P. 1
GAVRILESCU - caracterizare

GAVRILESCU - caracterizare

5.0

|Views: 16,553|Likes:
Published by Lua Picos

More info:

Published by: Lua Picos on Nov 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2015

pdf

text

original

GAVRILESCU

- personaj principal de nuvela fantastica - personaj fantastic - personaj de proza contemporana -

"La tiganci", de Mircea Eliade - nuvela fantastica -

Scrisa la Paris in 1959, nuvela "La tiganci" de Mircea Eliade (1907 - 1986) a aparut pentru prima oara in anul 1962 in revista "Destin" de la Madrid, iar la noi in 1967, in revista "Secolul XX", fund apoi inclusa in volumul "La tiganci si alte povestiri", cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Personajul principal al nuvelei este profesorul Gavrilescu, un personaj fantastic, deoarece parcurge o experienta initiatica dinspre viata spre moarte, intrun spatiu al spiritualitatii, sugestiv pentru camuflarea sacrului in profan. La inceputul nuvelei, personajul este amplasat in planul real, in cadrul caruia se insinueaza, in plan secundar, irealul. Profesorul se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian, pe o caldura "incinsa si inabusitoare" fiind obsedat de colonelul Lawrence "si de aventurile lui in Arabia", despre care auzise vorbind pe niste studenti si despre care nu stia mare lucru, ci numai ca "arsita [...] 1-a lovit in crestet [...] ca o sabie". Cautandu-si portmoneul ca sa-si cumpere bilet, vine vorba de locul numit "la tiganci", despre care unul dintre calatori, crede ca "e o rusine", dar Gavrilescu este fascinat de acest loc, considered ca "pe o arsita ca asta, e o placere", pentru ca este umbrit de nuci batrani. O alta obsesie a profesorului este monotonia vietii cotidiene, sugerata de obisnuintele zilnice, "tree regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamana", desi el ar merita altceva pentru ca are "o fire de artist...". Banalitatea vietii - profanul - este definita de interese materiale, Gavrilescu socotindu-si castigul in bani si lectii de pian, iar toata aceasta rutina 1-a obosit spiritual. Epicul dublu in aceasta secventa este realizat prin cateva elemente nefiresti, ireale, ce vor deveni laitmotive pe parcursul nuvelei: caldura dogoritoare dilata parca gesturile, isi cauta portmoneul si intarzie cumpararea biletului, se confeseaza calatorilor din tramvai, obsesia colonelului Lawrence, bordeiul tigancilor este pentru el un spatiu misterios de initiere spirituala. Obsesia vietii monotone -de trei ori pe saptamana merge cu acest tramvai-, palaria, banii, incapacitatea batranului din tramvai de a sesiza "racoarea" bordeiului - "e o rusine"- sunt atitudini si ganduri ale vietii materiale, ale realului, semnificatii ale profanului. ale lumii banale ce devenise sufocanta pentru profesor.

de totdeauna. nepoata doamnei Voitinovici. "pe timpuri. Cu toate acestea. ca orice om.. atunci cand nu-l interesa aspectul material al vietii -"cand esti tanar si esti artist. El isi ia astfel ramas bun de la lumea reala. arta pura". "sunt artist".. intrucat timpul nu mai are aici aceleasi dimensiuni. Elsa pleca sa petreaca o luna la familia ei". il "saluta lung cu palaria" si exclama: "Prea tarziu!".] avem timp".Isi aduce aminte ca si-a uitat "servieta cu partituri" la eleva sa. "Prea tarziu" poate fi interpretat ca un timp spiritual. "nu e graba [.nefireasca rdcoare". nemtoaica Hildegard. desi era nemancat si "fara un ban in buzunar". iar el socoteste din nou ca suma este contravaloarea a "trei lectii de pian" si se confeseaza spiritual. locul numit "La tiganci" sugerand pregatirea spirituala initiatica pe care Gavrilescu trebuia sa o parcurga dinspre viata spre moarte. unde "il intampina o neasteptata. cand plutea de fericire. Personajul este un modest profesor de pian. Caracterizarea lui Gavrilescu . lui Gavrilescu fiindu-i imposibii sa mai prinda tramvaiul. "frumoasa si foarte oachesa". le suporti pe toate mai usor"-. semn ca viata reala devenise imposibila pentru el si cauta o alta existenta spirituala. coboara din tramvai cu intentia sa-1 ia in sens invers pentru a-si recupera servieta. Se refugiaza spiritual intr-o zona a sacrului. dar se simte foarte "obosit. o grecoaica. Otilia. tineretea. fara sa-si dea seama. adica" sa se mai intoarca in profan. decizie impusa de norme sociale (exterioare lui). simtindu-se foarte obosit de monotonia si rutina vietii. adica prin revelatia (manifestarea) sacrului in profan. Esecul lui este si in plan profesional. motivand ca "numai pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian. prin hierofanie. se trezeste in fata portii. Ceasul de la bordeiul tigancilor statuse. il pierde. ca atunci cand. din strada Preoteselor. dar ideaiul meu a fost. Gavrilescu este nefmplinit in plan erotic. El este atras de umbra si racoarea nucului din gradina "tigancilor" si. Gavrilescu parcurge experienta iesirii din timp si spatiu. Intampinat de o tanara. Baba ii cere trei sute de lei. In acest spatiu ireal. Gavrilescu se teme de moarte: "Ti-a fost frica!". este condus la batrana care ii cere sa-si aleaga o fata. el ajungand un biet profesor de pian "pentru pacatele mele" si incearca sa se regaseasca spiritual: "eu nu sunt oricine [. probabil pentru ca ii aminteste de singura si marea lui iubire. desi este inca "in floarea varstei". dintre "o tiganca. Renuntand la iubirea pentru Hildegard. sunt artist". avand numai patruzeci si noua de ani.. la Charlottenburg.. Aude uruitul tramvaiului trecand pe langa el. o ovreica". istovit".]. se casatorise din datorie civica. Gavrilescu nu accepta nemtoaica -"nu nemtoaica"-. lui Gavrilescu "i se paru insuportabil" uruitul metalic al tramvaiului auzit in departare. din interes cu Elsa.

Totul s-a datorat fricii sale si sentimentului de datorie gresit inteles. Desi este marcat de aspiratia spre absolutul artei. Gavrilescu intra in labirint unde contrastele coexista. insa toate acestea sunt elemente de suprafata pentru ca lipsa curajului il dirijeaza spre masa de oameni insignifianti. real si ireal. confruntat cu iminenta mortii. Gavrilescu resimte insa totul ca pe o farsa. Gavrilescu traieste acut teama in fata mortii. in timp ce naratiunea aluneca ludic spre o densitate de simboluri si motive mitice. Nu are nici forta necesara (este obosit. nici curajul (frica il copleseste mereu). Nu a avut prieteni. un joc din care trebuie sa iasa. placere si esec. A iubit-o pe Hildegard. Fiindu-i teama de viata. Gavrilescu refuza sa ia act de conditia lui. de aceea el trebuie sa se initieze in moarte pentru a intra in sacru linistit. nici implinirea erotica sau artistic necesara. Cei doi soti nu au avut sentimente profunde unu fata de celalalt si s-au acceptat reciproc. Personajul a fost dominat de teama.Personajul nuvelei este un om obisnuit. Personajul lui Mircea Eliade nu s-a realizat nici in plan social sau uman. al muzicii si are nostalgia iubirii pierdute. Casnicia lui nu este fericita. el nu a intreprins nici o actiune care sa-I puna in valoare: calitatile de profesor sau umane. monotona din care a venit si refuza sa ia act de tragicul existentei sau de ritualul misterios al initierii. in termeni existentialisti. In mod inexplicabil o paraseste pentru ca se simtea dator fata de Elsa care il hranise de cateva ori pentru ca era student sarac. Gavrilescu nu intra in sfera tragicului. istovit). incapabil de gesturi marete pentru sine sau pentru cei din jur. Este genul de om timid. Gavrilescu a avut deceptii. impacat de sine ( probele de la La Tiganci). tinde spre lumea banala. Eugen Simion considera ca. are un aspect formal. refuza sa-si asume . El nu a avut urmasi si nici nu a reusit sa se integreze mult in societate. iar relatiile de rudenie sunt aproape inexistente. Se defineste ca un om cult. El devine anxios. pe care a considerat-o femeia vietii sale. politicos si comunicativ.viata si moarte. In plan afectiv. cu straniul si neobisnuitul.

are un aspect formal. Gavrilescu este un personaj call (este atras de lumea sacrului dar nu intelege ce i se intampla). dup ace Gavrilescu dispare. Este genul anonimului dominat de teama si care nu s-a implinit niciprofesional si nici existential. Gavrilescu a avut deceptii. femeia rutinei cotidiene intalnita prin hazard cu repercursiuni nefaste asupra existentei artistice a eroului. insa s-a complacut in statutul de profesor de pian care pregatea in particular copii din familiile bogate.Este un orfeu ratat care incearca sa-si compenseze esecurile prin refugiul inreverie. probabil sa atinga perfectiunea in muzica sau in arta interpretarii la pian.Eroul a urmat studii universitare in Germania si si-a dorit sa ajunga in domeniul muzicii. Pentru acest personaj moartea este ca o binefacere pentru ca.Exista doua femei in viata protagonistului Hildegard. Casnicia lui nu este fericita. Personajul visa “arta pura”. Nu a reusit acest lucru si a devenit un modest professor de pian si a ramas toata viata un om comun. nu si-a permis nici un excess au vreo palcere.Nu a frecventat nici cafenelele. A locuit toata viata intr-o casa extreme de modesta. nu a fost nici macar la carciuma.Gavrilescu nu s-a realizat nici material.intrand in sacru el se implineste in plan afectiv. un anonim. fie un mare compozitor . pe carea considerat-o “femeia vietii sale”. Sigurul lucru de prêt pe care l-a avut el si Elsa a fost un pian.banii castigati din lectiile de pian nu i-au permis o existenta deosebita.Cei doi soti nu au avut sentimente profunde unu fata de celalalt si s-au acceptat reciproc. lucru reflectat de terminatia numelui sau “-escu”. care il hranise de cateva ori pentru ca era student sarac. .si banala Elsa. In plan afectiv.Personajul lui Mircea Eliade nu s-a realizat nici . fie un pianist celebru. fiind alaturi de Hildegard Caracterizarea lui Gavrilescu Numele personajului este sugestiv pentru existenta si caracteristicile acestuia. fara pretentii intelectuale. sugerand aspiratia spre o existenta spirituala inalta. A iubit-o pe Hildegard In mod inexplicabil o paraseste pentru ca se simtea dator fata de Elsa. Declara mereu ca a visat“arta pura” . Elsa e o femeie simpla. Totul s-a datorat fricii sale si sentimentului de datorie gresit inteles. dovada in acest sens este faptul ca ea pleaca rapidin Germania la rude. iubirea adevarata. facultate) s-ar fi implinit professional pentru ca ar fi pregatit copii care puteau sa devina oameni celebri. Atasamentul ei fata deGavrilescu a fost de suprafata. el a trait aproape de saracie..Statutul sau este acela al omului comun care castiga modest de la oamenii bogati.destinul tragic.Numele provine de la Arhanghelul Gavril.Daca personajul ar fi activat intr-o institutie ( scaoala.

eroul devine confuz. sa le smulga si sa-si faca loc cu unghiile in pantecul pianului. Caracterizare directă Etichetarea „muzicant”. de totdeauna. din adoua categorie facand parte si Gavrilescu. de fapt. În clipa când îşi dădu seama de iluzii. Ei care nu cred (agentii istoriei profane.”. iar ceilalti cu care a venitin contact l-au uitat foarte repede. căldura. pierde datele realităţii şi este tentat să se eliberezeprin relatarea „tragediei vieţii” lui. Este genul de om timid. că. făcută de bătrână. pierzandu-si partiturile. Existenta sa este dominate de logica dublului.Gavrilescu simţi . i se pare peiorativă şi de aceea intervine. Eugen Simion calsifica personajele eliadesti in functie deatitudinea lor in fata misterului:1 .deopotrivă.In mod simbolic eroul devine pentru o clipa artist la tiganci. Personajul a fost dominat de teama. . unde-şi uitase partiturile). C e i c a r e s t i u d a r n u s p u n . el nu a intreprins nici o actiune care sa-I puna in valoare calitatile de professor sau umane. Trăiesc pentru suflet. Vecinii nu isi amintesc de el. ca să înţeleagă că era o iluzie.pentru păcatele mele am ajuns profesorde pian. Nu a avut prieteni.însă. . corectând o percepţie nedreaptă a imaginii lui: „Sunt artist.in plan social sau uman. un veritabil anti-erou ce nu poate sa ajunga initiat. El nu aavut urmasi si nici nu a reusit sa se integreze mult in societate.confruntat cu o lume plină de mistere.Motivul esecului de a trece in moarte e usor de decriptat:”ratacind in trecut protagonistul ramane captive formelor vietii intr-un perimetru al mortii in care intruparile nu mai au nicio relevant” (este un ratat in viata si in moarte). În circumstanţele date (tentaţia aventurii.dar i-a fost de-ajuns să-şi oprească doar câteva clipe privirile asupra unuiasemenea alcov. incapabil de gesturi marete pentru sine sau pentru cei din jur. iar jocul lor se prefigurează ca şansă de iniţiere. Fiind un om correct si familist pentru el saptiul tigancilor este tabu. . Autocaracterizarea ia. parca arfi vrut sa rascoleasca clapele. nu aintrat in memoria colectiva. In schimb isi regaseste trecutul. . reprezentantii spiritului ingust). . Călătoria buimacă prin labirint echivalează cu desprinderea de materialitateape care o simte pentru ultima dată: „. forma orgoliului vocaţiei şi a lamentaţiei din urmă. întoarcerea la Otilia. Se defineste ca un om cult. arta pură.grădina ţigăncilor îi apare ca un spaţiu privilegiat.politicos si comunicativ. 2. ceea ce vedea el erau două sau tei paravane separate care-şi împreunau imaginile într-o mare oglindă cu ape verzi-aurii. se apleca asupra pianului. dar idealul meu a fost.iar relatiile de rudenie sunt aproape inexistente. . Este un “artist” camuflat in urma vicisitudinilor vietii intr-un rutinier professor de pian. insa toate acestea sunt elemente de suprafata pentru ca lipsa curajului il dirijeaza spre masa de oameni insignifianti Este un personaj mediocru. “cantecele ii veneau unul dupa altul. bovarismul existentei artistice pure fiind dublat de tribulatiile cotidiene accumulate sub zodiac pacatului umilitor. Ne facand nicim deosebit.

uitucenia configureză portretul profesorului banal. dar cu fire de artist. încheierea unui ciclu al existenţei în plan terestru. este o glumă la care nu se pretează: „Cine m-a pus să-mi pun mintea cu nişte copile? Pardon! Am spus copile din gentileţe. încercând să zâmbească. lui Gavrilescu i se prefigurează. 49 de ani. prin iniţiere. oportunitatea de a evita ratarea în dragoste prin trăirea exclusivă în timpul memoriei.Ştiţi voi bine ce sunteţi. locvacitatea. moment al trecerii. de data aceasta. care reprezintă. eroul îşi interiorizează nepotrivirea cu realul şi retrăieşte exprerienţa întreruptă. . în alt plan. prin „teroarea de obiecte” pe care îi era greu să le identifice. dacă soarta i-ar fi fost mai favorabilă. Zic pentru păcatele mele. Cum nu are altă soluţie decât revenirea în spaţiul atemporal al ţigăncilor. Personajul central este Gavrilescu. comportamentul nesigur. Eu am o fire de artist". de totdeauna. Atitudinea personajului este redată. adăugă. Fără nici o cultură. poartă simbolistica cifrei 7. în această scenă. că experienţa din bordei a condensat timpul. „idealul meu a fost. călăuzit de Beatrice. jocul ielelor. arta pură”. pentru că n-am fost făcut pentru asta. cuprins brusc de furie”şi indirect prin vorbele pline de dispres la adresa celor trei fete. spiritual. Pe parcursul nuvelei se autocaracterizează repetând: „am o fire de artist”. Vârsta personajului. în mod realist. care lui i-a scăpat ca durată. pentru el jocul celor trei („o grecoaică. oţigancă ş i o evreică”). Caracterizare indirectă Încercând să se reintegreze ordinii iniţiale din real. Prin acestă ieşire el este caracterizat direct de autor „izbucni deodată. un bărbat de 49 de ani. Gavrilescu înţelege că realitatea îl refuză. profesor de pian care trăieşte sentimentul ratării: considera că ar fi putut ajunge un mare artist. Portretul personajului se conturează în primul episod. Oferindu-i-se şansa de a reîntregi cuplul mitic. Ultima secvenţă îl consemnează în trecerea lui simbolică spre moarte. Plăcerea de avorbi este substituită. Sunteţiţigănci. visător. în esenţă. voi sunteţi altceva. Analfabete”. prin dialog. de fapt. întâlnind-o pe Hildegard. prin autocaracterizarea devenită laitmotiv în episoadele următoare: „Pentru păcatele mele sunt profesor de pian.„traiesc pentru suflet”.că odaia începe să se învârtească în jurul lui şi-şi duse din nou mâna la frunte”. precum Dante odinioară. Gesturile stângace. monolog interior şi gesturi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->