Pa?a Hassan (Demonstra?ia apartenen?

ei la genul Epic) Balada este o creaie epic in versuri, n care este povestit o ntmplare neobinuit, la participa cteva personaje care se confrunt i care prin comportament impresioneaz pu ternic. Poezia Pasa Hassan este o oper literara cult, deoarece are autor cunoscut, si este o balad istoric, pentru c nfieaz o ntmplare neobinuit din trecutul nostru istor articip personaje cu nsuiri ieite din comun. n ciuda aparenelor, ntre titlul baladei si coninutul, este o deplin concordan. Portr l domnitorului romn nu este nfiat direct, ci se contureaz din impresiile pe care le p oduc faptele sale asupra conductorului turc, Pasa Hassan. Chiar si micarea armatei romne,conduse de Mihai Viteazu este prezentat prin ochii paei. Procedeul de apreze nta personajul prin prisma adversarului este evident din prima strof: Pe Vod-l zrete clare trecnd Si-n urma-i se-ndeas, cuvuiet curgnd/ Otirea romn. Fiind o oper epic, momentele subiectului se nlnuie, si tensiuneacreste pn n penulti rof, cnd Hassan ajunge la tabereleturceti. Expoziiunea Poezia ncepe cu imaginea domnitorului romn, caremparte groaz si moarte p intre pgni. El trece printre dumani cufulgeru-n mn , fcnd crare . Descrierea haosului ce domnete in armata otoman are rolul de aevidenia vitejia romni lor. Ritmul alert este dat de folosirea unorverbe semnificative: rup, salt, cade, se-nchin. Tabloul este panoramicsi plin de dinamism. Imaginile vizuale si de mica re se succed curepeziciune, iar vuietul (imagine auditiva), creeaz impresia de sfri tde lume. Imaginea dezastrului otirii otomane este relatat prinmetafora hiperboliz at Cade-n mocirl un val dup val . Primele doua strofe ale baladei ilustreaz imaginea grandioas a lupteiromnilor, cond ui de Mihai Viteazu, a carui mreie domina. Atmosfera de balad este creat cu ajutorul figurilor de stilhiperbolate (se-ndeas c u vuiet curgnd), metafora (cu fulgeru-n mn),asociat cu epitetul turcimea-n vrjbit , niaz vitejiaromnilor. Folosirea verbelor la gerunziu sugereaz ritmul ncletriicelor do armate. Aici remarcm i prezena aliteraiilor cu z, r, o. In strofa a treia prespectiva luptei se ngusteaz, si atenia estendreptat spre Hassan, care st departe de lupt. Dac micrile celor dou oti constituie expoziiunea operei, intriga,realizat in urmtoa trei strofe, este data de apariia voievoduluiromn in prejma paei. Trsturile scoase n viden sunt curajul idorina de a-i nvinge pe turci. El se mic precum lupul ntre oi care reliefeaz mreia domnitorului, care este nzestrat cunsuiri excepionale. Mirarea lui Hassan redat prin metafora E negru pmnt nu cunoatemargini, iar spaima nc n sufletul paei, care este ncontinuare cuprins de vitejia si curajul voievodului, subliniaz prinverbele de micare: alearg , mprtie , cutremur , vine , i prinepit impresionant a lui Mihai Vitezuprinde contur n ultimele dou versuri ale acestei str ofe El vine sprepa: e groaz i vai / C vine furtun . Desfurarea aciunii, cuprins in urmtoarele trei strofe, redadresarea direct a voievod i ctre pa i nfieaz atitudineaturcului i reaciile sale in faa unei posibile conf determin pe Hassan s-l vad pe Mihai in proporii hiperbolice: Slbaticul vod-i un munte ezentarea lui Mihai Vitezu esteperceput nu numai vizual, ci i auditiv de ctre pa, sug erat prinaliteraia Zalele-I zuruie crunte .La provocarea direct adomnitorului romn, gr aza turcului sporete i zboar oimete epitet verbal ncrcat cu ironie. Urmtoarele dou strofe (a-X-a i a-XI-a) constituie punctul culminant. Hassan ajunge n culmea disperrii. Expresiile populare de groazapieirii btut i mnnc att disperarea personajului,dar i ironia autorului. i n penultima strof, portretul su fiziceste o oglind a strii de spirit. Din pricina fricii, i drdiedinii , dar ajuns a e de tabere, este ajutat de spahii care segrbesc S-i deie scpare .