Sunteți pe pagina 1din 13

Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care mpreuna cu canalele respective, asigura ungerea organelor n miscare

ale motorului, precum si circularea, filtrarea si racirea uleiului. Prin aceasta se micsoreaza frecarea ntre suprafetelor pieselor n miscare (deci si puterea consumata), se micsoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru-piston-segmenti, spalarea si evacuarea impuritatilor si particulelor metalice rezultate din uzura pieselor, ajuta la racirea pieselor, prentmpinnd oxidarea organelor cu care vine uleiul n contact. Metodele de ungere pot fi: - ungerea prin presiune (fortata) prin care uleiul este trimis la locurile de ungere de catre o pompa de ulei; - ungerea prin stropire, uleiul fiind mproscat de catre arborele cotit, care n miscarea lui de rotatie barboteaza uleiul din carterul inferior; - ungerea mixta, prin care o parte din piese - cele mai solicitate - sunt unse prin presiune, iar celelalte prin barbotaj. Motoarele de automobile au o ungere mixta. Uleiurile de ungere trebuie sa corespunda unor cerinte de calitate si de exploatare. mbunatatirea uleiurilor este asigurata prin adaugarea de aditivi.

II.Constructia instalatiei de ungere.


II. 1. Baia de ulei (carterul inferior) Este depozitul de ulei al motorului, fiind confectionata din tabla ambutisata sau turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte profilata mai adnc pentru afundarea sorbului pompei de ulei. Unele bai pot avea pereti despartitori pentru a se asigura mentinerea nivelului de ulei n rampa. n partea inferioara este prevazuta cu buson de scurgerea uleiului, uneori cu magnet de retinerea particulelor metalice. Se monteaza pe blocul motor cu suruburi, etansarea fiind asigurata de o garnitura. II. 2. Pompa de ulei

Absoarbe uleiul din carterul inferior dupa care l refuleaza n circuitul de ungere al motorului. Din punct de vedere constructive pompele de ulei pot fi: - cu roti dintate; - cu palete; - cu piston. Cele mai utilizate sunt pompele cu roti dintate cu angrenare interioara sau exterioara (fig. 1. a. b.). Pompa de ulei cu angrenare interioara (fig. 1. a.), folosita si la motorul D 797-05 (Saviem), functioneaza astfel: n timpul rotirii n sens invers a rotilor dintate 2 si 3 se creeaza o depresiune n corpul pompei 1 si absoarbe uleiul din baie prin sorbul pompei, n camera de aspiratie 4, de unde este preluat prin spatiile dintre dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat n camera de refulare 5 si trimis n instalatie. Pompa cu angrenare exterioara (fig. 1. b.) este utilizata si la motoarele D 2156 HMN 8, DACIA. Acest tip de pompa prezinta siguranta n exploatare, realizeaza presiuni ridicate chiar si la turatii scazute, are constructie simpla, gabarit si masa reduse. Pretmpinarea suprapresiunii, din cauza uleiului vscos (mai ales pe timp rece) se face prin supapa de siguranta a pompei, care trimite o parte din ulei napoi n baie. n felul acesta se mentine o presiune de refulare de 20 - 50 N/cm. Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata care primeste miscarea direct de la arborele cotit (D 797-05, D 2156 HMN 8) sau de la un pinion de pe arborele cu came (DACIA).

a b

Fig. 1. Pompe de ulei

II. 3. Filtrul de ulei. Asigura retinerea impuritatilor, pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile de ungere nealterate. Ele pot fi pentru filtrare bruta sau fina. Filtrul brut se monteaza n serie n circuitul pompei de ulei avnd o rezistenta mica de trecere, asigurnd un debit de 80 - 90 % spre sistemul de ungere. Filtrul fin, legat n paralel cu circuitul, are rezistenta mai mare de trecere (5 10 % din debitul pompei) si dupa filtrare uleiul este retrimis n baia de ulei. Filtrele de filtrare fina pot fi statice sau dinamice. n figura 2 este reprezentata constructia filtrului de ulei al motorului D 79705. Uleiul trimis de pompa intra prin orificiul 2 din suportul 1, se filtreaza circulnd de la exterior la interior la interiorul elementului filtrant 3, apoi iese prin canalul 4 din suport si refulat n circuitul de ungere. Supapa de scurtcircuitare 5 se deschide la circa 20 N/cm si uleiul trece nefiltrat spre radiatorul de racire cnd elemental de filtrare este nfundat.

Fig. 2. Filtru de ulei al D 797-05

motorului

Tot din categoria filtrelor statice face parte si filtrul de ulei al motorului dacia 1300 (fig. 3). Acesta este un filtru cu element filtrant de hrtie si poate fi utilizat, n functie de marimea porilor hrtiei, att ca filter brute, care retin particulele cu dimensiunea de 20 m, ct si ca filtre fine, care retin particule pna la dimensiunea de 5 m.

Fig. 3. Filtrul de ulei al motorului Dacia 1300 1-capac din tabla; 2-tabla interioara pentru protectie; 3-ansamblul supapei de refulare; 4-arcul de fixare a elementului filtrant n carcasa exterioara; 5-membrana din cauciuc; 6-inel elastic; 7-placa superioara; 8-placa exterioara; 9-carcasa; 10-element filtrant, 11-filet pentru montarea filtrului Pe blocul motor.

Filtrul dinamic, realizeaza filtrarea prin centrifugarea uleiului, eliminndu-se impuritatile mai grele. Filtrul centrifugal 1 al motorului D 2156 HMN 8 (fig. 3) este montat n paralel cu circuitul uleiului. Uleiul venit de la racitorul de ulei intra prin conducta 11, deschide supapa de primire 10, reglata la 10 - 20 N/cm pentru limitarea cantitatii de ulei admis la circa 20 %, trece prin interiorul axului 5 si mpins prin canalele 7 n spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3, apoi prin partea superioara ajunge n spatiul dintre peretii rotorului, trece prin canalele 8 la duzele 9, crend cuplul de rotire al rotorului, centrifugnd uleiul, dintre rotor si clopot prin manseta de hrtie 6; impuritatile retinute n manseta se scurg n jos, iar uleiul filtrat este mpins n sus. Uleiul filtrat ajuns n carcasa inferioara a suportului 2 se scurge n baia de ulei prin canalele respective.

II.4. Radiatorul (racitorul) de ulei mentine calitatile de ungere ale uleiului prin stabilizarea unei temperature optime la circa 80C. Motoarele cu capacitate mare a sistemului de ungere sunt dotate cu racitor de ulei. Racitorul de ulei al motorului D 797-05 (Fig. 4), este montat n serie cu circuitul uleiului, este de tipul cu tevi simple, asezat n pozitie verticala. Uleiul cald de la filtru, intra prin orificiul 5, trece prin compartimentele peretilor despartitori 12 si iese prin orificiul 8 racit, de contracurentul apei care vine de la pompa de apa si intra prin teava 10 din capacul inferior 9, trece prin tevile 6 la partea superioara si iese printubul 1 din capacul superior 2.

Fig. 5. Racitorul de ulei al motorului D 797-05

II. 5. Circuitul uleiului la motorul autoturismului Dacia 1300

Cnd motorul functioneaza, uleiul este absorbit de pompa 2, prin sorbul 3, din baia de ulei 1 si refulat cu presiune la filtrul 4 si apoi la rampa de ulei 5. Din rampa prin canalele auxiliare 6 este trimis la lagarele paliere ale arborelui cotit 7 si lagarele arborelui cu came 8 si rotile de distributie, iar prin canalul vertical 6 la axul culbutorilor 9 si la arborele ruptor-distribuitor, asigurnd ungerea suprafetelor de contact dintre culbutori, supape (inclusivarcurile lor 11 cu ulei pulverizat) si tijele mpingatoare 10, depunndu-se pe chiulasa. Se scurge apoi pe lnga tije,

asigurnd ungerea suprafeselor de contact dintre tije, tacheti, camele arborelui cu came si se scurge n baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cotit 7, uleiul este trimis cu presiune prin interiorul arborelui cotit la fusurile si respectiv lagarele manetoane 12, de unde este pulverizat n picaturi foarte fine pe peretii cilindrilor 13, asigurnd semilichida a grupurilor piston-segmenti-cilindri si a bolturilor. Alimentarea cu ulei se face pe la gura de umplere a capacului culbutorilor (prevazuta cu buson), iar controlul nivelului, cu o tija indicatoare (joja) pentru nivelul maxim si minim. Controlul circuitului este reaslizat la bord de un bec de control (care se stinge la presiune normala) prin intermediul unui traductor 14 montat pe rampa de ulei - circuit electric (n prezent toate automobilele sunt prevazute si cu manometru pentru masurarea presiunii uleiului).
Fig. 6. Instalatia de ungere a motorului Dacia

II. 6. Circuitul de ungere la motorul D 797 - 05 (Saviem)

Din baia de ulei 1, uleiul este aspirat prin sorbul 2 si conducta 3, catre pompa de ulei 4, apoi trimis cu presiune n canalul 6, (unde se gaseste supapa 5 de reglare a presiunii care asigura o presiune a uleiului de 43 N/cm la turatia motorului de 2900 rot/min) si mai departe spre filtrul de ulei 7, si apoi racit n radiatorul 8, intrnd prin conducta superioara 9 si iese prin orificiul canalului inferior 10 si condus la rampa de ulei 11; de aici trece prin canalele auxiliare din blocul motor 12 la lagarele paliere ale arborelui cotit si lagarele arborelui cu came;

trece apoi prin canalele interioare ale arborelui 15 la lagarele manetoane, stropind si peretii cilindrilor, apoi se scurge n baia de ulei.
Fig. 7. Insta latia de unge re a moto rului D 79705

T ot din ram pa de ulei 11, prin can alel e auxiliare 14, uleiul este trimis la conductele cu ajutaje de stropire 13, care se deschid la presiunea de 15 N/cm si arunca uleiul pe fundul pistoanelor pentru racirea lor si ungerea cilindrilor. Prin canalul vertical 18, o parte din ulei ajunge la axul culbutorilor 19, pentru ungerea lagarelor culbutorilor, a suprafetelor de contact dintre culbutorii 20, supape si tijele mpingatoare 21, se scurge pe acestea si tachetii 22 pentru ungerea suprafetelor lor de contact precum si contactele tachetilor cu camele de pe arborele cu came, apoi se scurge n baia de ulei. O parte din uleiul de pe chiulasa se scurge pe canalul vertical si conducta 23, la lagarele arborelui cotit al compresorului de aer si apoi n baia de ulei. Angrenajul distributiei este uns cu ulei venit pe canalul 16 de la rampa de ulei. Alimentarea se face pe la gura de umplere cu busonul 24, iar nivelul uleiului se masoara cu tija 25.

III. ntretinerea instalatiei de ungere


ntretinerea corecta a instalatiei de ungere contribuie contribuie n mod substantial la marirea duratei de functionare a motorului. Dintre lucrarile de ntretinere specifice instalatiei de ungere trebuie mentionate: - verificarea nivelului uleiului din baia de ulei (depasirea nivelului peste semnul maxim duce la un consum inutil de ulei, ancrasarea bujiilor si depunerea de calamina n camerele de ardere); - curatirea periodica a filtrelor de ulei sau schimbarea la timp a celor capsulate (nedemontabile); - folosirea unui ulei de calitate corespunzatoare starii de uzura a motorului si anotimpului (iarna si vara); - schimbarea uleiului la periodicitatea stabilita n functie de tipul motorului si de natura uleiului. Pentru nlocuirea uleiului sunt necesare operatiile: - se aduce motorul la regimul termic normal (80C temperatura uleiului); - se scoate busonul de umplere din capacul culbutorilor; - se asaza automobilul pe un elevator, rampa sau groapa; - sub automobile se aseaza recuperatorul de ulei ars; - se desurubeaza busonul de golire ulei (fig. 7): - se asteapta pna cnd se goleste tot uleiul din carter;

-se monteaza la loc busonul de golire;


Fig. 8. nlocuirea uleiului din motor (Dacia 1300) 1 - busonul de golire

se introduce ulei n motor, prin locasul busonului capacului culbutorilor (2,75 litri ulei, fara nlocuire filtru si 3 litri ulei cu nlocuire filtru); - se remonteaza busonul din capacul culbutorilor, se porneste motorul si se observa gradul de etansare a busonului de golire.

n tabelul urmator se prezinta periodicitatea schimbului de ulei precum si a elementului filtrant la diferite tipuri de motoare de constructie autohtona si straine.

IV. Defecte n exploatare ale instalatiei de ungere


Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzata de lipsa de etansare a nbinarilor de la baie, filtre, busoane, slabirea busonului de golire, necompletarii la timp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100 g la 100 Km), spargerea baii de ulei; depasirea vitezei normale a autovehicolului duce la consum exagerat de ulei. Remedierea consta n completarea la timp a nivelului uleiului din baie, strngerea busonului, asigurarea etanseitatii sau sudarea baii de ulei, deplasare cu viteza moderata. Micsorarea presiunii de ungere ca urmare a diluarii uleiului cu apa sau combustibil, modificarea calitatii uleiului, dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune, scaderea nivelului de ulei sub minim, defectarea pompei de ulei.

Diluarea nivelului din baie cu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie de tija) care nrautateste ungerea. Este cauzata de spargerea garniturii de chiulasa, a inelelor de etasare de la cilindrii motorului, a spargerii tevilor de la racitorul de ulei, sau neetansarii garniturilor racitorului. Remedierea consta n nlocuirea uleiului si nlaturarea cauzei defectiunii. Diluarea uleiului cu combustibil, ca urmare a perforarii diafragmei pompei de combustibil, pornirii repetate a motorului la rece, amestec carburant prea bogat, functionarii motorului la regim termic inferior din lipsa termostatului. Urmarea este nrautatirea ungerii. Se remediaza prin nlocuirea diafragmei, evitarea pornirilor repetate la rece, amestec carburant normal, folosirea regimului termic normal. Modificarea calitatii uleiului, provocata de neschimbarea la timp a uleiului sau filtrului, a utlizarii unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza periodicitatea schibului de ulei, sau uzurii excessive a grupului cilindru-piston segmenti. Remedierea consta n respectarea periodicitatii schimbarii uleiului si filtrului, de calitate ceruta. Dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune se datoreaza slabirii sau ruperii arcului, impuritatilor din ulei care mpietica asezarea supapei pe scaun. Se remediaza prin strngerea piulitei de reglarea a supapei (sau nlocuirea arcului rupt) schimbarea uleiului si filtrului la timp. Defectarea pompei de ulei, ndeosebi ruperea dintilor pinionului de antrenare , sau a arborelui pompei este cauzata de nghetarea apei din ulei (cnd este diluat cu apa), accelerarilor bruste si repetate imediat dupa pornirea motorului la rece, utilizarii unui ulei vscos. Aceasta poate duce la griparea si chiar topirea lagarelor. Se observa prin scaderea brusca a presiunii la manometru (dar trebuie controlat si traductorul cu legaturile electrice pentru identificarea corecta a defectiunii). Remedierea consta n nlocuirea rotilor dintate sau arborelui defect al pompei de ulei, n ateliere, autovehicolul fiind remorcat.

Infundarea duzelor de la ajutajele de stropire de la motorul D 797-05 si D 2156 HMN 8,din cauza impuritatilor, ceea ce impune nlocuirea la timp a uleiului si filtrelor, inclusiv manseta de hrtie de la filtrul centrifugal. Aceeasi defectiune poate fi ntlnita si la duza din conducta de ventilatie a carterului la automobilul Dacia 1300. Remedierea consta n scoaterea duzei si curatirea depunerilor, dupa care se remonteaza duza si conducta.