Sunteți pe pagina 1din 1

Arta naraiunii se realizeaz odat cu valorificarea constituentelor care o reprezint, precum valoarea expresiv a timpurilor verbale, construcia subiectului,

succedarea evenimentelor, dar i modalitatea prin care mesajul este transmis. Modalitatea de proliferare a informaiilor i mbinrii acesteia cu nuirile stilului beletristic se remarc n opera cronicarilor romni n primul rnd prin capacitatea de abordare istoric, prin aducerea aciunii ntr-un timp ct mai apropiat de cititor sau chiar un timp prezent, care sa capteze i s transmit ct mai multe imagini epocale. Btlia de la Baia din 14/15 decembrie 1497 este descris de cronicarul Grigore Ureche asemenea unei povestiri, la un timp imperfect, care ns produce efectul unei comunicri facile, a unei funcii refereniale dar i cu o tehnic a detaliului impresionant, transmis prin intermediul unui limbaj accesibil. Nici a expune, nici a explica felul nostru de a vedea, nu e uor; cci lucrurile n sine noi sunt totui nenelese prin analogie cu cele vechi (Francis Bacon, Noul Organon), adic ceea ce cronicile au ca materie prim const n substana cunoaterii apriorice i aplicarea subiectiv a acesteia, mai mult sau mai puin asemntoare celei originale. Aadar, btlia de la Baia, care a avut loc mari noaptea, n data de 15 decembrie, cnd tefan Vod a nimicit cu oastea sa trgul, agitaia detaliat i sentimentele transmise pe calea beletristic a creaiei, sunt prilejuri de intervenie a subiectivitii cci istoria la rndul su este injumtit de cele dou ramuri cu valoare tiinific i artistic. n acest fel, arta naraiunii const ntr-o mbinare insesizabil a elementelor care construiesc universalitatea, precum i selecia limbajului i a modului n care informaiile sunt transmise.