care exprima invariant a primei diferent iale, invariant a care, n general, nu
are loc pentru diferent iale de ordin superior.
Teorema 4.11. (formula lui Taylor) Fie ) : [c. /] o funct ie data
avand derivate nite de ordinul |, notate )
(|)
pentru orice | : + 1 pe
(c. /) si ca )
(a)
este continua pe [c. /].
Atunci, pentru orice r
0
, r din [c. /], r = r
0
, exista intre r si r
0
astfel ncat
(4.4)
)(r) = )(r
0
) +
)

(r
0
)
1!
(r r
0
) +
)

(r
0
)
2!
(r r
0
)
2
+
+ +
)
(a)
(r
0
)
:!
(r r
0
)
a
+
)
(a+1)
()
(: + 1)!
(r r
0
)
a+1
.
Polinomul
(4.5)
1
a
(r
0
. r) = )(r
0
)+
)

(r
0
)
1!
(rr
0
)+
)

(r
0
)
2!
(rr
0
)
2
+ +
)
(a)
(r
0
)
:!
(rr
0
)
a
se numeste polinomul lui Taylor de ordinul : si
(4.6) 1
a
(r
0
. r) = )(r) 1
a
(r
0
. r) =
)
(a+1)
()
(: + 1)!
(r r
0
)
a+1
se numete restul de ordinul :, daca aproximam )(r) prin 1
a
(r
0
. r).
77
Demonstrat ie. Consideram r r
0
. Funct iile G(t) = (r t)
j
, j 0, si
1(t) = )(r))(t)
)

(t)
1!
(rt)
)

(t)
2!
(rt)
2
+
)
(a)
(r t)
:!
(rt)
a
;
pentru t [c. /]. sunt continue pe [r
0
. r] si au derivate continue pe (r
0
. r)
cu
G

(t) = j(r t)
j1
= 0 t (r
0
. r).
Ipotezele din teorema lui Cauchy (teorema 4.5) ind vericate, exista
(r
0
. r) astfel ncat
(4.7)
1(r) 1(r
0
)
G(r) G(r
0
)
=
1

()
G

()
.
Un calcul direct ne arata ca
1(r) = 0. G(r) = 0. 1(r
0
) = 1
a
(r
0
. r). G
a
(r
0
) = (r r
0
)
j
si
1

(t) =
)
(a+1)
(t)
:!
(r t)
a
astfel nc at (4.7) devine
1
a
(r
0
. r)
(r r
0
)
j
=
(r )
a
)
(a+1)
()
j :!(r )
j1
.
respectiv
(4.8) 1
a
(r
0
. r) =
(r r
0
)
j
(r )
a
)
(a+1)
()
j :!(r )
j1
reprezent and forma Schl omlich Rouche pentru rest.
Daca luam j = : + 1, obt inem forma Lagrange
1
a
(r
0
. r) =
)
(a+1)
()
(: + 1)!
(r r
0
)
a+1
data n ecuat ia (4.4).
78
Daca notam rr
0
= dr(r
0
: rr
0
) formula lui Taylor poate scrisa
sub forma
(4.9)
)(r) = )(r
0
)+
d)(r
0
; dr)
1!
+
d
2
)(r
0
; dr)
2!
+ +
d
a
)(r
0
; dr)
:!
+1
a
(r
0
. r).
Daca consideram un interval [c. /] care cont ine r
0
= 0, atunci formula
lui Taylor devine
(4.10) )(r) = )(0) +
)

(0)
1!
r +
)

(0)
2!
r
2
+ +
)
(a)
(0)
:!
r
a
+ 1
a
(r)
care este deasemenea cunoscuta ca formula lui MacLaurin.
Consecinta 4.3. Ca consecint e ale formulei lui Taylor avem:
1. Daca ultima derivata )
(a+1)
este o funct ie marginitantr-o vecinatate
\ 0(r
0
), atunci 1
a
(r
0
. r) poate facut oricat de mic daca r r
0

este sucient de mic.


Aceasta ne permite sa aproximam valoarea lui )(r) daca cunoastem
valori a lui ) si ale derivatelor sale n r
0
.
2. Daca ) are derivate de orice ordin pe [c. /] si exista ` 0 astfel
ncat
)
(a)
(r) ` r [c. /] si : .
atunci lim
a
1
a
(r
0
. r) = 0 pentru orice r [c. /], adica, putem aproxima
) printr-un polinom n r r
0
cu o aproximatie ceruta daca gradul
polinomului este sucient de mare.
3. Daca )
(a+1)
este o funct ie marginita pe o vecinatate a lui r
0
,
atunci exista o vecinatate l 0(r
0
) n care semnul diferent ei )(r)
)(r
0
) este dat prin primul termen nenul din polinomul lui Taylor.

Intradevar, daca
)

(r
0
) = )

(r
0
) = = )
(I1)
(r
0
) = 0 si )
(I)
(r
c
) = 0
avem
)(r) )(r
0
) =
=
)
(I)
(r
0
)
/!
(rr
0
)
I
+
)
(I+1)
(r
0
)
(/ + 1)!
(rr
0
)
I+1
+. . . +
)
(a+1)
()
(: + 1)!
(rr
0
)
a+1
=
79
=
(r r
0
)
I
/!
(
)
(I)
(r
0
) +
)
(I+1)
(r
0
)(r r
0
)
/ + 1
+ +
)
(a+1)
()(r r
0
)
a+1I
(/ + 1) . . . (: + 1)
)
.
Avand n vedere faptul ca limita expresiei din paranteza este )
I
(r
0
)
cand r tinde la r
0
, rezulta ca exista o vecinatate l 0(r
0
) in care
paranteza are semnul lui )
(I)
(r
0
) si mai mult, n aceasta vecinatate,
diferent a )(r) )(r
0
) are semnul dat de termenul
)
(I)
(r
0
)
/!
(r r
0
)
I
.
4. Folosind rezultatul precedend rezulta ca putem stabili comporta-
mentul unei funct ii date ) ntr-o vecinatate a unui punct stationar r
0
,
respectiv daca ) are sau nu are un extrem local n r
0
si ce fel de extrem
avem.

Intradevar, luand n considerare faptul ca (r r


0
)
I
, cu / numar im-
par, nu poate avea semn constant n orice vecinatate a lui r
0
respectiv ca
(rr
0
)
I
este mereu pozitiv daca / este un numar par, avem urmatoarele
posibilitat i :
a) daca )

(r
0
) = )

(r
0
) = = )
(I1)
(r
0
) = 0 si )
(I)
(r
c
) = 0 cu /
numar impar, atunci ) nu are un punct de extrem local n r
0
;
b) daca )

(r
0
) = )

(r
0
) = = )
(I1)
(r
0
) = 0 si )
(I)
(r
c
) 0 cu /
numar par, atunci ) are un minim local n r
0
;
c)daca )

(r
0
) = )

(r
0
) = = )
(I1)
(r
0
) = 0 si )
(I)
(r
c
) < 0 cu /
numar par, atunci ) are un maxim local n r
0
.
Capitolul 5
Calcul integral
5.1 Integrala Riemann pentru functii reale
de variabila reala
Definitia 5.1. Fie un interval inchis [c. /] . O partitie a intervalu-
lui [c. /] este o multime nita de puncte r
i
, i = 0. 1. . . . . :, satisf acand
conditia
c = r
0
< r
1
< < r
i
< . . . r
a
= /.
Vom nota prin o partitie a intervalului [c. /] si cu marimea
acestei partitii denita prin
= max
1ia
(r
i
r
i1
).
Propozitia 5.1. Pentru orice 0 exista partitii ale intervalului [c. /]
a caror marime este mai mica decat .
Demonstrat ie. Intradevar, putem considera : astfel ca
/ c
:
< si
luam punctele r
i
de forma
r
i
= c + i
/ c
:
. i = 0. 1. . . . . :.
Definitia 5.2. Consideram doua partitii
1
,
2
ale intervalului [c. /].
Spunem ca
2
este mai na decat
1
si notam
1

2
daca ecare
punct a lui
1
este deasemenea punct a lui
2
.
80
81
Observam ca daca
1

2
atunci
2
<
1
dar este posibil sa
avem aceasta inegalitate fara ca
1

2
.
Daca avem doua partitii
1
,
2
ale intervalului [c. /] atunci
1

2
reprezinta o noua partitie obtinuta prin considerarea atat a punctelor
din
1
cat si a celor din
2
. Evident, in acest caz,
1

1

2
si

2

1

2
.
Definitia 5.3. Fie ) : [c. /] , o partitie a intervalului [c. /] si,
pentru orice i = 1. . . . . :, punctele
i
[r
i1
. r
i
]. Suma
(5.1) o

(
). (
i
)
i
)
=
a

i=1
)(
i
)(r
i
r
i1
)
se numeste suma Riemann a functiei ) associata partitiei a lui [c. /] si
punctelor (
i
)
a
i=1
, numite puncte intermediare.
Remarca 5.1. Daca )(r) 0 pentru orice r [c. /], atunci o

(
). (
i
)
i
)
reprezinta suma ariilor dreptunghiurilor avand ca baze segmentele [r
i1
. r
i
]
si ca inaltimi valorile )(
i
).
Suma Riemann o

(
). (
i
)
i
)
poate interpretata ca o aproximare a
ariei delimitate de gracul functiei ), axa Cr si dreptele r = c, r = /.
Definitia 5.4. Spunem ca o functie ) : [c. /] este integrabila
Riemann pe [c. /] daca exista un numar real 1 astfel ca, pentru orice
0, exista o
-
0 cu proprietatea ca, pentru orice partitie a lui
[c. /] cu < o
-
si orice alegere a punctelor intermediare (
i
)
a
i=1
, avem

(
). (
i
)
i
)
1

< .
Spunem ca 1 reprezinta integrala Riemann a functiei ) pe [c. /] si
notam
1 =
o

o
)(r) dr.
Teorema 5.1. O functie ) : [c. /] este integrabila Riemann pe
[c. /] daca si numai daca pentru orice sir de partitii (
a
)
a
ale in-
tervalului [c. /] pentru care lim
a

a
= 0 si orice alegere a punctelor
intermediare (
a
i
)
i
, exista lim
a
o

(
). (
a
i
)
i
)
si daca valoarea limitei nu
82
depinde nici de alegerea sirului de partitii si nici de alegerea punctelor
intermediare. Mai mult avem
lim
a
o

(
). (
a
i
)
i
)
=
o

o
)(r) dr.
Demonstrat ie. Presupunem ca exista 1 =
o

o
)(r) dr si, pentru un 0
dat, o
-
0 este astfel ca pentru orice partitie cu < o
-
si orice
alegere a punctelor intermediare (
i
)
i
sa avem

(
). (
i
)
i
)
1

< .
Deoarece lim
a

a
= 0, exista :
-
= :
c

astfel ca, pentru orice


: :
-
sa avem
a
< o
-
si, de aici,

(
). (
a
i
)
i
)
1

< .
Mai mult, lim
a
o

(
). (
a
i
)
i
)
= 1.
In acelasi timp limita nu depinde de alegerea sirului de partitii
(
a
)
a
si a punctelor intermediare
(
(
a
i
)
i
)
a
.
Reciproc, presupunem ca suntem in conditiile theoremei si, prin
reducere la absurd, ca ) nu este integrabila pe [c. /], adica, pentru
orice numar real 1, exista
0
0 cu proprietatea ca, pentru orice
o 0, exista cel putin o partitie cu < o si un set de puncte
intermediare (
i
)
i
astfel ca

(
). (
i
)
i
)
1


0
.
Notam 1 = lim
a
o

(
). (
a
i
)
i
)
. Luand succesiv o = 1.
1
2
. . . . .
1
:
. . . . ,
gasim un sir de partitii (

a
)
a
pentru care

a
<
1
:
si de aici lim
a

a
=
0. Pentru orice alegere a punctelor intermediare (

i
a
)
i
avem ca

(
). (

i
a
)
i
)
1


0
si, in consecinta, sirul
(
o

(
). (

i
a
)
i
))
a
nu converge la 1 contrar
ipotezei ca limita 1 este aceeasi pentru orice sir de partitii si orice
alegere de puncte (
i
)
i
.
83
Ca o consecinta a aceastei teoreme avem unicitatea
o

o
)(r) dr daca
) este o functie integrabila pe [c. /].
Teorema 5.2. Daca ) : [c. /] este integrabila pe [c. /], atunci )
este o functie marginita pe [c. /].
Demonstrat ie. Fie 1 =
o

o
)(r) dr si, pentru 0, o
-
0 cu proprietatea
ca pentru orice partititie cu < o
-
si orice alegere a punctelor
intermediare (
i
)
i
, sa avem

(
). (
i
)
i
)
1

< .
Consideram o astfel de partitie o = (c = r
0
< r
1
< < r
a
=
/). Daca presupunem, prin reducere la absurd, ca ) este o functie
nemarginita pe [c. /], exista cel putin un index i
0
1. 2. . . . . : astfel
ca
sup
a[a

0
1
,a

0
]
)(r) =
(similar pentru cazul inf
a[a

0
1
,a

0
]
)(r) = ).
Asadar, pentru orice c 0, exista r
c
[r
i
0
1
. r
i
0
] cu )(r
c
) c.
Pe de alta parte, din < o

(
). (
i
)
i
)
1 < , rezulta
1 < )(
i
0
)(r
i
0
r
i
0
1
) < 1 +.
i
0
[r
i
0
1
. r
i
0
]
unde
=
a

i=1, i=i
0
)()(r
i1
. r
i
)
cu punctele intermediare xate (
i
)
a
i=1
.
In nal, avem
1
r
i
0
r
i
0
1
< )(
i
0
) <
1 +
r
i
0
r
i
0
1
pentru orice
i
0
[r
i
0
1
. r
i
0
] in contradictie cu presupunerea ca ) este
nemarginita pe [r
i
0
1
. r
i
0
].
84
Teorema 5.3. Fie ) : [c. /] o functie marginita pe [c. /] si
c (c. /). Daca ) este integrabila pe [c. c] si pe [c. /], atunci ) este
integrabila pe [c. /] si avem
o

o
)(r) dr =
c

o
)(r) dr +
o

c
)(r) dr.
Demonstrat ie. Demonstratia este simpla si ramane ca exercitiu.
Daca ) este integrabila pe [c. /], atunci denim
o

o
)(r) dr =
o

o
)(r) dr.
Pentru orice functie ) consideram ca
o

o
)(r) dr = 0.
Putem reformula teorema precedenta dupa cum urmeaza:
Corolarul 5.1. Daca doua din integralele
o

o
)(r) dr,
c

o
)(r) dr si
o

c
)(r) dr exista, atunci exista si a treia integrala si avem
o

o
)(r) dr =
c

o
)(r) dr +
o

c
)(r) dr.
Fie ) : [c. /] o functie marginita, : = inf
a[o,o]
)(r), ` =
sup
a[o,o]
)(r) si a partitie a intervalului [c. /]. Pentru orice i = 1. 2. . . . . :,
notam
:
i
= inf
a[a
1
,a

]
)(r). `
i
= sup
a[a
1
,a

]
)(r).
85
Definitia 5.5. Cu notatiile de mai sus denim
o

()) =
a

i1
`
i
(r
i
r
i1
). respectiv :

()) =
a

i1
:
i
(r
i
r
i1
)
numite suma superioara Darboux si suma inferioara Darboux a lui ) aso-
ciate partitiei .
Pentru orice partitie a intervalului [c. /] si orice alegere a punctelor
intermediare (
i
)
i
, avem
:(/ c) :

()) o

(
). (
i
)
)
o

()) `(/ c).


Pe de alta parte, pentru o partitie data a intervalului [c. /], putem
demonstra ca
:

()) = inf
(

)
o

(
). (
i
)
)
si o

()) = sup
(

)
o

(
). (
i
)
)
inmum, respectiv supremum, ind luate relativ la familia de puncte
intermediare (
i
).
In acelasi timp, daca consideram familia T a tuturor partitiilor in-
tervalului [c. /], putem considera multimea de numere reale :

());
T, respectiv o

()); T. Prima dintre multimi este marginita


superior iar cea de a doua este marginita inferior.
Notam prin
1 = sup

()) si 1 = inf

())
pentru un interval dat [c. /].
1 se numeste integrala inferioara Darboux a lui ) in timp ce 1 se
numeste integrala superioara Darboux a functiei ) pe [c. /].
Deoarece pentru orice T avem :

()) o

()), atunci rezulta


ca 1()) 1()).
Teorema 5.4. Fie ) : [c. /] o functie marginita. Atunci ) este
integrabila Riemann pe [c. /] daca si numai daca, pentru orice 0,
exista o
-
0 astfel ca, pentru ecare partitie pentru care < o
-
,
avem
0 o

()) :

()) < .
86
Demonstrat ie. Fie 1 =
o

o
)(r) dr si, pentru un 0 dat, o
-
0 astfel
ca

(
). (
i
)
)
1

<

3
pentru orice partition cu < o
-
si orice
alegere a puntelor intermediare (
i
)
i
.
Daca consideram doua secvente particulare (

i
)
i
, (

)
)
)
, avem
o

(
). (

i
)
)
o

(
). (

)
)
)
<
2
3
.
Deoarece
o

()) :

()) = sup

(
). (

i
)
)
o

(
). (

)
)
)

.
avem deasemenea
o

()) :

())
2
3
<
pentru orice partitie .
Reciproc, e o
-
0 astfel ca, pentru orice partitie cu < o
-
sa
avem
0 o

()) :

()) < .
Pentru ecare partitie avem :

()) 1 1 o

()), deci
0 1 1 <
si, de aici 1 = 1.
Daca notam cu 1 valoarea comuna, av and in vedere faptul ca,
avem deasemenea :

()) o

(
). (
i
)
)
o

, atunci rezulta ca

(
). (
i
)
)
1

<
pentru orice partitie cu < o
-
si pentru orice alegere a punctelor
intermediare (
i
)
i
, adica integrabilitatea functiei ) pe [c. /].
Ca o consecinta, avem integrabilitatea functiilor monotone, respec-
tiv integrabilitatea functiilor continue pe un interval [c. /].
Propozitia 5.2. Orice functie monotona ) : [c. /] este integra-
bila.
87
Demonstrat ie. Daca ) este o functie constanta, armatia este ime-
diata.
Presupunem ca ) nu este o functie constanta si ca, de exemplu, ca
este crescatoare. Atunci )(/) )(c) 0 si, pentru un 0 arbitrar,
notam
o
-
=

)(/) )(c)
.
Fie = (c = r
0
. r
1
. . . . . r
a
= /) o partitie arbitrara a intervalului
[c. /] cu < o
-
.
Deoarece ) este crescatoare, avem
)(r
i1
) = :
i
= inf
a[a
1
,a

]
)(r). )(r
i
) = `
i
= sup
a[a
1
,a

]
)(r).
si av and in vedere cele de mai sus, obtinem
o

()):

())=
a

i=1
(`
i
:
i
)(r
i
r
i1
)=
a

i=1
(
)(r
i
))(r
i1
)
)
(r
i
r
i1
)

a

i=1
(
)(r
i
) )(r
i1
)
)
=
(
)(/) )(c)
)
<
<

)(/) )(c)
(
)(/) )(c)
)
= .
si in consecinta, folosind teorema anterioara, ) este integrabila.
Teorema 5.5. Orice functie continua pe un interval inchis si marginit
este integrabila.
Demonstrat ie. Fie ) : [c. /] o functie continua. Avand in vedere
teorema ?? rezulta ca ) este uniform continua, si de aici, pentru orice
0 dat, exista o
-
0 astfel ca
(5.2) r

. r

[c. /] cu r

< o
-
)(r

) )(r

) <

/ c
.
Fie = (c = r
0
. r
1
. . . . . r
a
= /) o partitie arbitrara a intervalului
[c. /] cu
(5.3) < o
-
.
88
Din consecinta ?? rezulta ca ) este marginita si are un minim si
un maxim pe [r
i1
. r
i
] pentru ecare i = 1. 2. . . . . :. Mai mult, pentru
ecare i = 1. 2. . . . . :, exista n
i
.
i
[r
i1
. r
i
] astfel ca
)(n
i
) = :
i
= inf
a[a
1
,a

]
)(r). )(
i
) = `
i
= sup
a[a
1
,a

]
)(r).
In continuare, prin (5.3) resulta n
i

i
< o
-
pentru orice i =
1. 2. . . . . :, si de aici, in concordanta cu (5.2) luand r

= n
i
si r

=
i
,
avem
`
i
:
i
= )(
i
) )(n
i
) <

/ c
. i = 1. 2. . . . . :.
Atunci
o

()) :

()) =
a

i=1
(`
i
:
i
)(r
i
r
i1
) <
<

/ c
a

i=1
(r
i
r
i1
) =

/ c
(/ c) = .
si armatia rezulta acum din teorema 5.4.
Avem deasemenea urmatorul rezultat.
Teorema 5.6. Daca ) : [c. /] este o functie integrabila, atunci )
este integrabila pe orice subinterval [c. d] a lui [c. /].
Demonstrat ie. Pentru un 0 e o
-
0 astfel ca
0 o

()) :

()) <
pentru orice partitie a intervalului [c. /] pentru care < o
-
.
Daca c c < d / si

este o partitie a intervalului [c. d] cu

< o
-
, putem completa aceasta partitie la o partitie a lui [c. /] cu
< o
-
.
Deoarece
o

()) :

()) =
a

i=1
(`
i
:
i
)(r
i
r
i1
)
este o suma de numere pozitive, din o

()) :

()) < , rezulta cu atat


mai mult o

()) :

()) < care implica integrabilitatea functiei ) pe


[c. d].
89
Teorema 5.7. Fie ). p : [c. /] doua functii integrabile si c un
numar real. Atunci ) + p si c) sunt functii integrable si avem :
(5.4)
o

o
(
)(r) + p(r)
)
dr =
o

o
)(r) dr +
o

o
p(r) dr.
o

o
c)(r) dr = c
o

o
)(r) dr.
Mai mult, daca )(r) p(r) pentru orice r [c. /], atunci
o

o
)(r) dr
o

o
p(r) dr.
In particular, daca )(r) 0, pentru orice r [c. /], atunci
o

o
)(r) dr 0.
Demonstrat ie. Avem
o

(
) + p. (
i
)
)
= o

(
). (
i
)
)
+ o

(
p. (
i
)
)
.
o

(
c). (
i
)
)
= co

(
). (
i
)
)
.
In continuare aplicam teorema 5.1.
Mai mult, daca )(r) 0 pentru orice r [c. /], atunci
o

(
). (
i
)
)
=
a

i=1
)(
i
)(r
i
r
i1
) 0
de aici
o

o
)(r) dr 0.
Daca ) p, luand : [c. /] , (r) = p(r) )(r) pentru orice
r [c. /], obtinem o functie pozitiva . Avem
o

o
p(r) dr
o

o
)(r) dr =
o

o
(r) dr 0
90
si de aici
o

o
)(r) dr
o

o
)(r) dr
.
Corolarul 5.2. Daca ) : [c. /] este o functie integrabila si : =
inf
a[o,o]
)(r), ` = sup
a[o,o]
)(r), atunci exista j [:. `] astfel ca
o

o
)(r) dr = j(/ c).
Demonstrat ie. Din teorema 5.2 rezulta ca functia ) este marginita,
deci :. ` .
Avem : )(r) ` pentru orice r [c. /] care implica
:(/ c)
o

o
)(r) dr `(/ c).
mai mult
:
1
/ c
o

o
)(r) dr `
si armatia rezulta luand c =
1
/ c
o

o
)(r) dr.
Corolarul 5.3. Daca ) : [c. /] este o functie integrabila si
positiva si [c. d] [c. /], atunci
o

c
)(r) dr
o

o
)(r) dr.
Demonstrat ie. Avand in vedere teorema 5.6 deducem ca ) este integra-
bila pe [c. c], [c. d] si [d. /]. In continuare, prin corolarul 5.1, rezulta
o

o
)(r) dr =
c

o
)(r) dr +
o

c
)(r) dr +
o

o
)(r) dr
o

c
)(r) dr
91
luand in considerare ca ecare termen din relatia precedenta este
un numar real pozitiv.
Propozitia 5.3. Daca ) este o functie continua atunci ) este inte-
grabila si are loc urmatoarea inegalitate :

o
)(r) dr

o
)(r) dr.
Demonstrat ie. Intrucat ) este continua rezulta ca si ) este continua
deci integrabila. Din inegalitatile
)(r) )(r) )(r). r [c. /].
si aplicand proprietatile de monotonie ale integralei stabilite in teo-
rema 5.7, obtinem

o
)(r) dr
o

o
)(r) dr
o

o
)(r) dr
si mai mult inegalitatea ceruta.
Teorema 5.8. (Teorema de medie pentru calcul integral) Fie ). , : [c. /]
doua functii continue
1
si, ,(r) 0 pentru orice r [c. /].
Atunci exista c [c. /] astfel ca
(5.5)
o

o
)(r),(r) dr = )(c)
o

o
,(r) dr.
In particular, daca , 1, exista [c. /] astfel ca
(5.6)
o

o
)(r) dr = )()(/ c).
1
concluziile acestei teoreme sunt adevarate si in cazul mai general cand este
continua si integrabila
92
Demonstrat ie. Observam ca ), ,, ),, sunt integrabile ca functii con-
tinue (vezi teorema 5.5) si stabilim relatia
(5.7) :
o

o
,(r) dr
o

o
)(r),(r) dr `
o

o
,(r) dr
unde : este cea mai mica valoare a functiei )si ` este cea mai mare
valoare a functie ) pe interval [c. /].
Din
:,(r) )(r),(r) `,(r). r [c. /].
folosind proprietatile de monotonie si linaritate a integralei, (teorema
5.7), rezulta imediat (5.7).
In continuare notam ca daca
o

o
,(r) dr = 0 atunci, din (5.7), avem
o

o
)(r),(r) dr = 0
si de aici (5.5) este deasemenea vericata.
Daca
o

o
,(r) dr 0,
atunci, impartind in (5.7) prin
o

o
,(r) dr, obtinem
:
(
o

o
,(r) dr
)
1
o

o
)(r),(r) dr `.
Functia ) ind continua, rezulta ca exista r
n
. r
A
[c. /] astfel
ca : = )(r
n
) si ` = )(r
A
). Functia ) are proprietatea lui Darboux
(teorema 3.12) si de aici existenta unui numar real c intre r
n
si r
A
astfel ca
)(c) =
(
o

o
,(r) dr
)
1
o

o
)(r),(r) dr.
93
(5.5)
In nal, daca ,(r) = 1 pentru orice r [c. /], atunci avem
o

o
)(r),(r) dr = / c
si de aici, cu (5.5), gasim (5.6).
Propozitia 5.4. Fie ) : [c. /] o functie continua, positiva si
neidentic nula. Atunci
o

o
)(r) dr 0.
Daca ) 0 pe [c. /] si
o

o
)(r) dr = 0, atunci ) 0 pe [c. /].
Demonstrat ie. Din ipoteza exista r
0
[c. /] astfel ca )(r
0
) 0. Fie
0 cu )(r
0
) 0 si \ =
(
)(r
0
). )(r
0
)+
)
. Atunci \ 0
(
)(r
0
)
)
si, avand in vedere propozitia ??, exista l 0(r
0
) astfel ca )(r) \
daca r l [c. /].
Putem gasi un interval deschis 1 l (c. /) cu r
0
1 si, deaseme-
nea, un interval [c. d] 1 cu c < d. Mai mult )(r) 0 pentru orice
r [c. d] si de aici : = inf
a[c,o]
)(r) 0.
Avem, in conformitate cu corolarul 5.3,
0 < :(d c)
o

c
)(r) dr
o

o
)(r) dr.
si ultima armatie rezulta immediat.
Prin teorema 5.6, rezulta ca, daca ) : [c. /] este integrabila pe
[c. /], atunci putem considera o functie 1 : [c. /] denita prin
1(r) =
a

o
)(t) dt.
Aceasta functie este foarte utila pentru calculul integralei Riemann.
94
Teorema 5.9. Daca ) : [c. /] este integrabila, atunci 1 : [c. /]
, 1(r) =
a

o
)(r) dr, este o functie continua.
Mai mult, daca ) este o functie continua, atunci 1 : [c. /]
denita mai sus este o functie derivabila si 1

(r) = )(r) pentru orice
r [c. /].
Demonstrat ie. Fie r
0
un punct arbitrar in [c. /]. Avand in vedere teo-
rema 5.2 rezulta ca ) este marginita, si, de aici : = inf
a[o,o]
)(r). ` =
sup
a[o,o]
)(r) .
Pentru orice r [c. /], avem
(5.8) 1(r) 1(r
0
) =
a

o
)(t) dt
a
0

o
)(t) dt =
a

a
0
)(t) dt
astfel
:(r r
0
) 1(r) 1(r
0
) =
a

a
0
)(t) dt `(r r
0
) daca r r
0
.
respectiv
`(r r
0
) 1(r) 1(r
0
) =
a

a
0
)(t) dt :(r r
0
) daca r r
0
.
Deci lim
aa
0
1(r) = 1(r
0
) si de aici rezulta ca 1 este continua intr-
un punct arbitrar r
0
[c. /]. Asadar 1 este continua pe [c. /].
Presupunem acum ca ) este o functie continua. Fie r
0
. r [c. /] cu
r
0
= r. Prin aplicarea teoremei de medie (teorema 5.8) putem determina
un
a
[r
0
. r]. Daca r
0
< r sau, respectiv
a
[r. r
0
] daca r < r
0
,
atunci avem ca
(5.9)
a

a
0
)(t) dt = )(
a
)(r r
0
).
95
Din (5.6) si (5.9) rezulta
1(r) 1(r
0
)
r r
0
= )(
a
).
si de aici folosind continuitatea functiei ) avem pentru r
0
(c. /)
lim
aa
0
1(r) 1(r
0
)
r r
0
= lim
aa
0
)(
a
) = )(r
0
).
Daca r
0
= c (respectiv r
0
= /) atunci
lim
ao
1(r) 1(c)
r c
= )(c)
(
respectiv lim
ao
1(r) 1(/)
r /
= )(/)
)
.
Notam ca, 1(c) = 0.
5.2 Primitive (Integrala nedenita)
Definitia 5.6. Fie ) : [c. /] . Spunem ca o functie 1 : [c. /]
este o primitiva pentru ) daca 1 este derivabila pe [c. /] si 1

= ).
Din teorema 5.9, daca ) este a functie continua pe [c. /], atunci
functie 1 : [c. /] denita prin
1(r) =
a

o
)(t) dt
are proprietatea ca
1

(r) = )(r) r [c. /].
ceea ce inseamna ca 1 este o primitiva pentru ) pe acest interval.
Avem urmatoarele proprietati imediate.
Propozitia 5.5. Fie 1 be o primitiva pentru ) pe un interval 1. Atunci
o functie G : 1 este o primitiva pentru ) daca si numai daca
exista o functie constanta C pe 1 astfel ca
G = 1 +C.
96
Demonstrat ie. Presupunem ca 1 este o primitiva a lui ) pe intervalul
1. Daca C este o functie constanta 1, atunci 1 +C este derivabila si
(1 + C)

= 1

+ C

= 1

= ).
Reciproc, daca 1, G = 1 + C sunt primitive pentru ) pe 1, atunci
(1 G)

= 0 pe interval 1 si, de aici, C = 1 G este o functie constanta


pe 1.
Remarca 5.2. Daca 1 este o primitiva a lui ) pe interval 1 si (
denotes clasa tuturor functiilor constante pe domeniul de denitie a
functiei ), atunci clasa primitivelor lui ) se numeste integrala nedenita
a lui ) si notam prin

)(r) dr = 1 +( = 1 + C ; C constant.
Este usor de a demonstra ca:
Propozitia 5.6. Daca ). p avem primitive pe 1, atunci, pentru orice
constante c. , c) + p are deasemenea primitiva si

(
c)(r) + p(r)
)
dr = c

)(r) dr +

p(r) dr.
Teorema 5.10. (Formula a lui integration prin parts pentru primitive) Fie
). p : 1 be two derivabila functii having continua derivatives.
Atunci )

p si )p

avem primitive si avem:

)(r)p

(r) dr = )(r)p(r)

(r)p(r) dr.
Demonstrat ie. intrucat orice derivabila functie este continua it rezulta
ca functii )

p si )p

sunt continua si de aici functie


(5.10) ()p)

= )

p + )p

este continua. Atunci, av and in vedere teorema 5.9, functii )

p, )p

si
()p)

avem primitive si in conformitate cu Proposition 5.6 Avem de la


(5.10)

()p)

(r) dr =

(r)p(r) dr +

)(r)p

(r) dr.
97
mai mult regarding to Remark 5.2 rezulta

)(r)p

(r) dr = )p +(

(r)p(r) dr = )p

(r)p(r) dr.
Teorema 5.11. ( rst formula a lui change variable pentru primitive) Fie
, : 1 J si ) : J , 1. J being intervals. Daca , are
derivatives pe 1 si ) are o primitiva 1 pe J, atunci 1, este o primitiva
pentru () ,),

.
Mai mult,

)
(
,(t)
)
,

(t) dt = 1 , +(.
Demonstrat ie. Intrucat functia 1 este o primitiva a lui ), ea este deriv-
abila pe J si 1

= ). Deoarece , este derivabila pe 1, atunci 1 ,
este deasemenea derivabila pe 1 si
(1 ,)

= (1

,),

= () ,),

.
In consecinta, 1 , este o primitiva a lui () ,) ,

.
Teorema 5.12. (A doua formula de schimbare a variabilei) Fie 1. J
doua intervale si doua functii , : 1 J si ) : J satisf acand
urmatoarele conditii :
a) , este bijectiva, derivabila si ,

(r) = 0 pentru orice r 1 ;


b) functia = () ,),

are o primitiva H pe 1.
Atunci urmatoarele doua proprietati au loc :
(1) functia ) are primitiva pe J ;
(2) functia H ,
1
este o primitive a lui ), adica

)(r) dr = H ,
1
+(.
dierentiable pe 1 si ,

= 0, atunci , este an bijective functie si


e

s notam ,
1
: J 1.
Demonstrat ie. Intradevar, avem successively
(H ,
1
)

(r) = (H

,
1
)(r)(,
1
)

(r) =
98
=
(
() ,) ,
1
)
(r)(,

,
1
)(r)
1
(,

,
1
)(r)
= )(r).
Remarca 5.3. Notice ca, in cazul cand ,

= 0 pe 1, atunci rst si
second formula a lui change a lui variable reprezinta one si same thing.
We leave as exercises reprezintaation a lui dierent posibil changes
a lui variable care allows us to express primitive a lui some classes a lui
continua functii in multimea a lui elementary functii.
In end a lui acest paragraph, present a very important result care
allows calculus a lui Riemann integral a lui O functie prin folosind prim-
itive pentru respective functie. mai mult it follow analogous a lui Theo-
rems 5.10 si 5.11 very available pentru calculus a lui Riemann integrals.
Teorema 5.13. (Leibniz Newton formula) Fie ) : [c. /] o inte-
grabila Riemann functie having primitive pe [c. /]. Atunci, pentru orice
primitive 1 a lui ), avem
o

o
)(r) dr = 1(/) 1(c) (= 1(r)

/
c
).
Demonstrat ie. Fie

s remark pentru beginning faptul ca, pentru orice


partition a lui [c. /], exista a alegere de puncte (
i
)
a
i=1
pentru care
o

(
). (
i
)
)
= 1(/) 1(c).
Intradevar, pentru prin aplicaming Lagrange

s intelegem value
teorema (teorema 4.6) pentru functie 1 pe ecare interval [r
i1
. r
i
],
putem demonstra gasim
i
(r
i1
. r
i
) astfel ca
1(r
i
) 1(r
i1
) = 1

(
i
)(r
i
r
i1
) = )(
i
)(r
i
r
i1
)
si de aici
o

(
). (
i
)
)
=
a

i=1
)(
i
)(r
i
r
i1
) =
a

i=1
(
1(r
i
)1(r
i1
)
)
= 1(/)1(c).
99
Fie (
a
)
a
o sir a lui partitions a lui [c. /] cu
a
0 si consider
alegere a lui (
a
i
)
i
pentru care
o

(
). (
a
i
)
)
= 1(/) 1(c).
Atunci, folosind teorema 5.1, ) being integrabila Riemann, avem
o

o
)(r) dr = lim
a
o

(
). (
a
i
)
)
= 1(/) 1(c).
Teorema 5.14. (Formula de integrare prin parti) Fie ). p : [c. /] be
doua functii derivabile avand derivate continue. Atunci
o

o
)(r)p

(r) dr = )(/)p(/) )(c)p(c)


o

o
)

(r)p(r) dr.
Demonstrat ie. Avand in vedere liniaritatea integralei Riemann si regula
de derivare pentru produsul a doua functii avem
() p)(/) () p)(c) =
o

o
() p)

(r) dr =
o

o
(
)

(r)p(r) +)(r)p

(r)
)
dr =
=
o

o
)

(r)p(r) dr +
o

o
)(r)p

(r) dr
deci egalitatea din enunt.
Teorema 5.15. (Formula de schimbare a variabilei pentru integrale) Fie
J un interval si , : [c. /] J, ) : J doua functii care au
urmatoarele doua proprietati :
1) ) este continua pe J ;
2) , este derivabila cu derivata continua pe [c. /].
Atunci
o

o
)
(
,(t)
)
,

(t) dt =
,(o)

,(o)
)(r) dr.
unde r = ,().
100
Demonstrat ie. Intrucat functia ) este continua deducem ca are prim-
itive pe J, si, 1 este o primitiva.
Din formula Leibniz Newton
,(o)

,(o)
)(r) dr = 1
(
,(/)
)
1
(
,(c)
)
.
Folosind regula de derivare a functiilor compuse deducem ca 1 ,
este o primitiva a lui () ,) ,

. Astfel avem
o

o
() ,)(t) ,

(t) dt = (1 ,)(/) (1 ,)(c) =


,(o)

,(o)
)(r) dr.
5.3 Integrale improprii
Integrala Riemann a fost introdusa in sectiunea 5.1 sub restrictia ca
) : [c. /] este o functie marginita si [c. /] un interval compact.
In acest paragraf extindem notiunea de functie integrabila prin
renuntarea la aceaste restrictii.
La inceput, consideram cazul unui interval de forma [c. ), (. c]
sau (. ). Acest caz ne conduce la notiunea de integrala improprie
de speta int aia.
Definitia 5.7. Fie ) : [c. ) o functie integrabila pe orice inter-
val [c. |], | c, si e 1(|) =
|

o
)(r) dr.
Spunem ca

o
)(r) dr este convergenta daca exista limit lim
|
1(|).
In caz contrar, spunem ca integrala este divergenta.
101
Daca lim
|
1(|) = 1, atunci numarul real 1 reprezinta valoarea inte-
gralei si scriem

o
)(r) dr = 1 = lim
|
|

o
)(r) dr.
Intr-un mod similar putem considera integrala
o

)(r) dr = lim
|
o

|
)(r) dr
daca limita exista si este nita, respectiv

)(r) dr = lim
|
|

)(r) dr
daca limita existsa si este nita.
In aceste doua cazuri, presupunem ca ) : (. c] este integra-
bila pe orice [|. c], | < c, respectiv ) : este integrabila pe ecare
interval [|

. |].
Exemplul 5.1. Fie c 0 si ) : [c. ) , )(r) =
1
r
j
, j .
astfel ca ) este integrabila pe [c. |] pentru orice | c si
|

o
1
r
j
dr =

ln | ln c. pentru j = 1
1
j 1
(
1
|
j1

1
c
j1
)
. pentru j = 1
si
lim
|
|

o
1
r
j
dr =

. daca j 1
1
(j 1)c
j1
. daca j 1
Rezulta ca integrala este divergenta pentru j 1, respectiv conver-
genta daca j 1. In acest caz putem scrie

o
1
r
j
dr =
1
(j 1)c
j1
.
102
Teorema 5.16. (Conditia Cauchy) Fie ) : [c. ) integrabila pe
[c. |] pentru orice | c. Integral

o
)(r) dr este convergenta daca si
numai daca pentru orice 0, exista c
-
c astfel ca

)(r) dr

<
pentru orice r

. r

(c
-
. ).
Demonstrat ie. Daca notam 1(|) =
|

o
)(r) dr, convergenta integralei

o
)(r) dr este echivalenta cu existenta limitei lim
|
1(|) astfel ca, pentru
a incheia demonstratia, este sucient sa observam ca conditia din
teorema poate scrisa: pentru orice 0, exista c
-
c astfel ca
1(r

) 1(r

) < . r

. r

(c
-
. )
relatie care reprezinta conditia Cauchy pentru existenta limitei lim
|
1(|).
Definitia 5.8. Fie ) : [c. /) o functie integrabila pe [c. |] pentru
orice | (c. /) si lim
ao
)(r) = (sau ). Daca 1 : [c. /) ,
1(|) =
|

o
)(r) dr, spunem ca integrala
o

o
)(r) dr
converge daca lim
ao
1(|) exista si este nita, respectiv este divergenta
daca limit este innita sau nu exista.
103
Daca integrala
o

o
)(r) dr converge, scriem
o

o
)(r) dr = lim
|o
|

o
)(r) dr.
Intr-un mod similar, pentru ) : (c. /] integrabila pe [|. /], pentru
orice | (c. /), si lim
ao
)(r) = (sau ), putem considera
o

o
)(r) dr = lim
|o
o

|
)(r) dr
si spunem ca integrala converge daca limita exista si este nita, re-
spectiv este divergenta daca limita este innita sau nu exista.
Daca, in integrala
o

|
)(r) dr facem schimbarea de variabila t = r,
obtinem
o

|
)(r) dr =
|

o
)(t) dt
si, de aici, rezulta ca convergenta integralei
o

o
)(r) dr este echivalenta
cu convergenta integralei
o

o
)(r) dr.
Mai general, e ) : (c. /) integrabila pe [|

. |] pentru orice
[|

. |] (c. /) si astfel ca limitele functiei ) in r = c si r = / sunt


innite.
Denim
o

o
)(r) dr = lim
|o
|

o
|

)(r) dr (| < /; |

c)
104
si spunem ca integrala converge daca limita exista si este nita, re-
spectiv este divergenta daca limita nu exista sau este innita.
Remarcam ca existenta limitei lim
|o
|

o
|

)(r) dr este echivalenta cu


existenta limitelor
lim
|

o
c

)(r) dr si lim
|o
|

c
)(r) dr
cu c un punct arbitrar din (c. /).
In cazul convergentei avem deasemenea
lim
|o
|

o
|

)(r) dr = lim
|

o
c

)(r) dr + lim
|o
|

c
)(r) dr.
Rezulta ca putem considera doar cazul ) : [c. /] , integrabila
pe [c. |] pentru orice | (c. /) si lim
ao
)(r) = sau .
Spunem, in acest caz caz, ca
o

o
)(r) dr reprezinta o integrala im-
propie de speta a doua.
Exemplul 5.2. Fie ) : [c. /) ,
)(r) =
1
(/ r)
j
. j .
Pentru orice | [c. /), avem
|

o
)(r) dr =

ln(/ c) ln(/ |). daca j = 1


1
1 j
(
1
(/ c)
j1

1
(/ |)
j1
)
. daca = 1
si
lim
|o
|

o
)(r) dr =

. daca j 1
1
(1 j)(/ c)
j1
. daca j < 1
adica integrala converge pentru j < 1 si este divergenta pentru j 1.
105
Teorema 5.17. Fie ) : [c. /) integrabila pe [c. |], pentru orice
| [c. /) si astfel ca lim
ao
)(r) = (sau ). Integrala
o

o
)(r) dr
converge daca si numai daca, pentru orice 0, exista /
-
(c. /)
astfel ca

)(r) dr

<
pentru r

. r

(/
-
. /).
Demonstrat ie. Daca consideram 1(|) =
|

o
)(r) dr, conditia din teo-
rema reprezinta conditia Cauchy pentru existenta limitei lim
|o
1(|).
Remarcam ca conditiile din teoremele 5.16 si 5.17 pot rescrise
sub o singura forma.
Teorema 5.18. ( Conditia Cauchy pentru existenta integralelor improprii)
Fie ) : [c. /) integrabila pe [c. |] pentru orice | (c. /) cu / =
sau astfel ca lim
ao
)(r) = (sau ) daca / este nite. Integrala
o

o
)(r) dr converge daca si numai daca, pentru orice 0, exista
l
-
0(/) astfel ca, pentru orice r

. r

(c. /) l
-
, Avem

)(r) dr

< .
Ca o consecinta, avem
Teorema 5.19. ( Testul de comparatie) Fie ). p : [c. /) functii
continue si astfel ca 0 )(r) p(r) pentru orice r [c. /). Atunci :
daca
o

o
p(r) dr converge, atunci
o

o
)(r) dr converge ;
106
daca
o

o
)(r) dr este divergenta, atunci
o

o
p(r) dr este divergenta
.
Demonstrat ie. Pentru prima armatie remarcam ca putem scrie, pen-
tru r

< r

)(r) dr

=
a

)(r) dr
a

p(r) dr =

p(r) dr

si conditia Cauchy ind satisacuta p, este cu atat mai mult satisfacuta


pentru ).
Referitor la a doua armatie, can rationa prin reducere la absurd.
Teorema 5.20. Fie ) : [c. /) integrabila pe [c. |] pentru orice
| (c. /). Daca integrala
o

o
)(r) dr este convergenta, atunci
o

o
)(r) dr
este deasemenea convergenta.
Demonstrat ie. Pentru inceput, remarcam ca, daca ) este integrabila
Riemann pe un interval marginit [c. ], atunci ) este deasemenea in-
tegrabila Riemann pe [c. ] si

c
)(r) dr

c
)(r) dr.
Mai mult, daca conditia Cauchy este satisfacuta pentru ), cu atat
mai mult ea satisfacuta pentru ).
Definitia 5.9. Fie ) : [c. /) integrabila pe [c. |] pentru orice |
(c. /). Daca integrala
o

o
)(r) dr converge, atunci integrala
o

o
)(r) dr
este numita absolut convergenta si functia ) este numita absolut inte-
grabila.
107
Din teorema precedenta, rezulta ca, daca ) este absolut integrabila
pe [c. /), atunci ) este integrabila pe [c. /) dar acestea sunt functii pentru
care
o

o
)(r) dr converge si
o

o
)(r) dr este divergenta.
Enuntam, fara demonstratie, urmatorul resultat.
Teorema 5.21. ( Testul Dirichlet) Fie ) o functie continua pe [c. /) si
p a functie monotona pe [c. /). Presupunem ca lim
ao
p(r) = 0, respectiv
ca exista ` astfel ca

o
)(r) dr

` | (c. /).
In aceaste conditii,
o

o
p(r))(r) dr este convergenta.
Ca o aplicatie, consideram ) : [1. ) ,
)(r) =
sin r
r
c
. c 0.
Din )(r)
1
r
c
si faptul ca, pentru c 1,

1
dr
r
c
este convergenta,
rezulta ca, pentru c 1, ) este absolut integrabila.
Daca 0 < c 1,
1
r
c
este o functie monotona pe [1. ) si lim
a
1
r
c
=
0 in timp ce, pentru functia sin r, avem

o
sin r dr

= cos r

|
1
2 | (1. )
astfel ca, aplicand testul Dirichlet, rezulta convergenta integralei

1
sin r
r
c
dr pentru 0 < c 1.
108
Similar, avem convergenta integralei

1
cos r
r
c
dr. c (0. 1].
Pe de alta parte, avem
sin r sin
2
r =
1 cos 2r
2
si integrala

1
1 cos 2r
2r
c
dr
este divergenta pentru c (0. 1] deoarece

1
cos 2r
2r
c
dr converge dar

1
1
2r
c
dr este divergenta.
In consecinta, pentru c (0. 1], integrala

1
sin r
r
c
dr este con-
vergenta dar nu este absolut convergenta. Pentru astfel de integrale,
spunem ca sunt semiconvergente.
Daca reconsideram teorema 5.19 si, separat integralele improprii de
prima speta, respectiv de speta a doua, avem urmatorul criteriu de
comparatie.
1. Fie ). p : [c. ) o functie continua, c 0,
)(r) =
p(r)
r
j
. r [c. ).
Atunci :
a) daca exista ` astfel ca p(r) `, pentru orice r [c. ),
si daca j 1, atunci

o
)(r) dr este absolut convergenta;
109
b) daca p(r) c 0 pentru orice r [c. ), si daca j 1, atunci

o
)(r) dr este divergenta.
Demonstrat ie. Intradevar, in cazul a), )(r)
`
r
j
si

o
dr
r
j
converge
pentru j 1.
In cazul b), 0 <
c
r
j
)(r) si

o
dr
r
j
este divergenta av and in vedere
faptul ca j 1.
2. Fie ) : [c. ) o functie continua si c 0. Atunci
a) daca exista j 1 asa incat lim
a
r
j
)(r) = | 0, atunci

o
)(r) dr este absolut convergenta pentru orice c 0;
b) daca exista j 1 asa incat lim
a
r
j
)(r) = | 0 (eventual | = ),
atunci

o
)(r) dr este divergenta pentru orice c 0.
Demonstrat ie. a) Daca
0
0, exista c
0
c astfel ca
)(r)r
j
< | +
0
. r (c
0
. )
de aici
)(r)
| +
0
r
j
. r (c
0
. ) cu j 1
si mai mult

o
)(r) dr =
o
0

o
)(r) dr +

o
0
)(r) dr
este absolut convergenta.
110
b) Daca
0
0 este asa incat |
0
0 si c
0
este astfel incat
)(r)r
j
|
0
, pentru orice r (c
0
. ), rezulta
)(r)
1
0
r
j
0. r (c
0
. ) cu j 1
care implica faptul ca

o
)(r) dr este divergenta.
3. Fie ). p : [c. /) doua functii continue. Presupunem ca
lim
ao
)(r) = sau si )(r) =
p(r)
(/ r)
j
. Atunci:
a) daca p(r) ` pentru orice r [c. /) si j < 1,
o

o
)(r) dr este
absolut convergenta;
b) daca 0 < c p(r) pentru orice r [c. /) si j 1,
o

o
)(r) dr este
divergenta.
Demonstrat ie. In cazul a), avem
)(r)
`
(/ r)
j
r [c. /)
si convergenta integralei
o

o
dr
(/ r)
j
pentru j < 1 de aici, deasemenea
absolut convergenta integralei
o

o
)(r) dr.
In cazul b), avem
0 <
c
(/ r)
j
)(r). r [c. /)
111
si, din divergenta integralei
o

o
dr
(/ r)
j
(j 1), avem divergenta inte-
gralei
o

o
)(r) dr.
4. Fie ) O functie ca in 3. Atunci:
a) daca exista j < 1 asa incat lim
ao
(/ r)
j
)(r) = | 0, atunci
o

o
)(r) dr este absolut convergenta;
b) daca exista j 1 asa incat lim
ao
(/ r)
j
)(r) = | 0 (eventual
), atunci
o

o
)(r) dr este divergenta.
Demonstrat ie. Pentru demonstratie putem proceda ca in cazul 2.a), re-
spectiv 2.b) si av and in vedere ipotezele mentionate in 3.
Teorema 5.22. Fie ) : [c. ) (c 0) o functie positiva de-
screscatoare si :
0
= inf: ; : c. In aceaste conditii, integrala

o
)(r) dr si seria

a=a
0
)(:) au aceeasi natura.
Demonstrat ie. Fie : :
0
. Din ipotezele pentru ), avem
)(:)
a

a1
)(r) dr )(: 1). : = :
0
. :
0
+ 1. . . .
si de aici, pentru : :
0
,
o
n
=
n

a=a
0
+1
)(:)+)(:
0
)
n

a
0
)(r) dr
n

a=a
0
+1
)(:1) =
n

a=a
0
)(:) = o
n1
112
unde (o
n
)
na
0
reprezinta sirul sumelor partiale pentru seria (cu ter-
meni pozitivi)

a=a
0
)(:).
Acum, presupunem ca seria

a=a
0
)(:) converge. Atunci (o
n
)
na
0
este un sir crescatoare si marginit si cu atat mai mult
(
n

a
0
)(r) dr
)
na
0
un sir crescator si marginit si, mai mult, pentru 1(|) =
|

a
0
)(r) dr
ca functie monoton crescatoare si marginita superior, exista si este
nita lim
|
1(|) fapt ce semnica convergenta integralei

o
)(r) dr =
a
0

o
)(r) dr +

a
0
)(r) dr.
Reciproc, daca integrala exista, atunci sirul (o
n
)
na
0
este un sir
monoton crescatoare si marginit superior, si, de aici convergenta seriei

a=a
0
)(:).
Remarcam ca, daca, pentru o serie convergenta

a=1
c
a
, avem lim
a
c
a
=
0, putem demonstra convergenta integralei de forma

o
)(r) dr even
daca lim
a
)(r) does not exists dar daca integral

o
)(r) dr este con-
vergent si exista lim
a
)(r) = `, atunci compulsorily ` = 0.
Applicatii: Integrale Euler, functia Gamma si Beta
113
Propozitia 5.7. Pentru orice j 0, integrala

0
r
j1
c
a
dr este con-
vergenta.
Demonstrat ie. Avem o integrala impropie de prima speta dar, daca
0 < j < 1, avem deasemenea o integrala impropie de speta a doua.
Avand in vedere faptul ca, pentru orice ` , avem lim
a
r
A
c
a
= 0,
rezulta ca exista c 1 such that lim
a
r
c
(r
j1
c
a
) = 0 si, de aici con-
vergenta integralei

0
r
j1
c
a
dr ca integrala impropie de prima speta.
Daca j (0. 1), j 1 (1. 0), astfel ca putem considera ` < 1
pentru care
lim
a0
r
A
r
j1
c
a
= lim
a0
r
j+A1
c
a
= 0
avem convergenta integralei

0
r
j1
c
a
dr deasemenea integrala impropie
de prima speta.
Prin denitie, functia : (0. ) ,
(j) =

0
r
j1
c
a
dr
este numita functie Gamma.
Propozitia 5.8. Pentru orice j 1, (j) = (j 1)(j 1).
Demonstrat ie. Daca j 1, (j 1) exista deasemenea si, in denitia
lui (j), putem integra prin parti si avem
(j) = lim
|
-0
r
j1
c
a

|
-
+ (j 1)

0
r
j2
c
a
dr = (j 1)(j 1).
114
Ca o consecinta, avem
(:) = (: 1)! . :

av and in vedere faptul ca (1) =

0
c
a
dr = 1, astfel ca, daca con-
sideram
:! = (: + 1) =

0
r
a
c
a
dr. : 0.
putem spune ca (j) reprezinta a generalizare a factorialului pentru a
numarul real j 0.
Propozitia 5.9. Pentru orice j. 0, integral
1

0
r
j1
(1 r)
q1
dr
converge.
Demonstrat ie. Exista c < 1 astfel ca
lim
a0
r
c
r
j1
(1 r)
q1
= lim
a0
r
c+j1
(1 r)
q1
= 0
(este sucient sa luam 1j < c < 1) care arata convergenta integralei
ca integrala impropie cu referire la extremitatea stanga a intervalului
[0. 1].
Similar, exista < 1 astfel ca
lim
a1
r
c
(1 r)
o
r
j1
(1 r)
q1
= lim
a1
r
j1
(1 r)
o+q1
= 0
(este sucient sa luam 1 < < 1)si, de aici convergenta integralei
cu cu referire la extremitatea dreapta a intervalului [0. 1].
Functia
(5.11) B(j. ) =
1

0
r
j1
(1 r)
q1
dr ; j 0. 0
se numeste functie Beta.
115
Propozitia 5.10. Pentru orice j 1, avem
B(j. ) =
j 1
j + 1
B(j 1. ).
Demonstrat ie. Intradevar, integrand prin parti, obtinem
B(j. ) =
=
1

0
r
j1
(1r)
q1
dr =
1

lim
|1
-0
r
j1
(1r)
q

|
-
+
j 1

0
r
j2
(1r)
q
dr =
=
j 1

0
r
j2
(1 r)(1 r)
q1
dr =
=
j 1

0
r
j2
(1 r)
q1
dr
j 1

0
r
j1
(1 r)
q1
dr =
=
j 1

B(j 1. )
j 1

B(j. )
de aici
B(j. )
(
1 +
j 1

)
=
j 1

B(j 1. )
si, in nal
B(j. ) =
j 1
j + 1
B(j 1. ).
Similar,
B(j. ) =
1
j + 1
B(j. 1). 1
si, daca at same time, j 1, 1, atunci
B(j. ) =
(j 1)( 1)
(j + 1)(j + 2)
B(j 1. 1).
116
Avand in vedere faptul ca B(1. 1) = 1 avem pentru j.

B(j. ) =
(j 1)!( 1)!
(j + 1)!
=
1
C
j1
j+q1
=
1
j C
q1
j+q1
.
Pentru j = =
1
2
,
B
(
1
2
.
1
2
)
=
1

0
dr

r(1 r)
= 2
1

0
(

r)

1 (

r)
2
dr = 2 arcsin

1
0
= .
Teorema 5.23. Pentru orice j 0, 0, avem
B(j. ) =
(j)()
(j +)
.
Demonstrat ie. Fie schimbarea de variabila t =
r
1 r
in denitia lui
B(j. ) (5.11). De aici
r =
t
1 + t
: [0. ) [0. 1) si r

(t) =
1
(1 + t)
2
0.
Avem
(5.12)
B(j. ) =
1

0
r
j1
(1 r)
q1
dr =

0
t
j1
(1 + t)
j1
1
(1 + t)
q1
dt
(1 + t)
2
=
=

0
t
j1
(1 + t)
(j+q)
dt.
Pe de alta parte, daca in (j) =

0
r
j1
c
a
dr, luam r = t, t 0,
Avem
(j) = t
j

j1
c
|
d.
117
Daca inlocuim t prin 1 + t si j prin j + , obtinem
(j + ) = (1 + t)
j+q

j+q1
c
(1+|)
d.
Multiplicam aceasta relatie prin t
j1
si integram in raport cu t pe
[0. ). Vom avea
(j +)

0
t
j1
(1 + t)
(j+q)
dt =

0
(

j+q1
c

t
j1
c
|
d
)
dt =
()
=

0
(

j+q1
c

0
t
j1
c
|
dt
)
d =

j+q1
c

(j)

j
d = (j)()
si, din (5.12),
(j +)B(j. ) = (j)()
de aici
B(j. ) =
(j)()
(j +)
.
egalitatea () care va justicata in sectiunea urmatoare (pagina
??).
5.4 Integrale depinzand de un parametru
Fie c. / : 1 doua functii cu c(t) /(t) pentru orice t
1. Consideram o functie ) depinzand de doua variable t. r astfel ca,
pentru orice t xat din 1, )( . t) :
[
c(t). /()
]
1 si, mai mult,
aplicatia r )(r. t) este o functie integrabila pe
[
c(t). /(t)
]
. Astfel,
putem considera functia 1 : 1 denita prin
1(t) =
o(|)

o(|)
)(r. t) dr.
Spunem ca in membrul drept avem o integrala depinzand de parametrul
t.
118
Similar, putem considera o integrala impropie depinzand de parametrul
t daca, pentru orice valoare xata a lui t, integrala rezultata este con-
vergenta.
Teorema 5.24. Presupunem ca, pentru t
0
1, punct de acumulare
pentru 1, sunt adevarate urmatoarele ipoteze :
1. exista lim
||
0
c(t) = c
0
, lim
||
0
/(t) = /
0
(presupunand ca c
0
< /
0
) ;
2. pentru orice t 1 xat, functia r )(r. t) este continua ;
3. pentru orice r [c
0
. /
0
] si orice 0, exista o
-
0 si p :
[c
0
. /
0
] astfel incat
)(r. t) p(r) < . t 1. t t
0
< o
-
.
Atunci functia 1 are a limita int t
0
si
lim
||
0
1(t
0
) =
o(|)

o(|)
p(r) dr.
Demonstrat ie. Pentru inceput, remarcam ca, pentru un r
0
[c
0
. /
0
]
xat, un 0 arbitrar si un t xat care verica t t
0
< o
-
, exista
j = j
(
. r
0
)
astfel ca, pentru orice r [c
0
. /
0
] pentru care r
0
r < j
avem
)(r. t) )(r
0
. t) <

3
si, in nal, rezulta inegalitatile
p(r) p(r
0
)
p(r) )(r. t) +)(r. t) )(r
0
. t) +)(r
0
. ) p(r
0
) <

3
+

3
+

3
=
De aici, avem continuitatea functiei p pe [c
0
. /
0
], deci si integrabilitataea
lui p pe [c
0
. /
0
].
Din ipoteza, exista \ 0(t
0
) asa incat c. / sunt functii marginite
pe \ si, deasemenea, ) este o functie marginita pe [c(t). /(t)] \ .
Din c
0
< /
0
, putem presupune c(t) < /(t) pentru orice t \ t
0
.
119
Daca )(r. t) ` pentru orice (r. t) [c.

/] \ , unde c = inf
|\
c(t),

/ = sup
|\
/(t) pentru un 0, e o
-
0 astfel ca, pentru orice t \
pentru care t t
0
< o
-
, sa avem
c(t) c
0
<

3`
. /(t) /
0
<

3`
si )(r. t) p(r) <

3(/
0
c
0
)
.
pentru orice r [c
0
. /
0
].
Rezulta

1(t)
o
0

o
0
p(r) dr

o(|)

o(|)
)(r. t) dr
o
0

o
0
p(r) dr

o
0

o(|)
)(r. t) dr

o
0

o
0
(
)(r. t) p(r)
)
dr

o(|)

o
0
)(r. t) dr


`

3`
+(/
0
c
0
)

3(/
0
c
0
)
+`

3`
=

3
+

3
+

3
= . t; t
0
t < o
-
adica, faptul ca
lim
||
0
1(t) =
o
0

o
0
p(r) dr.
Teorema 5.25. Presupunem ca urmatoarele armatii au loc :
1. pentru orice t xat, r )(r. t) este o functie continua pe
[c(t). /(t)] ;
2. pentru ecare r [c(t). /(t)], t )(r. t) este o functie continua
in t
0
1;
3. functiile c. / : 1 sunt continue in t
0
.
Atunci 1 este continua in t
0
.
120
Demonstrat ie. Aplicam teorema precedentra pentru c
0
= c(t
0
), /
0
=
/(t
0
) si p(r) = )(r. t
0
). Obtinem
lim
||
0
1(t) =
o(|
0
)

o(|
0
)
)(r. t
0
) dr = 1(t
0
)
si, de aici, continuitatea functiei 1 in t
0
.
Daca luam t
0
un punct arbitrar din 1, atunci 1 o functie continua
pe 1.
Teorema 5.26. Fie ) : [c. ]1 , c. / : 1 [c. ] unde 1 (cu
c(t) /(t) pentru orice t 1). Presupunem ca, pentru | 1. 2. . . . . /,
avem:
1. ) este continua pe [c. ] 1 si )(t) este deasemenea o functie
continua,
2. functiile c. / au derivate continue pe 1.
Atunci 1 are derivata continua in raport cu t si
1

(t) = )
(
/(t). t
)
/

(t) )
(
c(t). t
)
c

(t) +
o(|)

o(|)
)

|
(r. t) dr.
Demonstrat ie. Avem
1(t) 1(t
0
) =
o(|)

o(|)
)(r. t) dr
o(|
0
)

o(|
0
)
)(r. t
0
) dr =
=
o(|
0
)

o(|)
)(r. t) dr +
o(|
0
)

o(|
0
)
(
)(r. t) )(r. t
0
)
)
dr +
o(|)

o(|
0
)
)(r. t) dr =
= )(
|
. t)
(
c(t) c(t
0
)
)
+
o(|
0
)

o(|
0
)
(
)(r. t) )(r. t
0
)
)
dr +)(j
|
. t)
(
/(t) /(t
0
)
)
unde
|
este intre c(t) si c(t
0
), respectiv j
|
este intre /(t) si /(t
0
).
121
Pentru t = t
0
, avem
1(t) 1(t
0
)
t t
0
=
= )(
|
. t)
c(t) c(t
0
)
t t
0
+
o(|
0
)

o(|
0
)
)(r. t) )(r. t
0
)
t t
0
dr + )(j
|
. t)
/(t) /(t
0
)
t t
0
.
Daca luamt tinde la t
0
, av and in vedere faptul ca (
|
. t)
(
c(t
0
). t
0
)
si (j
|
. t)
(
/(t
0
). t
0
)
, avem
lim
||
0
)(
|
. t)
c(t) c(t
0
)
t t
0
= )
(
c(t
0
). t
0
)
c

(t
0
).
lim
||
0
o(|
0
)

o(|
0
)
)(r. t) )(r. t
0
)
t t
0
dr =
o(|
0
)

o(|
0
)
)

|
(r. t
0
) dr
(conform teoremei 5.24),
lim
||
0
)(j
|
. t)
/(t) /(t
0
)
t t
0
= )
(
/(t
0
). t
0
)
/

(t
0
)
si, in nal,
lim
||
0
1(t) 1(t
0
)
t t
0
=
= )
(
/(t
0
). t
0
)
/

(t
0
) )
(
c(t
0
). t
0
)
c

(t
0
) +
o(|
0
)

o(|
0
)
)

|
(r. t
0
) dr.
5.5 Aplicatii ale integralei denite in ge-
ometrie
Definitia 5.10. O submultime
2
se numeste multime elementara
daca
=
a

i=1

i
122
unde
i
, i = 1. 2. . . . . :, sunt dreptunghiuri avand laturile paralele cu
axele de coordonate si orice doua dreptunghiuri diferite sa aiba in
comun cel mult o latura.
Definitia 5.11. Aria multimii elementare este data de numarul
o() =
a

i=1
o(
i
)
unde o(
i
) = c
i
/
i
(i = 1. . . . . :) este aria unui dreptunghi
i
avand
lungimea laturilor c
i
, respectiv /
i
.
Definitia 5.12. Fie o multime marginita din
2
. Spunem ca
are arie daca exista doua siruri de multimi elementare (1
a
)
a
, (1
a
)
a
such that
1
a
1
a
. :. si lim
a
o(1
a
) = lim
a
o(1
a
).
Valoarea comuna a limitelor reprezinta aria a lui .
Teorema 5.27. Daca ) : [c. /]
+
este o functie continua si pozi-
tiva, atunci multimea G
)
delimitata de gracul functiei ), axa Cr si
dreptele r = c, r = / are arie, data de
o(G
)
) =
o

o
)(r) dr.
Demonstrat ie. Intradevar, pentru un sir dat de partitii (o
a
)
a
a inter-
valului [c. /] pentru care o
a
0, putem considera sirurile de multimi
elementare (1
a
)
a
, (1
a
)
a
date prin
1
a
=
a

i=1

i
. 1
a
=
a

i=1
1
i
. : = 1. 2. . . . .
unde

i
=
{
(r. ) ; r [r
i1
. r
i
]. [0. :
i
]
}
si
1
i
=
{
(r. ) ; r [r
i1
. r
i
]. [0. `
i
]
}
123
cu :
i
= inf
a[a
1
,a

]
)(r), `
i
= sup
a[a
1
,a

]
)(r), pentru orice i = 1. 2. . . . . :.
In acest caz avem
o(1
a
) = :

()) o(1
a
) = o

()).
Deoarece functia ) este continua rezulta ca ) si este integrabila pe
[c. /] si
o(G
)
) = lim
a
o(1
a
) = lim
a
o(1
a
) = lim
a
:

= lim
a
o

=
o

o
)(r) dr.
Ca consecinte ale acestei teoreme avem:
Corolarul 5.4. Daca ). p : [c. /] sunt functii continue si )(r)
p(r) pentru orice r [c. /], atunci aria multimii delimitate de gracele
celor doua functii si dreptele r = c, r = / este data de
o

o
(
)(r) p(r)
)
dr.
Corolarul 5.5. Daca ) : [c. /] este o functie continua si )(r)
0 pentru orice r [c. /] sau daca ) nu are semn constant pe [c. /], atunci
o(G
)
) =
o

o
)(r) dr.
Definitia 5.13. Fie ) : [c. /]
+
, c < /. Prin corp de rotatie deter-
minat de functia ) intelegem multimea
C
)
=
{
(r. . .)
3
;

2
+ .
2
)(r). r [c. /]
}
.
Altfel spus, corpul de rotatie determinat de functia ) se obtine prin
rotirea gracului G
)
a functiei in jurul axei r.
124
Fie [c. ] un interval si , : [c. ] o functie constanta. Numim
cilindru elementar asociat acestui interval si functiei ,, corpul de rotatie
determinat de functia ,.
Daca consideram cilindrul elementar determinat de functia
, : [c. ] . ,(r) = .
atunci volumul acestui cilindru este
2
( c).
Definitia 5.14. Fie [c. /] un interval si pentru un numar natural :
partitia (
a
) a intervalului data de
c = r
0
< r
1
< < r
a
= /
Notam prin C
i
cilindrii elementari determinati de functiile constante
,
i
: [r
i
. r
i+1
] . ,
i
(r) = c
i
cu i = 0. 1. : 1.
Numim corp elementar asociat partitiei (
a
) si functiilor ,
i
(r) multimea
C(
a
. ,) =
a1

i=0
C
i
Volumul unui corp elementar este, prin denitie, dat de
\ (C(
a
. ,)) =
a1

i=0
\ (C
i
) =
a1

i=0
c
2
i
(r
i+1
r
i
).
Definitia 5.15. Spunem ca corpul de rotatie C
)
determinat de functia
continua ) : [c. /] are volum daca exista doua siruri de corpuri
elementare (C

a
)
a
, (C

a
)
a
such that C

a
C
)
C

a
pentru orice : si
lim
a
V(C

a
) = lim
a
V(C

a
).
Limita comuna reprezinta volumul corpului C
)
.
Teorema 5.28. Daca ) : [c. /]
+
este o functie continua, atunci
corpul de rotatie C
)
determinat are un volum, dat de
V(C
)
) =
o

o
)
2
(r) dr.
125
Demonstrat ie. Intradevar, daca avem un sir de partititii (
a
)
a
cu

a
0, atunci
:

()
2
) =
a

i=1
:
i
(r
i
r
i1
). respectiv
o

()
2
) =
a

i=1
`
i
(r
i
r
i1
)
cu :
i
= inf
a[a
1
,a

]
)
2
(r), `
i
= sup
a[a
1
,a

]
)
2
(r) (i = 1. 2. . . . . :), reprezinta,
ecare, volumul unui corp elementar. Observam ca pentru orice :
avem
C

a
C
)
C

a
.
In plus, avand in vedere ca functia )
2
este integrabila, rezulta ca
V(C
)
) = lim
a
:

()
2
) = lim
a
o

()
2
) =
o

o
)
2
(r) dr.
Consideram acum ) : [c. /] si o partitie a intervalului [c. /].
Numim contur poligonal asociat functiei ) si partitiei multimea
)

=
a

i=1
`
i1
`
i
. `
i
(
r
i
. )(r
i
)
)
)
Lungimea conturului poligonal )

se denete prin
l()

) =
a

i=1
`
i1
`
i
=
a

i=1

(r
i
r
i1
)
2
+
(
)(r
i
) )(r
i1
)
)
2
.
Definitia 5.16. Spunem ca gracul functiei ) are lungime daca, pentru
orice sir de partitii (
a
)
a
a intervalului [c. /] cu
a
0, exista
lim
a
l()

) si aceasta limita nu depinde de sirul (


a
)
a
considerat.
126
Teorema 5.29. Daca ) : [c. /] este o functie derivabila cu
derivata continua pe [c. /], atunci gracul lui ) are o lungime data de
()) =
o

1 +
(
)

(r)
)
2
dr.
Demonstrat ie. Intradevar, pentru o partitie

a
= (c = r
a
0
< < r
a
I

= /). :
avem
l()

) =
I

i=1

(r
i
r
i1
)
2
+
(
)(r
i
) )(r
i1
)
)
2
=
=
I

i=1

1 +
()(r
i
) )(r
i1
))
2
(r
i
r
i1
)
2
(r
i
r
i1
).
Aplicand teorema Lagrange pentru functia ) pe ecare interval al partitiei,
putem determina un set de puncte intermediare
a
i
. i = 1. 2. /
a
asa
incat sa avem egalitatea
l()

) =
I

i=1

1 +
(
)

(
a
i
)
)
2
(r
a
i
r
a
i1
)
care reprezinta suma Riemann pentru functia continua

1 +
(
)

)
2
deci
lim
a
l()

) =
o

1 +
(
)

(r)
)
2
dr
si limita este independenta de alegerea partitiei.
Fie ) : [c. /] si C
)
corpul de rotatie asociat functiei ). Pen-
tru o partitie
a
= (r
a
0
< < r
a
I

) a intervalului [c. /] consideram


)

conturul poligonal asociat functiei ) si notam prin C


)

corpul
de rotatie obtinut prin rotirea conturului poligonal in jurul axei Cr.
Acest corp are arie laterala obtinuta prin insumarea ariilor laterale a
ecarui trunchi de con. Deci avem,
127
/(C
)

) = 2
I

i=1
)(r
a
i1
) + )(r
a
i
)
2
`
i1
`
i
=
=
I

i=1
()(r
a
i
) )(r
a
i1
))

(r
a
i
r
a
i1
)
2
+
(
()(r
a
i
) )(r
a
i1
)
)
2
.
Definitia 5.17. Spunem ca corpul de rotatie asociat functiei ) are arie
laterala daca, pentru orice sir de partitii (
a
)
a
cu
a
0, exista
lim
a
/(C
)

) si limita nu depinde de sirul (


a
)
a
ales.
Teorema 5.30. Daca ) : [c. /] este o functie derivabila cu
derivata continua, atunci C
)
are arie laterala data de
/(C
)
) = 2
o

o
)(r)

1 + )

2
(r)d r.
Demonstrat ie. Fie un sir (
a
)
a
de partitii a intervalului [c. /] denite
prin

a
= (c = r
a
0
< < r
a
I

= /)
cu
a
0. Avem pentru aria laterala
/()

) = 2
I

i=1
)(r
a
i1
) + )(r
a
i
)
2

(r
a
i
r
a
i1
)
2
+ ()(r
a
i1
) + )(r
a
i
))
2
=
= 2
I

i=1
(
)(r
a
i1
) + )(r
a
i
)
2
(r
a
i
r
a
i1
)

1 +
()(r
a
i1
) + )(r
a
i
))
2
(r
a
i
r
a
i1
)
2
.
Aplicand teorema lui Lagrange functiei ) pe ecare interval[r
a
i1
. r
a
i
]
putem determina punctele intermediare
a
i
care verica
()(r
a
i1
) + )(r
a
i
))
2
(r
a
i
r
a
i1
)
2
= ()

(
a
i
))
2
.
Inlocuind in formula ariei laterale obtinem
/()

) = 2
I

i=1
)(r
a
i1
) + )(r
a
i
)
2

1 + )

2
(
a
i
) (r
a
i
r
a
i1
) =
128
= 2
I

i=1
(
)(r
a
i1
) + )(r
a
i
)
2
)(
a
i
)
)

1 + )

2
(
a
i
) (r
a
i
r
a
i1
)+
+2
I

i=1
)(
a
i
)

1 + )

2
(
a
i
) (r
a
i
r
a
i1
) =
= o(
a
) + o

(
2)

1 + )

2
. (
a
i
)
i
)
.
Intrucat )

1 + )

2
: [c. /] este a functie continua, avem
lim
a
o

(
2)

1 + )

2
. (
a
i
)
i
)
= 2
o

o
)(r)

1 + )

2
(r) d r.
Referitor la suma o(
a
), din continuitatea functiei

1 + )

2
pe [c. /],
exista ` 0 astfel ca

1 + )

2
(r) `, pentru orice r [c. /].
Deasemenea, pentru un 0 dat, exista o
-
0 astfel ca, pentru orice
r

. r

[c. /] pentru care r

< o
-
, avem
)(r

) )(r

) <

2`(/ c)
.
Daca
a
< o
-
pentru : :
c

= :
-
, avem
o(
a
) =
= 2

i=1
(
)(r
a
i1
) )(
a
i
)
2
+
)(r
a
i
) + )(
a
i
)
2
)

1 + )

2
(
a
i
) (r
a
i
r
a
i1
)


2
I

i=1
(

)(r
a
i1
) )(
a
i
)
2

)(r
a
i
) + )(
a
i
)
2

1 + )

2
(
a
i
) (r
a
i
r
a
i1
)
2
(

2`(/ c)
+

2`(/ c)
)
`(/ c) =
si de aici lim
a
o(
a
) = 0. In nal,
/(C
)
) = lim
a
/()

) = 2
o

o
)(r)

1 + )

2
(r) d r.
limita ind inalegerea sirului (
a
)
a
.