INTRODUCERE

Legendele indiene susin c n secolul al XVI-lea, Baba Budan - un respectat musulman sufist din India - a fcut un pelerinaj la Mecca, unde a descoperit calitile cafelei. n dorina de a arta celor de acas ceea ce a gsit, a luat 7 semine pe care le-a ascuns n bru i, astfel, a putut s le scoat din portul Mocha. Acas, el a semnat seminele pe pantele dealurilor nalte Chandragiri, din Provincia Kadur, Statul Mysore (n prezent, Karnataka). Din secolul al XVIIlea, aceste dealuri au primit numele Baba Budan Hills; cele mai nalte vrfuri sunt Mullayanagiri, cu altitudinea de 1.930 m i Baba Budan Giri de 1.895 m. Nu departe de Chikmagalur, se poate vedea i mormntul su. n India, cafeaua a devenit foarte cunoscut n vremea administraiei britanice. n anul 1616, Edward Terry, capelan al lui Sir Thomas Roe, care era ambasador la Curtea mpratului Jehangir, i ddea acestuia informaii despre folosirea cafelei: aspectul seminelor, aspectul buturii i aciunea sa benefic asupra digestiei, asupra spiritului i asupra curirii sngelui. Compania Indiilor de Est a avut un rol puternic n rspndirea cafelei n India. n lucrarea "The Raj at Table" ("Rajahul la mas"), publicat n anul 1993, de David Burton, istoric n gastronomie, sunt prezentate, cronologic, aspecte din istoria cafelei n aceast ar. Astfel, prima cafenea indian a fost deschis la Calcutta n anul 1780, dup Btlia de la Plassey. Curnd, John Jackson i Cottrell Barrett au deschis Madras Coffee House, urmat, n anul 1792, de Exchange Coffee Tavern, situat chiar la intrarea n Fortul Madras. Proprietarul a anunat c localul funciona dup modelul Cafenelei Lloyd's din Londra, n sensul c acolo se ineau registre cu evidena sosirii i plecrii vapoarelor iar localnicilor i europenilor le oferea ziare, cu informaii despre clienii si. Alte cafenele aveau mese de biliard i acopereau preul de cost prin preul ridicat "1 rupie pentru o cafea". Cafeaua filtru a fost popularizat de India Coffee House,

administrat pn la mijlocul aniilor 1940, de Coffee Board of India. Pe la mijlocul anilor 1950, cafenelele pregteau i serveau cafea la peste 1 milion de clieni. Pn la mijlocul secolului al XX-lea, cafeaua tradiional era ndulcit cu miere i jaggery (zahr nerafinat, obinut din trestie i cocotier, cunoscut n Asia, Africa, America Latin i India; comparat cu zahrul rafinat, este apreciat ca fiind produs natural). n mod obinuit, cafeaua este amestecat cu cicoare, pentru mai mult trie i arom (cafeaua aceasta este mai puternic dect cafeaua servit n Occident). Modul de preparare i vasele utilizate sunt specifice: amestecul de cafea i cicoare, 2 lingurie la o porie, se pun ntr-un vas prevzut cu un disc cu ajutorul cruia se preseaz grundul ntr-un strat uniform, peste care se toarn ap fierbinte. Vasul se acoper cu un capac i cafeaua este lsat s se adune la baza vasului. Cafeaua se bea dintr-un pahar fr picior dup ce, mai nti, este rcit ntr-un dabarah (un vas metalic mai mare, cu margine ndoit ca o buz, n care se pune ap). Cafeaua se servete cu zahr, lapte. O anecdot local care face referire la timpul scurs de la momentele de preparare pn la servitul cafelei, a dat cafelei indiene un alt nume "meter coffee" ("metrul de cafea"). Cafeaua filtru a trecut dincolo de graniele Indiei n secolul al XX-lea, cnd a fost introdus n Malaezia i Singapore, unde kopi tarik era cafeaua Madras. Cafeaua este socotit ca parte integrant a culturii n Statele Andhra, Karnathaka i Tamilnadu. n partea de sud a Indiei, cafeaua se bea din vase metalice.( Dr. Ana Tomescu - Cafeaua)

CAPITOLUL II. IMPOTTANTA CAFELEI PE PLAN NATINAL SI INTERNATIONAL

2.1. Importanta economica a cafelei Dup petrol cafeaua verde este pe locul doi n privina importanei economice. Productia mondiala de cafea verde (tone) in anul 2009

Primii noua producatori de cafe ape glob 2009 sunt prezentati in tabelul 1.
Tabel 1.. Productia mondiala cafea verde (tone) din 2009 Brazilia 2.440.060 Columbia 887.661 Etiopia 265.469* Guatemala 249.275 Honduras 205.800* India 289.500* Indonezia 700.000 F Mexic 252.000* Vietnam 1.176.000* * = Unofficial figure | [ ] = Official data | F = FAO estimate FAOSTAT | FAO Statistics Division 2011 | 22 November 2011

n 2005, Brazilia era productorul cel mai mare cu 2.440 mil. tone boabe de cafea verde, ce reprezint ca. 28,2 % din producia mondial, care n 2009 a nsumat 7,72 mil. tone. O treime din producia brazilian a fost consumat n America de Sud. Consumatorii cei mai importani sunt: SUA, Germania, Frana, Japonia i Italia.

Elementele care influeneaz costul cafelei

44,9% Impozit, Vmi, Costuri de transport. 23,7% Costuri la vnzare. 17,8% Comerciant colector i prjirea boabelor. 8,5% Proprietarul plantaiei. 5,1% Salariul muncitorilor.

2.2. Piata cafelei Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare. In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

2.3.Producatori si distribuitori Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. Jacobs a concurat in general la cafeaua prajita si macinata ,dar specialistii de la Kraft au extins linia de produse, aducand pe piata si alte segmente ce au inregistrat o crestere rapida, precum:cafeaua solubila(instant).Recent, brandul a introdus amestecul de cafea solubila 3in1 care include cafea solubila, zahar si lapte si 2in1 ce contine cafea si lapte intr-un singur pachet practic si convenabil. Specialitatile de cafea precum cappuccino sunt deasemenea o afacere profitabila si Jacobs ofera o larga varietate de produse de acest fel. Anul acesta, ca si in anul anterior, specialistii se asteapta ca segmentul de specialitati de cafea sa fie cel mai dinamic. Analizand evolutia din primele luni ale anului 2006,se observa ca si celelalte doua segmente, cel al cafelei prajite si macinate, precum si cel al cafelei solubile, inregistreaza cresteri semnificative.

Pentru anul 2006, compania Kraft Foods isi propune consolidarea pozitiei de lider la nivelul intregii piete de cafea ambalata, dar si in segmentele in care sunt deja lideri (cota de piata valorica): cel al cafelei prajite si macinate si in segmentul de specialitati. Vanzarile totale de cafea ambalata, comercializata de Kraft Foods Romania, au crescut cu peste 45% in 2005 fata de anul anterior. Cresterea se datoreaza scaderii segmentului de cafea vrac si reorientarii consumatorilor catre ofertele de cafea ambalata. Conform datelor ACNielsen, segmentul cu cea mai dinamica crestere este cel de specialitatilor de cafea, 90% in 2005 fata de 2004. Un alt factor il reprezinta cresterea puterii de cumparare a populatiei. Nu in ultimul rand, putem constata o crestere a nivelului investitiilor media in segmentul de cafea solubila si in cel al specialitatilor de cafea, cu 15% in 2005 vs 2004. Potrivit companiei, Kraft Food Romania este lider de piata in categoria de cafea, cota de piata valorica. Jacobs este brandul numarul 1 in segmentul de specialitati de cafea incepand cu luna ianuarie 2006. "Marca Jacobs este cea mai importanta marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la

nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs," declara reprezentantii Kraft Foods . ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.Cei de la elite ofera si ei o gama diversificata de produse, constand atat in cafea macinata si prajita, cat si in cafea instant si cappuccino. In Romania, istoria TCHIBO incepe in anul 1997 cand au fost efectuate primele importuri de cafea Tchibo. In luna august 2001, a fost infiintata Tchibo Romania SRL, o companie cu capital integral strain. In expansiunea internationala a Tchibo GmbH, Romania a fost considerata o piata cu potential ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, fiind a doua tara ca importanta din Sud Estul Europei cu un volum anual de aproximativ 20.000 tone cafea. Acum, Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o continua si rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare.

2.4. Consumul de cafea in Romania Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani. Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestle, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani. Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria si Letonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor. Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.

CAPITOLUL III. CAFEAUA

3.1.Arborele de cafea

Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24 latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori. Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30 - 50 cm. Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis. Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului.

Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22C, cele inferioare temperaturii de 11C putand avea un efect negativ asupra recoltelor. Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita. Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore. Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.

Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.

Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.

3.2.