STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV

Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie întotdeauna prezente. 1. Introducerea:

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care îl face autorul este de a introduce subiectul pe care arede gând sa îl prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenţia cititorului si de a-i da câteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniţial urmează de obicei o serie de paşi, de la situaţii mai generale înspre situaţia specifica ce urmează sa fie abordata. Deşi nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, următoarele elemente apar de cele mai multe ori:
Propoziţia de introducere: Prima propoziţie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citească mai departe. Aceasta propoziţie ar putea fi una provocativă sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziţie a primului paragraf si serveşte ca linie directoare a eseului. Ea reprezintă ideea care va fi susţinuta de-a lungul întregului eseu. Pentru mulţi pare ciudata situarea la bun început a concluziei pe care o vor desprinde, ei preferând sa lase pentru sfîrşitul eseului exprimarea poziţiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susţinuta in eseu. 2 . Cuprinsul: Susţinerea tezei/ipotezei

Odată ce in introducere a fost pregătit terenul pentru discuţie si a fost prezentata poziţia ce va fi adoptata, urmează partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa convingă cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca întrucât anumite elemente sunt adevărate si pentru ca anumite convingeri sunt împărtăşite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului.
Modul cel mai obişnuit de a susţine teza este de a face o aserţiune si de a oferi apoi suporturi, dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se înceapă cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extragă concluzia .

O practica obişnuita in eseul argumentativ este ca autorul sa îşi prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele păreri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se înceapă cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc părerii sale. 3 . Concluziile
In condiţiile in care s-a spus deja in introducere ce părere va fi susţinuta, mulţi autori de argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca însumează teza si argumentele in favoarea ei, lăsând cititorului o imagine clara asupra poziţiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introducă idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea neînţelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ‘ceea ce cred eu’. Făcând aşa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gândi ce doreşte. In principiu, ideea e adevărata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si amintească scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziţia sa fata de subiect, ce gândeşte, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa dorească si ei sa le susţină, sau măcar sa le

Va propun si un model de argumentare. noi oamenii. pe când ura nu face altceva decât să aducă amărăciune şi frustrare în viaţa oamenilor. autorul trebuie sa aibă in minte cititorul căruia i se adresează si care sunt aşteptările acestuia. ne face să privim viaţa şi din alte puncte de vedere şi să uităm de lucrurile materiale. creat de o fosta eleva: Scrie un text de tip argumentativ. despre ură. pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Pe când iubirea. atât iubirea pe care o dăruim cât şi cea pe care o primim. de 15 – 20 de rânduri. Iată câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziţii:     Discuta viitorul subiectului prezentat. ori întrebări generale. întrucât întregul eseu a gravitat in jurul demonstrării sale. Opere) Introducere: Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?. de orişice fel ar fi ea. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza. Propoziţiile de final: Aceasta secţiune semnalează sfârşitul eseului si da o impresie de final cititorului. Aceasta poate accentua importanta eseului. poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi Revine la primele propoziţii pentru a da o forma circulara eseului Pune întrebări. Mă număr printre cei care susţin ideea enunţată în citatul dat şi anume aceea că iubirea.. elaborarea unui eseu va fi mai eficienta. e absolut ineficient a spune ca oricare poziţie fata de subiect e in egala măsura de îndreptăţita. (Mihai Eminescu. este sentimentul care luminează şi face viaţa mai frumoasă. Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susţine importanta tezei. Ţinând seama de aceste lucruri. aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaţie sau sa vadă lucrurile global Da cititorului ceva la care sa se gândească. o umple de amărăciune şi-o face nesuferită”. luminează viaţa şi-o îndulceşte. relationare cu citatul!!!) Cuprins În primul rând. De aceea. De asemenea.. Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie. Aşa. autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. ori cititorului. ura o-ntunecă. ne dăm seama că având iubire avem o viaţă frumoasă şi învăţăm să preţuim momentele cu adevărat . de orice fel. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. care sa ajute cititorul sa obţină o noua perspectiva asupra subiectului De-a lungul întregului eseu.cunoască.(opinie proprie+ipoteza-atentie.

acel om poate spune că este cu adevărat împlinit. Fireşte că iubirea aduce şi suferinţă.. la urma urmelor .(argument 1 cu exemplificare ) În al doilea rand. în al doilea rând. pe când ura ne va aduce doar o viaţă tristă şi întunecată. fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaţa lui dar în cele din urmă toţi ne vom da seama că. sunt de parere că ura nu ar trebui să existe în viaţa noastră întrucât ne face să uităm de noi. chiar dacă concluzie: deci. asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior. acestia ajuta la exprimarea ideilor de:         succesiune. s-ar putea ca certitudine: cu siguranţă. în plus. ci. desigur. prin iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile. Astfel nu vom deveni decât nişte oameni frustraţi care îşi vor da seama în final că viaţa a trecut pe lângă ei şi nu s-au bucurat de lucrurile cu adevărat importante.. dar consider că dacă în viaţa unui om se regăsesc toate acestea. cu toate acestea. mai presus de toate. în mod asemănător probabilitate: probabil. dimpotrivă ierarhizare: înainte de toate. etc. mai important decât comparaţie: la fel cu. că acest sentiment ne face mereu să tresărim de emoţii şi ca nu mai există vreunul care să dea mai multă frumuseţe vieţii. locuţiuni adverbiale. aşa. însă. nu este nici o îndoială că concesie: deşi. de asemenea contrast: dar. în consecinţă.(reformularea ipotezei+perspectiva generalizatoare asupra temei eseului) Va mai aduc in plus o lista utila de conectori(adverbe. ca în comparaţie cu. pe de o parte. este cu putinţă. pasională. fireşte. să nu acordăm atenţie lucrurilor frumoase din viaţă şi să ne concentrăm doar pe a le face rău celor din jurul nostru. totuşi. pe de altă parte. în contrast cu. fie ea părintească. pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii noştri. Acest lucru îl poate face orice tip de iubire. structuri verbale).(argument 2/contraargument cu sustinere) Concluzie Aşadar. dar numai cunoscând toate trăirile pe care iubirea le aduce ne vom da seama că nu există sentiment mai înălţător ca acesta. conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale. prin urmare. în concluzie. continuitate : în primul rând. tot aşa.minunate. posibil.

x./0.47 /./:.L3gxg947./0.047/3:7:34897: 89103:.gL3.70   3.843.9301. .03/0.0 8g:9g2/034 8g3:.7:70.20317:897.9097g7050...3/ 8:39/05.g7../:.7.750 .7070.030.73:2.0890.80.7:2039.04254..43..g0890.:-:.x..g7.g 50397: 5709038.80..0.42/0..g3: 089g803920392.01.42/.7970-:8g0890L3..:3:4280 70g808.07g:.5g7390.g:-70.0 8:1073xg /.897gL397:.7..390 ..9 25479.94.47/g2..7:74717:24.7:2039./40.xg 8g30.095/0:-70 100.g/.x...903x0:.70/39708020334 97 /.7:L54..089:.9L2539 70 90.047.L313..2.g 5.70L .438/07..90 ...3:.23:3.9085:30.93 904.:9503g0 3:8 ..:.x..2..901.:348.:7.:.3/94.:00251.0397g2/4.g.70:-70.g:7.970.:50397:47.34.80/3.90.9/0:.8.089. ..

5708:8/094.:8:893070  43.35:8489.43:3./.10.25479.4397.390747 573:-7094.90574-.70/7059:/0.80.: 949./:.425..089g..2.02070:8g9708g72/0024x .90:.: L324/.00.0 .89/.39/0.73/ 09.:8:7..8.70.708g/0.802g3g947 574-.g .70.802030.:72.80 8:39548-0 ..7 L38g ./:.. .:9.0572.07-..: 4.7L3.90 2.g .7/. 50/045.3xg /08:7 170 90 3:08903.9g 701472:..g.. L3.2:9g17:2:80x0.07-0 4.74..00.:5:93xg 8 .080/0  949:  .4L3/4.:0/0.9:7. ..L3.089.0 897:.3:2.70:3: .x8...7.:72047   .43.43.70.790 50/0.7 10.30.g ./0.:2.90 2.9 .7:2039.90L3572:73/ L3.75:90.54900 507850.01.89.0/4.2.430.43:3..7:7017:24.70 L3.94.xg9789g  L39:30.42 /.43.:. ..9g 5.-9..:9.g 07../.:0 L3...172.7. .:/..7.08980392039301..9020080::   '.x0./40.. .0307...:x:3....: /25497.x.:0  .3/:7.x0. ./047/0 8:./.790 L35:8 /0.0799:/30..00.00/3:72g94x30.390/094.4380..08:30 .4397.425.0 .4397. .:94.- 548- 0890.70L3.0x 50.g.07-.2.:x:3.4393:9. 573:72.28:893:9573.0.8:57..90.3xg ..9.0890.90.70.x43.947 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful