Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specific acestui angrenaj este forma rotii mici reiesita din faptul ca ea are doar unul pna la patru dinti dispusi pe suprafata cilindrului de referinta dupa o linie elicoidala nclinata cu unghiul g. Aceasta face ca latimea rotii mici sa fie mai mare dect diametrul, ceea ce o face sa semene cu un surub, de unde si denumirea de melc sau surub melcat. Din asemanarea cu filetul surubului, numarul de dinti ai melcului se obisnuieste a se numi numar de nceputuri. Roata conjugata se numeste roata melcata. Angrenarea dintre melc si roata melcata se face n asa fel nct la o rotatie cu 360 a melcului, roata melcata avanseaza cu un numar de pasi egal cu numarul de nceputuri. n aceste conditii daca z1 reprezinta numarul de nceputuri ale melcului, iar z2 numarul de dinti al rotii melcate, raportul de transmitere . (10.258)
Obisnuit transmisia miscarii se face de la melc la roata melcata. Transmisia inversa are randament foarte mic, din care cauza se ntrebuinteaza foarte rar. Angrenajele melc-roata melcata pot fi cu melcul cilindric - figura10.54 sau cu melcul globoidal - figura 10.54. Angrenajele melc-roata melcata prezinta avantajul ca realizeaza rapoarte de reducere pe o plaja ntinsa ntre 6 si 100, iar pentru transmisii cinematice chiar pna la 1000. Deoarece n procesul de angrenare apar alunecari mari transmisiile melc-roata melcata: sunt expuse griparii, din care cauza sunt necesare cupluri antifrictiune pentru materialele danturilor melcului si rotii melcate ct si o ungere abundenta functioneaza cu randamente scazute comparativ cu alte angrenaje necesita o suprafata exterioara suficient de mare pentru a putea
evacua spre mediul exterior caldura produsa de frecarea flancurilor. Conditiile de angrenare si solicitare sunt mai favorabile la angrenajele cu melc globoidal unde suprafata de contact este mai mare, dar acestea necesita conditii tehnice suplimentare care le cresc pretul de revenire. Angrenajele melcate se folosesc la realizarea unor reductoare sau transmisii cinematice. 10.8.1 Angrenajul cu melc cilindric Conform STAS 6845-82 profilul danturii surubului melcat se poate executa n urmatoarele variante: n evolventa - simbol ZE arhimedic - ZA cu profil rectiliniu n sectiunea normala pe dinte ZN1 cu profil rectiliniu n sectiunea normala pe gol ZN2 generat cu freza disc dublu conica ZK1 generat cu freza deget conica ZK2.
Melcii de tip ZE, ZA, ZN1 si ZN2 sunt riglati iar cei ZK1 si ZK2 - neriglati. Pe lnga acestia se mai foloseste si angrenajul melcat nestandardizat tip CAVEX avnd melcul cu profil axial concav si roata melcata cu profil axial convex. Elementele geometrice ale angrenajului melc-roata melcata nu depind de tipul melcului (procedeul de prelucrare). Dantura angrenajului melcat este definita de melcul de referinta - figura 9.79. Elementul de baza este cilindrul de referinta de diametru do. La angrenajul melcat se evidentiaza: modulul axial mx
ntre care subzista relatiile: (10.259) Se alege din STAS 822, . Unghiul de nfasurare al elicei melcului 01 se defineste prin relatiile: (10.260)
Unghiul de nclinare al elicei melcului 01 este egal cu unghiul de nclinare al danturii rotii melcate . Deoarece cresterea valorilor unghiului de nclinare al elicei melcului 01 nrautateste conditiile de prelucrare, la valoarea lui se adapteaza si unghiul de presiune - tabelul 10.14.
Tabelul 10.14 go1 =15 Peste 15 pna la 25 Peste 25 pna la 35 Peste 35 aon 20 22,5
25 30
Deoarece cresterea unghiului de presiune mareste pericolul de aparitie a subtaierii, elementele geometrice se exprima astfel: la 01 26,5665 (q > 2z1) functie de mx. la 01 26,5665 (q < 2z1) functie de mn.
Raport de transmitere
10-22
22-40
1 Nr. dinti roata melcata z2 21-80 de preferat 20-40 1 Deplasare de profil x2 -0,5 = x2 =0,5 (normal zero)
0,55-0,30 Sectionnd axial un angrenaj melc-roata melcata se obtine imaginea angrenarii unei roti dintate cilindrice cu o cremaliera - figura 10.56. Desfasurnd figura10.57 o spira a melcului se obtine pasul (10.261) (10.262)
Daca punem conditia ca diametrul de divizare al melcului sa fie multiplu al modulului (10.263) se obtine coeficientul diametral cu care si (10.264)
Din relatiile tangentei si diametrului de referinta se observa ca: la q mic corespunde mare, deci randament bun, dar melc subtire (do mic) la q mare corespunde mic, deci scade randamentul, dar creste rigiditatea melcului. Alegerea coeficientului diametral este o problema de optimizare care depinde de datele problemei. Valorile posibile ale coeficientului diametral sunt prescrise n STAS 6845-82 functie de modulul axial - tabelul 10.16. Tabelul 10.16 m 1-1,6 2-2,5 3-4 5-6,3 7-10 12-16 20 si 25
q 12 14
16 10 12 14 10 11 12 9 10 12 9 10 11 8 9 10 7 8 9
Observatii - Se prefera sirul doi de valori pentru q - Pentru melcii cu un nceput cu autofrnare statica asigurata se admite q = 18 Pentru angrenajul nedeplasat (10.265) (10.266) Se observa ca pentru melc coeficientul diametral nlocuieste numarul de dinti. Distanta ntre axe: (10.267) Modificarea danturii prin deplasare se poate realiza prin: a. pastrarea numarului de dinti z2 si modificarea distantei dintre axe pentru ncadrarea n aSTAS. n aceste conditii: (10.268) (10.269) (10.270) Din aceasta ultima relatie se poate impune aSTAS de unde rezulta marimea coeficientului de deplasare. b. Pastrnd distanta ntre axe se modifica n . Punnd conditia ca sa fie 1 sau 2 se obtine x = -1; -0,5; +0,5 sau +1. De obicei . n tabelul 10.17 se prezinta sintetizat relatiile pentru calculul elementelor geometrice ale angrenajelor melc-roata melcata, cu melc cilindric.
Tabelul 10.17 Relatii pentru calculul geometric al angrenajelor melc-roata-melcata cu melc cilindric Datele de proiectare i; conditiile de functionare Se aleg sau se calculeaza anterior mx - din calculul de rezistenta adus la valori conform STAS 822-82; se alege tipul si elementele de referinta STAS 6845-82; z1 si q - conform STAS 6845-82 Elemente care se calculeaza Denumirea Relatii de calcul
Raportul de transmitere
Unghiul de presiune normal de referinta al melcului Pentru melcii tip ZE, ZN1, ZN2, ZK1 si ZK2 Cand se adopta rezulta Pasul elicei
Coeficientul diametral sau ; Se adopta conform STAS 6845-82 Unghiul elicei de referinta al melcului
de obicei
de obicei
totdeauna Diametrul de rostogolire-divizare al melcului La angrenajul nedeplasat La angrenajul deplasat: Lungimea melcului z1
1 sau 2
3 sau 4
Angrenaj deplasat
Angrenaj deplasat
2 sau 3
1, 2, 3
10.8.2 Angrenajul cu melc globoidal Angrenajele cu melc globoidal s-au construit cu scopul maririi petei de contact si odata cu aceasta a capacitatii portante a angrenajelor melcate. Geometria angrenajului asigura contactul elicei melcului concomitent cu circa 1/9 din dintii rotii melcate. Aceasta usureaza solicitarea dar contribuie la cresterea valorii fortelor de frecare si degajarii de caldura. Din acest motiv geometria danturilor trebuie adaptata spre favorizarea formarii si mentinerii peliculei de lubrifiant ntre flancuri. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul danturii cu flancuri rectilinii n sectiune axiala, sau mai nou cu flancuri evolventice (solutia Fronius-Heller-Bilz). Danturile cu flancuri rectilinii se executa usor, nu cer conditii pretentioase privind precizia de executie si montaj, dar nu pot fi rectificate. Din aceasta cauza cel putin n faza initiala pata de contact reala este mult mai mica dect cea teoretica crescnd solicitarile si viteza de avans a uzurii. Pentru a nu periclita dantura nca din faza initiala de functionare se impune rodarea. Pentru a fi posibila rodarea la confectionarea melcului pot fi folosite numai materiale de mbunatatire a caror duritate finala se limiteaza sub 350 HB.
Rodarea se face pe stand sau cu masina functionnd n gol. Danturile evolventice pot fi rectificate, fapt care permite folosirea otelurilor de cementare, cu duritati mari pe flancuri, la confectionarea melcului. Deoarece acestea sunt pretentioase privind precizia de executie si montaj si nca insuficient studiate, n continuare vom prezenta geometria angrenajelor globoidale cu danturi avnd flancuri rectilinii n sectiunea axiala. Flancurile rectilinii sunt tangente la cercul de diametru dt - figura 10.58. Deoarece la angrenaje globoidale pentru fiecare numar de nceputuri este necesara o noua scula, standardizarea modulului nu mai aduce avantaje. n aceste conditii se standardizeaza doar distanta ntre axe, modulul putnd lua orice valori - chiar si sub forma de numere zecimale.
Determinnd din calculul de rezistenta sau figura 10.59 distanta ntre axe si aducnd-o la valori standardizate, celelalte elemente pot fi alese dupa recomandarile date de diferite norme sau standarde. Spre exemplu tabelul 10.18 reproduce recomandarile pentru elementele geometrice de baza ale angrenajelor globoidale dupa N.T. 9369. n tabelul 10.19 este prezentata sinteza relatiilor care leaga parametrii geometrici ai angrenajelor melcate globoidale cu dantura rectilinie n sectiune axiala.
Tabelul 10.18. Valori recomandate pentru elementele geometrice de baza ale angrenajelor globoidale dupa N.T.9369 a dt df1 B z2
80
46
20 25 30 18 22 26
59
53 47
41 37
33
100
60
25 30 36 22 26 32
59
59 47
41
37
33
120
75
30 35 42 26 30 38
59
53
47
41 37
33
150
96
36 42 50 32 38 45
59
53 47
41 37
33
180
112
44 52 60 40 50
53
59
53 47
41 37
33
210
130
52 58
65 50 50 56
59 53 47
41 37
33
250
150
60
67 75 53 60 65
67 59 53 47 41 37
300
180
72
78 85 64 70 75
67 59 53 47 41 37
Hoa1
2 3
3 4 5 6 7 9 10 12 14
Hof1
2 2 3 3,5 4 4,5 5 6
7 8 9
Simbol UM Relatii de calcul si recomandari Observatii 1. DATE DE PROIECTARE 1.1 Puterea nominala de transmis N[kN]
1.4
2. DATE CE SE ALEG PRELIMINAR 2.1 Cuplul de materiale si tratamente pentru melc si roata melcata
Se adopta z1<4;z2=iz1
3.5 Distanta dintre axe a Se determina din figura 10.59 si se standardizeaza sau a=0,5m(q+z2)
3.9 Dintele de referinta la roata h02 h0a2 h0f2 h02=h01 h0a2=h0f1-c0 naltimea dintelui naltimea capului dintelui naltimea piciorului dintelui
h0f2=h0a1+c0
c0=(0,15...0,25)m
da1,2=d1,2+2ha1,2
re1=a-0,5da1 re2=0,53df1max
ri1=a-0,5df1 ri2=re2+h02
df1max=2[a-(r2i1-0,25L2)1/2]
dt dat, atunci sinqlim=dt/d02 Nu se cunoaste dt atunci qlim=180z0/z2 unde z0=ze/0.9 iar ze=0.1z2
q=0.9qlim=180ze/z2
3.18