orLofollu la

1echnologle




8urlcea uanlela
Cls a vllla



SUkSL DL LNLkGIL
Sursele de energie cele mai primitive sunt cele obtinute din carbune si petrol. Insa acestea sunt
epuizabile si arderea acestora produce mari cantitati de CO
2
.
De aceea sunt cautate noi surse de energie. Energia solara, eoliana, geotermala sunt cunoscute
si sub numele de surse de energie neconventionala sau energie verde datorita caracteristicii sale
principale - nepoluarea mediului inconjurator. Se incearca Iolosirea energiei solare captata cu
ajutorul panourilor solare. Insa conversia energiei razelor solare in caldura sau electricitate se
Iace cu o pierdere de 80-90 si acestea nu pot Ii captate decat in timpul zilei si astIel energia
trebuie sa Iie stocata pentru a putea Ii Iurnizata si pe timpul noptii.
Soarele este, fara indoiala, o vasta sursa de energie. Intr-un singur an, el trimite spre Pamant
de 20.000 de ori energia necesara intregii populatii a globului. In numai trei :ile, Pamantul
primeste de la Soare echivalentul energiei existente in re:ervele de combustibili fosili.
Incepand 1975, cand satelitul american Janguard a folosit pentru prima data baterii solare prin
care energia luminoasa a fost transformata in energie electrica, si pana la actualele proiecte, au
fost facuti pasi importanti in vederea valorificarii energiei solare.
O alta sursa este Iorta apelor. Prin construirea hidrocentralelor se obtin mari cantitati de energie.
Se poate Iolosi apa termala pentru incalzire sau a aburilor de apa pentru a produce electricitate.
AstIel de centrale se gasesc in Italia, Japonia si CaliIornia. La Iorajele de mare adancime se poate
injecta apa rece care este incalzita si apoi extrasa pentru a produce energie electrica.
28687xsx45umi8p
Inca din 1966 la Rance in Franta Iunctioneaza o centrala mareeomotrica care Ioloseste energia
mareelor. Japonia incearca Iolosirea valurilor cu ajutorul unor dispozitive plutitoare.
O alta sursa de energie este cea Iurnizata de curentii de aer de supraIata. Teoretic s-a stabilit ca
acesti curenti raspandesc anual o energie de 200 de ori mai mare decat necesarul mondial. Insa
pentru captarea acestei energii este nevoie de eoliene Ioarte mari.
Energia nucleara este una dintre cele mai Iolosite noi surse de energie la acest Iinal de secol.
Energia nucleara poate Ii produsa in doua moduri: prin Iisiune si prin Iuziune.
Prin Iisiune sunt Iolositi atomi grei cum ar Ii Uraniul care se dezintegreaza si genereaza o mare
cantitate de energie. Insa reactia este instabila si se produce o mare cantitate de radiatii.
Rezidiurile ramase in urma reactiilor sunt radioactive, nocive si trebuie depozitate in conditii
speciale. sm687x8245ummi
Prin Iuziune se Iolosesc atomi usori cum ar Ii hidrogenul. Sunt Iolositi izotopii hidrogenului
deuteriul si tritiul. Prin unirea atomilor se elibereaza o mare cantitate de energie. Insa si aceasta
reactie este Ioarte instabila. Avantajul este Iaptul ca hidrogenul este prezent in cantitati mari, nu
este poluant, este reciclabil si poate Ii stocat.
In viitor se va incerca captarea energiei solare din spatiu si transmiterea acesteia pe pamant cu
ajutorul microundelor. Proiectul Iacut de Boeing-NASA ocupa 100km
2
si oIera o putere de
10000MW.
Se incearca Iolosirea energiei termice a oceanelor. AstIel este captata apa calda dintr-o zona
superioara si cu ajutorul amoniacului se antreneaza o turbina in deplasarea sa spre o zona cu apa
rece. O astIel de centrala poate Iurniza o putere de 200MW.







kML DL LNLkGIL
Prin Iorm de energie se ntelege energia unui sistem Iizic sau energia care se acumuleaz, se
transmite sau se cedeaz de un sistem Iizic altor sisteme si care depinde de alte mrimi de stare
(mecanice, termice, electrice, chimice, etc.) sau care este numai asociat unor anumite clase de
sisteme Iizice cu proprietti speciIice.
Denumirea Iormelor de energie este legat Iie de modul de maniIestare a ei (de exemplu: energia
mecanic, energia electric, energia luminoas), Iie de purttorul de energie (de exemplu: energia
termic), Iie de provenienta acesteia (de exemplu: energia nuclear, energie hidraulic, energia
eolian, energia geotermic, energia solar).
Energia poten(ial este energia pe care o posed un sistem Iizic datorit interactiunilor ce
depid numai de pozitia relativ a corpurilor componente ale acelui sistem.
Energia cinetic este energia unui sistem Iizic n care intervin numai mrimile ce
caracterizeaz starea de miscare a corpurilor care alctuiesc sistemul.
Energia intern este o mrime caracteristic a strii corpurilor, reprezentat prin suma
energiilor cinetice si potentiale ale tuturor particulelor care constituie un sistem Iizic dinamic.
Introducerea notiunii de energie intern este necesar pentru alctuirea bilantului energetic al unui
proces Iizic, pe baza Principiului I al Termodinamicii.
Energia mecanic este energia raportat la o stare de reIerint care diIer de starea considerat
exclusiv prin valorile mrimilor de stare geometrice si mecanice (mase inerente, pozitia lor, viteza,
etc).
Energia termic (sau cldura) este energia continut de un sistem Iizic si care poate Ii
transmis altui sistem Iizic pe baza diIerentei dintre temperatura siste
mului care cedeaz energie si temperatura sistemului care primeste energie. Exemple: energia
aburului, energia apei calde sau Iierbinti, energia gazelor calde, etc.
Energia chimic este energia care se degaj sau se absoarbe n reactiile chimice sub alte Iorme
de energie. Este determinat de componenta si de structura chimic a substantelor. Se exprim ca
diIerenta dintre energia produselor initiale intrate n reactia chimic si energia produselor de reactie.
Energia nuclear este energia caracteristic proceselor din interiorul nucleelor atomice.
Energia solar este energia emis de Soare pe ntreg domeniul radiatiei sale electromagnetice.
Energia solar st la baza celor mai multe Iorme de energie de pe Pmnt: energia hidraulic,
energia eolian, energia combustibililor, etc.

Energia hidraulic este o energie mecanic, cinetic sau potential a maselor de ap.

Energia eolian este o energie mecanic a maselor de aer n miscare prin atmosIer.

Energia combustibililor este energia degajat prin arderea combustibililor.
-lA lA-A l- ,A-lA
Energia eolian s-a dezvoltat n ultimii ani n special Europa de Vest, Statele Unite, China si
India. ntre timp, si Romnia a Icut un salt urias n acest domeniu.
La sIrsitul anului 2010, Romnia avea mai putin de 20 de megawati instalati n energia eolian,
iar la nceputul anului 2011 au intrat n Iunctiune mai multe proiecte importante, totaliznd 550
de megawati instalati, arat datele Iurnizate de Asociatia Romn pentru Energie Eolian.

Mai mult, asociatia estimeaz c la Iinele acestui an, Romnia ar putea ajunge s aib o
capacitate instalat de productie de energie eolian de 1.000 de megawati, adic echivalentul
unui reactor si jumtate de la centrala nuclear din Cernavod, scrie Deutsche Welle.

Din perspectiva capacittii instalate, Romnia se aIl nc n stadiul unei piete emergente, a
explicat Dana Duica, director al Asociatiei Romne pentru Energie Eolian:

Windrder in der rumnischen Region Dobrogea, in der Nhe der Kste des Schwarzen Meeres.
Das Copyright liegt beim Rumnischen Windenergie-Verband (RWEA), Adresse: Strada C.A.
Rosetti nr 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bukarest, Rumnien, Tel. 0040720555613 ***
Verwendung nur zur Berichterstattung ber den Rumnischen Windenergie-Verband ***Dar
Romnia este considerat un actor principal din punctul de vedere al potentialului. n timp ce
celelalte tri precum Germania sau Spania nu mai au Ioarte mult spatiu de exploatat on shore si
deja Iac proiecte oII shore, n Romnia exist acest potential care va Ii exploatat Ioarte mult n
prezent si n anii care urmeaz."

Printre cele mai importante companii strine care au investit deja n parcurile eoliene din
Romnia se numr CEZ din Cehia, cu 600 de megawati instalati n Dobrogea, n cel
mai mare proiect eolian on shore (pe uscat) din Europa, dar si Enel Green Power si Energias de
Portugal.

Ati investitori, cum ar Ii grupul RWE din Germania, s-au retras pe parcurs. Problema cea mai
mare a Iost ,legislatia neclar si instabil", deplnge Dana Duica. Legea care promoveaz
energia din surse regenerabile a Iost publicat n 2008, dar autorittile romne au naintat-o abia
n 2011 Comisiei Europene. Acordul Comisiei Europene a Iost necesar n acest caz, Iiind vorba
de un sistem de subventii pentru productorii de energie verde.

nainte de publicarea avizului Comisiei Europene n Jurnalul OIicial al Uniunii Europene care
s-a produs doar la Iinele lunii august 2011 productorii de energie eolian nu si-au primit toate
certiIicatele verzi la care ar Ii avut dreptul conIorm legii.

AstIel, companiile au avut probleme de Iinantare, din moment ce bncile au Iost reticente s
acorde credite pentru aceste proiecte Ir un cadru legislativ clar, a subliniat Dana Duica.

Ce nseamn ns acest sistem eolian pentru consumatorul Iinal? n acest an, costurile curentului
au crescut cu 2,3 la sut, a explicat Dana Duica:

,Dar pe termen lung, aceast prezent a energiei eoliene va avea un impact pozitiv. Chiar dac
initial mreste pretul, n timp aceast curb va Ii una descendent."

Aceast scdere treptat a preturilor se va produce pentru c sistemul eolian nu necesit costuri
de combustibil, aIirm directorul Asociatiei Romne pentru Energie Eolian.

Exist ns si voci critice la adresa parcurilor eoliene. De pild, Asociatia ,Milvus" pentru
protectia naturii, consider c aceast nou tehnologie reprezint un risc pentru psri:

,Acum noi ncercm s protejm mediul, adic s luptm mpotriva nclzirii globale, montnd
eolienele ceea ce n-ar Ii o problem, dar trebuie montate numai n locurile unde nu exist o
miscare puternic de psri. n Dobrogea este Ioarte greu."

Eolienele ar trebui oprite n perioada n care migratia este Ioarte intens pentru cteva zile sau
sptmni pe an, consider Tamas Papp. Reprezentantul asociatiei ,Milvus" aIirm c are
ncredere n viitorul energiei regenerabile, dar c este esential ca aceste noi tehnologii s nu pun
n pericol biodiversitatea.


9kDUCLkLA LNLkGILI LLLC1kICL LSIND
DIVLkSL SUkSL DL LNLkGIL 9kIMAkA
lectricitatea este o Iorma de energie universala (poate Ii transIormata in orice Iorma de
energie si invers), care a Iost descoperita la sIarsitul secolului al XVIII-lea. Energia electrica:
O poate Ii obtinuta din surse conventionale si neconventionale, Iurnizoare de energie
mecanica, energie chimica, energie termica;
O este utilizata de consumatori diversi: pentru iluminat, pentru instalatii industriale (care
Iunctioneaza pe baza de motoare electrice), in transporturi, in industria metalurgica, in
chimie etc.;
O nu poate Ii inmagazinata (se consuma simultan cu producerea sa).
O Dupa sursa de energie primara Iolosita pentru obtinerea electricitatii, aceste centrale sunt
clasiIicate asa cum este reprezentat in schema de mai jos.
1. Centralele hidroelectrice-Resursele energetice ale cursurilor de apa au Iost utilizate inca
din Antichitate in scopul producerii de energie mecanica pentru mori, irigatii, etc. La
inceputul secolului al-XX-lea a Iost initiata amenajarea in ritm sustinut a potentialului
hidrograIic pentru producerea de energie electrica.
Centralele hidroelectrice exploateaza debitele raurilor mari sau caderile Ioarte mari de
apa pe raurile repezi. Principiul lor de Iunctionare consta in transformarea energiei potentiale a
apei captate in lacuri de acumulare in energie mecanica.
Din lacul de acumulare, prin conducta Iortata, apa cade pe paletele unei turbine
hidraulice, rotindu-i axul. Acesta antreneaza generatorul electric, care transIorma energia
mecanica in energie electrica. TransIormatorul are rolul de a ridica tensiunea la valori de sute si
mii de KV, deoarece , pentru a transporta energia la consumatori, la distante mari, pe liniile de
inalta tensiune, diametrul conductorilor liniei trebuie sa Iie cat mai mic (diametrul conductorului
este invers proportional cu valoarea tensiunii).
2. Centrale termoelectrice-Spre sIarsitul secolului al XIX-lea, ideile lui Carnot si
termodinamica elaborata pe baza acestora au dus la crearea turbinelor cu abur, de
importanta majora pentru producerea energiei electrice.
Cazanul in care se produce aburul este Iormat dintr-o retea de tevi prin care circula apa
speciala, preparata chimic. In Iocarul cazanului se arde un amestec combustibil Iormat din praI
de carbune (pacura sau gaz metan) si aer incalzit.
In procesul arderii se dezvolta gaze arse cu temperaturi Ioarte ridicate care circuland
printre tevile cazanului, vaporizeaza apa. Aburul obtinut are o temperatura de 300 400 C si o
presiune de 100 120 atmosIere. Intrand in turbina, se destinde pana la o presiune mica,
producand lucrul mecanic si punand in miscare rotorul turbinei. Pe axul turbinei este montat
un generator electric, care transIorma energia mecanica in energie electrica, o trimite
la transformator, apoi in reteaua de distributie. Aburul rezultat de al turbina este directionat catre
o instalatie numita condensator, unde este racit si condenseaza . Condensatorul, provenit din
abur, se reintroduce in instalatia de alimentare a cazanului.
In procesul arderii combustibilului se obtine o cenusa care se depoziteaza in locuri
speciale. Gazele arse care au cedat caldura se vor elimina prin cos.
3. Centralele nucleare-Centrala nuclearoelectrica este un ansamblu de instalatii si
constructii reunite in scopul producerii energiei electrice pe baza Iolosirii energiei
nucleare.
Obtinerea energiei nucleare se bazeaza pe reactia de fisiune (descompunere) nucleara in
lant. Instalatia care asigura conditiile de obtinere si mentinere a reactiei in lant, este reactorul
nuclear. In principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrala numita :ona activa, in care are
loc reactia de Iisiune si se dezvolta caldura de reactie.
Zona activa contine:
O combustibilul nuclear alcatuit din izotopi Iisionabili (U235, Pu 239) si materiale Iertile
(U238, U232);
O moderatorul (apa grea), care are rolul de a incetini viteza neutronilor rapizi, astIel ca
reactia sa Iie controlabila;
O barele de control capteaza neutronii realizati din reactia de Iisiune;
O agentul de racire, care preia caldura dezvoltata in zona activa si o cedeaza apei
in schimbatorul de caldura,
4. Centrale eoliene
Centralele eoliene Iolosesc energia maselor de aer in miscare; aceasta Iorma de energie
este cunoscuta si Iolosita inca din antichitate.
Centralele eoliene au puteri mici (zeci sau sute de KW) si sunt construite in tari cu
conditii de circulatie permanenta a curentilor de aer, in zonele izolate de sistemul energetic.
AstIel de centrale se intalnesc in: Italia, Franta, Germania, Danemarca, SUA, etc.
5. Centralele solare
Din punct de vedere tehnic sunt experimentate in prezent doua sisteme de conversie a
energiei solare:
O sistemul termodinamic transIorma energia solara in caldura, utilizand-o intr-o centrala
electrica clasica. Centrala solara se amplaseaza in zone geograIice cu insoleere (radiatie
solara puternica pe durata mare a zilei) importanta. O centrala solara se compune
din: captatori solari, campuri de oglin:i, instalatii de incal:ire si supraincal:ire.
O sistemul fotovoltaic transIorma energia solara in curent continuu.
CLN1kALL nIDkLLLC1kICL
Centralele hidroelectrice sunt niste mecanisme Iolosite la uzinele electrice unde sunt nvrtite de
turbine sau motoare puternice si Iolosesc puterea apelor pentru producerea electricittii.
Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitatea de ap care trece pe
secund prin turbine, precum si de nltimea de cdere a apei (n general, nu este vorba de o
cdere n sensul propriu-zis, ci de o curgere). n natur ns, de cele mai multe ori exist Iie
cantitti mari de ap (la Iluvii), Iie nltimi mari de cdere (n regiuni muntoase).
n consecint, centralele hidroelecrice se clasiIic n:
-centrale cu o nltime de cdere pn la 50 m, numite instalatii de joas presiune, si centrale
cu nltimi de cdere de peste 50 m, denumite instalatii de nalt presiune.
Pentru acest tip de central exist turbine hidraulice corespunztoare pentru actionarea
generatoarelor. n instalatii de joas presiune, axul turbinei adeseori este asezat vertical; n
mod corespunztor trebuie s Iie montat si generatorul. Acest generator are n general o
turatie mai mic dect un turbogenerator si c este nzestrat cu un rotor cu diametru mare si
poli aparenti.
Centralele hidroelectrice de joas presiune le gsim n primul rnd pe lng cursuri de
ap. Apa este acumulat printr-un baraj si curge la turbine. Dac nu vrem s inundm prin
baraj regiuni ntinse de pmnt, se realizeaz nltimi de cdere de numai ctiva metri.
Adeseori, pentru a nu se mpiedica navigatia, sunt necesare constructii suplimentare
voluminoase.
Cele mai cunoscute centrale hidroelectrice de mare presiune sunt situate la piciorul unor
baraje zidite pentru crearea unui lac de acumulare. Acestea nchid o vale sau un loc ngust pe
cursul unei ape si Iormeaz lacuri de acumulare, care aproape ntotdeauna servesc si pentru
alte scopuri (alimentarea cu ap, eliminarea pericolului viiturilor de ap mari).
Barajul este o constructie care opreste cursul unui ru spre a ridica nivelul apei n
amonte, a crea o rezerv de ap, o cdere de ap pentru hidrocentrale.
n aIar de combustibili, tara noastr dispune si de rezerve de energie hidraulic. Dup
calculele specialistilor, la debite medii, potentialul amenajabil al rurilor noastre (n aIar de
Dunre) este de 13 milioane KW. Electricitatea a nceput prin construirea a ctorva
hidrocentrale, printre care: Sadu V (jud. Sibiu), Stejaru (pe Bistrita, jud. Neamt)
S-a construit o serie de hidrocentrale, printre care: cele 12 de pe Bistrita, n aval de
Stejaru, hidrocentrala de la Vidraru, pe Arges, continuat n aval cu alte 14 mai mici, apoi
hidrocentrala Lotru-Ciunget de pe rul Lotru, iar mpreun cu Iugoslavia, pe Dunre s-a
realizat marele sistem hidroenergetic si de navigatie ,Portile de Fier I si hidrocentrala
,Portile de Fier II de la Ostrovu Mare.
Alte centrale hidroelectrice s-au construit sau sunt n constructie pe Olt, Sebes, Somesu
Mic, Rul Mare, Siret, s.a.




CLN1kALL 1LkMLLLC1kICL
In centralele termoelectrice clasice, energia chimica a combustibililor se transIorma in
energie termica, aceasta la rndul sau se transIorm n energie electrica prin intermediul
cidurilor termice si Iolosirea energiei mecanice ca etapa intermediara a lantului de
transIormari. Acest sistem de producere a energiei electrice Ioloseste unul sau mai multe
Iluide purtatoare de caldura in ciclurile termice.
TIPURI DE CENTRALE TERMOELECTRICE:
O CU TURBINE CU ABUR

O CU TURBINE CU GAZE
Tipul cel mai utilizat de centrala TERMOELECTRICA este centrala termoelectrica cu
abur cu combustibil clasic (CARBUNI, PACURA, GAZE), la care Iluidul de lucru apa-
abur circula in circuit inchis.
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE CENTRALELOR TERMOELECTRICE:
instalatia de alimentare cu combustibil si evacuarea zgurei si a cenusii;
instalatia de producere a aburului (instalatia cazanului);
instalatia de tiraj si de curatire a gazelor de ardere;
instalatia pentru alimentarea cu apa si tratarea ei;
instalatia de producere a energiei electrice(grupul turbogenerator);
instalatia electrica (pentru livrarea energiei electrice);
instalatia pentru livrarea caldurii.

Lnerg|a Geoterma|a
Energia geotermala este o energie ecologica, regenerabia si inepuizabila, rezultata din
transIormarea apei calde sau a aburilor Iierbinti, captati in zone cu vulcanism accentuat,
in energie termica sau electrica. Principiul de Iunctionare si obtinere a energie geotermale
este destul de simplu si este de doua tipuri:
Fie exploatarea directa a apei calde, din rezervorul geotermal,insa aceasta este o metoda
cu un randament destul de scazut din cauza ca apa rezultata va avea o temperatura mult
diminuata;
Fie prin utilizarea unui sistem mecanic prin care in crapaturile din zonele calde ale
scoartei terestre se injecteaza apa, sub presiune, la cativa kilometri adancime. La capatul
opus, apa incalzita, in stare gazoasa, este extrasa si captata pentru a Ii transIormata in
energie termica sau secundar in energie electrica.
Spre deosebire de alte energii verzi, conditionate de Iactorii atmosIerici si ciclul
zi/noapte, obtinerea de energie geotermala se poate Iace indiIerent de anotimp, ciclu
zi/noapte, precum si alti Iactori Iizico-geograIici.
Pana la o adancime de aproximativ 3m, temperatura solului este constanta, avand o
valoare medie cuprinsa intre 10-16 grade C. Pe parcursul iernii temperatura solului este
mai ridicata decat a aerului de deasupra, in timp ce vara Ienomenul este invers. Tocmai
aceste caracteristici sunt exploatate la maxim de instalatiile geotermale pentru a incalzi
sau raci spatiile locuibile.
Instalatiile geotermale, pompele termice, sunt compuse din trei parti:
Unitatea de schimb de caldura cu solul: este Iormat dintr-un asamblu de tevi dispuse in
spirala si amplasate in partea superioara a solului. In interiorul tevilor circula un Iluid, Iie
apa, Iie o solutie de apa cu antigel, care are rolul de a absorbi sau ceda caldura.
Iarna pompa transmite energia captata si retinuta de Iluid, vara procesul se inverseaza,
racind interiorul cladiriilor.
Pompa termica: este un dizpozitiv creat pentru a Iolosi puterea caldurii apei sau aburului
din scoarta terestra pentru a climatiza un mediu (Iie a ridica sau cobori temperatura).
Sistemul de alimentare cu aer.

Avantajele unei astfel de instalatii:
O EIicienta ridicata in ceea ce priveste consumul energetic necesar utilizarii instalatiei,
25-30 consum mai mic in comparatie cu sistemele de incalzire/racire obisnuite.
O Costuri de mentenanta scazute.
O Sunt instalatii Iiabile, cu o durata medie de exploatare de 20-25 ani.
O Nu depind de conditiile atmosIerice externe, anotimp, sau alti parametri Iizici.
Sistemul de pompa geotermala pentru obtinerea de energie geotermala
Pe baza energiei geotermale, cu ajutorul instalatiilor adecvate, putem transIorma puterea
aburului sau a apei geotermale pentru obtinerea de energie electrica.
Exista trei mari tipuri de centrale care transIorma energia geotermala in energie electrica,
in Iunctie de starea de agregare a apei Iierbinti: gazoase sau lichida:
O Centrale ,uscate;
O Centrale ,Ilash;
O Centralele cu ciclu binar.
Centralele uscate Iolosesc puterea aburului din izvoarele geotermale. Sunt primele
tipuri de centrale geotermale care au aparut pe piata.
Centralele ,flash se bazeaza pe puterea calorica a apelor geotermale cu o temperatura
de 182 grade C, pompata si introdusa in instalatie la presiuni inalte. Aburul Iie se obtine
direct, Iie se obtine prin presurizarea si vaporizarea apei Iierbinti. Aburii rezultati vor
pune in miscare palele turbinei, obtinuandu-se in acest mod energie electrica.
Centralele cu ciclu binar. Spre deosebire de cele anterioare, in cazul acesteia centrale
aburul sau apa Iierbinte nu intra in contact direct cu turbina. Apa Iolosita are o
temperatura medie care depaseste 200 grade C.
Principiul de Iunctionare al acestor centrale: sistemul de captare este dublat de un sistem
de lichide care absorb caldura cedata de abur sau de apa geotermala. Aceste lichide sunt
reprezentate de hidrocarburi inIerioare precum izobutanul sau izopentanul. Acest lichid
se evapora si pun in miscare palele turbinei generand energie geotermala.
Avantajele centralelor care folosesc energia geotermala:
Sursa de energie ecologica, curata si regenerabila
Din punct de vedere economic, energia termica/electrica obtinuta din energia geotermala
este mult mai ieItina decat cea obtinuta pe baza de combustibili Iosili.
Nu depind de conditiile meteorologice.

Dezavantajele acestor sisteme:
Instabilitatea solului datorita Iorajelor si injectarilor de Iluide si extragerea lor. Se poate
vorbi in unele cazuri de mici cutremure.
Chiar daca este o sursa inepuizabila, are nevoie de un anumit interval de timp pentru
regenerarea rezervei, mai precis reincalzirea zonei si regenerarea rezervei de ape
geotermala.
Energia geotermala, in Iunctie de consumator si supraIata incalzita/luminata, poate sau nu
sa Iie singura sursa de alimentare cu energie a locatiei. In general, este nevoie de
existenta unui sistem secundar de alimentare cu energie electrica.