Sunteți pe pagina 1din 16

Comparaie privind impozitarea profitului ntre diferite state ale UE

Studenta:

Profesor : Tatu Lucian


1

CUPRINS

1.Impozitul pe profitpg.3

2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea 2.1. Romania.pg.4 2.2. Franta.pg.7 2.3. Bulgaria.pg.8 2.4. Germania...pg.9 2.5. Marea Britanie.pg. 10

3. Impozitul la nivelul Uniunii Europenepg. 11

4.Concluziipg. 15

5. Bibliografie.pg. 16

1. Impozitul pe profit. Impozitul este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii si platita in bani. El constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi stimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a venitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste. Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct, indirect; pe consum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta deoarece elementele impozabile venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciile etc. pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite. Impozitul pe profit este un impozit direct si real. Impozitul pe profit se aplica urmatoarelor categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza: a.) persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, att din Romnia, ct si din strainatate; b.) persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c.) persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate n Romnia ntr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; d.) persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau n legatura cu proprietati imobiliare situate n Romania sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e.) persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaza venituri att n Romnia, ct si n strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Nu toti contribuabili ce realizeaza profit sunt obligati la plata acestuia, astfel sunt scutiti de de la
3

plata acestuia urmatorii : - trezoreria statului; - institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate, daca legea nu prevede altfel; - persoanele juridice romne care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, n conformitate cu prevederile cuprinse n titlul IV din Codul fiscal; - fundatiile romne constituite ca urmare a unui legat; - cultele religioase pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; - institutiile de nvatamnt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmatori; - fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; - fondul de compensare a investitorilor, nfiintat potrivit legii; - Banca Nationala a Romniei; - donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; - dividendele, dobnzile si veniturile realizate din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite; -Organizatiile nonprofit, pentru veniturile din activitati economice realizate pna la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior. ncepnd cu 1 ianuarie 2007, din categoria contribuabililor scutiti de la plata impozitului pe profit face parte fondul de garantare a pensiilor private, nfiintat potrivit legii. si dividendele si dobnzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite.

2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea


2.1.

ROMANIA

Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari bugetare din UE. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 16%,
4

precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, insa si cea mai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare, arata raportul din 2008 "Taxation trends in the European Union". Potrivit raportului realizat de Directoratul pentru Taxe si Uniune Vamala al Comisiei Europene si de biroul european de statistica Eurostat, Romania aplica cel mai scazut impozit asupra veniturilor persoanelor fizice, de 16%, cele mai mari taxe asupra veniturilor populatiei de 59% - fiind impuse in Danemarca. In 2006, veniturile din taxe si impozite ale Romaniei, inclusiv contributiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsul intern brut (PIB), in crestere cu 0,7 puncte procentuale fata de 2005. Potrivit raportului, Romania a avut cele mai mici venituri din taxe in PIB, in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare, de 49,1% din PIB. Jumatate din firmele din Romania nu platesc impozit pe profit Din cele 600.000 de firme din Romania, mai mult de jumatate ocolesc cu succes darile la stat. Initiativa legislativa, de introducere a impozitului forfetar, va obliga acesti intreprinzatori sa plateasca o suma fixa. Ministerul Finantelor vrea sa introduca, in noul Cod Fiscal, un plafon minim pentru impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro. Masura va viza atat microintreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, mai ales restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar, activitati greu de monitorizat de Fisc. De la 1 mai 2009, impozit forfetar Introducerea impozitului forfetar este necesar, deoarece peste o treime din numrul firmelor romneti declar pierderi, n condiiile unei cifre de afaceri ridicate, iar statul nu trebuie s permit firmelor un comportament de tip "free rider", n care acestea obin un beneficiu fr plat, susin oficialii guvernamentali. Acetia spun c impozite minime pentru companii sunt percepute i n alte state europene, printre care Frana i Ungaria. Potrivit unui document guvernamental citat de Mediafax, analizele efectuate de Ministerul Finanelor au scos la iveal

faptul c numrul firmelor care au declarat pierderi n 2007 a fost de 242.106, reprezentnd 39,2% din numrul total. Guvernul apreciaz c introducerea sistemului de impozit minim va avea ca efect lrgirea bazei impozabile, incluznd i companiile care nregistreaz pierderi pentru mai muli ani consecutiv. Impozitul forfetar variaz ntre 500 i 10.000 de euro, n funcie de cifra de afaceri. Este clar, de la 1 mai firmele vor plti un impozit forfetar, indiferent dac realizeaz sau nu profit. Guvernul a aprobat, printr-o ordonan de urgen, introducerea impozitului forfetar n funcie de cifra de afaceri. n Romnia, hotelurile, restaurantele, firmele imobiliare i din comer, precum i alte categorii vor plti un impozit anual pe profit de 0,5% din veniturile nregistrate, n cazul n care suma datorat statului nu depete aceast cot, dar nu mai puin de 6.500 de lei, potrivit unui proiect de ordonan de urgen. Scopul introducerii acestui impozit forfetar nu a fost dect acela de a nlocui o baz de impozitare volatil cu una controlabil. Ca atare, dorim s eliminm sustragerile de la declararea diferitelor venituri, iar acest lucru l-am fcut pe baza unei analize foarte serioase n ani de boom economic, a declarat ministrul Finanelor, Gheorghe Pogea, la finalul edinei de smbt a Guvernului. Acesta a adugat c n anul 2007, n Romnia din 617 mii de societi, 242 mii declar c nregistreaz pierderi. Dintre acestea peste 80% sunt microintreprinderi. Rezult c acestea nregistreaz o cifr de afaceri medie puin mai mare de 8.000, adic 2.500 euro pe an (200 euro/lun). 200 de euro pe lun nu reprezint nici salariul minim pe economie pe un salariat. Acesta este motivul pentru care n urma discuiilor purtate cu oamenii de afaceri i cu partenerii sociali - sindicatele - am preluat aproape n integralitate propunerile pe care dumnealor le-au fcut i n urma analizei am introdus acest impozit minimal, a subliniat Pogea. Grila de impozitare pentru impozitul forfetar

Cel mai mic impozit forfetar - 500 de euro/an - l vor plti societile care nregistreaz o cifr de afaceri de pn la 12 mii de euro/an. Cea mai mare valoare a impozitului este de 10.000 de euro/an i se refer la societile care au cifra de afaceri mai mare de 30 de milioane de euro. Am fcut acest lucru pentru c noi considerm c este important ca toi contribuabilii din
6

Romnia care sunt nregistrai, n mod onest, pe baza veniturilor pe care trebuie s le declare i s le nregistreze corect n contabilitate, s poat plti aceste sume, pentru c, n ultim instan, ele sunt destinate fie investiiilor, fie proteciei sociale, fie dezvoltrii, a explicat Gh. Pogea. Ministrul sper, prin introducerea impozitului forfetar, atragerea suplimentar la bugetul statului a peste 350 de milioane de lei n 2009. Pn la introducerea impozitului forfetar, IMMurile plteeau un impozit de 3% din cifra de afaceri.

Peste 9 miliarde de euro ISD, atrase de Romania

Impactul mediului fiscal se vede cel mai bine in atragerea de investitii straine. De aceea si atatea critici atrase si asupra Romaniei pentru introducerea cotei unice de impozitare. Investitiile straine in Romania au fost de asemenea stimulate de prezenta cotei unice de impozitare de 16%, aplicata impozitului pe venit si celui pe profit. Valoarea investitiilor straine directe (ISD) atrase de Romania in 2006 a fost cu 70% mai mare, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, depasind usor 9 miliarde Euro, potrivit ARIS. In prima luna a anului 2007, potrivit datelor ARIS, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit 390 milioane Euro, in scadere cu 43% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania in luna ianuarie 2007 a fost "profit reinvestit" (191 milioane Euro reprezentand 48,2% din volumul total de ISD), urmata de imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (157 milioane Euro reprezentand 39,6% din volumul total de ISD), si componenta "participatii la capital" (48 milioane Euro reprezentand 12,1% din volumul total de ISD).
2.2.

FRANTA

Unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care aplica sistemul impozitului forfetar este Franta. Totusi, guvernul francez a luat deja masuri in vederea eliminarii acestui impozit, in sensul ca numai societatile comerciale a caror cifra de afaceri depaseste un anumit prag valoric, aflat in prezent la 1.500.000 de euro, sunt obligate la plata impozitului forfetar. Pragul valoric va fi majorat in fiecare an, urmand ca in 2011 impozitul forfetar sa fie eliminat.

Franta aplica un impozit forfetar anual, scutite fiind doar noile firme ale caror capital consta, in proportie de peste 50%, din aporturi in numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum si organizatiile non-profit. In Franta, firmele platesc inca din 2007 impozit forfetar de 1.300 euro si este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 euro si 1,5 milioane euro. Insa guvernul (actual) vrea sa elimine aceasta taxa, in contextul actualei crizei economice, pentru a ajuta mediul de afaceri. Surse guvernamentale au declarat, ca Ministerul Finantelor a introdus introduca, in noul Cod Fiscal, un plafon minim pentru impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro. Masura vizeaza atat microintreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar. In ceea ce priveste microintreprinderile, proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa plateasca anual la stat diferenta de pana la 1.300 de euro, daca suma rezultata din plata impozitului pe cifra de afaceri de 3% este mai mica decat acest plafon. Spre exemplu, daca suma rezultata din aplicarea procentului de 3% este de echivalentul a 1.000 de euro, atunci patronul va plati diferenta de 300 de euro.
2.3.

BULGARIA

De la nceputul anului 2007, Bulgaria a devenit noul paradis fiscal al Europei. In timp ce autoritile din Romnia erau ocupate cu organizarea petrecerilor de Revelion, bulgarii plnuiau o mare lovitur. Parlamentarii din ara vecin au votat reducerea impozitului pe profit de la 15% la 10%, ncepnd chiar cu data aderrii. Legea transform Bulgaria ntr-un aa numit paradis fiscal al Uniunii Europene. Impozitul este cel mai mic din UE, fiind la acelai nivel cu cel din Cipru. Aceast modificare a fiscalitii ncearc s stimuleze investiiile pentru a impulsiona i mai mult creterea economic din Bulgaria, care a ajuns pe primele trei trimestre ale anului trecut la 6,3%. Reducerea impozitului ar trebui s constituie un punct de atracie pentru investitori i mai mult ca sigur acetia vor fi foarte bucuroi s investeasc n Bulgaria n aceste condiii, consider Tsvetan Florov, avocat la firma Mrgrit, Florov i Asociaii. Florov adaug c prin micorarea impozitului se urmrete i mbuntirea colectrii taxelor la bugetul de stat, aa cum s-a ntmplat i n Romnia, ncepnd cu ianuarie 2005, cnd impozitul a fost micorat la 16%. Se preconizeaz c aciunea bulgarilor va atrage multe firme din ri ca Germania i Italia, unde impozitul pe profit este de aproape patru ori mai mare. Oamenii de afaceri din rile
8

dezvoltate au toate motivele s-i extind sau mute activitile n estul Europei. n aceast conjunctur, va mai rmne Romnia o int atractiv pentru investiiile firmelor occidentale, n condiiile n care impozitul pe profit este cu ase puncte procentuale mai mare dect cel de pe malul drept al Dunrii? Oficialii din ara noastr cred c nu exist pericolul ca investitorii strini s aleag Bulgaria n defavoarea Romniei. Reprezentanii Ageniei Romne pentru Investiii Strine susin c politica fiscal competitiv a reprezentat pentru Romnia un punct forte de atragere a investitorilor strini. Chiar dac Bulgaria a redus la 10% taxa pe profit, asta nu reprezint un pericol semnificativ pentru ara noastr. i reprezentanii oamenilor de afaceri cred c investitorii strini vor continua s vin n Romnia chiar dac fiscalitatea este mai ridicat, ntruct acetia sunt interesai de dimensiunea mare a pieei autohtone i de ritmul ridicat de cretere economic. Romnia atrage investitorii datorit pieei mari pe care o are. Cred c o diferen de ase procente n impozitarea profitului nu va produce deturnri semnificative ale investiiilor strine ctre Bulgaria, afirm Florin Pogonaru, preedintele Asociaiei Oamenilor de Afaceri din Romnia. O reacie de rspuns ar fi micorarea cuantumului contribuiilor sociale. Dac Romnia vrea s fie mai competitiv, trebuie s reduc fiscalitatea pe munc foarte mult, pentru c nivelul la noi este de 47,5%, iar media european este de 34,5%, conchide Liviu Voinea.
2.4.

GERMANIA La 1 ianuarie 2001 Germania avea un sistem dublu de impunere, clasic al veniturilor

corporatiilor. Sistemul anterior, cu rate diferentiate, a fost n ntregime abolit din data de 1 ianuarie 2002. Sub noul regim fiscal profiturile sunt impuse la nivel de companie cu o rata redusa a impozitului pe profit, iar dividendele sunt taxate la nivelul actionarului individual. Dubla taxare economica este diminuata pentru actionarul individual de catre asa numitul -half income system(sistemul njumatatirii venitului), n care numai jumatate din dividende sunt incluse n venitul individual impus. Dividendele intercorporatii, provenite att de la firme rezidente, ct si de la cele nerezidente, sunt scutite. Impozitul pe profit si suprataxa de solidaritate sunt asezate asupra veniturilor a variate tipuri de entitati, mentionate n Codul Fiscal. Cabinetul german a adoptat pe 5 mai 2005, proiectul de lege privind reducerea impozitelor pe profit aplicate firmelor de la 25 la suta la 19 la suta. In paralel, oficialii au anuntat ca taxele
9

percepute pentru dividende ar putea sa fie majorate, pentru a sustine aceasta masura. Proiectul de lege nu mentioneaza posibilitatea majorarii impozitelor percepute pentru dividende, insa oficialii au indicat ca ar putea surveni o crestere a acestora, dupa ce un partid de opozitie a readus in discutie ideea de inlocuire a fondurilor reduse prin diminuarea impozitului aplicat mostenirilor. La randul sau, ministrul Finantelor, Hans Eichel, nu a exclus majorarea impozitului aplicat dividendelor pentru a compensa diminuarea fiscalitatii pentru companii. Rezulatul proiectului propus ramane, deocamdata, incert. Opozitia conservatoare din Germania a afirmat, in prealabil, ca Guvernul intentioneaza sa reduca impozitul corporatist doar pana la 22%. Pe data de 10 aprilie 2006 germania reduce impozitul pe profit inca o data, ajungand la 12%. Aceasta masura face parte dintr-un amplu proces de reforma a sistemului fiscal corporatist in care s-a angajat coalitia condusa de Angela Merkel. Informatia, publicata de saptamanalul Der Spiegel, citeaza surse din Ministerul de Finante care insista asupra necesitatii reducerii impozitului pe profit cu aproape 50%. Cu toate acestea, reprezentanti ai ministerului au precizat ca informatiile reprezinta doar pure speculatii, insusi ministrul Steinbrueck refuzand sa faca declaratii referitoare la reforma fiscala.
2.5.

MAREA BRITANIE

Companiile britanice platesc mai multe impozite in comparatie cu cele europene Marile companii britanice platesc un numar mai mare de impozite pe profit decat concurentii lor din Germania, Franta si Elvetia, releva un studiu realizat de Guvernul Marii Britanii. Conform unui clasament anual privind valoarea adaugata, 185 din companiile britanice de top care au realizat profituri in 2007 au platit impozite in valoare de 12 la suta din profitul pe care l-au realizat. Ca o comparatie, companiile germane care se numara printre cele 750 de firme europene care au realizat profituri importante au platit doar 6 la suta impozit pe profit, in timp ce in cazul companiilor franceze si elvetiene procentul a fost de 8 la suta. Financial Times estimeaza ca aceste rezultate vor alimenta nemultumirile sectorului de afaceri care, la prima reuniune a grupului de lucru instituit de ministrul britanic de finante, Alistair Darling, in scopul de a revizui

10

competitivitatea sistemului de impozitare, va reclama nivelul prea mare al impozitelor aplicate companiilor. Alistair Darling a infiintat acest grup de lucru, compus cu precadere din reprezentanti ai conducerii companiilor multinationale, ca urmare a solicitarilor privind reducerea nivelului de 28 la suta a impozitelor aplicate profitului realizat de companii, nivel despre care s-a afirmat ca a determinat un adevarat exod al firmelor britanice catre tari unde acest impozit este mai mic. Premierul Gordon Brown a promis ca va diminua nivelul impozitelor aplicate companiilor atunci cand acest lucru va fi posibil, iar ministrul finantelor a anuntat ca cel putin va amana cresterea accizelor la carburanti. Ministerul britanic de finante sustine ca, la nivelul G7, Regatul Unit are cel mai redus nivel al impozitelor pentru companii, insa alte tari ofera adesea reduceri generoase de impozite, ceea ce in practica inseamna ca firmele platesc impozite mai mici. Clasamentul privind valoarea adaugata, intocmit de Departamentul pentru Inovatie, Universitati si Meserii, masoara profitul realizat de companii prin calcularea costului bunurilor si serviciilor achizitionate din veniturile realizate in urma vanzarilor. Cele mai mari 800 de companii britanice au realizat in 2007 o valoare adaugata de 646 miliarde de lire sterline, in crestere cu 9,6 la suta fata de anul 2006. Nivelul valorii adaugate a inregistrat in anul 2007 un nivel de crestere mai rapid in alte tari mari, insa companiile inregistrate in Regatul Unit domina clasamentul celor 750 de firme europene care au inregistrat profituri semnificative. Companiile britanice genereaza aproape un sfert din valoarea adaugata a Europei. Raportul realizat de guvernul britanic mai arata si ca marile companii din regatul Unit platesc actionarilor o proportie mai mare din profit sub forma de dividende si dobanzi in comparatie cu alte firme europene. Cu toate acestea, proportia din profitul realizat pe care o investesc pentru durabilitatea si dezvoltarea afacerilor lor este mai mica decat in Germania sau Franta.

3. Impozitul la nivelul Uniunii Europene Companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta, unde rata de impozitare este de 35%. Spre deosebire, cele mai mici cote de impozit pe profit le platesc
11

companiile care au activitati in Bulgaria si Cipru, de 10%. In Romania, impozitul pe profitul companiilor este de 16%, al saselea cel mai mic nivel din UE. In ce priveste impozitele aplicate pe profitul companiilor, tarile din UE au tendinta de a le reduce, in 2008 inregistrandu-se o scadere de 0,9 puncte procentuale fata de anul anterior. Media in cadrul UE este de 23,59%, in timp ce in zona euro aceasta se situeaza la 26,45%. Firmele din UE doresc o formula unica pentru calculul impozitului pe profit

Specialistii in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa sustin propunerea Comisiei Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a profitului aplicata la nivel european, a reiesit dintr-un studiu recent realizat de KPMG International. La studiu au participat directori financiari, directori si manageri din domeniul fiscal din peste 400 de companii, incluzand cateva dintre cele mai mari firme din toate cele 27 state membre UE si din Elvetia. Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unica Consolidata a Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base CCCTB) urmeaza a se aplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat membru, companiile putand alege sa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare regulile nationale. Comisia spera ca noul sistem sa fie pus la punct pana in 2010. Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiile au activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarile respective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat de catre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se o metoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Niculae Done, Tax Partner la KPMG Romania este de parere ca desi s-au inregistrat progrese in reforma codului fiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem este esentiala, astfel incat propunerea Comisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in mai multe tari UE sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in alte state, ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp dezvoltarii afacerilor.
12

Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiile transfrontaliere in general in intreaga Europa, incurajandu-se astfel dezvoltarea economica. Ideea se bucura de sprijinul profesionistilor fiscali din Romania, dintre care 90% au sustinut propunerea Comisiei Europene, comparativ cu 78% din totalul profesionistilor din UE. Respondentii din Republica Ceha, Danemarca si Spania au fost cei mai entuziasti, 100% din ei sprijinind initiativa in Italia, 96% au fost in favoarea propunerii, in timp ce in Grecia, Luxemburg, Polonia, Slovenia si Suedia s-a inregistrat o sustinere de 90%. Propunerea a fost sustinuta de 84% dintre respondenti in Germania, si de 80% in Austria, Finlanda, Ungaria si Portugalia. Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62% pentru planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus. Comisia a subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul Uniunii Europene. Dar 69% dintre respondenti au spus ca in plus fata de o baza unica de impozit pe profit ar dori sa aiba si o cota unica de impozit pe profit pentru intreaga Europa. Doar in Anglia, Cipru, Irlanda, Polonia si Elvetia majoritatea respondentilor a fost impotriva unei cote unice de impozit pe profit. In Danemarca raspunsurile pro si contra s-au distribuit in mod egal, dar in toate celelalte tari s-a inregistrat o sustinere puternica a acestei idei. Totusi, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si probabil ar intimpina o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE. Ar fi de asemenea foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica de impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state membre UE, printre care si Romania, care au o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor comerciale. Dupa cum explica Patrick Leonard, Tax Partner la KPMG Romania, investitorii sunt in principal atrasi in Romania de nivelul redus de 16% al cotei impozitului pe profit. Armonizarea cu alte state membre UE ar insemna cresterea semnificativa a acestei cote si posibil revenirea la un sistem progresiv, ceea ce ar genera o opozitie puternica din partea guvernului si a investitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE nu este realista. Totusi, propunerea Comisiei UE pentru o baza unica de profit impozabil la nivelul intregii UE, lasand in continuare guvernelor nationale libertatea de a-si stabili propria cota de impozit pe profit, este pragmatica si rezonabila. Ar simplifica impozitarea profiturilor companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE, fara a afecta concurenta sau a restrictiona

13

libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit pe care acestea le considera corespunzatoare. Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile oferite de un sistem de impozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in urma aplicarii unei astfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Curentul de opinie puternic in favoarea propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere ca nu va avea loc o crestere a costurilor companiilor. Daca va fi implementata in Romania, aceasta masura va reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri, consolidand Piata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe state membre, crescand astfel concurenta. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea puternica de care se bucura din partea profesionistilor fiscali romani.

Impozitul forfetar in cadrul uniunii europene Din experienta altor tari care au implementat masuri similare a reiesit ca impozitul forfetar nu este solutia ideala, cu atat mai putin in criza. In aceasta perioada, statele europene care aplica impozitul forfetar urmaresc eliminarea progresiva a acestuia (spre exemplu, Franta), tocmai in vederea sustinerii economiei, explica, Iuliana Craiciu, avocat asociat la Musat&Asociatii. In Ungaria exista o taxa de acest gen, care a fost numita taxa de solidaritate, dar a fost considerata neconstitutionala, si de la 1 ianuarie 2010 va fi abrogata, afirma Dan Schwartz, managing partner la SCOT&Company. Taxa minima pe profit din Ungaria prevede ca, daca o firma obtine o marja de profit mai mica de 2% din cifra de afaceri, ea ar trebui sa plateasca impozitul pe profit de 20% pe cei 2%, adica o cota de 0,4% din cifra de afaceri. Firma poate refuza sa plateasca taxa, caz in care trebuie sa completeze un formular justificativ. De altfel, Franta si Ungaria sunt exact tarile din care s-a inspirat Ministerul roman de Finante cand a decis adoptarea forfetarului. Frana aplic un impozit forfetar anual pltit de toate firmele, scutite fiind doar companiile nou-nfiinate cu un capital care const n proporie de peste 50% din aporturi n numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum i organizaiile non-profit. Impozitul forfetar anual este pltit indiferent dac firmele obin profit sau nregistreaz pierderi i este calculat n sum fix n funcie de cifra de afaceri anual. Ungaria aplic un impozit minim alternativ care presupune
14

compararea bazei impozabile, determinat potrivit regulii generale pentru impozitul pe companii, cu o baz minim impozabil constnd n diferena dintre veniturile totale i costul bunurilor vndute sau al serviciilor prestate la care se aplic o cot de 2%.

4. CONCLUZII Exista state in lume care nu percep afaceristilor impozit pe profitul comercial. in Uniunea Europeana avem patru astfel de exemple: Cipru, Luxemburg, Malta si Republica Ceha. Statele UE cu un impozit pe profit mic sunt: Bulgaria cu 10%, Irlanda cu 12,5%, Lituania, si Letonia cu 15%. Trei state ale Uniunii Europene, Romania, Estonia si Bulgaria, practica un impozit pe profit de 16%. Urmatoarele sunt Slovacia si Polonia care percep 19%, conform unui studiu al Bancii Mondiale. Un impozit pe profit de 25% este practicat de: Germania, Austria si Slovenia. Urmeaza Finlanda cu 26%, Portugalia cu 27,5%, iar Suedia si Danemarca practica un impozit pe profit de 28%. Aceeasi taxa este in Regatul Unit de 30%. Celelalte sapte state membre au un impozit pe profit care depaseste 30%. Astfel, Olanda are 31,5%, Grecia 32% iar Italia 33%. Belgia percepe pe profit o taxa de 33,9% iar Franta se situeaza pe locul 2 in topul tarilor cu cel mai mare impozit pe profit. Pe primul loc in clasamentul tarilor cu cea mai mare taxa pe profit se afla Spania cu 35%. Una peste alta, se pare ca statele dezvoltate economic practica o taxare mult mai mare a impozitului, dublata insa de conditii de facilizare a ajungerii companiilor la acest rezultat final. In ceea ce priveste impozitarea profitului companiilor pe plaiurile mioritice, trebuie sa mai mentionam faptul ca, in afara cotei standard de 16%, codul fiscal prevede posibilitatea pentru microintreprinzatori de a opta pentru un impozit pe cifra de afaceri. Pentru 2007 acesta a fost de 2%, urmand ca el sa creasca in 2008 la 2,5% iar in 2009 sa ajunga la 3%.

15

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

www.9am.ro www.adevarul.ro www.newschannel.ro www.findnews.ro www.sfin.ro www.curerulfiscal.ro www.impozitesitaxe.ro

16