Sunteți pe pagina 1din 36

Geometria angrenajelor melc roata melcata Angrenajele melc-roata melcata au axele rotilor dintate neconcurente si nclinate la 90.

Specific acestui angrenaj este forma rotii mici reiesita din faptul ca ea are doar unul pna la patru dinti dispusi pe suprafata cilindrului de referinta dupa o linie elicoidala nclinata cu unghiul g. Aceasta face ca latimea rotii mici sa fie mai mare dect diametrul, ceea ce o face sa semene cu un surub, de unde si denumirea de melc sau surub melcat. Din asemanarea cu filetul surubului, numarul de dinti ai melcului se obisnuieste a se numi numar de nceputuri. Roata conjugata se numeste roata melcata. Angrenarea dintre melc si roata melcata se face n asa fel nct la o rotatie cu 360 a melcului, roata melcata avanseaza cu un numar de pasi egal cu numarul de nceputuri. n aceste conditii daca z1 reprezinta numarul de nceputuri ale melcului, iar z2 numarul de dinti al rotii melcate, raportul de transmitere . (10.258)

Obisnuit transmisia miscarii se face de la melc la roata melcata. Transmisia inversa are randament foarte mic, din care cauza se ntrebuinteaza foarte rar. Angrenajele melc-roata melcata pot fi cu melcul cilindric - figura10.54 sau cu melcul globoidal - figura 10.54. Angrenajele melc-roata melcata prezinta avantajul ca realizeaza rapoarte de reducere pe o plaja ntinsa ntre 6 si 100, iar pentru transmisii cinematice chiar pna la 1000. Deoarece n procesul de angrenare apar alunecari mari transmisiile melc-roata melcata: sunt expuse griparii, din care cauza sunt necesare cupluri antifrictiune pentru materialele danturilor melcului si rotii melcate ct si o ungere abundenta functioneaza cu randamente scazute comparativ cu alte angrenaje necesita o suprafata exterioara suficient de mare pentru a putea

evacua spre mediul exterior caldura produsa de frecarea flancurilor. Conditiile de angrenare si solicitare sunt mai favorabile la angrenajele cu melc globoidal unde suprafata de contact este mai mare, dar acestea necesita conditii tehnice suplimentare care le cresc pretul de revenire. Angrenajele melcate se folosesc la realizarea unor reductoare sau transmisii cinematice. 10.8.1 Angrenajul cu melc cilindric Conform STAS 6845-82 profilul danturii surubului melcat se poate executa n urmatoarele variante: n evolventa - simbol ZE arhimedic - ZA cu profil rectiliniu n sectiunea normala pe dinte ZN1 cu profil rectiliniu n sectiunea normala pe gol ZN2 generat cu freza disc dublu conica ZK1 generat cu freza deget conica ZK2.

Melcii de tip ZE, ZA, ZN1 si ZN2 sunt riglati iar cei ZK1 si ZK2 - neriglati. Pe lnga acestia se mai foloseste si angrenajul melcat nestandardizat tip CAVEX avnd melcul cu profil axial concav si roata melcata cu profil axial convex. Elementele geometrice ale angrenajului melc-roata melcata nu depind de tipul melcului (procedeul de prelucrare). Dantura angrenajului melcat este definita de melcul de referinta - figura 9.79. Elementul de baza este cilindrul de referinta de diametru do. La angrenajul melcat se evidentiaza: modulul axial mx

modulul normal mn modulul frontal mt

ntre care subzista relatiile: (10.259) Se alege din STAS 822, . Unghiul de nfasurare al elicei melcului 01 se defineste prin relatiile: (10.260)

Unghiul de nclinare al elicei melcului 01 este egal cu unghiul de nclinare al danturii rotii melcate . Deoarece cresterea valorilor unghiului de nclinare al elicei melcului 01 nrautateste conditiile de prelucrare, la valoarea lui se adapteaza si unghiul de presiune - tabelul 10.14.

Tabelul 10.14 go1 =15 Peste 15 pna la 25 Peste 25 pna la 35 Peste 35 aon 20 22,5

25 30

Deoarece cresterea unghiului de presiune mareste pericolul de aparitie a subtaierii, elementele geometrice se exprima astfel: la 01 26,5665 (q > 2z1) functie de mx. la 01 26,5665 (q < 2z1) functie de mn.

Raportul de transmitere impune numarul de nceputuri - tabelul 10.15. Tabelul 10.15

Raport de transmitere

10-22

22-40

40 Nr. nceputuri z1 4-2 2-1

1 Nr. dinti roata melcata z2 21-80 de preferat 20-40 1 Deplasare de profil x2 -0,5 = x2 =0,5 (normal zero)

0,55-0,30 Sectionnd axial un angrenaj melc-roata melcata se obtine imaginea angrenarii unei roti dintate cilindrice cu o cremaliera - figura 10.56. Desfasurnd figura10.57 o spira a melcului se obtine pasul (10.261) (10.262)

Daca punem conditia ca diametrul de divizare al melcului sa fie multiplu al modulului (10.263) se obtine coeficientul diametral cu care si (10.264)

Din relatiile tangentei si diametrului de referinta se observa ca: la q mic corespunde mare, deci randament bun, dar melc subtire (do mic) la q mare corespunde mic, deci scade randamentul, dar creste rigiditatea melcului. Alegerea coeficientului diametral este o problema de optimizare care depinde de datele problemei. Valorile posibile ale coeficientului diametral sunt prescrise n STAS 6845-82 functie de modulul axial - tabelul 10.16. Tabelul 10.16 m 1-1,6 2-2,5 3-4 5-6,3 7-10 12-16 20 si 25

q 12 14

16 10 12 14 10 11 12 9 10 12 9 10 11 8 9 10 7 8 9

Observatii - Se prefera sirul doi de valori pentru q - Pentru melcii cu un nceput cu autofrnare statica asigurata se admite q = 18 Pentru angrenajul nedeplasat (10.265) (10.266) Se observa ca pentru melc coeficientul diametral nlocuieste numarul de dinti. Distanta ntre axe: (10.267) Modificarea danturii prin deplasare se poate realiza prin: a. pastrarea numarului de dinti z2 si modificarea distantei dintre axe pentru ncadrarea n aSTAS. n aceste conditii: (10.268) (10.269) (10.270) Din aceasta ultima relatie se poate impune aSTAS de unde rezulta marimea coeficientului de deplasare. b. Pastrnd distanta ntre axe se modifica n . Punnd conditia ca sa fie 1 sau 2 se obtine x = -1; -0,5; +0,5 sau +1. De obicei . n tabelul 10.17 se prezinta sintetizat relatiile pentru calculul elementelor geometrice ale angrenajelor melc-roata melcata, cu melc cilindric.

Tabelul 10.17 Relatii pentru calculul geometric al angrenajelor melc-roata-melcata cu melc cilindric Datele de proiectare i; conditiile de functionare Se aleg sau se calculeaza anterior mx - din calculul de rezistenta adus la valori conform STAS 822-82; se alege tipul si elementele de referinta STAS 6845-82; z1 si q - conform STAS 6845-82 Elemente care se calculeaza Denumirea Relatii de calcul

Raportul de transmitere

Modulul axial al melcului

Unghiul de presiune axial de referinta al

melcului aox Melc ZA - ; Celelalte tipuri de melci

Unghiul de presiune normal de referinta al melcului Pentru melcii tip ZE, ZN1, ZN2, ZK1 si ZK2 Cand se adopta rezulta Pasul elicei

Coeficientul diametral sau ; Se adopta conform STAS 6845-82 Unghiul elicei de referinta al melcului

Modulul normal al melcului

Inaltimea capului de referinta la melc ;

de obicei

Jocul de referinta la cap

Inaltimea piciorului de referinta la melc

de obicei

Diametrul de referinta al melcului

Diametrul de cap al melcului

Diametrul de picior al melcului

Coeficientul deplasarii frontale a profilului rotii melcate a) Se modifica ad la a - STAS 6055-82

b) Se pastreaza ad = a, dar se modifica z2 in

totdeauna Diametrul de rostogolire-divizare al melcului La angrenajul nedeplasat La angrenajul deplasat: Lungimea melcului z1

1 sau 2

3 sau 4

Modulul frontal al rotii melcate

Modulul normal al rotii melcate

Unghiul de nclinare de referinta al dintelui la roata melcata

Diametrul de rostogolire al rotii melcate

Diametrul de referinta al rotii melcate Angrenaj nedeplasat Angrenaj deplasat

Diametrul de cap al rotii melcate Angrenaj nedeplasat

Angrenaj deplasat

Diametrul de picior al rotii melcate Angrenaj nedeplasat

Angrenaj deplasat

Diametrul exterior maxim al rotii melcate z1 d0max 1

2 sau 3

Raza de curbura a suprafetei de vrf

Latimea rotii melcate z1 b

1, 2, 3

Distanta de referinta ntre axe

Distanta ntre axe

10.8.2 Angrenajul cu melc globoidal Angrenajele cu melc globoidal s-au construit cu scopul maririi petei de contact si odata cu aceasta a capacitatii portante a angrenajelor melcate. Geometria angrenajului asigura contactul elicei melcului concomitent cu circa 1/9 din dintii rotii melcate. Aceasta usureaza solicitarea dar contribuie la cresterea valorii fortelor de frecare si degajarii de caldura. Din acest motiv geometria danturilor trebuie adaptata spre favorizarea formarii si mentinerii peliculei de lubrifiant ntre flancuri. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul danturii cu flancuri rectilinii n sectiune axiala, sau mai nou cu flancuri evolventice (solutia Fronius-Heller-Bilz). Danturile cu flancuri rectilinii se executa usor, nu cer conditii pretentioase privind precizia de executie si montaj, dar nu pot fi rectificate. Din aceasta cauza cel putin n faza initiala pata de contact reala este mult mai mica dect cea teoretica crescnd solicitarile si viteza de avans a uzurii. Pentru a nu periclita dantura nca din faza initiala de functionare se impune rodarea. Pentru a fi posibila rodarea la confectionarea melcului pot fi folosite numai materiale de mbunatatire a caror duritate finala se limiteaza sub 350 HB.

Rodarea se face pe stand sau cu masina functionnd n gol. Danturile evolventice pot fi rectificate, fapt care permite folosirea otelurilor de cementare, cu duritati mari pe flancuri, la confectionarea melcului. Deoarece acestea sunt pretentioase privind precizia de executie si montaj si nca insuficient studiate, n continuare vom prezenta geometria angrenajelor globoidale cu danturi avnd flancuri rectilinii n sectiunea axiala. Flancurile rectilinii sunt tangente la cercul de diametru dt - figura 10.58. Deoarece la angrenaje globoidale pentru fiecare numar de nceputuri este necesara o noua scula, standardizarea modulului nu mai aduce avantaje. n aceste conditii se standardizeaza doar distanta ntre axe, modulul putnd lua orice valori - chiar si sub forma de numere zecimale.

Determinnd din calculul de rezistenta sau figura 10.59 distanta ntre axe si aducnd-o la valori standardizate, celelalte elemente pot fi alese dupa recomandarile date de diferite norme sau standarde. Spre exemplu tabelul 10.18 reproduce recomandarile pentru elementele geometrice de baza ale angrenajelor globoidale dupa N.T. 9369. n tabelul 10.19 este prezentata sinteza relatiilor care leaga parametrii geometrici ai angrenajelor melcate globoidale cu dantura rectilinie n sectiune axiala.

Tabelul 10.18. Valori recomandate pentru elementele geometrice de baza ale angrenajelor globoidale dupa N.T.9369 a dt df1 B z2

80

46

20 25 30 18 22 26

59

53 47

41 37

33

100

60

25 30 36 22 26 32

59

59 47

41

37

33

120

75

30 35 42 26 30 38

59

53

47

41 37

33

150

96

36 42 50 32 38 45

59

53 47

41 37

33

180

112

44 52 60 40 50

53

59

53 47

41 37

33

210

130

52 58

65 50 50 56

59 53 47

41 37

33

250

150

60

67 75 53 60 65

67 59 53 47 41 37

300

180

72

78 85 64 70 75

67 59 53 47 41 37

Hoa1

2 3

3 4 5 6 7 9 10 12 14

Hof1

2 2 3 3,5 4 4,5 5 6

7 8 9

0,5 1 2 Tabel 10.19.

0 1 2 3 4 Nr. Crt Denumirea parametrului care se calculeaza sau se alege

Simbol UM Relatii de calcul si recomandari Observatii 1. DATE DE PROIECTARE 1.1 Puterea nominala de transmis N[kN]

1.2 Turatia de intrare n[rot/min]

1.3 Raportul de transmitere i

1.4

Durata de functionare Lh[ore]

1.5 Conditii de functionare

1.6 Distanta dintre axe din conditiile de functionare si executie a[mm]

2. DATE CE SE ALEG PRELIMINAR 2.1 Cuplul de materiale si tratamente pentru melc si roata melcata

2.2 Tesiuni admisibile - contact - ncovoiere

2.3 Numarul de inceputuri ale melcului z1 z1< 4

2.4 Coeficientul diametral q

2.5 Elementele danturii de referinta la melc si roata melcata

3 CALCULE DE DIMENSIONARE 3.1 Raportul de transmitere i

3.2 Numarul de dinti ai melcului si rotii

Se adopta z1<4;z2=iz1

3.3 Coeficientul diametral q z2 q

40 41...50 51...60 61.100 6...8 7...10 9...13 3.4

Unghiul elicei de referinta la melc n sectiune minima

3.5 Distanta dintre axe a Se determina din figura 10.59 si se standardizeaza sau a=0,5m(q+z2)

3.6 Modulul axial al melcului

m=2a/(q+z2)poate fi si numar zecimal

3.7 Diametrul de referinta

d01=qm sau d01=df1+2h0f1 d02=mz2 sau d02=2a-d01

3.8 Dintele de referinta la melc naltimea dintelui

h01 h0a1 h0f2

naltimea capului dintelui naltimea piciorului dintelui

h01=(1,6...1,8)m h0a1=(0,5...0,6)h01 h0f2=h01-h0a1

3.9 Dintele de referinta la roata h02 h0a2 h0f2 h02=h01 h0a2=h0f1-c0 naltimea dintelui naltimea capului dintelui naltimea piciorului dintelui

h0f2=h0a1+c0

3.10 Jocul de referinta la cap

c0=(0,15...0,25)m

3.11 Diametrul de cap

da1,2=d1,2+2ha1,2

3.12 Raza de curbura a vrfurilor dintilor

re1=a-0,5da1 re2=0,53df1max

3.13 Raza de curbura la piciorul dintilor

ri1=a-0,5df1 ri2=re2+h02

3.14 Diametrul de fund maxim la melc

df1max=2[a-(r2i1-0,25L2)1/2]

3.15 Lungimea melcului L L=dt-0,03a

3.16 Semiunghiul limita de cuprinderea rotii melcate de catre melc

dt dat, atunci sinqlim=dt/d02 Nu se cunoaste dt atunci qlim=180z0/z2 unde z0=ze/0.9 iar ze=0.1z2

3.17 Semiunghiul efectiv de cuprindere a rotii melcate de catre melc

q=0.9qlim=180ze/z2

3.18

Unghiul de presiune axial al melcului

De obicei ax=20;daca nu atunci se determina cu relatia qlim=180z0/z2 si trebuie ca ax=18...23

S-ar putea să vă placă și