Problemele legate de droguri: un model biopsihosocial

Cel mai probabil, problemele legate de droguri au cauze multiple. Pentru inceput, trebuie sa spunem ca acestea par sa se fundamenteze pe anumite procese biologice. Acest fapt nu e o surpriza , deoarece procesele biologice asociate cu adictia au beneficiat de multa atentie din partea mass-media. Drogurile psihoactive influenteaza procesele neurochimice, stimuland centrii placerii din creier. Din aceasta perspectiva, problemele legate de droguri au un fundament biologic. Totusi, problemele legate de droguri sunt asociate si cu unii factori psihologici si sociali care par sa contribuie la evolutia si perpetuarea problemei. Cercetatorii denumesc acest fapt modelul biopsihosocial, deoarece factorii biologici, psihologici si factorii de mediu sunt cu totii importanti pentru intelegerea si tratatrea problemelor legate de droguri. Factorii de risc biologici Terapeutii si cercetatorii au descoperit ca un istoric familial marcat de adictii poate constitui un factor de risc extrem de puternic pentru problemele legate de droguri, iar riscul pare sa fie si mai mare daca un membru al nucleului familial abuzeaza de substante. Specialistii din domeniul ingrijirii sanatatii au observat ca abuzul intergenerational de substante survine frecvent in cadrul familiilor. Totusi nu este clar in ce masura tendinta de a manifesta probleme legate de droguri in cadrul familiilor ar putea avea o componenta genetica, dar, in peste un deceniu de cercetare, inca nu au fost identificate clar genele specifice responsabile. Pentru a complica si mai mult lucrurile, transmiterea intergenerationala a abuzului de substante mai poate fi explicata si prin intermediul factorilor comportamentali, ca de exemplu modelarea cauzata de faptul ca parintii sau fratii unei persoane consuma droguri pentru a evada, pentru a evita sau pentru a face fata stresului sau a problemelor. Desi studiile referitoare la componenta genetica nu sunt deocamdata concludente, exista dovezi convingatoare conform carora cel mai mare factor de risc biologic asociat cu problemele legate de droguri constituie o tulburare psihiatrica asociata. Studiile epidemiologice au aratat ca asocierea dintre problemele legate de droguri si tulburarile psihiatrice este destul de insemnate; se estimeaza ca intre o treime si doua treimi dintre toate persoanele dependente de droguri au cel putin o tulburare psihiatrica.

Factorii de risc asociati mediului Saracia a fost asociata cu procente mai mari ale problemelor legate de droguri, iar in zonele sarace se inregistreaza de obicei niveluri mai mari ale abuzului de droguri. In plus, stresul a fost identificat drept factor de risc asociat cu evolutia si perpetuarea problemelor legate de droguri. Abuzul de droguri poate fi cauzat de multe tipuri de stresori 1

psihologici, printre care unii legati de stresul provocat de familie, bani sau locul de munca, de somaj, de necazuri zilnice sau de schimbari sau crize existentiale majore. Printe alti factori stresanti de mediu asociati cu consumul si dependenta de droguri se numara abuzul fizic si emotional, evenimentele traumatizante si opresiunea. Factorii de risc comportamentali Principiile comportamentale pot explica modelele comportamentale specifice adictiei pe care le putem constata chiar daca persoanele cu probleme legate de droguri au tipuri diferite de personalitate. De exemplu, consolidarea pozitiva, echivalenta cu a primi o recompensa sau ceva placut dupa manifestarea unui anumit tip de comportament, va incuraja persoana respectiva sa repete acel comportament. Consolidarea pozitiva poate surveni dupa ce persoana a folosit un drog psihoactiv sau daca incepe sa se simta relaxata, amortita, entuziasmata sau in extaz - cu alte cuvinte, daca experienta este placuta. Cand consolidarea nu survine intr-un mod placut vizibil, se considera ca aceasta se incadreaza intr-un ritm (sau model) variabil si intermitent (aleatoriu sau imprevizibil). Cercetatorii behavioristi au descoperit ca un model variabil al consolidarii genereaza patternuri comportamentale care sunt mult mai greu de modificat decat patternurile comportamentale consolidate in mod regulat. Patternul variabil al consolidarii este complicat si de existenta anumitor convingeri ale oamenilor cu privire la efectele drogurilor. Multi clienti cu care am lucrat manifesta un mod de a gandi cu privire la utilizarea drogurilor foarte asemanator cu asa numitul paralogism al jucatorului: convingerea ca sansa le va aduce noroc data viitoare, dupa un sir de pierderi, chiar daca in realitate sansele raman aceleasi, indiferent ce s-a intamplat mai inainte.

CONSOLIDAREA POATE TRANSFORMA UTILIZAREA DROGURILOR INTR-UN OBICEI Consolidarea este ceva ce survine dupa un comportament si sporeste sansele ca respectivul comportament sa se repete; sa poata fi atat pozitiva cat si negativa. Consolidarea este diferita de pedeapsa. Consolidarea incurajeaza repetarea unui comportament, in timp ce pedeapsa descurajeaza repetarea comportamentului. Unora le este greu sa inteleaga diferentele dintre consolidarea pozitiva si cea negativa si deseori confunda consolidarea negativa cu pedeapsa: - consolidarea pozitiva = consecinte placute asociate cu utilizarea substantei; - consolidarea negativa = diminuarea emotiilor, a sevrajului sau a simptomelor psihiatrice. Consolidarea pozitiva si negativa joaca un rol in fundamentarea procesului de dependenta.|Deseori consolidarea survine in mod repetat si uneori se incadreaza intrun pattern:

consolidarea continua inseamna ca utilizarea drogului este consolidata dupa fiecare utilizare, dar acest pattern tinde sa survina mai rar dupa aparitia tolerantei; consolidarea variabila sau intermitenta survine dupa aparitia tolerantei si apare in mod aleatoriu si imprevizibil, drept pentru care persoana respectiva continua sa consume drogul, asteptand urmatoarea experienta placuta;

In cazul persoanelor cu probleme legate de droguri, se manifesta deseori consolidarea variabila atat pozitiva, cat si negativa in momentul consumului, deoarece drogul le face sa se simta mai bine, dar numai in mod ocazional si imprevizibil. Factorii de risc cognitivi Sistemul de convingere al unei persoane poate influenta si patternul utilizarii drogurilor. Multi clienti au anumite convingeri legate de ce anume va face sau nu drogul pentru ei. Aceste convingeri privind efectele unui drog sunt numite asteptari. Printre asteptari se numara convingerile pozitive sau negative cu privire la efectul utilizarii substantei. Asteptarile reprezinta convingeri foarte puternice, iar modificarea lor este dificila. De fapt, studiile au aratat ca asteptarile pozitive privitoare la utilizarea drogurilor se pot perpetua chiar si dupa ce persoana respectiva nu a consumat droguri pentru un timp! GANDURILE POT INFLUENTA EVOLUTIA UTILIZARII DROGURILOR Cognitiile reprezinta convingeri care contribuie la comportamentul asociat cu utilizarea drogurilor. Urmatoarele convingeri importante au fost asociate cu utilizarea drogurilor: - asteptarile legate de utilizarea drogurilor; - autoeficienta asociata cu comportamentul de utilizare a drogurilor; - constientizarea consecintelor utilizarii drogurilor; - nivelul de motivare a modificarii utilizarii drogurilor; - probleme neurocognitive asociate cu utilizarea drogurilor. Printre emotiile comune asociate cu procesele adictive se numara: - mania; - tristetea si suferinta; - rusinea si vinovatia; - regretul si ruminatia; - plictiseala; - fericirea. Multi clienti dependenti de substante chimice au dificultati sub aspectul identificarii si stapanirii propriilor emotii, cea ce le dauneaza mult. Factorii de risc emotionali La randul lor, emotiile pot juca un rol in aparitia unei probleme legate de droguri. Pentru inceput, multe persoane consumatoare sau dependente de droguri au dificultati in privinta sentimentelor lor. Multe persoane folosesc droguri pentru a-si modifica starile si

emotiile, asa ca, evident, aceasta modificare poate atenua in timp emotiile.Prin asumare, nu este deloc surprinzator ca persoanele care au probleme legate de droguri le este greu sa-si dea seama ce simt, deoarece timp de multi ani rolul consumului de droguri a fost evitarea sentimentelor. Persoanele consumatoare sau dependente de droguri au dificultati legate de exprimarea emotiilor, cat si de identificarea lor. Unii cercetatori au atribuit aceste dificultati disfunctiilor emotionale, adica absentei aptitudinilor de controlare si exprimare a emotiilor. Asemenea problemelor cognitive, problema disfunctiilor emotionale poate fi o consecinta a utilizarii substantelor, aparuta in timp. Totusi vulnerabilitatea emotionala a unei persoane poate preceda utilizarea substantelor. Studiile par sa sprijine ideea ca unii oameni sunt mai sensibili la emotii decat altii, la fel cum exista si dovezi ca unele persoane cu depresie sezoniera sunt mai sensibile la lumina solara decat persoanele obisnuite. In plus, vulnerabilitatea emotionala descrisa poate fi atribuita partial temperamentului. Cercetatorii specializati pe evolutia umana au sugerat ca predispozitia unei persoane de a-si exprima emotiile si de a interactiona cu altii se poate fundamenta la o varsta timpurie. In plus, multi utilizatori de substante au fost crescuti in familii care isi exprimau emotiile in mod inadecvat. De exemplu, daca labilitatea emotionala constituia o norma in familie, atunci o persoana care a crescut in familia respectiva ar putea considera labilitatea emotionala o norma in lumea reala. Pe de alta parte, daca exprimarea emotiilor era pedepsita, atunci o persoana crescuta in familia respectiva ar putea resimti o aversiune fata de exprimarea emotiilor, atunci cand este adulta. Alti clienti se pot pricepe foarte bine la exprimarea unei anumite emotii, atat de bine, de fapt, incat deseori o vor exprima in detrimentul altor emotii. Un astfel de exemplu este cel al clientului care isi identifica fara probleme propria manie si este manios adesea, dar rareori isi exprima alte emotii in afara de manie. Rezultatul poate fi o izolare sociala sporita, care la randul sau consolideaza convingerea multor clienti cu probleme legate de droguri ca nu se integreaza bine in societate. EMOTIILE POT DECLANSA CONSUMUL DE DROGURI Dificultatile legate de trairea si exprimarea emotiilor pot sta uneori la baza unei probleme legate de droguri. Unele persoane pot fi vulnerabile emotional si pot utiliza droguri pentru a-si controla emotiile, dar utilizarea genereaza adesea consecinte care pot amplifica vulnerabilitatea emotionala. Unele persoane cu probleme legate de droguri au dificultati legate de disfunctiile emotionale, cu alte cuvinte, pot reactiona insuficient sau exagerat la anumite emotii.

SIMPTOME PE CARE LE POT VEDEA PERSOANELE APROPIATE SI CARE POT SUGERA O PROBLEMA LEGATA DE DROGURI: modificari ale starii de sanatate sau ale infatisarii;

modificari ale capacitatii cognitive, de exemplu, ale memoriei, ale capacitatii de luare a deciziilor sau ale judecatii; modificari ale personalitatii, dispozitiei sau emotiilor, indeosebi aparitia extremelor emotionale; modificari ale comportamentului, rutinei, valorilor sau relatiilor interpersonale; o pierderea interesului fata de hobbyuri, evenimente sociale sau modalitati de recreere care obisnuiau sa fie importante pentru persoana respectiva.

Indicii suplimentare pe care le poate observa un specialist: informatii oferite de altii despre client; reticenta de a discuta despre utilizarea drogurilor; persoana respectiva da vina pe altii sau pe circumstante pentru probleme, in loc sa dea vina pe utilizarea drogurilor; stari sau emotii inadecvate manifestate pe parcursul sedintei; indicii fizice legate de abuzul de droguri; cicumstantele care au condus la venirea clientului la terapeut; probleme la locul de munca sau scoala; implicarea in accidente sau acte de violenta, fie ca victima, fie ca faptas. Nu uitati ca aceste simptome si indicii pot dezvalui si alte probleme in afara celor legate de droguri; asigurati-va ca intreprindeti o evaluare aprofundata! Consumul de drog conduce foarte des la asa numitul sindrom deficitar, carcaterizat prin: a. Deficit de activitate: activitatea se centreaza in special pe efortul de a-si procura drogul, justificandu-si inertia prin rationamente pseudo-filosofice si antisociale; este frecvent intalnit la consumatorii de opiacee; b. Deficit de functionare intelectuala (ideatie lenta, tulburari ale atentiei si memoriei); c. Deficit de buna dispozitie si afectivitate (doar drogul ramane investit afectiv); starea aminteste de indiferenta afectiva a hebefrenicilor si favorizeaza aparitia starilor depresive, in special in timpul dezobisnuirii, ceea ce impinge la reluarea toxicomaniei.

Dependenta de drog accentueaza conduitele evitante si ideea de incapacitate prin mecanismul feed-backului. Daca initial drogul creeaza impresia ca poti sa stapanesti problemele (prin ignorare), dupa perioada activa a drogului acestea revin si mai acut si persoana ia noi doze de substanta pentru a se indeparta de ele (vezi schema urmatoare).

Problema Ideea ca este greu sa rezolvi problema direct, pentru ca nu dispui de abilitatile necesare
+

Consumul de dorg, ca mecanism de a uita de problema si de disconfortul produs de ea

Dupa mai multe cicluri de acest gen, senzatia de ineficienta personala se accentueaza, la randul ei, nevoia de drog. In concluzie, ca o consecinta a stilului de viata pe care il duc toxicomanii, increderea in sine scade, iar imaginea de sine se deterioreaza. Avand in vedere toate acestea, constatam ca transformarile produse de toxicodependenta la nivelul personalitatii sunt profunde si pot afecta chiar nucleul personalitatii cand dependenta dureaza de mai mult timp, de unde necesitatea psihoterapiei, ca o interventie de restructurare si optimizare a personalitatii si de constructie a unui nou stil de viata.

Evaluarea psihologica individuala a toxicodependentului

Orice interventie psihologica, fie ca este consiliere, fie psihoterapie, presupune o evaluare initiala. Scopurile acesteia sunt: a. cunoasterea unor trasaturi ale personalitatii individului si intelegerea situatiei sale; b. stabilirea necesitatii unei interventii psihologice; c. determinarea tipului optim de interventie. Pentru ca nu exista doua persoane carora li se potriveste acelasi tip de interventie, o evaluare bine facuta ne poate ajuta sa determinam scopurile si strategiile cele mai potrivite pentru individ. Intr-o evaluare coprehensiva a toxicodependentului trebuie avute in vedere mai multe aspecte, astfel incat problematica acestuia sa fie acoperita satisfacator. Aceste aspecte sunt: 1. Consumul de droguri: - tipurile de droguri consumate - frecventa consumului - momentul debutului - modalitatea de consum 2. 3. Probleme de viata: probleme familiale probleme de servicu / scoala dificultati materiale probleme juridice Severitatea dependentei: gravitatea sindromului de sevraj cresterea tolerantei frecventa nevoii de a consuma drog

4. Analiza functionala: - antecedentele consumului: unde, cand, cu cine, in ce momente, in ce situatii - consecintele consumului Scopul analizei functionale este clarificarea sensului pe care drogul il are pentru un individ anume. Ea este importanta pentru ca ne ajuta sa intelegem motivatia clientului pentru consum si pentru schimbare. 5. Efectele drogului asupra sanatatii se refera la rezultatele unor investigatii medicale: - analiza pentru hepatita - testul HIV

alte analize

6. Efecte neuropsihologice - dificultati ale memoriei - dificultati ale atentiei 7. Istoricul familial - antecedente de alcoolism sau alta toxicomanie la parintii si rudele persoanei - antecedente de tulburari psihice (depresie majora, personalitate antisociala) la parintii si rudele persoanei. 8. Probleme personale de natura pishica depresie anxietate psihoze tentative de suicid probleme sexuale dificultati relationare

Pornind de la aceasta evaluare, terapeutul va avea de la inceput o imagine destul de clara asupra clientului.

Etapele aciunii drogului asupra organismului Odat ce drogul ia contact cu organismul, se produc o serie de evenimente a cror succesiune va depinde de substana ingerat. Unii autori disting 4 etape in aciunea produs de droguri asupra organismului: Iniierea consumului La primele contacte cu drogurile se va dezvolta intrirea pozitiv care va conduce la repetarea consumului. Dezvoltarea stadiului adictiv Se produce o neuroadaptare la administrarea repetat de drog. Organismul ii va modifica funcionarea pentru a incerca s contracareze modificrile metabolice produse de drog. ntreruperea consumului Modificrile in funcionalitatea cerebral produse de ctre consumul prelungit de

droguri sunt responsabile de efectele neplcute ce apar in aceast perioad. O dat finalizat aceast etap individul va recupera un comportament care ar putea fi calificat ca normal. Apariia recderilor Dup finalizarea procesului de dezintoxicare nu se poate spune ca individul este complet vindecat. Circumstane foarte diferite pot conduce la reluarea consumului dup perioade de abstinen care pot ajunge la caiva ani.

Factori favorizani ai consumului de droguri la adolesceni Exist nenumrate explicaii asupra consumului de droguri, cum ar fi: lipsa de informare a populaiei cu privire la gradul de periculozitate al acestor substane, o imagine de sine sczut, incapacitatea de a rezolva anumite probleme existeniale sau lipsa unor persoane apropiate cu care pot discuta. Meninea homeostaziei n sistemul familial Atunci cand consumul de droguri se transform intr-o problem care menine familia unit, efectele farmacologice ale acestuia se rspandesc, transformandu-se intr-un focar de dependen familial. Renunarea la consum semnific dorina de a renuna la un rol de persoan incompetent i care are nevoie de ajutor pentru a se transforma definitiv intr-un adult independent. Aceast incercare de a se transforma intr-un individ independent poate fi simit ca ameninarea unei crize familiale, care poate avea un potenial mai distructiv chiar decat dependena. Funcia de adaptare Ofer o soluie paradoxal la principala dilem a consumatorului adolescent: cea de meninere sau abandon al cminului printesc. Consumul de droguri servete pentru rezolvarea conflictului cu privire la a fi sau nu un adult autonom capabil s ajung la

independena de cminul printesc, meninerea insemnand c acesta rmane in cadrul familiei cu un rol de copil infantilizat care nu este lsat s creasc sau s ias din cas.

Funcia homeostazic Este protectoare i contribuie la conservarea echilibrului sistemului familial. Consumatorul i familia sa intr in aa-numitul ciclu al dependenei, astfel incat, atunci cand apare un conflict conjugal care amenin uniunea dintre prini, copilul crete consumul de droguri pentru a face astfel incat prinii s ii focalizeze atenia asupra sa, se unesc pentru a-l ajuta i las deoparte problema de relaie. Meninerea n cmin Starea euforic sau de somnolen a consumatorului dependent ii permite, pe de o parte, s se simt apropiat i dependent de familie, in timp ce, pe de alt parte, datorit efectelor drogului, il menine departe din punct de vedere psihologic dei prezent din punct de vedere fizic. Drogurile soluioneaz dilema meninerii in cmin, adic il menine aproape de familie dei este indeprtat i distant. nlocuirea relaiilor sexuale de relaia cu drogul Persoanele dependente, in general, evit sexualitatea i relaiile afective de cuplu. In timp ce unele opinii sugereaz c intensitatea legturilor familiale, in special cu mama, impiedic dezvoltarea de ctre dependent a unor relaii adecvate cu perechea sau cu copiii si, altele susin c insui drogul presupune un tip de experien sexual care este dorit ca i un cum ar fi un iubit sau un partener.

10

Factori de risc fa de consumul de droguri

Factori personali de risc o factorii genetici, o tipul de personalitate i temperamentul, o diferite afeciuni psihice, o curiozitatea,

o varsta mic la prima utilizare. Factori familiali de risc o istoricul familial de consum de droguri, o atitudinea prinilor fa de consumul de tutun, alcool sau droguri,

o viaa familial dezorganizat, o implicare parental inadecvat. o Modele disfunctionale de interactiune in familie o Lipsa de apropiere si afect familial o Lipsa de control si supraveghere o Lipsa de norme clar definite o Toleranta excesiva o Relaii foarte protective, apropiere familial excesiv i inadecvarea rolurilor o Raceala si rigiditate in interactiune o O alianta conjugala proasta o Granite incorecte intre subsistemele parinti si copii o Ierarhie familiala incongruenta sau ineficienta o Comunicare disfunctionala, evitatrea conflictului, ignorarea problemei, interactiune mascata, dramatizare

Factorii sociali de risc

11

o disponibilitatea drogurilor in anturajul adolescenilor, o anturajul nepotrivit, o apartenena la subcultura drogurilor, o publicitatea prin media,

o accesul facil la medicamente.

Tipologiile familiilor de consumatori de droguri Cancrini (1987; 1988; 1992, apud. D.Z. Saguna (Nita), 2011)) a realizat diverse studii cu familii de consumatori de droguri, desprinzand ca situaii familiale precipitante urmtoare: - Experimentarea unei situaii familiale critice cum ar fi, de exemplu, decesul unei rude sau divorul prinilor. - Creterea intr-un context de ataament ambivalent i incoerent, generator de personaliti nevrotice. - Trirea unor situaii de privare economic i cultural. In ciuda timpului care a trecut de la cercetrile sale, in prezent este in vigoare clasificarea cu privire tipologiile familiilor de consumatori plecand de la urmtoarele criterii: - Organizarea i modelele de comunicare familial; - Personalitatea i comportamentul persoanei dependente; - Comportamentul adictiv; - Modelele de relaionare a consumatorului cu familia i cu serviciile de asisten; - Analiza diferitelor modele terapeutice abordate. Plecand de la aceste criterii au fost stabilite patru categorii de de dependene: Dependena traumatic (tip A) Familiile de acest tip se caracterizeaz prin existena unui copil bun puin

12

comunicativ i care, ca o consecin a unei situaii traumatizante in general pierderea unei fiine dragi se prbuete sau recurge la consumul de droguri pentru a depi situaia. Consumul de droguri apare ca resurs utilizat pentru calmarea unei situaii de pierdere (personal, afectiv, ideologic etc.). In acest caz, consumul de droguri ascunde o form de stare proast permanent in aria reaciilor. Dependena apare ca o reacie intre un context extern i exprimarea dificultii de a depi o situaie sau de adaptare. De asemenea, acest lucru se poate intampla intr-un moment de ieire din cminul printesc, in care durerea pierderii se rezum la sentimentul de vin pentru prsirea unui context familial aflat in criz. In majoritatea cazurilor, dependena se manifest prin schimbarea radical a modului de aciune, prin desprinderea de un stil de via cotidian i prin comportamentul autodestructiv al unei persoane care inainte prezenta niveluri optime de integrare familial, colar, ocupaional i social. In aceste cazuri, nu este recomandat terapia de familie, deoarece este mai important soluionarea problemelor referitoare la depirea pierderii i intrirea capacitii de independen i autonomie personal. Dependena plecnd de la nevroza actual (tip B) Dependenele care fac parte din acest grup ascund o tulburare care corespunde ariei nevrozelor i relev o anumit instabilitate in comportamentul anterior consumului de droguri, dar mai ales cu un nivel crescut de implicare in conflictele familiale. In acest grup, structura familial corespunde celei la care s-a fcut referire cel mai frecvent in materialele cu privire la terapia de familie cu consumatori i se caracterizeaz prin: - Implicare excesiv a unuia dintre prini de obicei mama in viaa copilului fa de ceea ce consider o boal, in timp ce cellalt joac un rol marginal. - Evidena alianelor intre subsisteme cu o tendin marcat de a proteja, tolera i ascunde problemele derivate din comportamentul consumatorului. - Disfuncionalitatea granielor dintre subsisteme cu privire la ierarhia familial. - Dezvoltarea polaritii intre copii, considerand negativ sau ru comportamentul consumatorului in comparaie cu comportamentul celorlali.

13

- Modelul de comunicare familial caracterizat prin contradicia mesajelor i prin rapiditatea i violena conflictelor. Din punct de vedere clinic, dependena de tip B se caracterizeaz printr-un obicei de consum destul de controlat, cu o puternic legtur familial i o doz crescut de provocare, sfidare sau intoleran orientat spre prini i terapeui. Nu este recomandat incercarea de a lucra in terapie individual deoarece este necesar o intervenie in contextul familial.

Dependena de tranziie (tip C) Aceste forme de dependen ascund tulburri grave de personalitate i caracter. Este vorba despre familiile cu dificulti importante de a se desprinde, datorit faptului c toi sunt clar implicai in scenarii psihotice. In cadrul acestui grup, familiile se caracterizeaz prin: - Un stil de interaciune inconsecvent care nu contenete niciodat s defineasc sau s delimiteze cu claritate relaiile familiale i in care sunt angajate frecvent mesaje paradoxale sau incongruente. - O tendin de a ignora semnificaia mesajelor celorlali i de a utiliza dependena pentru a rezolva problema supremaiei cu atitudini de auto-sacrificiu din partea pacientului identificat. - O relaie a prinilor in escaladare constant i simetric fa de conflict. Ambii discut i se arat in egal msur afectai de dependena, comportamentul i de stilul de via al copilului. - Un angajament afectiv i de intimitate crescut din partea prinilor fa de copilul dependent, care este plasat intr-o poziie superioar fa de fraii si. Aceasta presupune o desprindere familial intre ceilali frai. - O tendin crescut de a implica i manipula rudele, prietenii i terapeutul pentru ai menine i apra poziiile familiale homeostazice. - O dispoziie crescut de a dramatiza exagerat conflictele.

14

Comportamentul dependentului se prezint ca un ritual, compulsiv i autodistructiv. Caracteristicile obiceiului variaz in funcie de faze i persoane. Dependentului i prinilor acestuia le este foarte dificil s asocieze dependena cu situaia de trai i familial iar riscul de recdere este crescut. Dependena sociopat (tip D) Dependenele care fac parte din acest grup se integreaz in aria tulburrilor sociopate de personalitate. Organizarea familial i modelele de comunicare corespund celor care se afl in familii deteriorate din punct de vedere al relaiilor i dezorganizate din punct de vedere funcional. Caracteristicile acesteia sunt: - Interdependen redus intre membri familiei. - Asimilarea dependenei ca stil de via propriu. - Inconsisten sau lipsa de adecvare a funciilor parentale cu privire la copii. Comportamentul membrului dependent se caracterizeaz prin exprimarea conflictului prin aciunile sale, care implic comportamente antisociale i sfidtoare. Terapia de familie nu este intotdeauna recomandabil in aceste cazuri. Bibliografia folosita pentru realizarea suportului de curs: Mihai, S.L., 14 pasi in lumea drogurilor, Bucuresti, 2005 Mitrofan, I (coordonator), Terapia toxicodependentei, posibilitati si limite, Ed Sper, 2005, reeditatta 2011. Saguna (Nita), D.Z, Teza doctorat Prevenirea consumului de droguri la adolescenti prin interventii active in familie, Univerisitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Blume, A., Consumul si dependenta de droguri, ghid practic de evaluare, diagnostic si tratament, Polirom, 2011-11-19

15