cum am mai spus nu o dragi tineri, faceti totul pentru a deveni pe

ceea ce a creat mai de pret poporul nostru, comorile culturii universale!

Nu precupetiti nimic pentru a temeinic de din toate domeniile, pentru
a uni ntr-un tot inseparabil munca, Numai pe vom asigura
nflorirea a patriei, Programului partidului, poporului, inde-
pendenta suveranitatea Romniei socialiste!
NICOLAE
,
/
INALTA PRETUIRE VIBRANT OMAGIU ADUS DE TIN;
TULUI DE PRESTIGIU SI STRALUCITULUI OM POLITIC
OIIIiIU
fEIEl1
IllIIIII,
IIVIIT,
IIIIE
III
,
A cum, la inceput de an, de
intregul nostru popor, rom-
pe
reprezentant, academician
doctor inginer Elena sa-
vant de
De-a lungul anilor, numele s-a
Inscris cu litere de aur i n rindul celor
mai distinse cu care na-
se S-a re-
marcat ca mii itant de al parti-
dului nostru om de
exemplu de devotament
pentru cauza clasei muncitoare, mi-
nunatii
Manifestlnd In Inaltele
ale militantului
care intreaga activitate
idealurilor de progres material
ritual al poporului, Elena
a Infruntat cu curaj teroa-
rea regimului a
indeplinij de i n
cadrul Uniunii Tineretului Comunist
sindicatelor, dovedind o
de curaj, de combativitate de de
devotament de inte-
resele clasei muncitoare.
o activitate pentru atragerea
mobilizarea femeilor, a oamenilor
muncii la lupla pentru lichidarea ex-
drepturilor liber-
democratice, impotriva fascis-
mului pentru indepen-
integritatea
Elena Ceau,escu a dat dovada unor
inalte comuniste, a unui patr io-
tism a unui devolament
pentru idealuri-
lor partidului poporului nostru.
de pre-
secretarul general al
parti dului, NI co lae
Ceau,escu, de cu
munci de In cele mai inalte
foruri ale conducerii de partid de
stat, Elena a
luat parte la toate marile
ale partidului poporului nostru care
au transformat Romnia Intr-o

Activitatea Elena
Ceau,escu, eminent om politic
remarcabil om de este stri ns
de cele mai de evenimen-
te din partidului poporu lui
nostru, din viata a Ca
om de cu o arie de pre-
intr-un domeniu de virf al
contemporane. cu
directe in de bunu ri
materiale, academician doc-
tor inginer Elena este un
demn reprezentant al Romniei peste
2
hotare. Valoarea a activi -
sale este de numeroase
titluri conferite de
de prestigiu din din
multe ale globului.
Cu mindrie am
de
respect cu ocazia acor-
unor inalte titluri tova-
Elena de aca-
demii din peste 20 de

" In doctor Elena Ceau,escu, spu-
nea Ernesto F. Villanueva, rectorul
din Buenos Aires, recu-
noa,tem femeii ce se con-
sacrA muncii ti care i,i
asumA In spirit militant o responsa-
bilitate In construirea unei socle-
fArA exploatatori ti
personale In domeniul com-
de macromoleculari,
al pol imerilor elastomerilor, al cine-
tici i traduse In mai multe
limbi, au consacrat-o ca specialist de
autoritate In aceste domenii, contri-
buind la prestigiului
de chimie la cote Inalte pe
plan mondial.
Anul 1978 a fost marcat prin eveni-
mente de ale rom-
legate strins de numele presti-
gioasa activitate a Elena
Ceau,escu. In acest sens,
aprecierile elogioase ale din
Intreaga lume asupra succesului lu-
Congresului de chi-
mie la sub
recte conducere a academi-
cian doctor inginer Elena Ceau,escu.
de
Nicolae Ceau,escu, secretarul gene-
ral al partidului Elena
Ceau,escu se permanent
de rolului femeii In societatea
de asi gurarea cel or mai bune
de de educare
a copiil or n spirit comuni st. spint
in care educat propriii copii.
Sint greu de redat in cuvinte recu-
a copiilor patriei, bucu
ria lor cind se I ntilnesc cu
Elena Este de ajuns
privim cum cu inimile deschise
s-o ofere flori , le
privim chipurile luminate de zimbet.
Ei aceste minunate
i n care sint create de
partidul comunist, partid in care tova-
Elena
o activitate. Sufletul de
femeie plin de
omenia ce o este mereu
de cei ce vi itorul
De activitatea Elena
Ceau,e.cu sint strins legate
rile in domeniul
In inaltele de
cu care este mil i-
pentru ca copiii tinerii
se formeze se dezvolte potrivit
vremurilor noastre comu-
niste, asigurindu-li- se o te-
de manuale
gratuite, o
Cu
cei mici, spre
patriei, pe drumul
de care se in
spre a le crea
dintre cele mai bune.
Tn zorii acestui an nou ne
profunda pentru act ivitatea mul-
a academician doc-
tor inginer Elena Ceau,escu,
li gratitudinea pentru prest i-
giul adus
Doresc felicit din inima
pe academician Elena
Ceau,escu pentru inalta
Ordonul Steaua Republicii Social i ste
Romnia clasa 1, in semn de
pentru i ndel ungata acti vitate
i n
pentru remarcabilA
la dezvoltarea afirmarea ro-
pentru aportul deosebit la
politicii partidului.
Cu prilejul fericitei adre-
mult stimatei Elena
Ceau,escu omagiul nostru respec-
tuos de de
bucuri i fericire, de noi
succese In i ntreaga activitate
binelui patriei noastre
social iste, pentru triumful In lume al
idealurilor de pace

LA ANI!
Prof. RADA MOCANU,
adjunct al ministrului
,i
MllTUllIlll TIIIIlllR
I
PIITII IflCIIl1
<il
CIRCITIIII
IIITI11i
Intregul nostru t ineret, I ntregul po-
por cu prilejul zilei de
re, pe academician Elena
personal i-
tate exemplu e-
locvent de pentru
realizarea celor mai nobile idealuri de
progres Promotor ne-
(
A GENERATIE, DE INTREGUL NOSTRU POPOR, SAVAN-
ELENA CEAUSESCU

al noului in tehnologie,
cu inalte titluri academice
ale unor prestigioase foruri
din Elena
a contribuit prin
de valoare la transforma-
rea intr-un factor nemijlocit de
intr-un autentic catalizator
al progresului industriei economiei

Noi, tinerii care ntr-o
industria produ-
de utilaj chimic, beneficiem din
plin de generoasa idee a
a in
pentru indicilor
de productivitate, idee
lucit materializati! de vasta activitate
de cercetare inginerie
in cadrul
Institutului Central de Chimie de
academician Elena

in ntreprinderea tinerii snt
din plin in procesul de utili-
zare a in procesul tehnologic.
Colectivul de lucru pentru stimularea
de idei tehnice a mobilizat
zeci sute de tineri in valorificarea
creator necesar
noului in de utilaj chimic.
Eficienta a
tinerilor la introducerea progresului
in tehnologiile de
se la peste 200 milioane de lei,
roadele ideilor novatoare oglindin-
du-se In sporirea mun-
cii, in modernizarea tehnologiilor, in
valorificarea resurselor secundare. Nu-
meroase propuneri de printre
care de perii pentru
lustrun in vederea con-
optime de suduri complexe,
dispozitivul pentru cu aju-
torul unui laser de aliniere de
putere, a
dispozitiv pentru sudura
automati! a sau procedeul
de sudare in baia de a segmen-
pentru fundurile eliptice ale coloa-
nelor recipientelor de in
industria rodul a-
portului tinerilor i n introducerea
in O
de incercare a a fost
realizarea presei de 1 600 de tone,
utilaj de mare randament competiti-
vitate.
Colectivul nostru, in care muncesc
peste 1 700 de tineri, cu
mindrie unor rezultate bune
n n care s-au
aproape 600 de peste 2 ()()() ae
muncitori, tehnicieni ingineri au
participat la concursuri profesional-
olimpiade pe meserii, la
sesiuni de la actiuni de
popularizare a de prezentare
a tehnologiilor moderne in industria
Ridicarea econo-
mice a noastre se materia-
prin strinsa a sectoa-
relor de prin
elaborarea de noi tehnologii moder-
nizarea celor existente. Cursurile poli-
tehnicii ridicarea
tinerilor, continua
nare a acestora.
Cu dragoste
cu dorinta de a ne demni de
inaltul exemplu de
ruire al savantului omului politic, ne
in fata Elena
n continuare
realizarea indicilor de productivitate
sporim prin fortele
noastre de creativitate introducerea
noului in tehnologiile de realizare a
utilajului chimic, valori-
ficarea a progresului
in producerea nece-
sare avintului chimiei n
Dorim din adincul
noastre de constructori ai socialismu-
lui aducem cele mai calde felici-
academician Elena
pentru inalta
Ordinul Steaua Republicii
Socialiste Romnia clasa 1, pentru
activitatea indelu ngati! in re-
pentru remar-
la dezvoltarea afirmarea
pentru aportul deosebit
la pol iticii partidului sta-
tului de a socialiste
multilateral dezvoltate in patria noas-

Avind in exemplul de
inchinati! progresului
intregii noastre aducem din
inima noastre,
de
academician doctor inginer Elena

La ani, Indelungati!
putere de de iubitul
nostru Nicolae
spre fericirea intregii
noastre
GRIGORE JEAN, secretar
adjunct al comitetului U.T.C.,
Intreprinderea de utilaj chimic
ro,ie -
II
PIITII
Noi, viitorii in domeniul
chimiei, ne gindim plini de la
activitatea rezultatele de renume
mondial de academi-
cian doctor inginer Elena
a numeroase academii din
Europa de pe alte continente, ca
urmare a unei rodnice
fice, Elena im-
armonios activitatea
cu cea fiind pentru noi, tine-
retul care chim ia, exemplul
cel mai demn de urmat
Ne cu prin activitatea
pe care o depunem, rezul-
tate cit mai bune In domeniul specia-
pe care ne-am ales-o contri-
buim prin munca la dezvoltarea
chimiei
armonios activitatea teo-
cu cea de cercetare
o serie dintre elevii
in prezent rezultate bune in acest
domeniu. Astfel, putem cita unele
dintre temele care se in
cercetare: lecitinei
nerea colesterolului din Ca
urmare a unei bune
elevii liceului nostru au rezul-
tate bune la faza pe a olimpiadelor
de chimie. Ne mindrim cu locurile 1, II
III cucerite la aceste
Ne prac-
in productive realizind
obiecte produse diversificate de pr i-
necesitate pentru Astfel.
elevii in de pro-
contribuind la unor
produse specifice industriei de
medicamente, a produselor chimice
etc. elevi in
prod uctive de vopsele, mase plastice.
sintetice, trecind periodic, in
cursul anului de studiu, prin toate
fazele 'IIiitoarelor munci de
Astfel, prin munca prin
dorinta de a aplica cu
principiile active, dinamice,
nare pe care le-a in com-
plexa activitate academician
doctor inginer Elena ne
in spiritul muncii
al tinere In
socialismului comunismului in 1ara

Pli III
,CII TIIIII
Tmi revin in memorie caldele cuvinte
de o responsabili-
tate, o profesiune de credin-
rostite, nu de mult, de
Elena Avem datoria
ca pretutindeni
cuceriri le geniului uman ser-
omului, feri-
cirii sale, pro-
gresului intregii Aceasta
este cea mai cea mai
Indatorire a
oamenilor de de pretutin-
deni ,
Vedem in aceste cuvinte grija
de tinere,
de afirmarea lor de
viitorul patriei noastre.
Aducem caldele noastre
pentru inalta acordati! tova-
Elena pentru acti-
vitatea sa de militant comunist, revolu-
pentru aportul deosebn la
tuirea politicii partidului dezvoltare'
afirmarea OrdinLl'
Steaua Republicii Socialiste Rom-
nia clasa 1.
Ne in acest timp, in care
intregul nostru popor presti-
gioasa complexa activitate
de renumi1ul
om de academician doctor
Inginer Elena depu-
nem tot efortul pentru a ne indeplini
toate sarcinile care ne revin, contri-
buim prin tot ceea ce vom face la dez-
voltarea chimiei domeniu
in care avem drept valoroasele
rezultate oferite
mondiale de activitatea
de Elena

Din adincul inimilor noastre tinere
ne intregului
tineret al patriei noastre - romni,
maghiari, germani de alte
- pentru a adresa Elena
un La
ani! multe rezultate valoroase pen-
tru dezvoltarea chimiei
NELA ANTOHI, secretar al
Comitetului U.T.C. - Liceul
ind ustrial nr. 5
3
ITABIUZATOARf
TIISIUII
,-_ MI!MlAIIE DIN NR. TRECUT
In continuarea ciclului de materiale
privind alimentatoarelor
stabilizate, vom prezenta o de
reducere a un procedeu
de a de
REDUCEREA ONDULATIILOR
Stabilizatoarele utilizate pentru ali-
mentarea unor montaje mai preten-
(amplificatoare de fide-
litate, preamplificatoare, scheme cu
circu ite integrate etc.) trebuie
un nivel redus al componentelor al -
ternative n tensiunea de mai
precis, amplitudinea nu
trebuie ordinul mili-
lor.
In principiu, pentru reducerea ondu-
se astfel: printr-un
grup R-C serie se preia de la intrare
o a componentei alternative
se injecteazA ntr-un punct al am-
plificatorului de eroare ales n fel
incit la o
in cu ce se pro-
in mod Reglind din
valoarea lui R se
unui minim de
la prin anularea reci-
a celor tensiuni opuse.
Un exemplu practic in care se
acest procedeu este dat in fig. 18.
Schema de un stabi-
lizator cu tensiune de (12 V),
capabil debiteze curentul maxim
de 1 A. Elementul regulator il consti-
tuie grupul repetor pe emitor T, - T"
unde T
J
este tranzistorul serie, mon-
tat pe un radiator adecvat. Tranzisto-
rul TI este amplificatorul de eroare,
primind tensiunea de de la
dioda Zener D, n
Componenta de compen-
sare este de pe minusul
prin grupul C-R-P, condensa-
torul avind rolul de a separa tensiunea
Acest semnal se
in baza tranzistorului TI ;
R. trecerea
spre
Pentru reglaj se alimenta-
torul se la o sar-
de cca 0,5 A. snt vi-
zualizate pe osciloscop (de
sau sint cu un millvoltme-
tru electronic cu o
de curent alternativ. Prin manevrarea
P se
nerea unei amplitudini minime a com-
ponentei alternative. La schema de
FI". A.
pot fi reduse sub 5 mV.
acest reglaj, se

O de reducere
a n divizarea re-
din colectorul amplificato-
rului de eroare (R, = R\ + R; ) mon-
tarea unui condensator suplimentar
de filtrare ntre punctul median
masA (fig. 19). Metoda este universa-
nu dar nu
este la fel de ca artificiul
prezentat anterior. Raportul
R\/R; se ia de 1,2-1,5, suma R, fiind
din schema de
REDUCEREA IMPEDANTEI
DE '
In introducerea acestui ciclu au fost
prezentate
de a
unui stabilizator. In
se ca un factor
opus ea prelund o parte
din tensiunea de anu-
me o parte cu atit mai mare cu ci t
este mai mare curentul consumat. In
rezistenja de a sur-
sei conduce la tensiunii la
borne n de curentul de sar-

Reducerea de se
impune n special atunci cind avem
de al imentat aparate montaje cu un
consum variabil care tot-
tensiuni bine stabilizate.
In fig. 20 este indicat un procedeu
simplu de reducere a de
aplicat unui stabilizator cu ten-
siunea de 9 V. Elementele
gate la schema de sint R" R,
P. cA in
sarcina este n colectorul
tranzistorului regulator (T, ). Amplifi-
catorul de eroare TI, tensiu-
nea de n (de la dioda
Zener D
,
) semnalul de la i n
emitor, prin dioda
2
"
R, are ro-
lul de traductor de curent, la bornele
sale o cAdere de tensiune
cu valoarea curentului
de O din
tensiune este pe baza lui TI
prin intermediul P,
modificnd astfel tensiunea de refe-
din Lucrul acesta este po-
sibil prin introducerea R,
intre Zener (rezistenja
de tensiune). Pentru o po-
Re
mentat de la o de tensiune continuA de 18 V,
montajul la semnal cu amplitudine
de cca 1,8 V. poate fi
pr in alegerea valorii lui ea este de cca 1 kHz
pentru CI =270 nF, de cca 500 Hz pentru CI = 1 I ,F et c.
Stabilitatea este de ordinul bin e-
tensiunea de al imentare este, la rindul
ei,
Figura 2 redA schema unui generator de
(sub 10 Hz) cu stab ilizare a ampl itu-
dinii. Alimentarea se face de la o de 12 V,
consumul fi ind de cca 3 mA. Amplitudinea semnalu-
lui de poate f i in intervalul 0-4 V prin
manevrarea P.
depinde de valorile R" R" C.
C" fiind de cca 6,5 Hz pentru piesele din
Alegnd R, =1 ,8 Mil, R, =5,1 Mil CI =C, =10 I'F,
la aproximativ C,OI Hz.
Stabilizarea semnalului se face cu ajutorul diodei 1
Zener, care poate fi de 9,1-10 V.
4
T,
BClD7
a P, tensiu-
nea de din este cu atit
mai mare cu cit este mai mare curen-
tul de
Pentru reglarea se
alimentatorul conectnd la
o de R, co-
curentului maxim (9 0/
12-15 W), prin intermediul unui ntre-
1. In paralel pe se mai
un voltmetru 'pe scala de
10 V curent continuu. Inchizind
deschiznd va-
>
..
'"
I
!!!
w
ar::
<
Tl
ar::
1-

EfT323
+
C
D,
OZ312
lOCUl
18
<

C2

w
200jlF
'"
15V
.".

+
19
LA COLECTORUL
t ---I=}---+---+---AMPL!FiCATORUlU;
+

+
>
..,
w
ar::
<
R 300a
R,
fkQ
R2
foon
Cf
SO"F
'" 1-
.!! c:::::J
de tensiune la bornele consu-
matorului. Prin manevrarea
metru lui P reducem aceste
la minimum, reducem
a sursei ct mai
aproape de zero.
valoarea a lui P scade
sub o se poate ajunge
la unei interne ne-
c,
O,lIlF
DE EROARE
(TI)
20
D2
IN9f.
C2
200"F
f5V
-9V
gative. Aceasta se prin
terea tensiunii de la
curentului de
Ca material bibliografic la acest ca-
pitol lucrarea "Stabili-
zatoare de tensiune, autori C. Mol-
doveanu A. Stoica radio
televiziune, Editura tehnicA, Bucu-
- 1974) .
-:::=:::::::==---
2
T2
OZ
+12V
Rg
10"-Q
...
j
Illlllll
Varianta propusa In articolul de
se prin aceea func-
foarte bine cu un semnal
slab de intrare, respectiv, poate fi co-
de la un amplificator AF de
putere (sub 1 W) sau de la un
radioreceptor . portabil (<<Albatros,
Neptun etc.), chiar la volum sonor
redus. Acest lucru s-a realizat prin
introducerea unui bloc amplificator
de cu mare
de intrare prin amplificarea supli-
a semnalelor de
filtre, pe fiecare canal In parte.
NUL
1

O,3A
ALiMENTATOR
Schema de principiu (fig. 1)
a fost prin liniile punctate,
pentru -a pune in cele trei
blocuri mari componente:
rul, amplificatorul de
blocul canalelor.
ALiMENTATORUL
S-au experimentat cu bune rezul -
tate variante de alimentator, cu
transformator de relea, con-
structorul amator putind opta In func-
de piesele de care dispune. Se
poate folosi orice sursa (de la
relea) , cu condilia debiteze o ten-
siune de cca 12 V, eventual
la un consum de curent
de cel pulin 30 mA.
Varianta din fig. 1 un
transformator Tr.l cu primarul pen-
tru 220 V cu secundarul de 9 /
0,3 A, o punte redresoare cu diodele
D -D. (orice tip la 30 V/mini mum
A) sau un conden-
sator de filtrare C, (200-500 I'F/25 V) .
HUL
M. ALEXANDRU, Salu.
Varianta trnsformator (fig. 2)
un condensator C, de O,68I'F
(eventual de 0,33 I'F In paralel)
cu tensiunea de lucru de minimum
500 V c.c. Becul L. nu este indicator
de slab), el
avind rolul de In
cazul unei accidentale a
condensatorului C" Sig. 4
nu alimentatorul , ci Intre-
gul montaj al canalelor, ea dimensio-
nindu-se consumul total de cu-
rent In coloanele de becuri (2 A,
3 A eter )'
NUL I
I
I
I
I
I
I iNTRARE AF
I
AMPLiFICATOR AF
realizarea alimentatorului pe
masa de se funcliona-
rea sa Atragem atenl ia
racordarea la relea se va face obliga-
toriu respectind faza nulul , cum
se In De aceea se va
identifica in prealabil borna de
a prizei , utiliznd un creion de tensiu-
ne. La alimentatorului trebuie
avem o tensiune de cca
12 V, care sa nu varieze perceptibil
la un consum de 25-30 mA (se folo-
ca de o rezis-
de 390-470 0;1 W).
AMPLIFICATORUL
Blocul amplificator AF este reali-
zat cu tranzistoare TI T" In
montaj repetor pe emitor.
de intrare fiind astfel se poate
introduce semnalul de
pe un potenliometru de 250-470 kCl.
Semnalul este preluat de la
unui aparat de radio, magnetofon,
stalie etc., In paralel pe difuzorul a-
NUL
-12V
RETEA
220Vrv
Dt
lN4007
(F407)
03
P112Z
C3
100J.lF
15V
FAZA
D2
+12V
2
Si6.4 18 -26Y Q,68)1F lN4007
O,_05-0,lA 500 V (F4071
RETEA
-IZV-:- NUL RETEA
3
CATOO "
R4
iESiRE AF
POART!
3,61\Q 5
1
4
T
2
Be177
(80136)
+12V

R43,6kO
CANALE
cestuia. Se va respecta polaritatea,
este cazul (plusul radiorecepto-
rului la plusul
Condensatorul C, de 2-5 I'F/16 V
componenta iar re-
R, curentul absor-
bit de amplificator. Tranzistoarele T,
T, vor fi cu siliciu, de calitate.
Reglajul amplif icatorului in
alegerea valorii lui R, (intre 240 kCl
3 MCl) pentru Intr-o
(50 Cl) intre plu-
sul lui C, plusul
nu este
(se aude slab sau distorsionat), se
alte exemplare de tranzis-
toare.
BLOCUL CANALELOR
realizarea alimentatorului
a amplificatorului se poate trece la
experimentarea canalelor. In prealabil
se vor verifica tiristoarele, care trebuie
tensiunea de lucru de cel
400 V curentul de minimum 1 A.
Verificarea se poate face la orice
de tensiune de 12 V/
0,3 A, folosind schema din fig. 3.
Conectind intre plus o re-
R de ordinul 2-10 kCl, becul
trebuie sa se sa
aprins in rezisten-
Prin deschiderea
lui 1, becul se stinge. Cu cit este mai
mare valoarea a lui R, cu atit
este mai mic curentul (de amor-
sare) de al tiristorului deci
acesta mai potrivit pentru scopul pro-
pus.
R7
P
G
6so.n
.\
Th.l.
t2V/Q3A
(EVENTUAL BATERii)
:.C4
47nF
::,C5
O,ZI'f

T3
P2
'BC177
A
R
5kQ


220
+12V 40W
Si6.1
O,2-0,3A
RETEA
3" EFT 323
Experimentarea canalelor se face
mai Intii separat. De exemplu, in fig. 4
a fost extras canalul de
joase pentru probe
cu un singur bec de 40 W.
este obligatorie, mai ales la verificare,
ea se va alege consumul be-
eului. In f inal ea se va inlocui cu una
consumului total
maxim pe canal (de exemplu, pentru
3 becuri de 40 W in paralel pe canal
vom lua de 0,6 A).
Pentru reglarea f iltrelor de joase
nalte se vor confectiona sau procura
in prealabil S, S, (iden-
tice) . Autorul a util izat transforma-
toare de la difuzoarele de radioficare,
de la care s-a secundarul
s-au remontat tolele
pot fi construite din ori ce
transformator (S= 1,2-
2 cm'). bobinind pe carcasa cea 1 500-
2000 de spire CuEm 0,15-0,2 mm.
Condensatoarele C. C, se ajus-
experimental astfel Incit becul
L, se (tare) numai la
R. nu se va sub
3 kCl (valabil pentru R" R,,).
becul nu se aprinde deloc, tiristorul
fiind bun, se alt exem-
plar pentru tranzistorul T, even-
tual, se R, (dar nu
sub 390 Cl). Volumul canalului se re-
din P, sau din
general P" .
Analog se separat
celelalte canale. Valorile opti-
me ale condensatoarelor depind de
cal itatea a tranzistoarelor.
reglarea canalele
se reunesc in schema-bloc din f ig. 1.
Se mai pot face mici la con-
densatoare, pentru o separare mai
a lor ureche).
intensitatea luminoasa scade
pe toate canalele prin conectarea si-
se pulin puterea
amplificatorului AF (se
R, la 1,2 kCl se R,
pentru o aJllplificare
Montarea se va face numai
terminarea reglajelor. Se va a-
corda atenlie la amplasa-
rea pieselor la pentru a nu
se produce atingeri sau apropieri prea
mari intre piese firele cu tensiunea
(faza). Nici o nu se va
(CONTINUARE IN PAG. 9)
5
--
II i1oo0f-'%sv
Rx
v/T '"
REL
H)
Tx
1
Rx + Tx 144 Hz
Ing. GEORGE PINTILIE _
Y O 3 A V E, m ..... t:ru al sportului
In cele ce urmeaza prezenta" , un
receptor un emitator pentru banda
de radioamatori de 144-146 MHz, mon-
tate pe o singura cu cablajul
imprimat
Receptorul cuprinde un amplifica-
tor de radiofrecventa (T,), montat in
circuit neutrodinat cu divizor capaci-
tiv, urmat de un prim etaj de mixare
(T, ), la se obtine prima
frecventa (5,5 MHz). La
acest mixer se un semnal so-
sit de la oscilatorul cu frecventa va-
riabila (T,). Intre acest mixer (T, )
cel de-al doilea mixer (T
J
) este inter-
calat un filtru de banda acordat pe
frecventa de 5,5 MHz, format din trei
circuite acordate LC (L" t... L" im-
preuna cu capacitatile aferente) , cu-
plate intre ele capacitiv. Tranzistorul
T
J
functia de mixer de
oscilator local la caruia se
obtine cea de-a doua frecventa inter-
mediara de 470 kHz. Semnalul cu
frecventa de 470 kHz este amplificat
de tranzistoarele T, T,. Semnalul
de la ultimului etaj de frec-
intermediara (L,.) este detectat
cu ajutorul diodei punctiforme cu ger-
6
maniu o,. Semnalul de audiofrecven-
merge la etajul amplificator
de audiofrecventa prin intermediul re-
zistorului R,., precum la amplifica-
torul semnalului de RAA (T.) prin
intermediul rezistorului R" . De pe
colectorul tranzistorului T., semnalul
de RAA amplificat se pe baza
celui de-al doilea amplificator de frec-
(T,), iar de pe emi-
torul lui T, pe baza lui T. prin rezisto-
rul RII' Pentru a putea asculta sem-
nalele telegrafice se un de-
tector (mixer) inelar realizat cu patru
diode cu siliciu sau germaniu (toate
egale intre ele), care mixeaza semna-
lul celei de-a doua frecvente interme-
diare cules de pe L. cU
semnalul generat de oscilatorul 10cal
(T , ), cules de pe L". La bor-
nele rezistorului R,. apare frecventa-
balaie obtinuta ca urmare a
celor doua semnale aplicate mixeru-
lui i nelar, se obtine semnalul
telegrafic. Acest semnal se aplica,
ulterior, amplificatorului de joasa frec-
venta. Receptorul este al imentat tot
t i mpul cu tensiune stabil izata de 12 V:
stabilizatorul este realizat cu tranzis-
-
14-18V +
rc.w ..
torul T. dioda Zener PL 12Z. Ampl i-
ficatorul de joasa frecventa este rea-
lizat cu tranzistoarele T,, -T,.. Ulti-
mele trei tranzistoare (T", T 2J T, .)
sint alimentate numai in RE-
a aparatului.
Emitatorul contine un oscilator pi-
lotat cu cristal (T,.), care are in cir-
cuitul de colector un filtru de
acordat pe de 36 MHz (L,o
L,,). Se pot folosi cristale cu frec-
venta de 7250 kHz, 9 MHz, 12 MHz
sau 18 MHz. Se ca, in felul
acesta. se vor selecta armonicele a 5-a,
a 4-a, a 3-8 sau a 2-a ale cristalului res-
pectiv. Schimbarea cristal ului nu ne-
cesita nici o modificare a montajului.
Tranzistoarele T" ndeplinesc
rolul de dubloare de trecventa, iar
tranzistoarele T,,-T,o sem-
nalul cu de 144 MHz.
Semnalul de la etajului final
al emitatorului (T,o) se la co-
mutatorul de Acest comuta-
tor cupleaza antena fie cu
fie cu intrarea recepto-
rului. Comutarea se face de catre un
releu de 12 V cu doua con-
tacte, fiecare cu pozitii, de tipul
celor produse de Intrepr inderea ,Elec-
tromagnetica. Cel de-al doilea con-
tact comuta alimentarea (-18 V) f ie
emitatorului , fie etajul ui de audiofrec-
venta al receptorului. Stabilizatorul de
12 V (T.) cont i nuu tensiunea
de -18 V.
Emitatorul poate oferi fie semnale
telegrafice (manipularea se face in
circuitul de colector al tranzistorului
T,. ), fie semnale modulate In ampli-

TR1
--------.
tud ine. Modulatia se circuitelor
de baza emitor ale tranzistoarelor
prefinal final ale emitatorului (T"
T,o)'
Modulatorul este realizat cu 4 tran-
zistoare (T
,o
- T
, J
) cU etaj final in con-
tratimp. Tranzistoarele finale sint de
tipul BO 135 (137, 139).
Transformatorul T
r
2 este de tipul
celor folosite la receptoarele Milcov
(defazor). La transformatorul T
r
. 1
se folosesc tole carcasa de
tip ca la Tr. 2. EI va contine in primar
de doua ori 150 de spire, iar in se-
cundar 300 de spire din cu dia-
metrul de 0.30 mm CuEm. La transfor-
matorul T
r
. 1, tolele de tipul E cele
de tipul I se vor asambla separat,
nu intretesut
Pentru protectia la supramodulatie
a etajelor final prefinal ale emitato-
rului se folosesc doua diode Zener
a caror tensiune insumata de stabili-
zare este de 33 V (PL 18 Z PL 15 Z).
Alimentarea intregului aparat se
face de la o sursa de curent continuu
(de preferinta stabilizata) care tre-
buie sa asigure o tensiune de 18 V,
la un curent de 0,8 A. Aparatul func-
tioneaza corect la o a ten-
siunii de alimentare cuprinsa in limi-
tele 14-18 V. Bineinteles la o ten-
siune mai de 18 V, puterea emi-
va corespunzator.
Puterea input a emitato-
rului (Ia tensiunea de alimentare de
18 V) este de 5 W. Aceasta putere se
obtine cind folosim in etajul prefinal
un tranzistor de tipul 2 N 3866. Se
poate o putere mai mare la
,

t! M.A.
R33

L3
LA13

s
47pF 2
--H--+------4HH
6-25
pF
LA L5
RS R6
100 2,2
k.o. 470 k.o
pF
LA ase.
R2
100
Kn
47
nF I
T1 =T2=
BF244 ,
BF245,
BFWl1,
KIl303
3
L, fi
L, 6
L, 3
L. 2,75
L, 20
L.
L,
L, 4
L. 18
llo li' L"
75
L .. 50
L, .
L"
15+15
L,. 7,5
L"
L"
8
L"
L,. 3
L"
L,.
6
L21
SRF 10
0,8
0,8
0,_
0,_
0,15
0,15
0,15
LI] L, LI!
0,1
0,1
0, 1
0,5
0,9
0,9
0,9
0,5
ci
O
O
:b
2
0,5
0,5
1, 75
0,75
0,25
la 6,5 W in put, se
ca prefinal un tranzistor de
tipul BFW 17 A. Tranzistoarele T,
T, sint de tipul BF 200 (180, 181 , 182).
Tranzistoarele T TS1 T1 T
8
T) 4 '
T", T,., T , sint de tipul BF 215,
tranzistoarele 1-
t
)l T
t21
T
21
T
14
- de
tipul BC 171 sau BC 172, iar tranzis-
toarele Tq , T
tll
T
tJ
T
21
sint tranzis-
toare cu germaniu, de putere,
cu factorul beta cuprins intre limitele
50 100, de exemplu, EFT 323 sau
similar. la amplificatorului de
audiofrecvenlll al receptorului se poa-
te conecta un difuzor cu impedanja
de 5 O sau cu impedanja
de 100 O.
se vor folosi cu
mare (2000 O), in paralel cu acestea
se va conecta un rezistor de 100 O.
la modulator se pot folosi microfoane
de tipul cel!>r de la magnetofoane, cu
o impedanlll de ordinul a 200-400 O.
In cazul cind dorim folosim ca
amplificator de sau ca mixer
un tranz istor cu efect de cimp de
tipul BF 245, BFW 11 sau KJT 303, uti-
montajele din fig. 2. Modifica-
rea in excluderea re-
zistoarelor R, R. schimbarea va-
lorii rezistoarelor R, R, de la 3,3 kO
la 100 kO a lui R. de la 1,2 kO la
2,2 kCl. De asemenea, cuplarea tran-
zistorului T, cu L" in cazul tranzis-
toarelor cu efect de cimp, se va face
direct de la cald al bob inei
L" nu de pe prima Bobina
oscilatorului local (L.) se va confec-
tiona conform desenului din fig. 3.
Traseele din schema elec-
conexiunile exterioare.
In al revistei vom
prezenta deselTul cablajului imprimat.
DATELE BOBINELOR
I CuAg
il CuAg
8 CuAg
5 CuAg De la bobinele
UUS Albatros
Mamaie
CuEm Carcasa F.I. (470
k Hz) de la Co-
ra, Mllcovn,
Albatros
CuEm
CuEm
(L. l.)
CuEm
CuEm LI" peste III
CuEm L15 p te LI6 ,i
L.s p te LI1
5 CuEm De la bobinele
UUS Albatros,
Mamal.
6 CuEm
6 CuEm
6,5 CuEm
4,5 CuEm Spiri lingi
7
,
Amplificatorul prezentat are
toarele caracteristici: putere nomina-
00 W; putere 100 W; banda
de frecvente la puterea nom ro-
20 000 Hz; distorsiuni sub 1%; raport
semnal/zgc.not peste 00 dB.
Aparatul este compus din trei
blocuri principale: mixerul preampli-
ficator, tranzistorizat, etajul de putere
echipat cu tuburi blocul de ali-
mentare.
Preampl ificatorul este cu
numeroase de adaptare la
sursa de semnal. Fiecare canal are o
intrare de mare (peste
400 kO) la intrarea pe alta de
(sub 1(00) la atacul
pe emitor. Pentru reducerea zgomo-
tului a distorsiunilor se
ca mufa de la intrarea pe fie
cu un deconector (in
notat cu KD) care baza pe
cft timp intrare nu este

In particu Iar acest prim etaj poate
fi singur ca adaptor de impe-
intre o de semnal un
magnetofon.
Pentru adaptarea la in-
trare, unul dintre canale este
cu KN. Astfel, la intrare
pot fi conectate atit microfoane, chita-
re electrice (nivel 5-10 mV), cit
monitoare de picup, radio etc. (nivel
peste 100 mV).
Fiecare canal este cu co- '
rectii de ton de tip Baxandall.
mixare un etaj de accentuare
a frecventelor joase. Astfel
se poate introduce efectul fiziologic
1
I1II
prin actionarea potentiometrului de
ton bas, al efect este transla-
tat exclusiv frecvente-
lor joase.
Etajul T4 are rol de amplificare
tot pe el se inchide bucla de reactie
R. R27 poate fi
in cu una de valoare mai
in cazul unei globale insu-
ficiente.
Tranzistorul T5 are rol de defazor
pentru atacul amplificatorului cu tu-
buri. Toate potentiometrele si nt liniare
se vor monta separat de preampli-
ficator, pe panoul frontal. Preamplifi-
catorul prototip a fost realizat pe un
cablaj imprimat cu dimensiunile 120x
70 x 2 mm.
'Amplificatorul 'de putere cuprinde
l
G3

5 R 7
t6 IMn
kQ
B
ECC83 2)( El36
flCATDI OI PUTIII
dubla ECC 83, cu rol de ampli-
ficator diferential. Avantajul schemei
in faptul eventualele asime-
trii ale semnalelor defazate sint sub-
stantial atenuate de comu-
din catod. Etajul final este realizat
cu tuburi de putere EL 36 functionind
in AB.
Punctul static de functionare (U =
= 600 V, Ug2 = 100 V, Ugl 30 V,
IA = 10 mA) permite obtinerea unei
puteri chiar mai mari de 100 W, dar
cu o a tubu-
rilor. Grupul R-C
transformatorul de la
i mpiedicind intrarea in oscil atie.
Grupul de rezistente R25, R26 asi-
protectia amplificatorului la lipsa
Student RADU RlpEANU
de timp de aproximativ 1 mi-
nut la puterea evenimentul
fiind insotrt de aprinderea becului B2
de 3,5 V.
Transformatorul de are
toarele caracteristici: sectiunea S =
= 20 cm
2
; primarul nI = 2 X 1 000 de
spi re = 0,5 mm; secundarul pentru
Z = 4 O, n2 = 00 de spire = 2 mm;
pentru Z = 6 O, n2 = 110 spite.
Se bobinajul simetric
impachetat al transformatorului. Car-
casa are un perete median; de o parte
de alta a acestuia se
cite 500 de spire de primar. Se bobi-
apoi secundarul pe lun-
gimea carcasei din nou separat
2 x 500 de spire, in sens. Fie-
care strat se cu hirtie de inal-
V
I
I I f I C,ATI I
I valoarea cind filamentul
Semnalul se introduce pe baza tran- becului incepe incandes-

PIIT II
zistorului, care in conduclie; in cent inchis). Se apoi S_ MARIN
acest fel becul in circuitul potenliometrul cu un rezistor de ace-
de em Itor se apnnde. valoare. Pentru a verifica corecta pozitia
C O B 4 O O I

torulUl, se un reZi stor In se va inlocui cu un rezistor de valoare re descriem constructia unui astfel de
( SI 74 O O ) rP_a_r_a_le_I_C_U_jo_n_C_1_iu_n_ea __ e_m_it_o_r_-C_0_I_ec_t_oc_r_t__ _s_e_o_m_it_e_. ----,1
din Bara se in mte-
rior apoi se la rindea,
astfel incit toate fetele fie plane
N. TURTUREANU
Circuitul integrat logic CDB 400 E
este un operator
cuadruplu (NAND) cu

Montajul prezentat in fig. 1 permite
verificarea a circuitulu, in-
tegrat. Folosind valonle indicate in
cele diode lummescen-
te se vor aprinde alternativ. Frecventa
aprinderilor este de aproximativ 1 Hz.
se scade valoarea lui C" frec-
Nu se folo-
sirea unei valori mai mari pentru CI'
pentru a nu valoarea curentu-
lui maxim de admis pentru
circuitul integrat
Montajul se a fi folosrt
ca divertisment sau semnalizator
optiC.
una din cele patru porti este
montajul nu mai
In acest fel dispozitivul permite sor-
tarea a circuitelor logice
CDB 400 E.
Pentru amatorii care nu dio-
8
1
II
LED!
11
14
2
_-9'+5 V Stob.
7
iNTRARE
1
Bel
(BC337
JO-W-+c::::1-+--iII 8FY34)
,--0+5
B
6,3VO,IA
lllilA
Elev CIPRIAN MANEA,
Bucure.tl
Pentru realizarea unor desene
schile de calitate in scurt
timp este necesar dispunem de o
de instrumente cit mai perfec-
lionate. In acest sens propun com-
pletarea trusei de desen cu rigla pen-
tru trasat drepte paralele.
Pentru realizarea ei se o
ST AS 6602-72, C-300
sau cu alte dimensiuni, la alegere.
Personal am folosrt rigla de mai sus,
pentru care sInt date cotele construc-
t ive in figurile aliilurate. Pentru con-
ro Q
Rt
lOOkQ
Rt
100
I\Q
tensiune, in special intre primar
secundar.
Blocul de alimentare cuprinde 4 re-
dresoare independente.
Alimentatorul anodic este un re-
dresor cu dublare de tensiune direct
de la Astfel, tensiuneacade
foarte in iar puterea
nu mai trece prin transforma-
torul de care va avea o
greutate) Pentru a supor-
ta tensiunea, condensatoarele CFl
CF2 se legind in serie cite
electrolitice de 2XlOOJLF/350 V. Pen-
tru echilibrare, fiecare condensator se
va cu cite o de 240 kO/
0,5 W.
Autotransformatorul de are
caracteristici :
S = 9 cm'; nl = 1 480 de
spire CuEm = 0,4 mm, cu prize la
cele opuse fie perfect paralele intre
ele.
Se apoi un tub de cu
diametrul de 5-8 mm cu lungimea
de cca 100 mm, care se indoaie
la mijloc, prin la Se
un al tubului cu un dop,
care intre strIns, se
cu Apoi se umple tubul
cu Inchizind
cu dop. Intre nivelul apei
marginea a dopului se va
un liber (aer) pe o lun-
gime de 2-3 mm. Se al
doilea dop, verificind nu existe
scurgeri de la nici unul din ca-
pete.
struire se o de
re a riglel prin mijlocul
lemnoase, ventral, ope-
executind u-se prin frezare sau
alte procedee. Se
conform fig. 2, de din
inox sau cu o grosime de
1,5 mm. In cele
3
spirele 250, 500 1 000;
pentru filamente are n2 = 36 de spire
; = 1,5 mm, cu
Este necesar un dublu
(K2) pentru conectarea tensiunilor pe
tuburile finale la aproximativ 40 de
secunde inchiderea lui Kl, in-
genera.1. Preamplificato-
rul este alimentat de un stabilizator
simplu cu amplificator de eroare. Ten-
siunea de negativare se culege de pe
semireglabile Pl, P2.
Prototipul realizat are dimensiuni
exterioare 350 x 210x14O mm greu-
tate de cca 9 kg.
Avantajul dimensiunilor
reduse datorat anodice
direct de la cere o pre-
in plus: verificarea fazei
atingind aparatului cu
creionul de tensiune se aprinde lampa
Se introduce .tubul de in sco-
bitura barei de lemn, cu partea con-
in sus pe mijloc. Spa-
gol se umple cu to-
Deasupra capetelor tubului se
din cu
rol de mascare.
marcarea nivelei,
din rigla de se
cu ; = 2 mm, conform fig. 1.
se de cu aju-
torul a patru nituri, care pe partea dor-
vor fi ingropate.
la mijlocul a riglei se
vor pune fixe, pentru
o mai mlnuire.
acestuia, trebuie
cherului in priza lucru tre-
buie cu aparatele (radio, pi-
cup etc.) ce fie conectate
la amplificator.
Se de asemenea,
zarea celor transformatoare la
lui, cu miezurile pe
axe perpendiculare. Toate
la vor fi ecranate. Se
pot folosi cabluri duble, utilizate la
Tt .. .T 5: se 109
c iIDnf
de picup. Se va ecrana inte-
gral preamplificatorul, precum placa
Fiecare dintre cele
trei blocuri de va avea cite un
singur punct de Punctele de
se vor uni printr-un singur cablu,
care se va conecta la tot intr- un
singur punct.
La incercare se vor verifica mai in-
tii tensi unile blocului de alimentare,
apoi se va alimenta etajul cu tuburi.
Se P1 P2 pentru un curent
anodic de 10 mA. Se mai
intii amplificatorului
la punctele A B, apql se conec-
preamplificatorul. nega-
se la
lor.
Tensiuni le in punctul static de func-
sint precizate pe
trasarea unor semne pe blocul su-
port care indice bulei
de aer atunci cind nivela este
perfect orizontal. In acest scop se
o a
orizontalitate a fost in prealabil veri-
cu o
I 82 2


"" 74
1
SE TAiE
SUMAR
RADIOTEHNICA
PfNTRU ELEVI pag 4-5
- Stabilizatoare de ten-
siune
- Generatoare RC
- de lumini .
CQ-YO . pag. 6-7
- Rx+ Tx 144 MHz
CITITORII
RfCOMANDA ...
8-9
- Mixer amplificator de
putere
- Verificator pentru
CDB 400 E (SN7400)
-
-Rigla
TEHNICA MODERNA pag.l0-l1
- Circuite integrate
logice
- DispOZitive optoelec-
tronice
PENTRU CERCURILE
TEHNICO-APLICATIVE pag.12-13
- Cargoul de ge-
nerale N.R. EFORIE
AUTO-MOTO .. . .. pag.14-15
- Un
bujia
- ABC auto pentru tine-
ret: mecanismul de

- Semnalizarea
Indicatoare pentru cir-

- Izolarea
PENTRU TINERII
DIN AGRICULTURA . pag. I6-17
- albine
- in lemn
PUBLICITATE ... .. pag. 18-19
- I.A.E.I.-Titu
-
FOTOTEHNICA .... pag. 20-21
- Directionarea luminii .
- Calculul
- pozitivului
color
REVISTA REVISTELOR pag. 22
- auto
-
- Mixer
- Amplificalor
- far
- Indicator
MOZAIC pag. 23
RASPUNDE pag. 24
- Radioservice

(URMARE DIN PAG. 5)
efect ua cu montajul racordat la re-
Reamintim racordarea se va
face cu respectarea fazei a nulului.
maxim de becuri pe f ie-
care canal este dictat de puterea ti-
ristorulu i. Nu se va utiliza tiristorul la
capacitatea pentru a putea
dimensiona radiatoare mici. Becurile
vor fi de de 25-40 W, pen-
tru a nu avea o mare.
Pe canal becurile se conec-
in paralel. Firele de vor
fi bine izolate, dimensionate pentru
consumul de curent respectiv. Nu se
vor face existind riscul
unor scurtcircuite. In final, becurile
pot fi vopsite In culori diferite
joase, galben sau verde - medii , al-
bastru - Inalte).
OBSERVATIE: montajul a fost
experimentat la surse de semnal
AF cu le,lrea de difuzor Intre con-
densator ti plusul alimentirii. In
cazul contrar (difuzorul intre con-
densator ,1 minus), Introducerea
semnalului AF In orgi se va face
printr-un condenutor nepolariza-
bll de t-6 Inserlat cu borna
caldA a IntrArii (masa se leagA la
masi).
9


CIRCUITI
INTIGRATI
lOGICI
Ing. ANORIAN NICOLAE
Circuitul CDS 410 E (fig. 1) face
parte din categoria circuitelor NU.
Singura deosebire este aceea po-
trei nivel
logic O daca toate au nivel
logic 1 . In rest, pentru orice
de nivele la
mine in starea 1. Circuitul are ace-
caracteristici de transfer ca poar-
ta CDS 400 E (vezi Tehnium nr.
1978). EI se la realizarea cir-
cuitelor basculante bistabile, registre,
decodificatoare etc. O con-
trei cu trei
Un alt logic din ca-
tegorie este CDS 420 E (fig. 2). A-
patru
Cind toate sint la ni-
vel logic 1. are nivel
gic O,
In rest, pentru orice de
nivele la in sta-
rea 1.
acest circuit are caracteristici
identice cu CDS 400 E CDS 410 E.
O conline
cu patru
Capsula CDS 473 E conline
circuite basculante bistabile de tip
J-K (fig. 3). Tabela de este
cu a circuitului bascul ant
CDS 472.
Dintre datele de catalog, demn de
este faptul se
cu +5 V la pinul 4, are un consum
de 16 mA, iar tipica la care
este de 20 MHz. Deci se
poate folosi cu succes ca divizor al
unei frecvenle de peste 20 MHz. Nu-
logice care se conec-
la acestui bistabil nu
trebuie cifra 10.
se pe frontul ne-
gativ al tactului . Pentru a nu
erori, semnalele de pe J K
trebuie fie stabile pe durata unui
impuls de tact.
Pentru a familiariza cititorii cu acest
se dau in continuare citeva
aplicalii tipice. Fig. 4 un
divizor prin 3. Acest lucru
a fost posibil prin folosirea unei le-
de de la Q a
circuitului bistabll S la intrarea J a cir-
cuitului oasculanl bistabil A.
succesive ale A S sint date
fiecare impuls de tact (fig. 5).
la intrarea de tact se oscilalia
cu o F. la A sau S
se culege o F. : 3.
Tot cu o CDS 473 se poate
realiza un divizor cu 4. le-
intre cele bistabile se
dau in fig. 6.
Primul circuit basculant bistabil co-
din in impulsuri de
tact, iar al doilea din patru in patru
impulsuri. Tabela de se in
fig. 7. la S se obl ine frecvenla
de intrare prin 4.
Circuitele JK se folosesc pentru
realizarea registrelor de deplasare. Un
10
+ 5V
14 13 12 11 ,o
J
2
T R
3
Q
4
OV
11
K
10
a.
9
3 4 5 6
K +5V T R
asemenea circuit deplasa-
rea unei date de intrare (O sau 1) de-a
lungul unui de celule JK (fig. 8).
Transmiterea datei dintr-o in
se face la finele
impuls de tact. la apare data
cu un de impulsuri de
tact egal cu celulelor JK.
In continuare se o care
ci rcuitele descrise mai sus
(CDS 410, CDS 420, CDS 473).
Este vorba despre un releu de timp
reglabil (fig. 9) Intre 1 10 secunde.
Timpul minim de o este dat
de perioada unui oscilator pe 1 Hz.
Prin memorarea unui sai ee
tabil de impulsuri se obline un tem-
porizator precis necesar in diferite
procese tehnologice, etc.
De asemenea, acesta poate fi util in
laboratoarele foto. Pentru a l nlelege
mai bine funclionarea,
diagrama de funclionare din f ig. 10.
Presupunem se o tempo-
rizare de 4 secunde. Se trece comu-
tatorul K pe pozilia 4 se
butonul B. In acest moment, in punc-
tul A apare un impuls de aducere la
zero a iar bistabilul
format din P" p. la
C nivel logic 1, iar la
rea D nivel logic <<O.
Nivelul logic 1 de la C
elementului de
R. Oscilatorul este conceput
In fel Incit furnizeze la
un impuls negativ in momentul in
care apare impulsul de aducere la zero.
Acest prim front negativ nu este per-
ceput de deoarece impul-
sul de aducere la zero 11
In starea O. Astfel, comuta-
rea primului bistabil are loc la
torul impuls negativ. la celui
de-al patrulea impuls (frontul nega-
tiv nr. 4) , la decodificatorului
apare o de (in punc-
tul S) .
in punctele C D se inver-
oscilatorul este oprit. Ele-
mentul de execulie R se
din cauza tensiunii n punc-
tul C. Reluarea ciclului se face prin
(din nou) a butonului S.
este real izat cu
capsule de t ipul CDS 473, iar decodifl-
catorul cu circuite cu patru
(CDS 420), trei (CDS 410 El
(CDS 400 El
8
7
OV
Q
8
7
J
1
,
5
Toct A
o O
1 1
2 O
r
3 O
Dat e
4>-
Tact
Tact

,-- J
r-K
+5V
B
Tact
o

O
r- J
1
rK
O
+sv
J
Q r---- J
T
K
8
ACTiONAT
,T
Qr-t-K
Q
Q-
a
Qr-
A
J
r-K
+5V
A
L:
6
Qr--- J
,T
Qr- t-K
J.

B
4
Qr-

7
B
Tad A B
O O O
Qr-
1 O
Qr-
2 O 1
311
4 O o
Q r---- J Q f--<>
rT
Qr- r-
K
Qf--<>
8
2.21<-0
P' .... P6 COB400E
tU
}
2xCDB473E
} 1!2CDB420E
2
3
2xGDB410E
6
7
10
}
9
10

I
.
IIIPIZIIIII
IPIllllCIRINICI
/
(URM ARE DI H HR. TRECUT)
Se pot folosi practic orice tipuri de
tranzistoare, de calitate Sensi-
bilitatea la este mare, putin-
du-se (cap
de pentru de 1 Ix.
In fig. 4.9. este prezentat un releu
fotoelectric cu Este un
trlger Schmilt, la se
un releu electromagnetic.
Atunci cind lumina pe foto-
este primul tran-
zistor se iar al doilea
in releul Chiar
fluxului luminos se
face lent, bascularea montajului elec-
tronic se face brusc, cu ca
cu
o valoare bine se inver-
In locul
cu al se o
a montajului, re-
leul atunci cind fotorezis-
este
V. CELULA FOTOVOLTAICA
Acest tlp'IJe dispozitiv optoelectro-
nlc se pe materiale semi-
conductoare pe baza
efectulul fotovoltale. Celulele fotovol-
taice nu polarizare
ele fiind generatoare de tensiune
curent sub luminii. Pentru
efectului fotovoltalc este ne-
cesar ca electronii golurile fotoge-
nerate fie separate de '\ln cimp
electric datorat unor ne6mogeni-
ale semlconductorului. Asemenea
pot fi intre
regiuni semiconductoare care
au tipuri diferite de conductivitate
pn). este
intre materiale semi-
conductoare de naturi diferite, ea poar-
numele de (fig. 5.1 .).
de ambele ale
material semiconduc-
tor, avem de-a face cu o homojonc-
o astfel de se rea!i-
prin difuzie de In
Flz. MIRCEA NEGREANU
Flz. GHEORGHE
fig. 5.2a este schematic o
prin difuzia
unei acceptoare (de tip p)
i ntr-un semiconductor de tip n (de
exemplu, prin difuzia borului in siliciu
de tip nI. In fig. 5.2b se meca-
nismul de a fotocurentului
fototensiunii i ntr-o p" n
Din se
nu in volu-
mul dispozitivului vor putea fi orien-
de cimpul electric intern. Dintre
generati in zona p. vor
suferi actiunea cimpului electric Ei
doar cei generati la o cel
mult cu lungimea de difuzie a
electronilor (l,,) de regiunea de
ryv). Toti
generati in regiunea de spa-
fi orientati de cimpul in-
tern Ei'
Dintre generali In zona n,
doar cei la o cel
mult cu lungimea de difuzie a
golurilor (l ) de regiunea de
p
rt'.) vor putea intra
sub lui i'
Prin urmare, cimpul electric intern
al trecerea prin
regiunea de a
torilor minoritari de neechilibru ce
apar in urma In zona pI-
zona n. Acest transport de sarcini
electrice conduce la o pozi-
a zonei de tip p la o
a zonei de tip n,
5.1
! !
suport
.5.6 '
"-

100
80
60
R.= 19 o(
40
/
/
/
20 Of
/
/
/
/
O 0.1

5.11

o

ROL 11,-011
0,3 O. o.s Q,6
v, Volf
ROL i7.011
5.12
v
J
i'
TABELUL NR. 1
Nr. Dispozi.
Valoarea
Parametrul UM
crt. tiv
min. tip. max.
,. Curentul de scurt E =1 klx ROL 11 40 60
.l'A
clrcuH (lSC) R =100 ROL 011 40 60
s
2- Tensiunea de cir- E =1 klx ROL 11 280 360
mV
cuit deschis ROL 011
(V
OC
)
3. Foeflclentul de
a tensiunii ROL 11 -2,6 -3.3
mV/grad
cu temperatura ROL 011 -2.5 -3.5
(TC
y
)
OC
4. Lungimea de undA
la sensibilitate ROL 11
0,85
maximA V.p) ROL 011
JJm
5. Aria fotosen- ROL 11
13 mm'
aibilA (A) ROL 011
II. Timpii de comu- IL =loo,.uA ROL 11 6 12
(t
r
, tt> RS = l ktT ROL 011 10 15
,)Js
ce este cu o polarizare
a dispozitivului. Un voltmetru
conectat la borne va indica o tensiune
(tensiune de circuit deschis - V OC) ,
tensiune a unei celule fotovoltaice
este in fig. 5.3 pentru di-
ferite niveluri de ifuminare in condi-
tiile in care dispozitivului i se
o tensiune de polarizare.
se sursa de tensi une
caracteristici le voltampe--
rice ale dispozitivului la diferite nive-
luri de iluminare sint reprezentate prin
curbele din cadranul IV.
dispozitivul se in-
tr-un circuit, conectind la borne o re-
prin aceasta va trece un cu-
rent electrle; cind este zero,
se obtine valoarea curentului de scurt-
ci rcuit (ISe>. Caracteristica curent-
5.2
.
O o Xj b
5.4
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
a'
b)
n
d
asr--========:79
700
5.3
5.5
8
1
60<
O
IL

'Ojl
E
20
2E
O
3E
a2
Of. '16
qs 7
E,klx -
rn"
5.10

pA
C F 7 CF2
11

.

I I
! I
: I
JEHNIUM" PENTR
TEH.NIC'O-AP I
48 46
cargoul de
1
, l
1
: -- ~ - - - - - + - - - - - - -
L ._ .. . . __ . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
- - - - - - - - - - .. _ - ~
2 3
; L

menerale . N.R:'lfIRII"
---
,
"
+
tiI,
"
,
l'
.
','
:.:
,

--
9 10
7
TEXTUL EXPLICATIV
IN PAGINA 21
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ' I
1 I I .lJ '
/ 25 23 1 I 16
1
1 11
26 24 22 19 17 15 13 12
L _ - .-
_8_ 9
~ I -

.- - - _ . - ~ - - - - .. -
11

...
UIIII
, fIEITI;AI:
' 2
Un ultim aspect, dar nu cel mai
important, modul de
exploatare a bujiilor. Cu
toate in a
folosirii bujiei nu are un con-
cret (bujia nu mai ne-
un tratament special), se va
vedea in timpul
este respectarea unor reguli
menite asigure o nor-
a acestui mic detaliu al motorului.
Mai Intii este locul se unele
in cu efectele pe
care le poate avea chiar felul In care
este exploatat motorul. Astfel, la porni-
rea acestuia, automobilul nu a
vreme in frig
sau i s-a asigurat prea-
se va evita inchiderea
a clapetei de aer iar
pornire se va avea ca aceasta
fie progresiv. In acest fel se
va evita acumularea unui mare exces
de in cilindri, care, la
accentuarea uzurii acestora, mai adau-
neajunsul umezirii electrozilor bujii-
lor a ciclului, formarea
scinteii electrice. pornire trebuie
se o
din punctul de vedere al bujiei,
prea ridicate insta-
de alimentare In ceea ce
tensiunea necesam
<le potential ce trebuie intre
electrozii bujiei) pentru a o
scinteie desigur
in nu trebuie se
exagereze, deoarece o prea
poate avea
cute de durata
motorului, pe de o parte, iar
pe de alta, lu-
brifierii motorului, faptului
pompa de ulei, la mici tem pe-
raturile coborite specifice pornirii, nu
poate trimite lubrifiantul in toate in-
ce trebuie
fie unse.
inconveniente privind bujia
le aduce a
motorului la ralanti, in care
procesul de formare a depozitelor cala-
minoase pe bujie este puternic accele-
rat. In serie de procedee gre-
se inscrie obicei de a
14
Dr_ ing. M. STRATULAT
accelera motorul inaintea con-
tactului; intreruperea curentului de
aprindere in timpul mersului nu numai
bujiile, dar duce la
larea uleiului de pe cilindru-
lui de lucru
ale ansamblului piston-cilindru la vii-
toarea pornire.
sintem in sezonul rece,
este momentul amintim tem-
peratura motorului poate co-
recta a bujiei. S-a consta-
tat, pe echivoc,
cu cit motorul este mai rece, cu atit
tensiunea despre care s-a
mai inainte, ce o
scinteie, trebuie fie mai mare.
Deci la corecta reglare, func-
a sistemului de
pe timpul iernii la luarea ace-
lor care asigure
temperaturii lichidului de in
limite normale.
maniera de a conduce poate in-
rezerva de aprindere
dintre tensiunea
cea o conducere nervoa-
cu violente repetate a
dovedit o tensiune nece-
mare face ca bujia o
tensiune necesam solicitind
intens sistemul de aprindere.
le poate avea exploatarea
motorului la
sarcini mari, cu clapete obtu-
ratoare (de accelerare) deschise spre
maximum.
O chestiune mult este
aceea a duratei de utilizare a bujiilor.
Din este destul de larg
ideea o bujie trebuie
atlta timp cit ea produce scinteie.
este pe
duratei de folosire, tensiunea
a bujiei cre$te.
15 000 km de rulaj, de exemplu,
tensiunea pe care o impune o
bujie pentru a produce o scinteie,
de la 7-8 kV la cca 15000, ceea
ce atrage asupra
sistemului de aprindere in cazul nein-
locuirii oportune a bujiilor, care la
motoarele in doi timpi trebuie
5000-6000 km
iar la cele in patru timpi 12000-
15000 km.
Este, de asemenea, indicat ca
4000-5000 km bujiile fie
verificate, rectificate, even-
tual reglate. de pe izola-
tor se cu o moale
cu iar bujia este ancra-
sau are depozite calaminoase, ea
trebuie prin sablare cu nisip
fin. In lipsa unui aparat de cu
nisip se poate folosi o perie de
dar in nici un caz nu trebuie folosit
procedeul prin
pentru arderea calaminei. Uneori, prin
electrozi i pierd geometria
muchiile lor se rotunjesc, iar
electrodul de se
in acest caz forma ini-
a electrozilor trebuie
OI

DI lITRI BUJII .,
1 'il
81otu"Ga 1.C. .",ta tit ... do Cb..,lcll. L.G. L .... hl"Ohal "'relIl



2, D4-')5 7LJ AI.-11 '95 'fl
8 -111H-1 2
'20 UIM'I C' 100
SI>
" 12.
104-145 6PPI.51 1A-161A162
"0 ' )7
C'I 150

2. 114-175 S'146POO d4JAB42

014,0)-18 I )6135/)6 0'1175
,L 17,n ..... 6 ",o 0.141881 C' 115 .tii
.. 12. .14-195 ... il) 190111 L861 1f-8
o, '"
08141814 )6135/)6
" 12.
_14-225 2",447 il"
225 'fll
0.225&,
", ...
L7, L-85
r7,

"


2, _1"-240 41' U2 240 fI L-5,L-81
'80
1UlJ'12H1I ,.. CI 2)01.
C'240

_",o T l1li 121)2 ICI 2" o
2
=
T
. cr
2 Xl - 6 I.-6lR z.-62R R RR"

"
.14-L-l1 45Xlo14"1 A051"-052
rr


".

"


.444,'042 200 T:n '-5 ,I-a.
fC,ClJ.4IBLD CI2OO.L

"

I :fl1IH
AG )2

0-' li 15 OLlf )5B
C'225L

"
114-1.-24 .)XL 4G.S-2001 240!'2 CI.-5LP, .. LIf 2/))8,)4 C.240L
'0) 240 728 0-)
,..0 RP,)4SK

19 C'2I '0"
215P21 '-91 1'165P RLlfr CU'OLI

,.

...022 290 "11 1-6JR,I-62R

Rl.47 RR)8 CBnOO1C!

,.
"\la
Ll
-
)10 '1'11 JIIl-1211-57R

RL"
RR)a CBI1001C!

,.

)40 '1'17 .55-1 ..... -14
"290
RL,O Rll)1B

10

)70 !'l7
:;N'I' 11-
")00 RL51 RR)lB

,.
"!t
LI
-
- 400 'U7 '-54 R PI:)1.0 RL52 RR)OB

2. 18-45
Ig!I:'
>11 45 '1'1 !hD-21 0)1111)0 lBL 01l'50A

2. 11118-95 86,086 B9,1I't10 10." fl ee;;',1:-15" 111)0111'50,

.aL 22L OIllOOA

2, 11118-145 1185,085 11.5 Tl 0_1D-14. C11t.15O, 01,0),0' 21 L.C.I. CIll50A
...,


2, 11118-115 84;08)H1 B.l,8'I'8, 11175 !l D-9J ,D-IO ... H1, 8' 2OL.O.I. C1I175&
... B;;IBT6

2. 1l8-195 ce,.
"'.
UK-IO,5111.:r HV C02OO<

2. )U8-22s; 118),C82H B)lIB)UIJ&225Tl 5111"1D-91
'""
1-11 5 Co- ..o HH' 19 L.C.!. CIII225A

2. 1U8-2.0 813 CO.l "'2
111240 '11 D-6;k-91 .,00 tUP1H118P, 17/'L1,2/

.. COlI. "n8 1)

851'3,851' BT1,BP82 ""95 Ti 810 ,'-14Y

81'Hl
,.

18-C-145 C8 ..1';8.1' 1U.145 Ti 860,'-111
g;:t:
P1
..

I8-C-175
g:?!'
BJ')2181"{ .... 175 1'1 S60I'-9Y


18-C-195
I
' - 10,'-8)1
1.

18o.C_225
.. ,,
1 .... 225 'fl '_IOlr_a)Y
BUJIILE SINTEROM, RECO-
MANDATE DIFERITELOR
MARCI DE AUTOMOBILE
"Dacia-1100 M-14-P-225
"Dacia-13OO M-14-225
"Wartburg-900 M-18-225
- 311, 312, 353 M-18-225
- 1000
1971) M-14-240
<<Volga- M 21 C,
K,22G M-14-175
Moskvicl>,
- 403.407 M-14-175
- 408
M-14-195
- 412
M-14-P-225
Fiab-6OO D
- 850 familial

super M-14-L-24O
- 850 coupe,
sport M-14-L-240
- 1100 D,
familial M-14-225
- 1300,1500 M-14-240
prin pilire. de trebuie
se faptul atit ciI
pilirea tensiunea a
bujiei de starea ei ceea ce
o pentru inlocuirea
a bujiilor.
Trebuie cite ceva
despre refacerea nominale
dintre' electrozi; graficul de-
terminat experimental, la orice
a bujiei tensiunea nece-
cind dintre elec-
trozi se orice negli-
iare a acestui parametru di-
- 124 special M-14-L-240
- 124 coupe,
sport M-t4-L-240
sau M 14-LP-24O
- 125 Polski M-14 LP-24O
Renault-
Dauphlne M-t4-225
- 8. 10, 10 major M 14-225
- 16 M 14 L-175
<<Volkswagen,>-I200,
1300, 1500, 1600 M 14-195
Skoda-Oktavia M 14-195
- 1000 MB M 14-225
- 1100 MB -
- 5 100 L M 14-225
5110 R, LS M 14-225
SR-I32 M 18 C-175
SR-I32 M M 18 C-175
SR-113 M 18 C-175
SR-114 M M 18 C-175
mensional al bujiei siste-
mul de aprindere coboam perfor-
motorului, mai ales cind din-
tr-un motiv incidental tensiunea dispo-
scade (ceea ce se mai
cu la temperaturi coborite) .
deci citeva ma '
care, credem
turate tabelului cu bujiile recomandate
diverselor autovehicule celui de
vor veni in sprijinul pase- -_
sorilor de automobile ce doresc
mai muk despre acest mic, dar Insem-
nat organ al motorului.
*) Trebuie sistemul de aprindere poate furniza o tensi une
la un nivel maxim de aceea cu ct dintre
acea&ta tensiunea producerii unei scntei corecte este mai mare,
cu atit aprinderea va ti mai iar sistemul de aprindere va fi solicitat
mai putin.
)
i
AIC
AUTO PINTRU TllfRIT
.
MICANIIMOl
OI BIBTRIBUTII
Prin mecanism de distributie se in-
lantul cinematic care
introducerea In motor a amestecului
carburant eliminarea gazelor arse.
Admisia amestecului carburant
eliminarea gazelor se fac prin inter-
mediul supapelor, care,
lor, denumesc cele tipuri de
mecanisme de distributie: cu supape
laterale cu supape In cap.
La mecanismul de distributie cu su-
pape laterale acestea sInt montate In
blocul cilindrilor, pe cind la mecanis-
mul de cu supapele in cap
sint montate In chiu
SlllAUlARfA
,
In fig. 1 este prezentat un meca-
nism de distributie cu supape late-
rale, In componenta eliruia avem: 1)
pinionul mic, montat ;>EI arborele co-
tit; 2) pinionul mare, montat pe arbo-
rele cu carne; 3) axul cu carne (sau
arborele de distributie); 4) carne; 5) ta-
chetii; 6) de reglare a tache-
tilor, 7) supape; 8) ghidaje; 9) arcuri.
La rotirea arborelui cotit, prin in-
termediul pinionului mic al pinio-
nului mare, se axul cu carne.
Camele Imping tachetii, care inving
rezistenta arcurilor, ridieli supapa
(deschide admisia sau evacuarea ga-
INDICATIIII 1
PIITII CIICllATl1
Aceste mijloaoe de semnalizare se
pentru prevenirea
torilor de autovehicule asupra locu-
rilor periculoase. Fiind foarte numeroa-
se de care dispunem foarte
restrtns, nu ne vom ocupa decit de
cele care un interes deosebit.
Printre acestea se indica-
toarele care se la infersec-
tarea ferate cu arterele rutiere.
Panoul Trecere la nivel ba-
de forma unui triunghi cu laturi
egale (cum, dealtfel, este
majoritate a indicatoarelor din
categorie), avind marginile de culoare
fondul alb simbolul (o loco-
de culoare este menit
de
autovehicule se In preajma
unui punct periculos, unde au
se asigure .pe
calea nu se apropie de pasajul
respectiv nici un tren, izo-
etc.
Observind mijlocul de semnalizare
respectiv, de autovehi-
cuie trebuie viteza pentru a
putea opri in dreptul panoului ce poar-
numele de Indicator In cruce de
la trecerile la nivel bariere.
Tinind seama de periculozitatea spo-
a acestor de la primul
panou triunghiular la cel in cruce
(pe o de 150 m) se mai
instalate Ineli trei panouri de
(unul sub indicatorul
pe care se o
panou cu trei dungi inclinate de
la stinga sus la dreapta jos)
respectiv cu o
(In toate cazurile, de culoare

de autovehicul dis-
pune, astfel, de patru mijloace de sem-
nalizare, care" eli se apro-
pie de o cale
In acest anotimp sint deosebit de
importante oprirea asigurarea
drumul de fier poate fi trecut
col, deoarece ploaia, ninsoarea, dar
mai ales ceata reduc uneori vizibili-
tatea aproape la zero. Tinind seama
in citeva secunde trenul poate par-
curge distante apreciabile, in aseme-
nea conditii meteorologice, pe lingi!
asigurarea de mare
este cea A te cobori din sau
de pe vehicul a asculta cu
nu este deloc timp pierdut.

Calonel VICTOR SEOA
Chiar de motociclete
motorete trebu ie fie foarte cir-
cumspecti la traversarea ferate
In general, dar mai ales In
de genul celor descrise mai sus. S-au
Inregistrat, din cazuri cind
unii piloti pe roti au fost sur-
de tren accidentati la trecerile
la nivel din pricina
impuse nu numai de lege, dar de
cel mai elementar de
La trecerile la n ivei cu bariere, sim-
bolul indicatorului triunghiular este
reprezentat de un segment de cale
cu cinci traverse)
de culoare
La tot mai multe treceri de acest
gen sint montate mijloace moderne
de semnalizare optieli cu
lumini de culoare care se
aprind alternativ, sirene semiba-
riere). Cind semnali-
zare (semibarierele luminate),
de autovehicule au obli-
gatia Trecerea este per-
numai atunci cind se sting lumi-
nile se semibarierele.
In cu vechiul sistem de
bariere, aceste reduc consi-
derabil timpul de la trecerile
de cale sporind muij fluenta
traficului.
Unii de vehicule, inclu-
siv pilotii pe sint
ignoreze semnalele optice acus-
tice care le insotesc se strecoare
pe sub semibariere, atunci cind aces-
tea Incep coboare. Autovehiculele
grele pot deteriora
mine pe linii, fapt grav, cu mari impli-
pentru chiar

La fel de grave sint pericolele la care
se expun
care se printre semibariere.
Ei astfel o grea
asemenea abateri fiind, de fapt, acte
de
Pot fi oare puse in cele
citeva minute de cu perico-
lul care il o ase-
menea Desigur nu!
Repet, gabaritul redus
motoretei motocicletei nu dau in
nici un caz dreptul de a
legii, mai cu in cind
abaterea poate atrage con-
atit de grave.
zelor): Deschiderea inchiderea unei
supape sint deci comandate, prin in-
termed iul tachetilor, de arborele cu
carne.
Mecanismul de cu su-
pape in cap (fig. 2) se compune din:
1) axul cu carne; 2) tacheti; 3) tijele
4) culbutoarele cu
burile de regla re; 5 6) axul culbu-
toarelor, 7) supapele; 8) arcurile su-
papelor.
Virful camelor, in rotire, impinge
tachetii In sus, iar tijele
Sub actiune,
culbutoarele se rotesc sub un anumit
unghi, pe coarda supapelor,
deschizlndu-se galeriile de absorbtie
sau evacuare, cum este cazul.
De retinut fiecare cilindru are o
de admisie una de eva-
cuare.
Axul cu carne mai pune in 3
pompa de ulei, pompa de
sistemul de aprindere. F .......
Supapa de admisie se deschide ina-
inte ca pistonul in P.M.E.
in cursa de evacuare se inchide
ce pistonul a plecat din P.M.!.,
deci supapa de admisie se deschide
cu avans se inchide cu intirziere.
Functionarea este la su-
papa de evacuare, care se deschide
cu avans se inchide cu Intirziere
pentru ciclul ei de evacuare.
Momen.tele de deschidere de in-
chidere ale supapelor se numesc fa-
zele distributiei .
PIfD
5
8
2
IZOlARIA fINiCi
Posesorii autovehiculelor care tn-
treprind de izolare a
contribuie efectiv la realizarea
unui confort ridicat In conducerea aces-
teia. Zgomotul ce se produce la
are surse: motorul,
de angrenare, de cit
alte angrenaje mecanice. Izolarea
Impotriva acestor zgomote se face
cele capote (motor, port-
bagaj), cIt Pentru izolare se
folosesc o folie de buret subtire
(se poate folosi molton gros). Lipirea
acestora se face cu clei de oase sau
K. FILIP
aracet. Inainte de a se croi materialele
fonoizolatoare, se
(tipare) exact profilul
de pe Acestea se reali-
de obicej, din carton. tipare
se croiesc materialele fonolzolatoare,
mari pierderi. La cele capote
nu este nevoie de stratul de
burete. Pentru un aspect mai deosebit
putem capitona portbagajul. Nu tre-
buie fie o izolare
acestuia cu un material
textil contribuie la protejarea bagajelor
in timpul transportului.
PIITRU TlIIRII
CRI'TIM
AlBIN'1
Dr.lng. ALEXANDRINA ADLER
Din cele mai timpuri, albinelor a constituit una dintre
indeletnicirile de ale din Apicultura
in decursul veacurilor un loc important in economia iar
celor cu ingrijirea albinelor s-au imbo-
in apicultura din ce in ce mai mult un cadru
de manifestare.
Indeplinirea sarcinilor trasate prin documentele de partid de stat
privind dezvoltarea a apiculturii din este in
asigure un de produse pentru satisfacerea nevoilor crescinde
ale oamenilor muncii, de materii prime ale indus-
triei contribuie la de recolte sporite prin polenizarea, cu
ajutorul albinelor, a plante lor agricole. Aplcultura cu caracter de amator,
ce poate fi de orice inarmat, desigur, cu o serie de
teoretice privind ingrijirea familiilor de albine inzestrat cu inventa-
rul utilajul apicol necesar, poate contribui, de apicultura de tip
socialist, la dezvoltarea apiculturii in In sprijinul tinerilor
apicultori amatori materialul de oferindu-Ie citeva
elementare despre albinelor pentru construirea
stupului -principalul inventar apicol--; precum prezentarea inventaru-
lui necesar pentru ingrijirea albinelor.
Ce trebuie Inainte de a
Incepe albinelor
Albinele intreaga ac-
tivitate pe baza instinctelor ce conduc
la perpetuarea speciei, fiecare gene-
ingrijindu-se de celei
adunind in acest scop pro-
vizii de care de obi-
cei strictul necesar. Un bun apicultor
nu trebuie ia de la albine
decit ceea ce acestora le
EI optime
pentru a' stimula activitatea familiei
de albine, astfel ca matca
cit mai multe iar albinele tinere
intens puietul con-
faguri. In acest fel, albinele
au asigurat nece-
sar pentru de itarea nectarului
polenului . Ele folo-
in
I

cu
cu
In i
de
fami
lege
o
albinelor, o
poate cu-
miere anual. din
I(lf) ------/---t
2
tt-------ft35'--+----+l1
3
16
care pentru consumul propriu se con-
necesare 90 kg, iar restul repre-
mierea ce se poate
valorifica de apicultor.
cum s-a mai spus,
de miere a unei familii de albine de-
pinde in mare de stupul ce-i
ca
Cum se un stup
multe tipuri de stupi de for-
capacitate diferite. In cele ce
vom prezenta un stup mai
des intilnit, de construit chiar
aplcultorul in care
albine de
pentru a
tivitate cu randament crescut.
vorba de stu pul orizontal cu
rame (fig. 1).
Pentru realizarea lui sint
scinduri de lemn (brad) cu I,,,'no;nl"A
de 20 mm, in cantitate de .. mc;
cuie, aproximativ 300 de
rind la un loc 600 g, ... unelte de tim-
rindea, ciocan,
te etc.).
Se mai intii
narea ramelor cu dimen-
siuni exterioare: 300 mm,
435 mm, lungimea spetezei su-
perioare 470 mm, cadrul ra-
4
mei in ambele prin
pe care se vor sprijini
ram ele de din interiorul stu-
pu lui (fig. 2, 6).
Pe cele 20 de rame se mai
diafragme care
compartimentarea stupului
(fig. 3). Una dintre aceste diafragme
are de 310 mm
lungime ca a ramelor, ser-
vind pentru reducerea a
cuibului, iar cea de ... doua, cu o
de :!ro mm, este pentru
iluminarea ocupat de
familii mai mici, in
a nu putea comunica
i se ind
umul ocupat de rame
or.
trecere care trebu ie asi-
elemente ale stu-
a nu deranja activitatea
Stupul orizontal are o para-
cu lungimea de 780 mm,
450 mm inMimea 390 mm
(fig. 4, 5). In interior, longitu-
dinali sint la partea supe-
cu rinduri de unul
pentru sprijinirea ramelor, pen
tru scindurelelor, care repre-
stupului. Acestea sint
,....
in de 6, fiecare avind lungimea
de 484 mm mea de 100 mm (d i-
mensiunile corespund cu
ce se in unele ca-
zuri deasupra cuibului, inlocuind una
dintre scindurele). Peste scindurele
la in-
blocuri
de

se mon-
\ ca se in-
chide atunci cind
trebuie
stupului
Fundul stupului orizontal este fix
pe un suport pentru a evita
contactul direct cu solul. In peretele
frontal al stupulul, la locul de asam-
blare cu fundul stupului, se
in de Unul
dintre acestea este mai mare, avind
dimensiunile de 3OOx20 mm, iar
lalt, mai mic, are de 150x
20 mm. sint, de asemenea,
cu blocuri de lemn care
permit reducerea de acces
in stup, in de anotimp. In
9
13
se
scinduri de zbor, care servesc la in-
trarea albinelor din stup.
laterali ai stupului se
la partea cu minere 'ce ser-
vesc la transportarpa acestuia:
12
Volumul total ce se
schema de este
de 0320 mc, ceea ce un
volu';' util de 0,115 mc, suficient
pentru dezvoltarea unei familii de pu-
tere mijlocie.
F;g. 1-Stup orizontal de tip vechi .
Aspect exterior.
Fig. 2 - Dimensiunile ramei stan-
dardizate pentru stupul orizontal.
Fig. 3 -
Fig. 4 -
Intr-un stup orizontal (ST AS 417<V
53).
Fig. 5 - In
stup-
Fig. 6 - Asigurarea din-
tre rame pe stupului.
Fig. 7 -Introducerea foi i de fagure
artificial In
Fig. 8 - Idem - finlsarea.
Fig. 9 -
Fig. 10 -
Fig, 11 - Perie.
Fig. 12 - de transport.
Fig. 13 -
Fig. 14 - Manevrarea a
ramei scoase din stup: a - pozi-
1; b - ramei in jurul
axului longitudinal; c -
a II -a.
Fig. 15 - pentru

-----
c
Popularea stupului cu albine
stupului se
trece la introducerea fagurilor artifi-
ciali in rame la echlparea cuibului
in vederea roiului de albine.
Acesta se procura contra cost
. albine.
in
se face de obicei
ca in stup
existe un fagure. doi, cu miere sau
un cu sirop de care
pentru Inceperea
albinelor. Tot In acest scop se poate
introduce o cu puiet
care albinelor>' ' de
noul
Roiul, ce a fost se in-
troduce in stup, de obicei prin urdi-
sau prin scuturare deasupra stu-
pului deschis. Pentru fiecare kilogram
de albine se necesar
existe in cuib trei rame cu faguri.
Reiese deci roi uri mai mici
pot fi la inceput intr-un sin-
gur stup compart imentat cu
ajutorul unei diafragme complete. Pe
construirii umplerii faguri-
lor, f ieca're familie se prin
de noi rame cu faguri , ajun-
gi nd in cele din ocupe cite
un stup intreg.
a cel familii
de albine ne mai multe garantii de
pentru organizarea micii noas-
tre stupine, comparativ cu o familie
care face mai greu unor
inerente inceputului.
Alte piese de inventar necesare
pentru Ingrijirea albinelor
Pentru ca in timpul
pe care apicultorul este obligat le
efectueze periodic, albinele fie d&-
ranjate cit mai acesta trebuie
la piese
de inventar:
- pentru protejarea
(fig. 15);
- pentru albi-
nelor (fig. 9);
- pentru desprinderea
lor ale stupului (in special
a ramelor de pe fig. 10);
pentru in albi-
urii (fig. 11);
l [i!n!;pe,n pentru
stup 12);
activitate.
Amplasarea a stupului
pe un teren uscat, i nsorit, protejat de
vinturi situat cit mai aproape de
sursa de cules este
nerii unei mari de miere
de alte produse apicole.

torul amator a
lor pentru sau poru pentru
viermi de etc.). Nu se dau detalii constructive fiind d&-
pendente de concreta, de sculele pe care le are la constructo-
rul, de sa. Numitorul comun al acestor tipuri de Imbi nri II
gradul sporit de rigidizare. In de caracterul ImbinArii
sau ea poate fi mai prin Incieiere prindere
In cuie.
17
o OI PIIITIGIU
Buton
Sigurante de joasA tensiune
18
ITIIPIIIOIRIA
OI APARAIAJ IllCTRIC OI
INSTAlATII TITU
58
,
Cunoscuta unitate de productie din
ramura electrotehnicii, Intreprinderea
de aparataj electric de instalatii Titu
in domeniul aparatajului
electric de tensiune cu aplicatii
industriale casnice un de
peste 200 de produse de tehni-
citate in mai bine de 400 de variante
constructive.
Aparatajul industrial cuprinde un
grup important de produse, destinate,
in special, lor. Dintre aces-
tea, in productia intreprinderii se in-
scriu butoane de de diferije
tipuri, intr-o de dimensiuni,
de semnalizare cu trans-
formator pentru panourile de automa-
tizare ale diferitelor insta-
latii utilaje din cele mai variate -ra-
muri industriale, cleme de racordare
a cablurilor in pupitrele panourile
de ale instalatiilor indus-
triale. In acest an, la renumita intre-
prindere din Titu, cu aportul
substantial al colectivelor de cerce-
tare, s-a o actiune de
modernizare a produselor in sorti-
mentele planificate. In urma acestei
actiuni s-a introdus In fabricatie o
serie de produse cu parametri tehnico-
economici superiori. Ast-
fel s-a trecut la modern izarea butoane-
lor de a indicatoaielor de
semnalizare cu transformator,
precum a ma"'l'ulatoarelor, produse
cu o pondere de peste 40 la in
productia acestui an, necesare panou-
rilor de automatizare, panourilor pen
tru nave Tot in urma
acestei actiuni s-a procedat la intro-
ducerea in fabricatie a prizelor
lor cu 5 contacte de 16, 32 63 A,
produse ce inlocuiesc pe cele similare
cu consum foarte ridicat de metai.
Astfel de produse nou asimilate sint
priza cu 5 contacte 32 A/3fJJ V,
utilizate in instalatii electrice indus-
triale de tensiune la racordarea
diferitelor electrice. Produsele
sint caracterizate prin
tehnice ridicate, avind
tensiunea de 3fJJ V c.a.
curentul nominal 32 A. Printre produ-
sele realizate la cunoscuta intreprin-
dere din Titu se mai prize
bipolare cu contacte de pro-
tectie, tablouri de contor distributie
pentru instalatiile interioare, socluri
pentru sigurante.
De asemenea, de aprecieri unanime
din partea constructorilor a altor
beneficiari se produse ca: ta-
blourile de contor distributie pentnu
instalatiile interioare tablourile de
distributie pentnu instalatiile interioare
cu automate monopo-
Iare, destinate contra scurt-
circuitelor, circuitelor electrice ale apa-
ratelor de uz casnic instalatiilor
interioare de
Orice informatie
cu privire la desfacerea produse-
lor I.A.E.I. - Titu, precum
orice vor fi solicitate
la adresa: Intreprinderea de apa-
rataj electric de Instalatii Titu,
str. nr. 79, judetul Dim-
bovita, telefon: 14 79 55, telex:

r

,
f.-
o
i

r
i

I.P.I.I.
flleTRDAIGIS
,
d
De o apreciere din par-
pro
uee
tea se ma-
de MG.4, care,
cu trusa de accesorii
componente electronice pa-
sive - condensatoare, rezistoare,
termistoare, varistoare, repere spe-
ciale cu aplicabil itate in industria

bunuri de larg consum unel-
te destinate industri ei, cu o
de diversificare la aspira-
toare, de roboli de
de cu di-
verse accesorii, motoare electrice
cU 'puterea de la 650 W, unelte
portabile de polizat
pentru metal sau lemn etc.
FAUR, permite executarea unei
vaste game de cum ar fi :
rea in lemn;
in aluminiu;
in
de a suprafe-
metalice;
-strunjirea in lemn;
-Iustruirea mobilei ;
-Iustruirea autoturismelor.
este
mai mult prin recenta realizare de
intreprinderea a
unor dispozitive adaptabile la ma-
de MG.4:
polizor
adaptabi I la
ADAPTABIL LA MG 4
sa se pe antrenarea
hirtiei abrazive prin de rotalie cu o
amplitudine de 4 mm.
hirtie de diferite

POLlZOR ADAPTABIL LA MG 4
cu diametrul de
la 100 mm .

DISPOZITIV CIRCULAR ADAPTABIL
LA MG 4
Permite reglarea adincimi i a unghiului de

Poate fi utilizat la mici de
dulgherie.
de cu
diametrul exterior de la 125 mm.
19
f
IIRICTIDRIRIA
, lU11111
In practica In uzul
cineamatorilor sint din ce In ce mai
corpurile de iluminat cu
becuri cu halogeni.
in dimensiunile lor mici, puterea mare
(500-1000 W), temperatura de cu-
loare (3200-3300 K) con-
pe t08111 durata de
Corpurile de iluminat cu becuri cu
halogeni cu de
se folosesc fie singure (fig. 1), fie
cite pe miner (fig. 2),
pentru fluxului lu-
minos sau pentru unui unghi
de iluminare mai mare.
Fotoamatorilor le sint cunoscute
FL 1 (produse In R.D.G.),
destinata In principiu pentru uzul cine-
amatorilor (fig. 3). Utilizarea acestor
In fotografia alb-negru poate fi
. . In fotografia color
utilizarea cu halogeni este
de datori1l1 temperaturii de cu-
loare a luminii emise. Pentru prelun-
girea duratei de folosire a becului se
alimentarea prin interme-
diul unui variator de tip autotransfor-
mator sau cu tiristoare, astfel Incit
In regim nominal fie
mai de 5 minute.
Dezavantajul FL 1
In lipsa unui dispozitiv de
nare a luminii, foarta util In rezolvarea
diferitelor teme de iluminare. Reali-
zarea unui astfel de dispozitiv este
In articolul de lampa
urmind capete aspectul din fig. 4.
analizAm folosind
Ing. V.
fig. 5. Un colier spe"cial 1
corpul de care se prinde cu
cele Ma cu care lampa
este prin La
prindere se vii desface
central din reflectorul
aflat In spatele becului cu halogeni.
De colier se prind clapete late-
rale, 2, una 3. Clapetele
sint mobile se manual, in
de unghiul de iluminare dorit
Prinderea clapetelor se face cu capse
din reierve de meta-
lice (; 3). se fac ca In
fig. 6, prin
Prinderea se face astfel ca
rea clapetei fie dar cu o
.
Sistemul este completat de elemen-
tul rigidizor 4, o de II 1,5
la capete astfellnc1t .
apropiate cele laterale ale
colierului. Elementul 4 este necesar
numai se la clapeta 3,
perfect
tinind cont de modul de a
luminii In raport cu forma reflectoru-
lui In fig. 4 s-a reprezentat

Desenele de pentru repere
sint cele din figurile 7, 8 9. Colie-
rul se face din de se bru-
Clapetele se fac din de
se mal Orice ope-
de vopsire esta tempe-
ratum de a ducind
la arderea vopselei.
CAlCUlUl DllUTlllDR
In practica de preparare a bllilor de
lucru sInt dese cazuri tn care se lu-
cu ceea ce impune efec-
tuarea unor calcule specifice.
Se pot distinge, din punct de v.edere
fotografic, cazuri: calcul
procentual, dilutie dilutie

CALCUL PROCENTUAL
1" unele retete se cere introducerea
unei componente sub de solutie
de o anumitA concentratie. Situatia este
cind se cu de
ln scopul rapide a
lor de lucru.
Procentul poate fi In greutate sau In
volum, dar cazul general este primul.
Calculul se face conform regulii de trei

100 .... procent necesar
cantitate
solutie . . x (cantitate
Exemplul nr. f. se prepare 250 mi
solutie cu de 20%. Apli-
cind regula, obtinem: .
100 . . . .. . . . 20
250 . . . . . . .... x
x=250 .20 = 50 g
100
Avind solutia se poate
pune problema
de pentru ca lntr-o
baie de lucru se o
cantitate de substantll
Practic este un calcul Invers:
100 ....... procent cunoscut
x (cantitate de cantitate ' necesarll
solutie) . . . de
Exemplul nr. 2. se determine
cantitatea de solutie 10"/0 de
20
,
C. VASILE
potasiu necesarll IntroducerII Intr-un
revelator (volum finalI 1) a cllrul retetll
prevede 1,2 g substantll.
100
x

10
10
1,2
Se rn grame pentru sub-
stante In mililitri pentru solutie, tinind
cont se poate considera practic
un 1 mi de 1 g.
DILUTIE PROCENTUALA
Este cazul solutIIlor concen-
trate, cind trebuie o anu-
cantitate de
pentru realizarea bAii de lucru cu con-
centratle Formula
este:
R = , unde R este raportul
p -p
c n
in care se va face amestecul, P n - pro-
centul necesar Pc - procentul solu-
tiei concentrate.
Exemplul nr. 3. O bale de Intreru-
pere cu concentratla de 2% se preparll
cu acid acetlc concentrat 60%. rn ce-ra-
port se va realiza baia de lucru? Apli-
cind relatia obtinem:
R =
60-2 29
la o parte solutie concen-
sint necesare 29 de de apll.
DILUTIE PROPORTIONALA
Este cazul utlllzllrll solullllor concen-
trate, cind se raportul de
amestec se pune problema determi-
cantltlltilor efective ale compo-
PHINIILf
il<TRERum
SE INDom
GROSIME 1

8
nentelor dllutiei. Formula este:
Cantitate
de solutie cantitate de solutie
suma proportiei
Exemplul nr. 4. 'Pentru developarea
unui film perforat In conditiile obtinerii
unei granulatli fine cu revelator ROg
sint necesari 400 mi de solutie de lucru
de raportul 1: 60. Obtinem: I
400 = 6,5 . mi solutie R09 concen-
1+60
tratll.
S-a vAzut In cadrul exemplului nr. 3
s-a determinat numai raportul de ames-
tec. Putem calcula acum cantitAtile
exacte de solutie
de exemplu, pentru 1 I de solutie de
lucru:
; = = 30,3 mi solutie concentratA
de acid acetlc.
Pentru cantitatea de concen-
se adaugll apA pinA la volumul
final necesar.
5
77
OROSIMfl
9
cargoul de
generale
Pentru
acest cargou ca auto propulsat, clasa
EH, la cuprinse Intre 1/100
1/00 sau clasa C2 la 1/100.
Este Un cargou al anilor '30, fiind
modernizat de mai multe ori In perioada
1950-1965. A fost scos la in
cursul anului 1977. Caracteristici prin-
cipale: lungime - 104 m; -
14,2 m; pescai - 6,5 m; - 9
noduri.
corpului pe
coaste, acoperite cu placaj sau ba-
ghete, iar a suprastructuril or din
de de 0.3 mm. se pot
executa din calup de lemn, acoperite
cu pentru a nu se executa
interioarele. Bigile nu au fost repre-
zentate In vederea de sus pentru a se
r
OBTINIRIA
utilizind aproape exeiusiv calea expu-
nerilar succesive, care recla-
un ceas de expunere de mare
precizie (in fig. 5 sint prezentate ,
POZITIVUlUI COlOR
ceasuri de expunere de in-

La alegerea uneia sau alteia din
metodele de trebuie cont
de adaptabilitatea materialului po-
zitiv color folosit; culorile
prin cele metode nu sint iden-
(URMARE DIN NR. TRECUT)
LUMINA DE IN SIN-
TEZA ADITIVA
prin sinteza se
culori mai saturate, iar procedeul de
n sine
etape principiale ca la sinteza sub-
necesitatea unui utilaj sp&-
claHzat, ca atare mult mai scump,
a impiedicat procedeuluI
in rindurile fotoamatorilor. Calea cea
mai de realizare a
aditive de culoare cea a ex-
punerii succesive,
de cititori, dar neproduc-
care presupune un releu de
timp de mare precizie.
Pentru o expunere aparatul
de trebuie fie capabil de a
furniza o din ames-
tecul celor trei culori fundamentale
verde, indigo).
Cea mai cores-
punde din fig. 1.
d.J real izare constau in:
- necesitatea unei surse de
uniform
- necesitatea unor filtre din
care reziste la
- necesitatea unor diafragme cu
mare.
Aparatele profesionale care servesc
unor pozitive prin
sint in general construite con-
form schemei din fig. 2. Lumina
de bec este in trei fascicule
de intensitate, unde se inter-
pune cite un grup
Cele trei fascicule sint colectate in-
tr-unui singur, care este dirijat spre
film. Problemele ridicate de acest tip
de sint rezolvabile numai
pe cale ele constind in
principal In realizarea semioglinzilor
SaR' SOv' SO'V' SI'.
Lumina de se poate
de la trei surse diferite, ceea ce
exclude sistemele de divizare (fig. 3).
In acest caz se impune folosirea
unor surse riguros identice din punc-
tul de vedere al temperaturii de cu-
loare. Desigur, sistemul poate func-
In cazul unor rela-
tiv mari, dar etalonarea diafragmelor
va trebui
N.R."ffDRlf"
vedea eiar conturul a
simplifica desenul.
Opera era in negru,
suprastructura - alb, ca-
targele detaliile de pe - gal-
ben.
sint din lemn, cu
principale, care este din
este in verde.
Opera vie este iar linia de
plutire poate fi ' cu alb.
Elicea se va din
de de 1-1,5 mm, iar paiele se
pe butucul strunji!.
In cazul unui navomo-
del autopropulsat fixa-
rea lestului de balansare, din foi de
plumb, cu pe chila.
C. V ASILESCU
tice, cel mai adesea.
In incheiere, citeva I&-
_ gate de asigurarea pozitivului
OGLINZI SURSA color.

Cheia unor de

-\
calitate in in con-
. . . . de repetabilitate a para-
I metrilor de lucru in corecta
V. . a dominantei de culoare, vi-
GEAM o PA IL .
:. FILM
Uniformizarea amestecului de lumini
colorate se prin reflexie pe
o sau ar-
gintie (SA). Con denso-
rul este inlocuit cu o
avind un dublu rol, de uniformizare a
fluxului luminos de a unei
lumini difuze, mai pentru
copierile color.
O este cea din fig. 4,
care are avantajul
un aparat de In
obiectivului se uniform un disc
pe care sint dispuse perechile filtru-
verde, indigo). Dia-
fragmele se in de
de culoare pentru corec-
Expunerea materialului pozitiv se
face prin sumarea expunerilor
le prin rotirea discului.
Dezavantajele metodei constau in
fluxului luminos prin obtu-
rare la trecerea de la o culoare la alta,
in de realizare a dispozi-
tivului, astfel Incit nu se

SUBSTRACTIV SAU ADITIV?
Intre cele posibile
metode de a pozitivului color
s-au mai pe parcursul expun&-
rilor anterioare. 'V.om Incerca relu-
condensat avantajele dezavan-
talele celor sisteme.
domlnantei pe cale sub-
este metoda cea mai
deoarece utilajul implicat
direct din cel folosit in tehnica alb-
negru, fiind minore
constind in introducerea unui sertar
pentru filtre. Filtrele de sint
ieftine convenabil de inlocuit In
timp, lucru necesar deoarece se d&-
sub luminii
durii. Introducerea capetelor de co-
color cu filtre r&-
un mare progres, filtrele in-
nefiind afectate de
intensitatea luminii, ele asigu-
rind un filtraj de calitate.
aparatelor de
cu este mare,
ele fiind avantajoase in unei
ridicate.
Sinteza are ei
1
OIAFRAGME
==

" SI'

fllM
OPTiC
...r'Z. OBIECTIV

SPRE HIRTIA
COLOR
5
sau cu analizorul de
culoare.
Determinarea dominantei este op&-
cea mai asupra ei am
insistat intr-unul din art'colele ant&-
rioare. Parametrii de lucru ce trebuie
riguros in valorile recoman-
date sint:
- calitatea materialelor fotosensi-
bile color folosite, calitate ce este
maximal numai in durata
de pe ambalaj;
- expunerea a material&-
lor fotosensibile color;
- developarea materialelor foto-
sensibile color cu firmei pro-
in stricte de tem-
(cel pentru iar
pentru unele materiale albirea);
- respectarea temperaturii de cu-
2
loare a luminii In de tipul ma-
terialului fotosensibil ;
- a tempe-
raturii de culoare a sursei de
de la aparatul de prin stabiliza-
rea tensiunii ;
- prelucrarea materialelor fotosen-
sibile color in de
evitarea
utilizarea de ustensile necorodabile,
evitarea apei de cu
mare de
- analiza culorilor la lu-
de zi sau surse artificiale avind
temperatura de culoare de 5 ()()().
5500 K;
- evitarea la fotog rafiere, pe cit
posibil, a amestecului de lumini cu
temperaturi de culoare foarte diferite.
I ng. Cristian CRAclUNOIU

RIVIITI
..,
AlARMA
AUTO
IIIllTlll1
De la contactele de ale autotu-
rismului, prin dioda lN4001, se tri-
mite un pe poarta tiristoru-
lui. Acesta se deschide trimite cu-
rent in claxon. la inchiderea po- .
pe poarta tiristorului dispare
acesta, claxonului (ntre-
rupere contact), se
ELECTRONIQUE POUR
vous -

Cu un circuit integrat CDB 400 se
poate construi un pentru
obiecte metalice, eventual pentru mo-
nede.
Obiectele se in
dintre becul B, fotorezistorul FR.
ntre aceste piese un tub, care
permite trecerea unui anumit flux lu-
GV
50
mA
---
-
FR
minos. moneda ce trece are
dimensiune decit cea a-
ceasta va fi de un bec;
moneda este cea va
semnaliza bec.
ELECTOR - R.F.G.
IIIII
Monta;ul permite realizarea unui program compus cu semnal pro-
venind de la surse. De exemplu, peste un program muzical se
poate suprapune semnalul provenit de la un microfon. Avantajul
in faptul nivelul se automat.
ELECTRONIQUE PRACTIQUE -
Amplificatorul este conceput a fi montat la intrarea unui osci-
loscop, spre a-i sensibilitatea. semnalului de la intrare
se poate x 10 sau x 100.
de intrare este de aproximativ 1 MO/l0pF.
Tranzistoarele 2T3t68 se pot inlocui cu BC 171, iar 2T3184 cu
BC 178.
RADIO TELEVIZIA ELECTRONICA - R.P. BULGARIA
22
R-
fAR'
INDICATII
Observarea comutatorului electric
pe timp de noapte se face cu aju-
torul unui bec cu neon.
Becul cu neon se in co-
mutator, in paralel pe contactele a-
cestuia.
Cind comutatorul este deschis, deci
lumina in becul cu


Mo nta;ul in banda de ro m .
Bobina L, este pe o car-
cu dia metrul de 15 mm lun-
gimea de 45 mm are 55 spire 0,35.
L,. este peste L,
are 5 spire.
este modulat in amplitu-
dine cu frecvenja de eta;ul
multivibrator.
Tranzistoarele MP 42 se pot inlocui
cu EFT 353, iar GT 300 cu EFT 317.
RADIO- U.R.S.S.
l2
O,047p
neon alimentare se aprin-
de, indicind locul comutatorului.
MODELIST CONSTRUCTOR
-U.R.S.S.
+/8f1
\
tJey J
::I
UI1I1
\.
CAIlTOANE
cel mai simplu MICROSCOP
mai bine
anumite preparate biologice nu
un microscop, oferim o
pentru
construirea unui astfel de instru-
ment.
PicATURA DE APA
CU o de carton
de ori, o de ac o
de citeva in-
varianta
pentru un aparat simplu de
PicATURA DE STICLA
principiu
o de o de ori.
O sau o de
prin topire va f i primul
element al unui astfel de instru-
ment de cu sticla
unei fiole.
aceasta va fi
Intre de carton.
mai multe de
pentru a putea alege pe cea
mai
proba pe care s-o
(P) sursa de
n spatele ei (l).
se re-
apropii nd sau
microscopul (M) de (P) .
Acestui microscop simplu li mai
aduce citeva
prin realizarea unui sistem de fixare
a cartonului cu sfera de prin
unui suport pentru pro-
etc.
poate fi ca mijloc de pentru copii, de aceasta, cu ajutorul unor
o din PAL pe care In prealabil s-au montat, In cele patru rotile sau

nu poate
experimentul pe
" sau de fi-
Multe din d&-
de multe ori pentru
depline, li
a-
fi dea-
de laborator, respectind
unghi de
unghiul necesar -, se
indA mare. Elevii care
laterale sau pe cele din
In vor
rarea experien-
.,linlitat'B8 lor.
IAPllolI STlllTlflC
ORIZONTAL: 1. Biolog german
care a studiat modali-
de a algelor - Fizician
american care a detectat particulele.!:.
electronii monocinetici. 2. Astro-
fizician american care con-
stanta densitatea medie a
- ... 3. Primul
satelit! - Fizician romn care a pr&-
teoretic, independent de H. Yu-
kowa, mezonilor - A treia
pe portativ. 4. Aduce In Japonia In
1973 Premiul Nobel pentru -
Matematician clbernetidian ameri-
can care o auto-
de calculat cu contro-
a fi unul dintre pri-
mele calculatoare electronice ca prin-
cipiu de 5. Nume de
- Ere! 6. Chirurg romn, cu contri-
privind patogen ia tratamentul
(2 cuv.). 7. Intreprinderea de
stat Romarta! - Verbul lor. 8.
Innobilat de carate - Fizician englez
care propune primul model atomic,
inventatorul oscilografului. 9. La cap,
ampermetru - Unitate de -
Coculescu Nicolae. 10. Fizician austra-
lian care cristalele
teoria structurii cristalelor-
Yark Robert. 11. Topograf explora-
tor britanic care clmpia
Bathurst, rurile Macquarie, Casti&-
reagh Nampoi - Chimist austriac,
fondator al analizei microchimice, Pr&-
miul Nobel In 1923.
VERTICAL: 1. Omul de nor-
vegian cu deosebite In do-
meniul patologiei, igienei alimentare 6
medicinii legale veterinare - Astro-
nom german care asteroi-
zii Hidalgo, Ganymede Icar. 2. Ma-
tematician inginer romn cu con-
la studiul armonicelor unor
periodice cu In fizi-
- Fizician rus care un
vector ce-i numele. 3. Cla-
, ,
peyron Bennoit - Fizician american
care camerele cu
bule - Wallace Alfred. 4. Se consa-
n domeniul chimiei
rare (S.U.A.) - Sinonim
cu 5. Geomorfolog francez, cu
In domeniul geomorfologiei
structurale, climatice aplicate -
luria Salvador. 6. Bia! - Antica-
7. Scriitor romn contempo-
ran, autorul volumului Cu ce se
fuiesc diamantele- Glume. 8. R&-
gizor romn - Biolog american de
origine care aduce revizuiri
de specie, principiilor clasifi-
biologiei. 9. Eskola Pentti - Bio-
chimist englez care ciclul
ornitinic, Premiul Nobel 1953 - Pri-
mele ultimele repere! 10. Nu se
seama de ele In literatura de specia-
litate - Zoolog romn, Intemeietorul
de parazitologie. 11. N&-
cunoscuta nedescifrata -
Medic biolog francez cunoscut pen-
tru sa In embriologia exp&-
In teratologie.
23

IONESCU NICOLAE - Slobozia
Nivelul X al actualelor
televizoare produse de Electronica
nu pericol pentru
telespectatorilor.
ARON MARCEL - Mangalia
Amplificatorulla care este
de nu de audiofrec-
fiind destinat traficului radio-
amatorilor.
PRISTAVU GHEORGHE - C1m-
pul ung
La compresorul de se des-
face intre emitoarele tran-
zistoarelor T, T,. In rest sint nepu-
blicabile.
SERGIU - Codlea
Nu pot fi i nregistrate imagini TV pe
magnetofoane
PALYI VASILE - Miercurea Ciuc
Operind multe in sche-
ma a amplificatorului, nu
de fapt, va mai
"PHllIPS
8108"
Magnetofonul Phi lips
9106 se din
de curent alterna-
tiv de 110 sau 220 V.
cu o sin-
anume cu
9,5 emis, asigurind o ban-
de audio cu-
intre 00 14 ()()() Hz.
Puterea este
de 1,5 W, cu un coeficient
de distorsiuni de 10%.
Generatorul de
premagnetizare are
semnalului cu-
intre 55 60 kHz.
Poate fu cu d i-
fuzor propriu sau cu difu-
zor suplimentar.
IA
,
SPUIDI
FRUMUZACHE BOGDAN - Tg.
Ocna
Materialul a fost spre pu-
blicare.
MILIAN -
Materialul este nepublicabil.
RADNAUSKY KAZIMIR - Petro-

Se cunosc matrice mai simple cu
circuite integrate sau cu diode.
BURLACU BUJOR -
un catalog al respecti-
vului de circuite integrate.
BARBU GHEORGHE -
Pentru cataloage cu
Materialele sint ne-
publicabile.
K()TELES PETRU - Oradea
sau nu intre bobine
un strat de hirtie, nu are
de spire la se
de la L, se
tot cu pas. Miezuri le pentru SR1
SR2 pot fi de 3-4 mm.
BARDITA ION - Baia Mare
Ca inregistra pe magne-
BC 149B
,.,
BC l07a
tofon programele pr in
intermediul unui cablu ecranat,
semnal de la sau de la pri-
mul amplificator AF. Cuplajul cablu-
lui se face prin intermediul unui con-
densator de 2-5 Tresa cablu lui
de se la masa apara-
tului de radio la carcasa mufei.
SOARE PETRU -
Prezentarea a schemei
electrice publicarea mate-
rialului.
NISTOR ION - Huedin
Ca
cite difuzoare in serie.
Abonamente se fac prin oficiile
P.T.T. R.
NICOLAE -
pentru
sint sporadice numai
in lunile de In pu-
numai posturile apro-
piate. Mixer cu circuite integrate vom
publica.
produce circuite
integrate cu CDB.
amplificatoare de 1 W legate
in paralel produc 2 W.
MITITELU PETRU -
Tubul OT 100 este o are
in partea conectat anodul.
POPESCU GHEORGHE - Bucu-

Cu autorul lua prin
intermediul
Bobina L.: se peste L"
emitorul.
ILIE LUCIAN - PETIC MI-
HAI -
nu va fi publicat
BC148B BC148A
,.
TOADER VASILE - jud. Sibiu
procura piesele de la ma-
gazinele Dioda sau Muzica din

PETRU -
Pentru UM priza se ia la spira 8,
iar pentru UL priza se ia la spira 25
de la
DINOIU D.G. -
experimentarea sau
exploatarea unei de radioemisie,
chi ar pentru telecomenzi, sint permise
numai In baza unei de .Ia
Ministerul Transporturilor Teleco-
mun
prin legarea di-
fuzoarelor legi ca
la legarea rezistoarelor. In rest,
cu radioclubul local.
IONITA PETRU VICTOR - Cra-
Iova
Un transformator nu-
mai cu tensiune
Aplicind pe o tensiune
in celelalte nu va
tensiune.
CIUPICI ION - jud.
P 217 se inlocui cu ASZ 17.
BClO7B