Sunteți pe pagina 1din 4

I beIieve in fhese words, os mosf of fimes if`s nof fhe quonfify fhof counfs, buf

fhe quoIify. AIfhough one couId soy fhof I hove fhousonds of friends, I`II hove fo
disogree.
Yes, I do hove mony ocquionfonces, buf onIy few good friends.
I don`f remember how we become friends.
I`m sorry obouf fhof, buf I jusf con`f remember.
We mef eoch ofher of schooI, ond I guess if wos offer oII, o moffer of fime.
Everfhing I`m gonno soy moy sound Iike o chicke buf fhis is fhe frufh.
There ore doys when my worId oImosf disoppeors. I feeI oIone in fhe middIe of
fhe Universe, fhere ore fimes when I`m surrouded by so mony peopIe buf I jusf
feeI sod.
There ore fimes when my friends fhoughf I`m insone , fhese ore fimes when I
feeI hoppy If`s sfronge how 0od words.
I beIieve fhof is possibIe for o friend fo meon fhe worId fo you.
Whof hoppens fo my friends, infIuences my mood. I hope fhis rose won`f die in
fime, buf grows brighfer ond brighfer.



de Tudor Arghe;i
Psulmii uputtin liticii lilezelice utgheziene si euptimu dtumu emului medetn silit su
ttuiuscu intt-e lume ptelunu putusitu de umnezeu si lipsitu de mitucelele de cute
lumeu eche etu plinu.
1itlul ucestet peezii. in jut de 1e. tisipite in elume din teute etupele cteutiei
utgheziene eidentiuzu diletentele dintte spitituulituteu ctestinu si mentulituteu
medetnu. nelinistitu. ptugmuticu. emul medetn liind upusut de singututute si uspitund
lu iinitute cu cute teu su cemunice. dut uceustu detintu este euptimutu intt-e
munietu uputte. uneeti chiut sliduteute.
te censtituie intt-un meneleg udtesut si ul cutui temu este spetuntu teelutiei. u
ebtinetii unui tuspuns suu semn din putteu lui umnezeu de u cutui euistentu se
intteubu. ttuteu sugetutu este ceu de singututute : .1ute sunt singut". ln uceustu
situutie s-ut puteu censidetu cu indeiulu. deznudejdeu si inctuncenuteu il cuptind:
.1ute sunt singut. eumne. si piezisI". lupt euplicubil penttu ucestu. cute in stuteu de
singututute inceutcu su guseuscu tuspunsuti lu niste inttebuti esentiule penttu el.
lnttegul meneleg udtesut ine ptuctic in centtudictie cu degmele biseticesti si
pteceptele ucesteiu buzute pe indemnul .0tede si nu cetcetu". dut nu este intentienut
cu e negute u diinitutii. ci cu e tunguite. e cetete ce ute cu scep descepetite cu
udeutut u lui umnezeu si u .peetei sule bune".
0nii uu zis cu Psulmii sunt e tugudu u ctedintei. ultii cu e e lilezelie u negutii. dut
pteu putini dintte ctiticii litetuti uu inteles cu etu e cuutute spte necunescutul cute ne
incenjeutu in liecute minut.




Titlul volumului constituie definitia blagiana a vietii, pe care poetul o vede, la modul
heraclitean, ca pe o curgere necontenita in moarte; altfel spus, murim putin cate putin din
clipa in care ne-am nascut.
Tema poeziei o constituie nostalgia dupa toposul mitic al satului, locul in care omul isi poate
regasi puritatea (amenintata de civilizatia tehnicista).
Dupa cum se vede, poetul traieste, la modul expresionist, teroarea orasului tehnicizat, cu
masini ,subpamantene" si imagini de cosmar.
Titlul contine sugestia unui ,suflet" pe care il are satul, entitate metafizica prezenta in
straturile lui arhaice si care ,vine" ca un ,duh" spre vremurile noastre.
Textul se deschide printr-o invocatie in care termenul ,copilo" este generic (reprezentandu-i
pe toti oamenii satului): in conceptia autorului, acestia traiesc intr-o lume apartinand mitu-
lui, intrucat izbutesc sa se mentina ,pe linia de apogeu, geniala, a copilariei".
Departe de demonia civilizatiei mecanizate, satul constituie o imagine micsorata a ,corolei
de minuni a lumii", caci aici, oamenii traiesc ,intr-un raport de suprema intimitate cu totalul
si intr-un neintrerupt schimb de taine cu acesta" (Lucian Blaga).
Cel de al doilea vers, devenit celebru, face din sat un demiurg al veciei: ,Eu cred ca vesnicia
s-a nascut la sat".
Spatiul satului este astfel sacralizat, prin faptul ca aici s-a nascut Marele Timp. De altfel,
intr-o poezie ulterioara {,Fum cazut"), satul este comparat cu o ,biblica satra" (aluzie, pro-
babil, la staulul in care s-a nascut Iisus).
Pentru a nu-i stanjeni linistea sfanta, gandul devine ,mai incet", iar bataile inimii se aud,
parca, in pamant, acolo unde dorm stramosii.
Intoarcerea in ,satul minunilor" echivaleaza cu o revenire in paradisul originar, pentru
ca ,Aici se vindeca setea de mantuire", iar omul este absolvit de pacatul adamic; iar
pelerinul care si-a , sangerat picioarele " in ,pietrele" profanului, se vindeca stand ,pe un
podmol de lut".
in prima strofa, satul este vazut ca spatiu al unei geografii sacre si ca un Centru al lumii.
$trofa a doua cuprinde cinci versuri, dintre care, ultimele patru definesc sufletul satului,
prin intermediul a trei comparatii:
Prima dintre acestea este continuta in versurile:
, $ufletul satului falfaie pe langa noi, ca un miros sfios de iarba taiata".
si sugereaza puritatea si prospetimea acestui ,duh" venit parca din alta lume.
Ne-am putea intreba daca acest misterios suflu care ,falfaie" nu este chiar ,porumbelul
$fantului Duh" (despre care Blaga vorbeste intr-o alta poezie).
In versul urmator, sufletul satului este comparat cu ,o cadere de fum din stresini de
paie",invaluind ritualic, in ceasul de taina al serii, pe omul intors la vatra.
A treia comparatie (, ca un joc de iezi pe morminte inalte") ar putea sugera ca sufletul
satului reuneste viata si moartea intr-o eterna ingemanare.