Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghita I. Mariana
Gandirea este un mecanism pishic extraordinar de complex comparativ cu altele.Specificitatea ei psihologica rezida intr-un ansamblu de caracteristici si in unitatea acestora. Caracterul informational-operational Gandirea este un mecanism de prelucrare,interpretare si evaluare a informatiilor.Izoleaza generalul si necesarul,il pune in raport cu singularul si accidentalul,diferentiaza si coreleaza categoriile.Prin gandire,omul reproduce relatiile obiective,le construieste mintal,introduce in realitate noi relatii pe baza anticiparii posibilului.In comparatie cu perceptia,gandirea nu se multumeste cu insusirilie exterioare ale obiectelor si fenomenelor,ci accede la surprinderea insusirilor interne ale acestora si mai ales a relatiilor dintre ele.Gandirea este o conectare si o corelare a informatiilor prin categorizare si esentializare.Cuprinde in sine si reda in afara unitatea dintre informatii si operatii deoarece fiecare noua cunostinta devine instrument sau mijlocitor pentru insusirea alteia. Caracterul mijlocit Gandirea nu opereaza asupra realului,obiectelor si fenomenelor,ci asupra informatiilor furnizate de senzatii,perceptii si reprezentari.Este deci o prelucrare secundara a informatiilor,avand loc in lipsa actuala sau chiar totala a obiectului.Gandirea este mijlocita si de multe alte mecanisme psihice.Este mediata de informatiile stocate in memorie si evocate cu ajutorul acesteia.Lindsai si Norman aratau ca memoria joaca un rol critic in gandire,deoarece orienteaza actiunea proceselor sale,dar le si limiteaza puterea(Lindsay si Norman,1980,p 577).Un rol la fel de important il au si combinarile imaginative obtinute prin punerea in functiune a fanteziei.Dar,poate cel mai pregnant,gandirea este mijlocita de limbaj,care apare intr-o dubla ipostaza:mai intai ca instrument de exteriorizare a produselor gandirii(fara aceasta exteriorizare fiind aproape imposibila afirmarea existentei gandirii),apoi ca mijloc de asimilare,de preluare a informatiilor ce urmeaza a fi prelucrate.Gandirea omului este prin excelenta verbala,ea uzeaza de modele lingvistice,preia semnificatii pentru a semnifica.Gandirea este mediata chiar de propriile ei produse(asociatii mintale,scheme si constructe mintale).Valoarea si calitatea gandirii vor depinde de calitatea factorilor mijlocitori. Caracterul mijlocitor Gandirea este un mecanism psihic care le mijloceste si le influenteaza pe toate celelalte mecanisme psihice,contribuind astfel la accelerarea functionalitatii si la sporirea eficientei lor.Ea atribuie un inteles imaginilor perceptive,utilizeaza denumiri verbale,constrieste scheme
mnezice,se implica activ in marea majoritate a procedeelor imaginatiei,directioneaza fluxurile afectiv-motivationale,contribuie la realizarea reglajului voluntar. Caracterul generalizat si abstractizat Gandirea opereaza cu insusirile generale,abstracte,cu modele ideale ce nu pot fi traduse prin reprezentari intuitive si nu au un corespondent obiectual concret,dar care indeplinesc un rol important in cunoasterea teoretica a realitatii.In mersul ei ascendent,cunoasterea umana parcurge doua mari salturi,unul de la concret la abstract,si unul de la abstract la concret.Natura concretului este insa diferita:intr-un caz este concret senzorial,iar in altul este concret logic,gandit.Concretul senzorial este incarcat cu insusirile exterioare,fenomenale,neesentiale ale obiectelor,concretul lofic reda obiectul in multitudinea determinarilor sale concrete,adica a insusirilor concrete insa interpretate prin intermediul abstractiilor logice,fapt ce permite ca ele sa capete o noua semnificatie.S-ar parea ca prin saltul de la concret la abstract gandirea s-ar indeparta de realitate,aceasta aparand saracita si golita de bogatia insusirilor ei.In fapt,generalizand si abstractizand,gandirea se departeaza doar aparent de realitate,ceea ce ii este absolut necesar pentru ca ii ofera posibilitatea de a se debarasa de incarcatura elementelor nesemnificative.In realitate,orice salt la abstract,subordonat unor criterii de adevar si verificabilitate,se soldeaza cu largirea si imbogatirea cunoasterii,cu intelegerea superioara a legilor acesteia. Caracterul actional Baza genetica a gandirii trebuie cautata in actiune,gandirea izvorand din actiune si finalizandu-se in ea.John Dewey,intr-o mica lucrare(1925),arata ca gandirea constra in schitarea mentala a actiunilor,in momirea lor,ca in cazul unui jucator de billiard care,incercand nenumarate micromiscari ale tacului catre bila si apreciind consecintele,sfarseste prin a se decide asupra uneia dintre ele.Omul,prin gandire,poate imagina si confrunta mintal incercarile fara a le executa efectiv.Gandirea se formeaza prin interiorizarea schemelor de organizare si executare a actiunilor asupra obiectelor materiale.Pe masura ce gandirea se constituie si trece de la actiunea materiala la cea mintala,gandita,va tinde sa preceada si sa anticipe actiunile materiale.In felul acesta gandirea capata o importanta functie de comanda si control asupra desfasurarii actiunii. Caracterul finalist Acesta trebuie raportat la doua momente din procesul gandirii:inainte de desfasurarea proceselor rezolutive si dupa incheierea lor.Inainte de a fi executata,activitatea de gandire este planificata in minte,fundamentata din punct de vedere al scopului,oportunitatii,eficientei,consecintelor.Asadar,gandirea nu trebuie redusa doar la o simpla alegere a unei alternative optime din mai multe posibile,ci trebuie considerata ca o anticipare a scopului.Omul isi stabileste scopul nu in timpul desfasurarii activitatii,ci cu mult inainte de a trece la executarea ei.Cand gandirea s-a finalizat intr-un anume produs(o ide,o judecata,un rationament),se trece adeseori la rationalizarea lui.Omul nu gandeste doar de dragul de a gandi,ci cu un dublu scop:fie pentru a-si declansa,organiza si optimiza propria sa activitate,fie pentru a justifica sau motiva prin explicatii si argumente actiunile deja savarsite,chiar daca aceste cauze sunt altele decat cele care au stat realmente la baza comportamentelor executate. Caracterul multidirectional
Spre deosebire de unele mecanisme pishice care sunt orientate spre o singura dimensiune temporala(perceptia spre aici si acum;memoria spre trecut;imaginatia spre viitor),gandirea se intinde pe toate cele trei dimensiuni.Mihai Golu,intr-un manual de psihologie(1976),arata ca gandirea foloseste informatia despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui;intregreaza informatia despre trecutul si prezentul obiectului pentru a determina(prevedea)starea lui de viitor.Datorita acestei caracteristici,gandirea are prin definitie o orientare incursivrecursiva,permitand corectarea erorilor si refacerea ciclului de prelucrare a informatiei,dar si integrarea rezultatelor secventiale in rezultatul final global. Caracterul sistematic Gandirea contine elemente structurate,ierarhizate,intre care sunt posobile o multitudine de combinatii,fapt care ii asigura autoreglabilitatea.Ea poate fi redusa la un sistem cibernetic deoarece dispune de toate cele trei categorii de marimi ale sistemului:marimile de intrare(intrebari,probleme);marimile de stare(multimea transformarilor informationale bazate pe structurile si schemele operationale deja elaborate);marimile de iesire(raspunsurile si solutiile formulate) Dintr-o perspectiva cibernetica gandirea apare ca fiind cea mai inalta forma de prelucrare a informatiei si de exercitare a comenzii si controlului,