P. 1
Public Sau Privat

Public Sau Privat

|Views: 13|Likes:
Published by Diaconu Florina

More info:

Published by: Diaconu Florina on Nov 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/05/2013

pdf

text

original

Separarea celor doua tipuri de drept este inca de la inceputurile dreptului, si cum era si normal,romanii au fost primii

in a defini cele doua tipuri de drept: „publicum ius est quod ad statum rei romanae spectat,privatum quod ad singulorum utilitate pertinent” care in traducere aproximativa ar fi ca: „dreptul public este atunci cand el este in slujba imperiului roman,privat atunci cand serveste interesele individului in parte”.Aceasta definitie este si astazi actuala deoarece face cea mai clara distinctie intre cele doua ramuri in functie de intersele cui le apara si la cine se aplica: individul ca entitate de sine statatoare, respectiv societatea,in ansamblu de indivizi. In decursul timpului diversi teoriticieni ai dreptului au incercat sa gaseasca alte criterii de delimitare a celor doua tipuri, dar fara a avea rezultate satisfacatoare.Astfel diversele incercari au incercat sa delimiteze cele doua tipuri de drept in functie de subiectul la care se aplica o norma juridica: acest criteri nu permite o delimitare precisa si fara confuzii deoarece de cele mai multe ori subiectul poate sa se intercaleze, iar cel mai bun exemplu este propietatea-personala, de stat sau a societatii(bun comun).Scoala engleza a incercat delimitarea celor doua tipuri pe baza unor delimitarii a drepturilor de care se poate bucura individul: drepturi absolute sau drepturi relative.Nici aceasta idee nu are fundamente solide si nu este utilizata. Cu toate ca definitia romana este inca actuala ea nu mai poate sa isi pastreze rigiditatea, deoarece la ora actuala statul nu mai actioneaza exclusiv ca persoana juridica de drept public si ca persoan juridica de drept privat. Unul dintre cei mai mari teoriticieni romani in domeniul, Paul Negulescu,in Tratatul sau de drept administrativ preciza ca impartirea romana este important sa fie mentinunta deoarece: 1. Normele dreptului privat sunt mult mai stabile decat cele ale dreptului public.El isi bazeaza afirmatia pe faptul ca in decursul timpului notiunile drept privat nu au cunoscut mari modificari de la romani pana in prezent. 2. Calitatea de subiect de drept public difera de cea reglementata de dreptul privat.Aceasta afirmatie face referire la faptul ca pentru a putea fi in postura de subiect al dreptului public,persoana in cauza trebuie sa aiba capacitate de exercitiu,cu alte cuvinte,in tara noastra,sa aiba varsta majoratului.Unele drepturi ce decurg din notiunea de drept public necesita si alte conditii suplimentare pentru a fi exercitate:dreptul la vot necesita si cetatenie.

Obiectul dreptului comercial este raportul juridic comercial.Pe de alta parte in dreptul privat partiile se afla in pozitie de titulare egale de drepturi si obligatii. 4.reglementează politica financiar fiscală statului .care impun o anumita conduita.bucurandu-se de prezumtia de legalitate are caracter obligatoriu si executoriu.dreptul muncii .Pentru dreptul public ele sunt imperative. pe cand pentru dreptul privat ele sunt permisive. adică o relație socială formată pe baza unei norme juridice comerciale și în care participanții devin titulari de drepturi și obligații comerciale și a căror poziție juridică este egală.iar partile nu se afla in pozitie de titulare egale de drepturi si obligatii. .cuprinde normele juridice aplicabile relațiilor individuale și colective care se nasc între patroni (persoane fizice sau . individ ca membru al societății organizate (în stat) și societatea în întregul ei (statul).publica respectiv privata normele difera radical.reglementează raporturile juridice la nivel de stat Dreptul privat cuprinde: .dreptul constitutional . Raporturile de drept public sunt caracaterizate prin aceea ca intotdeuna unul dintre subiectele sale este statul sau o autoritate publica.reglementează relațiile dintre individ și societate.dreptul civil .reglementează politica financiar fiscală statului . iar in forma de manifestare este cea a consensualismului. . .fiind in general unilateral.flexibile si permit ca partile sa negocieze de comun acord finalitatea acestora.cuprinde norme de reglementare a relațiilor sociale ce au la bază familia .este definit ca fiind o ramură a dreptului privat.dreptul financiar .In cele doua sfere.ceea ce presupune bilateralitate. cuprinzând ansamblul reglementărilor privind relațiile sociale cu caracter de comercialitate.reglementează organizarea etatică a statului . în calitatea lor de participante la raporturile juridice civile.reglementează raporturile patrimoniale si nepatrimoniale în care părțile figurează ca subiecte egale în drepturi. Dreptul penal prin Codul Penal și alte legi stabilește care din acțiunile sau inacțiunile oamenilor au caracter penal și astfel necesită o tragere la răspundere a personei sau persoanelor care se fac vinovate.dreptul penal .Prin aceasta afirmatie se face distinctia si intre forma de manifestare a actului de drept public care. unele raporturi personale legate de individualitatea persoanei. pe baza principiului egalitatii partilor in raporturilor civile.adica a modului de redactare a continutului normelor juridice se inregistreaza importante distinctii dupa cum norma apartine dreptului public sau privat. Sub aspectul tehnicii juridice.rigide.dreptul familiei . precum și condiția juridică a persoanelor fizice și a altor subiecte colective. Dreptul public cuprinde: .dreptul international public .dreptul comercial .3.dreptul administrativ .partile implicate cautand sa ajunga la un consens in ce priveste obligatiile si drepturile ce decurg dintr-un raport juridic.

de Grigore Geamanu Tratat de drept administrativ. In cadrul dreptului public o importanat deosebita o are dreptul constitutional.de Nicolae Popa Dreptul international public.de Paul Negulescu .Acesta reglementeaza forma in care este organizat un stat. Conotatiile juridice sunt sub doua aspecte: • aspect material care defineste ansamblu normelor care reglementeaza forma de guvernamant a unui stat.modalitatea si timpul guvernarii si toate aspectele legate de constitutia unui stat.raporturile existente intre partidele politice si intre stat si cetateni si cuprinde ansamblul de legii organice si unele legii ordinare.persoane juridice) și salariații care prestează muncă sub autoritatea lor.dreptul procesual civil .Diferenta intre constitutile rigide si cele flexibile este ca acestea din urma pot fi modificate ca orice lege obisnuita.intr-o societate a unei constitutii.reglementează raporturile juridice dintre persoane fizice sau juridice ce au în componență un element de extraneitate. • aspectul formal care se refera la posibilitatea adoptarii in conditi speciale a unor norme juridice.La randul lor constitutiile scrise pot fii rigide sau flexibile. .aspecte legate de statutul cetateanului. O constitutie se poate gasi sub forma scrisa sau poate fii cutumiara.reglementează modul de desfășurare a proceselor în instanță. altele decât cele cu caracter penal. Izvorul acestor relații îl constituie contractul individual de muncă.dreptul international privat . Conotatiile juridice suunt legate de aspecte cum ar fi evolutia in decursul timpului.Constitutia are doua sensuri generale:unul politic si unu juridic. .de Antoine Iorgovan Tratat de drept administrativ. Romania are o constitutie rigida care pentru a putea fi revizuita are nevoie de o procedura speciala. reglementarea anumitor valorii spirituale si politice. Bibliografie selectiva Teoria generala a dreptului.

Revolutia de la 1789. renunta la principiul inalienabilitatii instaurat de vechiul drept. strazi. Exercitarea dreptului de proprietate de catre stat sau o colectivitate locala asupra bunurilor domeniului lor este supusa unor regulispecifice. zonele riverane. “domeniul Coroanei” ingloba toate bunurile detinute de catre monarh de la investitura sa. care se suprapun or se adauga regimului general al proprietatii reglementat de dreptul comun.a. punand in practica principiul suveranitatii nationale. In Evul Mediu.). in doctrina s-a manifestat si ideea ca in cadrul acestui ansamblu trebuie sa se distinga bunurile afectate folosintei tuturor (cai de comunicatie. in functie de apartenenta acestora la domeniul public sau privat. nici chiar din partea regelui. precum si pe cele aduse de catre acesta in momentul accesiunii la tron. Celelalte bunuri erau susceptibile aproprierii. fara a antrena insa consecinte juridice: bunurile mentinate faceau parte. considerand ca acestea nu pot face obiectul unei aproprieri particulare. Revolutionarii vor da o destinatie speciala diferitelor cai de comunicatie: tarmul marii. . piete. Codul domenial. este relativ recent. Primele nu erau susceptibile aproprierii. din domeniul national. malurile marii) de alte componente ale domeniului regal. adoptat prin Decretul din 22 noiembrie – 1 decembrie 1790. caruia ii va da un nou continut “curatat” de toate drepturile incorporate.Legatura juridica dintre titularii domeniului si bunurile care alcatuiesc domeniul este contituita prin intermediul intitutiei proprietatii. “insusirii” private. seniorale) alaturi de elemente materiale (drumuri. Aceasta distictie doctrinara nu a fost insa cosacrata si de catre dreptul public al vechiului regim francez. care nu era decat depozitarul si “superintendentul” acestora. fiscale. radele porturilor. aparand la jumatatea secolului al XIX-lea. Conceptul unei distinctii intre bunurile persoanelor publice. Desi timid. Compozitia domeniului Coroanei era eterogena datorita prezentei drepturilor incorporate (regale. va transfera de la rege catre natiune sediul domeniului. supuse impreuna inalienabilitatii.. Era un prim pas catre distinctia domeniului public si a domeniului privat. ca si celelalte. rauri etc. cursuri de ape navigabile s.

Acest autor sustine necesitatea admiterii pentru anumite bunuri publice a unui regim exorbitantde la dreptul civil. cu mici exceptii. domeniul public. statul nu este decat paznicul domeniului. considerandu-se ca domeniul public este alcatuit din bunurile afectate utilizarii generale si nesusceptibile de a fi proprietate particulara. Toate bunurile detinute de catre stat alcatuiau domeniul sau public. roman utilizeaza notiunea domeniului public in acceptiunea domeniului statului. domeniul privat. In concluzie. (M. fiind supuse aceluiasi regim juridic. “superintendentul” sau. monumentele publice. supus principiului inalienabilitatii. cladirile si bunurile utilizate pentru functionarea prestarea serviciilor publice. Jurisprudenta. Potrivit lui Prudhon.T. Ca si regele Frantei. intra in domeniul public de indata ce sunt afectate unei utilizari publice sau unui serviciu public. profesor la Facultatea de Drept din Dijon. tarmurile. malurile unde trag vasele si indeobste toate partile din pamantul Romaniei. In literatura de specialiate s-a apreciat ca notiunea domeniului public trebuie aplicata “ansamblului bunurilor utilizate sau exploatate de sau pentru colectivitatile umane”. fluviile si raurile navigabile sau plutitoare. Este meritul doctrinei de a fi contribuit la conturarea distinctiei actuale in masa bunurilor domeniale. pe care legiuitorul a ratificat-o prin Legea din16 februarie 1851 cu privire la statutul proprietatii in Algeria. 538 – 541) face din stat un proprietar ca oricare alta persoana.civ. judetelor si comunelor.Codul napoleonian (art. Intr-o alta aopinie. are meritul de a fi sistematizat aceste ideiintr-un ansamblu coerent in lucrarea sa Tratatul domeniului public (1833 – 1834). sunt considerate ca dependinte ale domeniului public. de interes national. care sunt in sarcina statului. care nu sunt proprietate perticulara. drumurile mici si ulitele. bunurile care prin natura lor sau prin destinatia legii sunt de uz sau de interes public. se va alatura acestei conceptii doctrinare bazate pe dualitatea domeniului colectivitatilor publice. adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii.Oroveanu) Articolul 476 C. s-a considerat ca bunurile statului. oricare ar fi natura lor. domeniului public ii sunt atasate caile de comunicatii. . puterea omului asupra lucrurilor cuprindea trei grade diferite: domeniul suveranitatii. V.” Pe baza acestei reglementari s-a facut distinctia intre domeniul public si domeniul privat. Prin acest text se stabileste ca „drumurile mari. porturile naturale sau artificiale. Prudhon. Existenta unui drept de proprietate asupra domeniului statului continua a fi respinsa.

judetului. orasului sau comunei. alcatuiesc domeniul privat al acestora. care nu fac parte din domeniul public si sunt proprietatea statului.Celelalte bunuri mobile sau imobile. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->