Sunteți pe pagina 1din 2

26 decembre.

1850

Edition VII

Veranstaltung
Wir sind wie du.
Pre: 15 lei

Drag cititorule, In acest numr al ziarului publicm articole scrise att in timpul revoluiei, dar i dup. V vom dezvlui adevrata fa a Revoluiei de la 1848.n cazul unor neclariti scriei-ne pe adresa redaciei.

Din acest numr:

Revoluionarii au cucerit Berlinul Regele a acceptat un guvern liberal Regele Prusiei refuz coroana Germaniei Diverse detalii

Introducere n lumea revoluiei


Revoluia de la 1848 a fost o revolt naionalist a burgheziei europene desfurat n anii 1848 - 1849, ndreptat mpotriva ordinii nc supranaionale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815). Revoluiile de la 1848 au dat semnalul deteptrii naionalismului european, fiind cunoscute de aceea i sub denumirea de "primvara popoarelor" . Dei nbuite, revoluiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul crerii statelor naionale n Europa, obiectiv definitivat cu ajutor american ( conform programului n 14 puncte al lui Wilson), abia dup Primul Rzboi Mondial.

Cauza
De ce au avut loc toate aceste revolutii loc in acelasi an? Istoricii obisnuiau sa considere ca tulburarile franceze, care au inceput in februarie 1848, au declansat pur si simplu revolutii asemanatoare in celelalte tari. Acum, punctul de vedere general acceptat sete ca revolutiile au loc aproape in acelasi timp deoarece conditiile in Franta, Germania si Imperiul Habsburgic erau similare. Aceste conditii, economice si sociale, erau de felul celor care dau nastere la revolutii.

Un rezumat complet
n urma victoriei sale la Berlin, regele Germaniei a fost nevoit s accepte un guvern liberal i o serie de msuri democratice. Colaborarea burgheziei cu monarhia i nobilimea german a provocat revolta muncitorilor din Berlin. Regele i guvernul au nbuit-o, trimind apoi trupe mpotriva revoluionarilor din restul statelor germane. Cu ajutorul trupelorariste a fost inbuit i lupta polonezilor din regiunea Poznan aflat sub stpnirea Prusiei. ncercarea de unificare a statelor germane realizat de ctre Parlamen-tul de la Frankfurt a euat. Regele Friedrich Wilhelm al IV-lea nu a acceptat coroana Germaniei unificat, refuznd sa conduc ara pe baza unei consti-tuii. Bilanul revoluiei germane a nscris dreptul burgheziei de a participa la guvernare i unele avantaje economice. Problema unificrii germanilor a rmas ins problem deschis. Ea va repre-zenta un obiectiv prioritar al naiunii germane in a doua jumtate a secolului al XIX-lea.

Regele Friedrich Wilhelm Anschrift Redaktion: al IV-lea -Regele Prusiei Strae Narzissen Nr. 3, Berlin

S-ar putea să vă placă și