Sunteți pe pagina 1din 542

OGOnUl

VOLUMUL

DOMNULUI

xxxv.

ISTORIA
IN

BIBllCA

IN LUMINA CERCETARILOR SI DESCOPERIRILOR CELOR l\IAI NOUA SASE'TOMURI

NOUL TESTAMENT
ALCATUITA
DE

PROFESOR

A. P. LOPUHIN

TRADUCERE DE

NI

cob

I 1\-1

PATRIARHUL

RIOMANIEI

VOLU},1UL VI £D1T1E IlUSTRATA


EDIT AT DE "SECTIA CULTURAL\" A Sr=INTEI AIUIIEPISCOPlI A BUCURE$TILOR 1 9 ·1 7

CARTEA ..INTAIA
Faptele

Sflnttlor .Apostoli

i~r:rau ncobosltl in ascu';area apostolilor, SlclVi~d pc Dumnezcu ~I avand Irccerc


le lot poporul".

Fapte, II. 42. 47.

CAPITOLUL

I.

C I NC I Z E C I ME A
.upa intoarcerea Ia Ierusalim, apostolii segrupara tntr'o comunitate, care ~i~a gasH s~ila~ tntr'un folsor deoseblt, poate chiar aceta, care servise ca locas al savarsirtt cinel celel de tpina. Acolo, s'au adunat tmpreiurul Ior to]t credlnciosf st tntre dansii si Preasfante Fecioara si alte ucenlte ale Domnului , ~i ei en totH, sirntindu-se 0 comunitate deoseblta, deosebita .de lumea ee-l inconjura, »petreceau intr'un cuget in ruqaclune ~i cerere". Aceasta era 0 turrna mica, care i~i cunostea nimicnicia sa in fata puternlciei lumei acestele , dar puterea ei era in rugadune ~i nadejdea in ace! mare dar, pe care el il astepteu sa-l primeasca curand, dupa fagaduinta In\'atatorului lor lnaltat la ceriu. In curgere de zece zile, ce s'eu strecurat dela Inaltare panala Cincizecime, una din primclc griji ale apostolilor a fast sa complccteze acel loc, care era gol in cornunitatea lor dupa eslr ea dintr'Insa a lui lucla. Aceasta s'a facut chiar in prima adunarea credinciosilor 1a Ierusalim, care, din ceuzd ca all Iipsit multi din cei cinci sutc, carora s'a arXtat Domnul in Galilcea, s'au adunat in numar de 0 suta douazccl de oamenl. Impreiurdrllc groza\'e ate slnuciderll vanza: torulul, despre care s'au cornunicet diferite Istorislri grozave) au lasat in inimile lor cea mai adanca credinta despre rasplata durnI .' I
, , , '.' . '. 1

nezeeesca . nemljloclta. EI, pentru ", elegiuirea n sa vrednicle ~i "s'a dus la locul lui" (Fapte

lui. s'a Ilpsit de: inalta I;' 23). Ca 10euL ;lUi in

adunarea -apostolilor trebuia sa,l ocupe clneva, aceasta se ssocotea de' neap~ratii nevoe deja, pentruca tnsusi Hrlstos a ales. dlolsprezece apostoli, dupa nurnarul sfant al triburilor lui Israil. lOespre asta s'a ingrijit ap. Petru, care se adresa catre adunare cu. JJ .cuvantare, expunand tntr'tnsa ~i, insa~i conditiile apostolatului., Conclitia. esen\iala pentru noul apostol era aceea, ca el sa fie rrmr!or al Invlerii si sa se fi aflat in eomuniune cu ucenicii in tot ':fimpul petrecerii Dornnului cu dansil. Mijloeul ecestei desiqnarl, simlJurul in Noul Testament, decurgea evident din sltuatla deosebita a 13i,. sericii in curgerea primelor zile intre Inaltare ~i Pogorarea Du- , hului Sfant, Slrntind oarecum, ca ei nu posedau inca puterea vie a edevaratel deosebiri aduhurilor, apostolii alesera doi: Ipe Iosif . Varsava; care in eercurile pagane de obiceiu se numia lust, ~i pe Matia,~i dupa aeeea, potrivit eu exemplele Vechlului Testament ~i ell oblcelurile Iudaice (Fa pte I, 23), s'au rugat lui Dumnezeu, ea El sa arate pe aceta, pe care l-a ales. Apoi s'au aruneat SOlf'ti. ~i el a camt pe Matia, care pentru aceasta a ~i fost primit in mmarul celor doisprezece apostoli, ~t credinciosii, in cap cu eei d<!isp're~ . zece apostoli, au tnceput sa se pregatiasca pentru marea sirbaJS toare a Cincizecimii. In primele zile ale lunii Slvan (Iunte) in Palestina, deja se termini! secerisul, prin [arlne se aduna ultirnile spice de grau. A~a a fost si in acel an, in care s'a terminat slujirea pamanteasca a , . Mantuitorulul lumii. Terrnlnand stransul graulul, iudeii se. prega .. tiau pentru sarbatoaree Cincizecimil, eu care prilej coceian pant de grau nou ~i alegeau pecele mai bune animale din turmele lor, pentru a le aduce iertfa, dupa randuiala legii. Sar.;batoarea Cincizecimii, cu care sta in legatura amintirea despre .ridlcarea poporului israelit la vrednicia de ales dintre toate popoeirele pa:= mantului ~i despre darulrea catre dansul a legii in Sin.al, pentru iudei avea aproape aceeasi, importanta,, ca S1 Pastile, S1 Iiierare din r" t-" , , , ei considera de datoria lui la prima oeazie cu putinta sa fie 'la aceasta sarbatoare la Ierusalim, ca sa aduca acolo jertfa randuite, __.~i aceasta se considera obligatorie nu numai pentru dansii cei din Pslestine, ci ~i pentru eei dinefera de Palestine, carl triHau aproap-e h toate tarile lumii, cunoscute pe atunci. De aceea, la Ierusalim., eproape de acest timp se puteau Intalni iudei, riqurosi ravnltorii ai legii sositi dela Roma, din Egipt, din Creta, din Arabia, din Mesopo= tamia, din toate provinciile Asiei Mici ~i ale Asiei apuse.:m.',""" din toate popoarele de sub ceruri", ~i deasemenea prozeli]! da dife«
. I. . .

rite popoare pagane. ~i Ierusalimul, ~i fara' asta rnult populat, pre.zenta in acest timp infati~area unel m~ri involburate, de oarneni, 'cad urnpleau ~i ulltele, ~i casele, ~i inaltimile vecine. Zgomotul feluritelor graiuri se inaita ca un ecou ~i gemat deasupra orasului. ~. In zllele din preajma sarbatorli, candpe toate \portile ora~u. lui intrau gloate.neintrerupte de Inchinatorl, orfanii ucenici ai lui Usus Hristos, se adunau dupa obiceiu in Iotsor, se dedau 1a rugaclune ~i;' fara sa vrea, cugetau la evenimentele traite. Cate evenimente din cele rnai marl, grozave si de bucurle, se. sava[JI , ~isera,sub 6cn.ii lor in acest timp l Doer trecuse nurnai -trei 'ani~i jurnatate', 'de' etunci, de' cand Usus. Nazarineanul pri,n, cuvantul .sauuutortter ii rupse~e,' dela ocupatiunile lo~ modeste . ~i ei inconstlent plecase dupa Dansul, supunandu-se numei puterii netn, Irante a .acestul cuvant, Dar acesti trei ani sunt rnai marl si mai , Importantl decat orcare.vesnlcle 1 Deja numai evenirnentele, prin care,' trecusera in acest timp ~i la cate Iusesera martori acestl ~?de~ti galilieni, erau destule, ca sa 'fadi din el oameni .concen:! traV,--mat'profund intelegatori ai scopului sluiiril 'lui 'liris~os decat erauInainte, cand erau gata sa discute Intre dansii,· care trebue " • J. sa fie Intaiul In imparatia, pe care socoteau el cao pregateste Invatatorul 'p~. pamant, l?ar i~ca ~i catre 0 .mai , mare, .concentrare ii dispuse esteptarea acelui Mangaitor. faga~tiit )o~; care, tnlocuind pe Invatatorul lor, t-ar tmbrace, dupa fag~duinta, cu put ere de sus, ~i i:!ar povatu! la toate' cele 'ce abeaturbure i~i dadeau ei sarna. Dar i~ta a sosit chiar ~i ziua Cinclzeclrnti. t.Ina din parti« cularitajile rernarcabile a ei era faptul, ca noaptea ce 0 preceda s'a petrecut in priveghere: "Cand Dumnezeu a volt sa descopere legea", talcuiau carturerli, II atunci El a poruneit sa scoale poporul din sornn , spre evitarea acestei nelegiuite sornnolente, noi in prlveghere vorn petrece toata noaptea asta Adunandu-se in sinagogi sau in case particulare, .Iudeii in adevar petreceau aceasta noapte in cantece sacre ~i in citirea sf. dir\i, care vorbesc de da= ruirea legii din Sinai, sl deasemenea sl acele locuri dintr'insele, , , unde se vorbeste despre iubirea lui Iehova pentru poporul sau ales. ~il'~i poate inchlpul oriclne dispozitia celor adunati, cand ei, sub impresiunea ideei des pre evenimentele leqislatlunii din Sinai, ascultau rnareata, citire din prorocl, cad cu trasaturt de foc. zugra= veau maretia lui Iehova, ca de exernplu citlrea din prorocul A va, cum: It Doarnne, am auzit auzul Tau si m' am ternut , Doamne, savarsaste opera Ta in cursu! anilor, in cursul anilor arata-o 1 In manic adu-Tl 'aminte de mila? Durnnezeu din Ternan (din sud) vine ~i cel slant din muntele Faran. Acoperit-au cerurlle marirea
" ' ,

'

'.

(I •

'

8 L,ui, ~i de slava Lui s'a .umplut pamantul, Stralucirea ei e ca lumina soareluh din mana Lui raze, ~i elcea este talna puterei Lui 1... YazAndu .. e pe Tine, s'au cutremurat munut, s'au revarsat apele , T adancul ~ilfa dat glasul sau, sus a ridicat manile sale. Soarele ~i luna s'au oprit pe loc tn fata luminli sas:Jetilor Tale sburatoare, -tnaintee stralucirli lancllor Tale lucitoare. Tu vii spre mantulrea 'poporului. Tau, spre mantuirea unsului. Tau. Tu sdrobesti capul 'necredincioasei Case, golindul<o din' temelie pan a in varf" , (Avae. IU, 2~13). ',/' .Desi, in genere, iudeli in ajunuJ sfant ,a{ Cincizecfrnil, sub impresia unor asemenea cltlri, se aflau in dispozitiune religioasa en" tuzlastd, apoi inca ~i mal mult apostolii . ~i ucenlcii lui Hristos. Pentru dansil aceasta noapte a fost momentul strasnlcel treceri , , dela viata veche la 0 viata noua, dela lege la har, sl :ei, petrecand in rugaciune, se rugara lini~tit cu duhul '~i ell adevarul, cerand Invatatorulul inaltat, ca El sa le' trlmita 'mal degraba pe Mangaitorul, pe Duhul Mangaitor fagaduit, Care sa· le dea noua lege a harului pentru vestirea lui in toata lumea. In asemenea rugaclune s'a trecut toata noaptea ~i a so sit dlmlneate. Cu primele zori ale dimlnetll, vlata in ora~ incepu sa fiarba, '~i muljimile poporului se tndreptera spre templu .pentrueduceree jertfelor statornlclte, Plete templului gemea,de graiul multimilorde diferite lirnbl, care alegeau la negustori "miei fara meteahna". Vail toate multtmile acestea sluliau inca inzadar Vechlulul Testament, in timp ce, in locul lui, fusese vestit deja Noul Testament al harului; slujiau umbrei, cand se ivise insa~i realitatea; 'duceau la junghiere unmlel sau un edt cand povoara pacatului lurnii luase deja asupra Sa, Dumnezeescul Miel si savarslse mantulrea lumil, Iiind ,. junghiat de insa~i aceasta gloata netnteleapta, nevazand ~i nestiind ee face ... SiIa vederea acestora, inca 9i mai ferbinte se.Inaltau ruqaciunile ucenicilor, ca mal curand sa sosiasca tirnput harului ~i a Iuminarii duhovnicesti, nu numai pentru danslf, ci ~i pentru aceste multirni intuuecate, care petreceau in intunerecul nestiintii. , , ~i rugaciunea lor a fost auzitd. Erau aproape orele trei dimlnea]a 9i pe cand ei se rugau, fara de veste "se facu sgomot neobisnuit din ceriu, ca de un vant puternic furtunos", sau ca de niste va, luride ape multe , casa, unde se aflau ei, se cutrernura panaJn temelii ca de un uragan, impreunat cu un cutremur. Nu apucase ei inca sa se desmeticeesca din spaima neasteptatului fenomen, cand urrna un non fenomeru ea 0 fladira de, foe' lumina toata casa si ca niste limbi de foc se aseza cate una pe Iiecare din ei. Ce-i asta? cu nedumerire se intrebau apostolii unul pe altul. Lor li era
,

"

'

"

cunoscut- ca asemenea fenomene se produsesera pe rnuntele Sinai Yin ziua darii legit In ziua aceea, la soslree dim'inelii, se auzlsera bubuituriiie tunet ~i fulg~re orbitoare brszdara muntele, care fumega tot ~i se cutremura, ~i Dornnul S'C! pogorat. la Moise ~i~i 'dete leqea. Nu cumva oare Ii-se da acum si lor de' catre Invata:s t t torul, Care se inaltase, 0 noua lege, din care el sa tnve]e tot adevarul '? Dar curand nedumerirea lor se rlsipl, Deja in primele tntrebari de rnirare, ce ei Isl adresara unii altora, ei vazudi, di vorbesc in diferite lirnbi, pana atunci necunoseute lor ~i tnlauntrul lor' 'simtlau clocotirea enoua puteri merl. Ei se sirntiau oarecum 'din nou ··naseuti. Ideiinalte ~i .adanci se naseura in mintile lor, ~i credinta ferbinteca flacara foeului, falfaia in inimile lor. Momentan i~i arnintlra ei .toata invatatura, pe care o auzisera candva dela Invatatorul lor si oarecum cuvanlul acestei tnt t vataturi, ca un fier tnferbantaterdea inlrnile lor ~i cerea marturisire deschlsa publica. El nu stiau, ca "se umplusera de Duh Slant ~i- Duhul le da lor sa vestlasca'v Acum pentru ,dan~ii era strarnt cuprinsul Ioisorulul.. 0 putere nestapanita a Inspiretiel ii tara in aceasta mare a poporului, care se tnvalula inaintea ternplulul, ca .acolo tntr'o predica, de Dumnezeu Inspirata, samarturisiasca pe ,'Hristos ~i sa' propovedulasca cuvantul Lui. Intre acestea ~i poporul, uirnit de, fenomenele neoblsnuite , produse, intra in agitatie ~i se indrepta spre· casa, in care. se eflau apostolii eel de Durnnezeu Iumlnatl, Apostolii au e~it din casa. Privirile lor stralucleu ca fulgerile, patrunzand gloatele poporului, ~i cu bucurie priveau ei aceste muljirni nemarglnlte, care reprezentau un seceris bogat pentru Iucratorii ~i ziditorii impara:s tiel lui Hristos. ~i au inceput ei cuvantarea Insplrata, Prin torente neoprlte curgeau ele din gura lor, alcatuite din cuvinte, din care fiecare avea in inirna lui tntrupata credinta ~i iublrea catre Invafatorul ceresco Ce: insemnau atunci inaintea lor cei mai renumi]i oratori ai lurnii C\aSice, cari al,catuisedi discursurile lor dupa regulele artei, discu 'suri tnsufletlte numai de mandria lor saradi" cloasa ? Cuvantarlle inspirate de Dumnezeu ale apostolilor clocotiau ca tunctul, care zgudue muntii, si influentau ca ciocanul, t care slarrn.! stancile. Necuprinsele gloate de popor ascultau ta" cute cuvantdrile divine, st se mirau de aceste cuvantari mal mult dccat de acelc lnlricosate fenomene, cerc-i atrageau aicea. Sub prima imprcsiunc de nelnlrant 0 acestor cuvantdrl, multimilc poporului nu observers mireculoasa lor particularitate externa. Ele . I slmteau nurnai ca aceste cuvantdri sunt cuvantari neobisnuite, ca e 1e I patrund panala maduva oaselor, si ca focul ard inimile ascultatori. t I I
1

10

lor. Dar cand a_ trecut prima impresie ~,igloatele poporuluii de dlferite limbi s'au iprlvlt intre ele, ca sa::i tmparta~easca imlpresiunile'. capatate, .ele observers cu uimire, ca cuvantarlle, abea ascultate.: Iiecare din ei le auzise in limbe lui natal~. De mirare tutur cr pareca Ii se stransese fetele. Cum 7 ~i egipteanul, care pana acum se mandria, ca lirnba lui 0 stiu numai cei nascu]! in tara piiramide. lor; ~i grecul, ~i romanul, carl considerau ca limba lor esite nu mal mostenirea ?amenilor cultl. el cu totil acum auzeau fiecan .llmba. sa. ~i dela cine 7 Dela: acesti ignoranti, parasiti ~i saraci .galilieni, nurnai .numele carora ..doar rasuna/a dlspretl rLa triceput uimire rnuta, dupa aceea seincepu a . se exprlma in cuvlnte sl esclarnatluni, Zgomotul esclamatiilor sl tntrebarilor cutreerara ,t , , multlmlle . toti se adresau unii catre altH pentru lamurirear fenomenului enigmatic. '"Acestl graitori nu sunt oare tot gaf,ilieni 7" Cu mirare se intrebau in popor unul pe altul, II Cum dara noi , auzirn ftecercHmba noastra proprie, -in care ne-am lla:scut, Ii auzim graind in limbilenoastre despre lucrurile cele mari ale lui Durnnezeu 7'( ~i iara se mirau toti, ~i nedumerindu-se, ~graiau unul altura, II Ce tnsemneaza aceastat" Dar fenomenul neoblsnuit nu totdeauna provoca numal 0 mirare. In numeroasa gloata totdeeuna se gasesc oameni, pentru u'§uratatea carora nu-l nlmic. ne!:lbj~nuit :~i miraculos ~i care fie spre :justifiCare'~: profundei '. lor ,ignorante, sau pentru ajunqerea unor . scopuri: jo~nicf'vor' ~t~rui . ca~i cea' mai neobisnuita fapta sa 0 pogoare .la gradul. de netrebnicie, singur priceput de dan~ii. S'au"gasitde 'ace~tia ~i ,in gl<?atele de po- ' por, ceinconjurau pe . epostolil" insuflati' .de. Dumnezeu. Acestl oameni fara de mlnteerau' stretnl. de: sfanta mirare fata' de fenomenu! neoblsnuit, ~(~c~~tia;'ra~arid,iiceau, dand din cap la apostoll , "Ei au baut vin dulce" l;(b~tittira: de dlmlneata iubita in vechtme). Astfel usuratetea batlocorltoare pururea rade de sfanta inspiratie divina 1 ' .'>:, , De neinteles a Iostpentru'Fpoporul eel senzuaI si tare la cerbice celece se petrecuse tnaintea lui: aceasta era 0 minune mare si ruisterioasa, .',.' acel miraculos dar, pe care. cerescul' fnva.ta.,. , tor tl fagaduise tnainte de IniHtare,' cand a zis, di crecinciosii , Intr'Insul "vor gr(~ii'in" limbf' noua" (Marc. XVI, 1!7)1. Acurn aceasta fagaduin~a' se impliriise/~'ucenicii Lui incepura sa vor=, biased alte Iirnbi noua, ,$igraiall ceeace le insufla ~fa,;ngaitorul eel trimis,' Duhul Sfdn't;j Orcemlnurie, 'indreptata spre. a~jungcrea
' "j . _

______

'_'_..

~"""::i;~~,~·h:1.!:_~J1l·\,· ~", : :... . .'_'.

1 'r}.~.j'l.~U~;'probabifyiii~:preglHitdin struguri dulcl lui Suida, acesta e pnmuJ must, eurs din tease, Inainte de, a, seslarama bobitele. . .". ,

11

unor scopuri tnalte rellgtoso-morale, mai intai de toate, 'are in vedere .. nlaturaree piedicilor .naturale pentru aceesta. A~a, ~ fost ~i t acurri. Jnvatatura lui Hristos trebuia sa se propovedulasca tuturor ·popoarelor pamantului, ~i intru aceasta pe ei tl desparVa piedica ·sub forma diferenjil limbilor ~i dialecte. Darul lirnbilor irilatura aceasta pledica, ~i cuvantul lui Hristos putea sa se raspandeasca slobod in toata Iumea. Ca dar mlraculos, el fu nepatruns nu numaide gloata ignoranta de atunci, dar ramane astfel .~i pentru ·stiinja csuperioara, ~i toate tncercarile ~tiintifice de a-l explica ra:: 'man- 0 simpla ·gacitura· turbure. Intre altele, urrii din talcultori au socotit explice aceasta rnlnune prin raportarea .ei mal ales;pe socoteele -ascultatorilor, presupunand,· cii apostolii au grait in limbe lor obisnuita, dar ascultatorllor, sub impresia unor fenomene neobisnuite si-a tnsuflejiril, li s'a parut, ca ei aud Iiecare limba lor nalala,· "sau-"ca' apostolilor prin lucrarea Duhului Sfant li s'a inapoiat acea limba curata, primitive, obsteasca, ce a fost ...pierduta. prin . , .'. zldlrea-tumului :Babel,si , limba aceasta acum a devenitinteleasa tu. .... ,. ·turor popoarelor.Dar prin 0 asemenea explicatiune fenomenul ecesta ramane, te ~ira,de nu mal mfreculossl mal talnlc, ~ Ce se atinqe tnsa de ceilalti talcultori tiber cugetatori, carl, nerecunoscand darul lirnbilor ca 0 minune, se silesc sa:l expliee peealea naturala, indicand cateva ~azuri de somnambulism, cand, eei cuprinsf de el, deodata .in extaz incepeau sa vorbiasca euvinte ~i cuvantarl neeunoscute lor pana atuncea. Dar eceasta explicatle, ca una ce atribue minunea unei stari nenormale, evident, nu e noua, ~i este numai 0 repetare in forma schimbata a explicetlunii Interpretilor contirnporani, cari derazand in chip nelegiuit, zlceau. "ei s'au tmbatat cu must dulce". 'Nu, nu mustul dulce si nici sorn, nambulismul au lucrat in apostoli , Intr'tnsi! a lucrat tntelepclunea lui Durnnezeu, care ii trnbracese eu putere supranaturala 1 Intre acestea, zgomotul esclamatiunllor se reverse tot mai mutt peste gloatele poporului, care nu stiau sa fxplice Ienornenul mlraculos. In rnijlocul exclamatiunilor de rnirare incepura tot ITEli tare sa rasune glasllrile luatoare in ras ale batjocorltorilor, incercandu-se sa predomine usuratatea lor. Clipa era Inlricosata. Luerul Domnului era amenlntat de batjocorire. Dar El nlciodata nu S2 1usa batiocorlt l In acest moment, din miilocul apostolilor aparu ap, Petru ~i cu glas tare so adresa catre gloatele ce' se in:: valuiau . "Barbati iudel si toll ceice locuitl in lerusalim 1" .- striga e!. Gloata ulmitd de curalul lui, tacu ~i"~i retinu resplratia. lar apostolul Petru continua: "acedsta sa va fie cunoscut, ~i sa luati arninte cuvintelor rnele . acestla nu sunt betl, cum socotl]i voi,

sa
I

12

caci acum

ceas din zi t)j ci aceasta este ceeace a prezis "proroc~l loll . ,,~i va fi in zilele celer.de apoi, zice Dum nezeu, voiu turna 'din duhul Meu peste tot trupul, ~i vor proroci". .Gloeta se urnlli cu inima, auzlnd cuvantul prorocesc, ~i .ap. Pe,tru trecu la predica pe fata des pre Hristos, "Barbati Isralll]! 1" esclama el iara, - l1ascultati acestea: Usus Nazarineanul, barbat marturlslt voua dela Durnnezeu prin sernne ~i minuni, pe care Dumnezeu lrlla facut prin El in mijlocul vostru, cum ~i' singuri ~titij pe Acesta vol L"ati Iuatsl LS'atiplronlt prin mantle celor fara de' lege,' ~i LFati ornorat. 'nar' Dumnezeu L::a/inviat,. rup~nd'l:egass turtle mortii . .'.. la care noi: to]! suntem mar(ori.... Decl El, fiind inaltat de dreapta lui Dumnezeu ~i prlmind de1a Tata! fiigaduinta Sf. Duh, a turnat ceeace. vol vell deti acum si auziti, Deci sa stii , ,,' tare toata.cesa lui Israil, ca Duross nezeu a facut Hristos ~i Donin pe acel Usus, .-pe care voi L=ati . rastignit". Apostolul terrnlna cuvanta rea sa, dar ca un tunet gro" zav at dreptatii cerestl. cuvintele ei rasunau deja in urechile 'acelora
)
"

elal treilea

din aceesta gloata" cad numai cu cincizeci de zile in urrna, tntr' 0 nebuneasca pornire, strigau: IIRastigne~te=L, Rastigne~te"Ll« Cu bocet disperat multi se aruncara spre Petru ~i ceilalti apostoli, exclamand ~ "Ce sa facem, barba]! frati ~" Iar Petru le spuse: "Po:! caiti:va ~i, sa se boteze fiecare din vol in numele lui Usus Hristos pentru ertarea pacatelor ~i primirea darului Sf. Duh." ~i au fost aceste cuvinte ca un ulet vlndecator pentru sufletele mult suferinde, In ziua aceea, s'au botezat panala trei mii de oameni. Acestea au fost primele roade din tarina coapta a poporului. Dar boos gatia acestor prime 'roade dadea lirnpede a tnteleqe ~i bogatia urmatorului seceris. Dupa terrninarea sarb.itori], inchinetori! all [as;:: pandit faima despre cele vazute ~i auzite de ei in toate colturlle
Scad la folsoarele caselor orientale
2).

1) Primul ceas de rugaciune (pe la ceasul 9 dlmineata dupa calculul nostru; lnainte de el nimcnea din iudei nu lndrasnea nici slf 1Il;'in;\nce: "Non licet homini gustare quidquam antequurn oravcrit orationem suam". Berachoth. I, 28, 2. 2) Foisor - Gt.'J~:::l.:?'J - se nurnia de obiceiu 0 Incapere de sus a easel, destinata pentru oaspctl distinsl. Scara la ea ducea san prln llhtntrll, sau pe dinalara easel. Daca in foisorul, ocupat de apostoli, scara era pe dinafara, cum e aratata in desen, atunei apostolul Petru, esind din ea, a putut vorbi din caput scarei, asa eli rnultimea poporului a putut 511.-1udli ~i sa-l vadd, a

, 13

lurnli ~i aruncara . prlmele seminte ate invataturii'lui Hrlstos pe terenul neluerat al paganismutui. , Dupa sarbatoaree Cincizecimel, s'a inceput cresterea treptata ~ , a cornunltatll lui Hristos, care capata deplin ceracterul de .blserica a IulHristos, cu formele ei exterioare ~i cu randuelile.et. "T oti credinclosil erau trnpreuna ~i aveau toate de obste", El ·'insa nu deodata 0 rupsera eu randuelile Vechiului Testamerit, asa ea de in~u~i locas de rugaclune Ie servia tot templut, unde el ~i » petreceau in fiecare zi cu un suflet"; dar, in ecelas timp.vse tncepura '~i sluibele curet crestine, car.e"constaudln frange('ea panil, dupa -porunca Tui HrlstosvParticulerltatee .deosebitoaretnsa a lor de ceialalta lume era renasterea' lallntrica, care-l facu cutotul neasamariatori eu Iiii egoi$ti ai lurnii acesteia. Unul din efectele esen[iale ale iudeilor contirnporani era egoismul extrern, care-l tmpar» tise inunitati singuratece, ce se ingrijau numai de sine ~i se .refereau fara pic de suflet la nevoile altora. Duhul lubirli evanghelice blrui in credinclosl acestegoisin, ~i ei ~i~i'vindeau averile ~i orce -proprletate.vsi le impartiau la toti). potrlvlt eu nevoea fie:: caruta". Aceasta fost prima experienta a acelei vieti de obste, care in urrna ~i=a gasit loc monahismul cu viata de obste 1). Sl anume asa tralau prlmli crestlni, "laudand pe Dumnezeu si " , ., aflandu-se in iubire la tot poponil. lar "Domnu! sporla zilnic pe eel mantul]i la blserica" (Fa'pte 11,4~,;..47)..

in '

I), Aceasta

cornunitatc

a avcrilor

1111

s'a statornicit ca lcgillitll (Fapte

v,

a existat numai In lerusalim ; in cclclalte biserici, dil1potrivll, din timpul vedcm boga]] !?i saraci (1 Tim, VI, 17; 1 Cor, XVI, 2).

4), ~i ca apostolilor

-: _,~ .\t

..

. ::

...

.La mul\imca crcdlnclo~ilor era 0 inim.\ ~i un sullct·. Fdple. J V. 32,

'.-

...

_-_ ...

...

-'-

. i CAPITOLUL
~. ~.
;;..

U.

PRIMELE ZILE ALE BISERIClI.


nzestreli cu daruri neobi~nuite, apostolii incepudi· sa propoveduiasca Evanghelia, intarindu~o cu £apte extraordinare. Inaintea celorlal\i in. aceasta privin\a era ap. Petru, care lucra impreuna cu loan. Indreptandu~se spre templu, ei intalnira la poarta Rosie a templului pe un biet sarac 610g, care li ceru milostenie 1). Ap. Petru ti zlse . "argint ~i aur nu avem; dar ce am, 'aceea::V dau. in numele lui lisus Hrlstos Nazarineanul scoala sl umbla«. Cand apostolul l-a ridicat de mana dreapta, atunci ologul "sari, statu pe pi« cioare ~i tncepu sa umble, ~i a intrat cu dan~ii in templu, 11mbland si sarind, si 15.udand pe Dumnezeu". 0 :schimbare asa de lninunaUi cu saracul, cunoscut tuturor lOcllitorilor, uimi pe to\i; imprejurul apostolilor, de cari nu se departa recunoscatorul sarac, se aduna multime de popor, si ap. Petru, adresandu::se catre el cu predica 2), in care, pe temeiul sf. Scriptllri ~i a intrcgii istorii a Vechiului Testament, dovedi, ca iudeii dupa orbirea lor "au ucis pe incepatorul vietii''. Dar de oarece toate acestea ei le,au facut din ne~tiin\a, apoi lor Ii s'a lasat inca putin!a de pocain\a. Decl, zise insu£le\itul apostol, pocai\i::va ~i va intoarceV, ca sa se ~tearga
1 1 1

!I

1) Vindccarea ologului. faptc III. 1-11. 11-20.

15

pacatele voastre , ca Dornnului".

sa

vina

timpuri

de

bucurle

dela

(ata

care adunase 0 multirne de ascultatori, atrase asupra ei atentiunee membrilor slnedriului, carl, vazand Intr'Insa o continuare a 'insa~i acelei invataturi, pe care 0 propoveduia Invatatorul galilian rastignit de dansli, se indlgnara peste rnasura pe acestl satenl galilieni, dupa parerea lor - de nimica, cari Indrss« niau sa, pa~asca cu prcdica in templu. Apostolil ,au fost prinsi ~i dati sub streta, dar ~i aceasta le ajuta ~i mai mult la izbanda 'predice( lor" "multi din, celceauztsera cuvantul lor .au.crezut, - si a . ' , fost nurnarul unor .astfel de oamenl aproape dednci mli't.. Adona zi, :s'a adunat sinedriul.idnaintee --caruia au fost adusiapostolii I). Sfatul se alcatui din autorii principali ai mortii lui Hrlstos. arhtereii Hanan -~i Caiafa, carl acum cu turburare trebue sa' fi simtit, di rastignind ':pe lisus,ei .n'au rastignit ~i opera Lui. Ap. Petru la 'intrebarea-: ,;Cu ce putere sau .cu al cui nume au facut ei mlnunea, ce.iuimlse pe toti", raspunse indrasne] prin ocuvantare,- in, care arata ~'direct caet .au facut aceasta cunumele tocmai .al ecelul "IiSUS HrlstosNezerineenul, pe care iudeii L~au rastignit, dar·pe care Dumnezeu Lsa inviat din rnorti". Atunci s'a implinit prezicerea lui Hristos, care spusese ucenicilor Sai _ in vremea cand ei vor n adusi ca, la iudecata, atunci. ei n'au la ce se ingriji, ce sa spuna sau ce sa raspunda, pentruca EI le va pune in gura intelepeiune, .careia nu-l vor putea sta impotrlva vrajma~ii- lor. Indrasneala neoblsnuita ~i convingerea cuvantarii uimi eu atat mai rnult, cu cat cuvantarea aceasta pleca din gura unor oamenl, evident, inculti, ea nu lasa in sfat nici 0 Indoiala, ca aeestia erau urrnatori demni ai lui Ilsus., iar prezenta omului vindecat nu dadea putinta de a respinge minunea. Deaceea sinedrion hotarl doar 0 jurnatate de masura, margi:r nindu-se numai la 0 opreliste riquroasa de a propovedui in numele lui Iisus. Dar apostolii raspunsera barbateste la asta :" [udecati singuri, de e drept inaintea lui Dumnezeu, sa va ascultarn pe voi mai mutt decat pe Dumnezeu. Noi nu putem sa nu vorbim despre cele ce am vazut sf am auzit", Un ascmenea raspuns facu pe batrani sa. scrasniasca din dinti de indignarea rautacioasa, dar deoarece a tntrebulnta oarecare masuri grele se terneau de popor, apoi ~i fara sa vrca se n1arginira numai la repetarea amenintarli, ~i apoi le-a si dat drumul apostolilor. Crcdinclosii it lntimpinara cu entuziasm si:~i exprirnara recunostin]a lor cetre Durnnezeu prin rugaciu= nea obsteasca, care reprezinta priruul exemplu de ruqaciune
', '

Predica.saceasta,

-,

'

"

1) Apostolii

inaintea sinedriului

Fapte IV. 5.

16
,ob~t~asdl~,a crestlnllor {Fapte IV, 24-30). ,,~i qupa ruqraounea tor s'a cutremurat locul, unde erau ei adunatl, sis'au urmplat toti de Duhul Sfant si vorbiau cuvantul lui Dumnezeu cu imruasnealft" . • ; Opera lor, apostolil 0 continuara cu 0 ravna iinca ~i rnai mare, ~i adunarea credlnciosilor inca ~i mai mult se dieosebi prin ~irtptile ~:sale ~i .pr~n . unlrea lor .m.ai...p~esus de o.rce. e~emplu. ;,M(ultimea. credlnciosllor avea 0 irurna ~l un suflet , ~l nimenea nimic dirr ayerea sa 'nu numia al sau, ci toate le ei erau de obste". 'Aceasta rill . tnsemna, ca primii crestinfprimiserd teoria vlsatoare ~i ireelizablla in fapta, cunoscuta sub denumirea dee comunlsm.ral carel fond se cuprinde in Iepadarea orcarel propr'ietati perso'nale. Comunismul prezinta desfllnterea obligatorie a crcarei pro= ,pri~tati personale, pe cand la primii crestini comunfzarea averii era' numai expresiaduhului launtric de lepadare de, sine, cu care ,.ei se refereau catre faptele lublrti de oameni ~i 'yflfi~au tot, .ca sa formeze, a~a zlcand, fondul de eiutor al fratil9E' nevoiasi. ,~i alcea aceasta comunizare evident nu era obligatorle, nalr deca unele persoane, ca. de exemplu Varnava, levlt din insula Cipru, ~i~a vandut chiar pamantul sau, ca banii tncase]l sa~i plIIlIDa Ia plcioarele apostolllor, apoi acest caz 'se semnaleaza ca faptt remarcahil ; dupa aceia un alt caz, eel eu Anania, dovedeste li~rafe neobligativitatea unei asemenea comunlzari a averii 1). Acest Anania eu femeea sa Sapfira, atras de pilda altora, deasememea ~i:sau van", dut toata averea lor, ca banil Incasati sa::j ducf la casa ob, steasca 'a crestinilor. Dar totodata tntr'tnsii se dati sirnful interesut, ,,, lui, cad ei ascunsera 0 parte din suma prlrnitd dela cumparator ~i, aducand celelelta parte apostolilor, Incredintau ea aceasta este toata suma tncesata de dansii, Minciuna acestei decleratiuni se , , reflecta vadit pe fata lui Anania, inca nu de toit strlcat, ~i ap. Petru se adresa catre dansul cu 0 aspra mustrare, zicand, ca ei au mintit, nu apostolilor, ci Duhului Sfant, "Ceeac~ posedai, ~ zise apostolul catre Anania) - nu era oare a ta, ~i cele dobandite prin vanzare, nu erau oare in stapanirea ta ?" Dandu-u puin aceasta a tnteleqe, Cd vanzarea proprietatii nu era obligatorie pcntru dansul, ~i pentru biserlca este in fiii ei mai scump duluul ravnei laun:; trice, ,decat al constranqcru de rob. Mustrare.a zceasta asa de tare a Influentat asupra lui Anania, tncat ct, a C.3rut Indata Cara suflare. Peste vreo trei CCdSUri, cand deja se f,acllse preqatire pentru tmormanterea lui Anania, veni femeia luii, Sapflra, nestiind nimlca de cele tntamplate, La intrebarea ap. Pet.ru, ea repeta min,
,

1) Soarta lui Anania ~i Saplirei -

Fapte V, 1-11

11
clune, spusa de Anania,

.viclenie,

se adresasl

barbatul ei , apostolul vazand 0 esernenea cafre dansa cp aceeasl mustrare. Ce-I


tt

asta, ,.. zise el, - v'a]! inteles sa Ispitl]! Duhul Domnului? lata, intra pe ~~a ceice au ingropat pe barbatul tau ; '~ite vor scoate ~i pe .tlne, ~i deodata cazu ~i ea la picioarele lui ~i=~i dete duhul", ~i au tngropet-o ~i pe ea impreuna cu barbatul, Un asemenea eveniment grozav revarsa "frica mare asupra intregii biserlci .si asupra tuturor celor ce au auzit aceasta", si, fireste, infrana pe unll, care nu se slmliau destul de pregatiti la intrarea in biserlca. ':"Dar, in genete, munca convertirii se continua. Apostolil cu urms« torllIor se adunau zilnic latemplu in pridvorul lui' Solomon. Minunile lor sporiau. Pentru el scoteau pe bolr.avi in ulite pe paturi "ca macer umbra lui Petru, cand trecea, sa urnbrlasca pe careva din ei. Se ingramadira deasernenea in Ierusalim din orasele dinpreiur, .aducand bolnavl ~i stapani]! de duhuri necurate, care se ~i vindecau toti" (Fapte V, 12-13) . . Toate acestea, flreste, I)u puteau sa lese' in pace pe arhierei ~i pe batranii iudeilor. Inaintea constiintii lor vadit crestea umbra Galileianului rastignit de dansii. Ne mai Iiind in stare sa sufere un asernenea succes al apostoliJor,' arhiereii iara~i porunclra sa prinda pe -propoveduitorl ~i de: data asta sa:i arunce in temnita. Sinedrtul se aduna devrerne dimineata, ca sa=i judece. Dar cand trlmisera dupa ei la tern nita, atunci se .vazu, di propoveduitoril nu mai erau acolo ~i ca, elibere]l de ingerul Dornnului, ei invatau lini~titi in templu. Cuprlnsl de 0 extrema turburare, membrii sinedriului, trirnisera inca odata pe capetenla templului sa=j aresteze, dar de data asta fara nici 0 sllnicie, carear fi putut duce la urmari primeidioase , apostolii nu aratara niei 0 impotrivire ~i imediat au fost infati~ati acolo, unde alta data state a Mantuitorul lor, adeca in mijlocul grozavului semicerc al infurietllor iudecatorl. Ca ras:: puns la rnanioasa arnintire din partea arhlereului a poruncii primite de el, ap, Petru i~i exprima deadreptul parerca sa asupra chestiunii, ca anume cand datoria noastra fata de om se clocneste Cll datoria sfanta fata de Durnnezeu, atunci noi trebue a asculta mai dcqreba ~i a ne supune lui Durnnezeu. Arhiereul ii zise: "Voi voi]! sa aduce]l asupra noastra sanqele Acelui om". Cuvintele acestca dcscoperlra i[ltr'in~ii tcama de grozava rasplata la nebuncscul strigat: "sangelc Lui asupra ncastra ~i asupra copiilor nostri". Atunci sinedr iul Ill! 'se tcmuse de Iisus. Acum tnsa • el trernure la idcca de rilzbullarca, cc putca fi pogorata asupra
, I , I I

NICODIM, Pahiarhul

r~l11l1:il1ici. -

"Isloria Biblica", Vol. \'1.

18
"

lui de, doi din eel mai.;idispretuiti ucenici. Fraza aceasta e. rernar .. ~abila deasemenea sub acel report, di in prima linieprezinta, exernplul ezitarli iudeilor sa numlascape Hristos pe nurne, ceeace face deasemenea si Talrnudul, numlndu-L de ceIe mal multe ori , cu nedeterminantul Oare care ". Petru nu exaqera turburarea capeteniilor iudaice , el nu [acu aluziune Ia razbunerea, ce ste defataj el spuse numai, ca '. apostolli ~i; Duhul Sfant, care lucre in" {r'in~ii, au fost martorii fi1vierii ~i proslaviril Aceluia, pe Care ei {..::au ucis. La aceste cuvinte, rnembrli ~t1ed,riului de furie nurnai scra~nira cu .dlnlil ~i tncepura sa nascociesca 0 noua ucidere pe .temeiuri legale, a carei savarslre totusi dupa ale, lor regule Ii putea face blestame]l in ochll propriilor lor concetateni, ca pe 0 adunare .dedata la lucrurl sanqeroase. 0 asemenea rusine a fost , abatuta. prin cuvantarea unui barbat lnlelept dintre dan~ii. Acesta a fost Gamallil, . care .era vestit ca unul din cei rnai marl cunosca .. tori ai legii ~i care a' doblmdi~ in, blserica crestina 0 tnsamnatate inca si rna! mare, ca fost .. 'invatator al celul mal mare din apos .. , , toll, EI dadu un sfat Intelept de' a astepta ~i a observe, ce poate sa: iasa din invatatura cea ·noua, lasata in voia ei. Acesta era timpul ~i .veacul a diferiti in~elatori razvratitort, de felul lui T evda ~i luda galileianu, cad termlnera prin rascoala faV~a contra Romanilor ~i au fost zdrobiti de puterea Rornei. A~a va fi fadi indoiala si sfarsitul acestor propoveduitori, daca ei sunt niste inselatori , , , , la fel, ~i aceasta imediat va izbavi sinedriul de orce griji ~i pe .. rieole. Dar e poslblla ~i 0 alta Intorsaturd. Lucrul eceste se poate sa fie dela Dumnezeu ; ~i daca e a~a, atunci a-l nimlci e impo .. slbil, Iar a lucra contra lui tnsamna a aparea direct ca luptatori impotriva lui Durnnezeu (Fapte V, 35-39). Sfatul acesta pleca dela o persoana ell atat de inalta tntelepciune ~i el tnsusl era a~a de cuminte, lncat sinedriul ~i fara sa vrea tnclina spre el j dar ca macer catusi-decat sa le sattsfaca ~i furia lor,' el trimise pe apostali la biciuire, supunand pe fiecare din ei la patruzeci fara una de lovituri, a~a cum se ccrea de lege. Dar, neqresit, 0 asemenea pedeapsa n'a putut nicidecum sa slabiasca ravna apostolilor, cad continuara ca ~i mal lnainte activitatea lor de propovedultori in pridvorul lui Solomon. Pedeapsa accasta nu numai di nu tnspairnanta pe Petru si loan, ci dinpotriva starni intr'insii 0 bucurie neobicl, , nuita, ca ei II in numele Domnului Ilsus se Invrcdnicird sa prlmiascd o asemenea necinstire. ~i in fiecare zi in templu ~i pe acasa nu tncetau a invata ~i a binevesti de Iisus Hristos" (Fapte V, 42). Activitatea apostolilor, negresit, se produces, mai ales, in mlilocul iudeilor palestinieni locali, din cari ~i consta la inceput
I) .
'.

prima adunare a .celorce credeau in; Hristos, dar toto data ln ..Ierusalim mai era in rna rile sarbatort ~i multime: de iudei nepalestlnienl, carl veniau in orasul slant din tot Ielul de tari, unde tralau ludell rislpiti, ~i multi din ei deasemenea crezusera ~i se botezasera. Astfel, in blserica se Iorrnara doua c1ase de credinciosi: evrei in lntelesul propriu at acestui cuvant si asa nurnifii " " , elinisti, Elinisti se numiau in .genere. to]! acei Iudei, cari traind afara din Palestine, .:de pe vrernea lui Alexandru eel Mare, cazusera Intotul sub influenta greaca ~i chiar i~i uitara limba lor natala, Desi multi din ei erau ·deasernenea pastratort zelosl. ai legii lui Moise, dar _insa~i vleta lor printre pagani ~i supunerea lor culturii grece~ti ~i oblceiurilor grece~ti insplrasera iudeilor palestinieni oarecare sentiment de neincredere fa~a de el, asa ca intre dansll t, , exista necontenit 0 separatlune, care devenia cateodata banuiala redprqca~i '. dusmanie. Acest sentiment se Ivl uneorl in parte ~i in Biserica lUI Hrlstos, '~i' cand nurnarul credinciosilor se .marl, atunci " aproape. inevitabil eparu conllictul tntre aceste doua parli deosebite. A~a anume s'a ~i tntarnplat. "la elinisti se ridlca carlirea contra evreilor" 1). Pricina cea mai deasa a acestei cartiri era ness glijarea reala sau Inchipuita a vaduvelor elinistilor la impartirea zllnica a hranei ~i mllosteniel.: Oarecare nernultamlre se putea ivi ~i 'din cauza ca toate demnltatlle din blserlca se aflau in. mantle evreilor, carl, flreste, puteau sa dea maimulta atentiune conceta[enilor lor, celor mai de aproape. Vaduvele tnsa erau 0 a~a class, care mai mutt avea nevoe de aiutor. Se stle, ce atenliune da ap. Pavel situatiei lor chiar si in Corint, si unele din cele mat Intelepte dispozitiunl, atribuite lui Garnaliil, erau indreptate pentru u~urarea suferintelor, nedespartlte de situatia lor. Datorlta izolerii, in care dupa oarecare obiceiu traiau femeile in orient, soarta vaduvei in absente unor oarneni, cad ar f putut sa se ingrijiasca de dansa, putea sa fie in adevar nenorocita. Inegalitatea in ingri:s Iirea de ele Iircste putea starni cat-tire, cu atat mai mult, ca, inainte de convertirea lor la crestinism, aceste vaduve ave au dreplul la alutor din corbana, adeca din tezaurul templului. Apostolii insa se reportara catre acesle planqer! eLI acea impartialitatc ~i ruarinimie, care scrvestc drept cea mal bunado" vadii, cat de putin erau ci vinovali, de ~)artinirc a vaduvelor-evreestl. Chicmand pe uccnici la adunarc, ci le spusera, ca a venit , , vrcrnea, cand pcntru apostoli era ncpotrivit ~a se mal ocupc cu impurtirca milostcniilor, Cll acel lucru, cared putea lmpiedica dela
, I I

1) Alcgcrca

cclor sapte diaconi -

Faptc \'1, I-G.

20
Iucrarl mai insemnate ~i mai tnalte. De aceea, ei propusera adunarii sa aleaga sapte bdrba]! eu caraeter ireprosabll, eu daruri duhovnicesti tnalte ~i ell activitate tnteleapta, ca din ei sa se alca:s tulasca 0 treapta deosebita de slujire in blserica, treapta diaconllor, cu scopul de a seuti pe apostoli de povara gospodareasca ~i sa lise dea putinta sa=~i consaere toate puterile lor 1a 'rugaciune ~i trebile pastorale.Sfatul a fost prirnit, sl apostolilor li s'au prezentat sapte persoane din cele mai potriv'ite pentru aceasta sarcina. Ele au fost introduse in lndatoririle slujbei lor prin ruga" dune, ~i, punerea rnanilor, eeeaee din aeest timp a ~i devenit ,cons,aerarea obisnuita la slujba de diacon. 'Ace~ti sapte elesi au Iost. Stefan, Filip, Prohor.tNicanor, , Timon, .Perrnena ~i Nicolai 'antlohianul, convertlt dintre pagani. Numele grec,e~ti ale aeestor ales! ne arata" ca ei totlsau mejort-, tate a lor au fost alesl dintre' ellnisti,' ~i'a~tfel nu nurnatca s'a dat deplina satlsfecere cartitorllor, cl s'a' rldicat oree rnotiv ' de nernul"tamire. Anume acestl alesl inainte" de intrarea in indatoririle .Ior au, fost hlrotoni]t 'solemn' :.de.. cafre, apostoli, ~i astfel in bisS serlca deja chiar 'dela" ineepht sa") se statorntcfesca gradele, Ierarhice, care trebulau sa, aiea~uiasca-:frept~t ierarhia crestina cu cele trei grade sau trepte de" Durnnezeu :statornicite ale preotiei. Pana acurn, tustrele trepteles.e concentrara persoana apostolilor, carl erau ~i eplscopl ~i, pre.zvi~eri~i dlaconl.: Nevoile vietH bisericesti de obste, complicandu-se odata ell .Inrnultlrea credinciosilor, cerura , .' " , separatiunea acestor tfep~e/_ ~i,mal intaiu de toate, potrivit cu nell vola personals, a f~st separetd vrednicia de diacon, care a ~i fost tncredinteta celor sapte alesl, mal sus nurniti. Urrnarea Ilreasca ,a acestel instltutiun! bisericestl a fost faptul di apostolli, ellberandu-se de grija pentru asigurarea materiala a saracilor confrati, S~ devotard Cll totul slujir ii superioare a cuvantului, ei gasind totodata ~i aiutoare active chiar in accstt diaconi. Si iata "cllvantul Dornnului crescu, si numerul ucenicilor se Inrnultl Ioarte tare in Ierusalim" ,(Fapte VI,: 7); acurn incepura sa prtmeasca crestinismul nu numai ludeil ,simpli, ct ~i persoane cu clnul preotesc. Asa; deja rnui lnainteIn nurndrul credincio~ilor' intra levitul Iosle, supranumit etc apostoll Varnaya,adeca fiul mangae" rii, ...ehiar acele, care ~'a :aratat rdvna~,exe~np~?~a ~i.~bnegatiunea in faptul comunitatii, averii; sl 'a'~uin,,~i __i~'''pre~ti foarte mul]! ? stall supus credintii ((,~i; rie'grc~it,<eicau f q~.v~l!it; rezvltert in noua p blserlca, cornplectand ~i tncoronand ierarhla .celei. eu cele trei

in

"

'

..

clnurl.

.Dlaconii alesi, primind

asupra-teconducerea fantelor de bine-

21

facere, nu numai ea daduraapostolllor libertate mai mare in trebile propoveduirii, dar odata eu aceastase aratara ~i elutoare vrednlce ai lor in aceesta mare opera. Cu deoseblre remareabil a fost in aceastarprlvlnta Stefan, care prezinta una din personalitetlle renumite in biserlca prfrnara 1). FEnd ales in nurnarul celor sapte diaconi, sf. Stefan " plin de credinta 9i de putere", deodata a devenit eel mai evident dintre dansii, El "savar~ia minuni ~i semne mari in popor", a~a ea, in

Portile sfantului Stefan in lew sallm

aceastd privinta, statea oarccum la acelasl nivel ehiar ell apostolii. Fosedand daruri cxtraordinare si totodara 0 culture inalta, el, neqresit, n'a putut so. se marginiasc:1 1.1. slujirca sa de impaqitor al rnllostenlei, ci era atras la 0 carierd mult mai' larga. ~i mal rodnica a propoveduiril , ~i,in adevar, el PJ~i la ca. Imparptorlllui de milostenie, neqresit, adesa ii fd ddt s.:\ :7C in"l\llliasea. ell tot Ielul de persoanc sl adesa ~5. lnccap.l discu!ii dCSIH"~ crestinisrn sl , ,,) despre raporturile lu: ell ludaismul, Pima. aeum crcstinii, cari
I

1) Propoveduirca !;li mnrliriul sf. Stefan... (Faple VI. S- VII, l-liO).

22 constau in majoritatea din Iudei ~i ellnisti convertltl, se distill" geau putin de iudei ~i continuau sa pastreze Iorrnele externe ale cultului Iudeu, adunandu-se la templu ~i prin sinagogi. Dar ac~asta legatura, negreslt, a fost vremelnica, ~i a trebuit, pe rna" sura alcatufril de forme independente in biserfca ere9tina, sa se -rupa eu totul, ceeace acurn incepuse deja sa 0 slmta inca met mult toti eel mal Iumlne]l oarnenl duhovnlcestt., In fruntea lor , statea diaconul Stefan, care a ~i inceput- predica anume in aeest :spirit. Locul propoveduirii sale erau sinagogile elinlstilor. Fiind tnsusi elinist, el ~i cu predlca se adresa de preferinta cafre con" fratH saL Ellntstf din dlferite tad aveau de oblceiu slnaqogtle lor deosebite, care in Ierusalim se ridieau panj/la numarul de patru sute, ~i, in una din aceste sinagogi, careia apertineau libertInii (adidi eliberatli din robie), chlrinenli ~i' alexandrenii, Intrara in dispute aprlnsa eu Stefan. In disputele acestea se amestecau ~i cate un alt clneva, anume "unii din Cillcla ~i din Asia", a~a ea disputa .. eapata un caracter ext rem 'de aprins. Din cauza aceasta disputa fu Ur;t adevarat triumf al sf. Stefan 'contra protivnicilor saL Ellnlstii n'au .fost in stare lIsa reziste tntelepciunf ~i Duhului, cu care vorbia 'el". Trufesli cartureri cu ulmire au trebuit sa vade, ea propoveduiforul nu era un sateen. obisnuit, cum erau ei deprinsi, , sa vada prlntre propovedultorti crestini, ci ,el poseda nu .numai .culture pagana,' cl ~i eruditla iudaica. Disputaf:·negre~it, se pro"ducea imprejurul lui Mesia, ~i cartur~rii iudei,' in tnchlpulrea lor alterata despre Mesia, au .trebult : sa ajunga la furie, auzind, ea sf. Stefan eu 0 putere nebiruita, ee .. dovedea tuturor pe temeiul sf. Scripturl ~i al istoriei, ca acest Mesla deja a venit ~i ea poporul iudeu ~i cu deosebire marli invatati legi~ti nu numai ca nu Lau cunoscut ~i nu L=au .recunoscut, ci L.:au 9i rastignit pe cruce ca pe un fiicator de rele. ~i acest Mesia a fost IisusNazarineanul, al Carul propoveduitor pa~ise acurn Stefan. Infuria]! de 0 asemenea predlca ~i nesimtindu-se in stare mai mult sa se tmpotrlviesca in fata ei, elinistii recursera la silnicie. , , Ei strarnira contra lui poporul ~i batranl], raspandind prin martori minclnosi, curnpare]t cu bani, vestee, ca el "a vorbit cuvinte de hula asupra lui 'Moise 9i asupra lui Dumnezeu, asupra locului sfant acesta (contra templului) 9i asupra legit Folosindu-se de aceesta sustlnere, ei pe neasteptate ta~arara .asupra sf.' Stefan ~i:l etera d judecatii slnedrlului, Se incepura desbaterile obisnuite . c1in partea , judeditii, care se patase deja prin strlgatoare nedreptate ~i prln silnlcie sangeroesa. Se prezentara membrii trebultori ai ecestei judeditorii, martoril minclnosi, care lncredintau, cum ca acuzatul
1(.

23

"ca Ilsus Nazerlneanul va darama Iocasul acesta, ~i va schlmba oblcelurlle pecare nl le-a dat Moise". Acesti martori , rnlnoinosl erau cu ;.,iitat mal prlrneldiosl, cu cat se bazau pe eltererea adevarulul. ,.:Sf. Stefan, in .adevar, ·proppveduia despre schimbarea intregei economll a Vechiului T~stament, facuta de Hrlstos, 'dar aceasta schimbare trebula sa se savar~iasca· nu prin sllnlcle.rcl prln lucrarea launtrica a Duhului Sfant, cum ~i tncepuse ea deja a se savar~i .acum. ~i acest .adevar el vola sa::l Itl:.muriesca solemn chiar .tnalntea slnedriului, care, cu toata prevenirea lui fata, de propoveduitorul ural de el toli, n'a putut sa nu se entuzlasmeze de Irumuseta : ~i luminata de Dumnezeu fata a acestui· om,'. ~i "a' :vazut fata lui' ca fata unui inger". Cand martorll minclnosi i~i epuizara indicetlunile Jor nascccite, urma tntrebarea arhiereulut. "Care ese-s eceslee t" Si, 1a aceasta intrebare , , sf. Stefan raspunse prin 0 cuvantare de aparare inspirata de Dumnezeu.. in. saexpllca orlglne crestlntsmulul, ca 0 nona treapta mal tnalta, ..eornperattv eu iudelsmul, a economlel Dumnezeesti, Amintind intreaga·· Istorleu Vechiului Testament de1a chtemarea lui A vraam, el prln tnsas! expunerea .ei dovedl,, di in rnersul .. ,. general al cullurf! reJigiei Iudalce ~i el Jegii a fost 0 permanenta desvoltare a legamantului ~i al celor mai bune f~gaduinte, ,la 'care totus! necontenit s'a impotrivit poporul ales. In 'fine, aratand astfel pe temeiul istorlel, ca acuzatorii sai necontenit s'au dovedit violatori ~i protl vnlcl 'legii dumnezeestl, sf. Stefan expuse istor-ia tmpotrlvlrli parintllor lor chlar lui Moise, ~i aicea proroceste a" aratat la putlnta impotrivirii lor ~i acelui inalt Proroc, despre arateree Carula a prezis Moise. Dupa aceea, revenind la acuzetla contra sa de hulltor al templului, el expuse iara~i Istorlceste, cum -ei in~i~i s'au eratat eel mai mad hulitori ai templului lui Dumnezeu ~i din timpullui Moise necontenit s'au abatut del a adevaratul cult la idololatrte. Dar tnsus! templul nu este unlcul loc al prezentii lui DurnI?eZeu. De~i Solomon I:=aconstruit cesa, totusi chiar in rugaclunea Ipi de sfinjire el a exprimat 0 inalta idee, ca "Cel prea-tnalt nu locueste in temple facute de mana, cum grae~te prorocul. ceriul este scaunul ·}._.'Ieu~i pamantul asternut sub picioarele Mele". Concluzia gcnerala din acestc dovczl a Iost un adcvar de sine evident, Cel la ternella pretlusei lor rayne pentru iege ~i templu, era astcrnntd f,ltJrnicia cea mai I greto.1~ii, lmpreunata Cll groso~ . t, ... , lana scuzuelltate ~i llra de oamcnl. Cuprlns de 0 sfcinta indig~ nare, ecuzatul devcnl acuzator ~i exclamf cu b5rbatie: "Cerbi~o~ilor! Oarnenl netaiati trnprelur In inimJ ~i la urechi 1 Vol pu-rurea va impotrivili , Duhulul Sfant, ca sl llJ.rintii vostri, asa sl voi. . . " I "
,
, ,

ar fiyvorbit,

care

21

Fe ,cari din proroci nu l-eu prigonit pariI1tii voslri ? El au ucls . pe prevestttorli venlrli Dreptului, at caruia vanzatori~i uciga~i v'ati Iacut voiacum. VOi, care ati prlrnit legea cu slujirea in" gereasca, ~in'ati pazlt-o". 0 mustrare a~a de netnfriceta ~i groaz" nidi aprinse fur:ia membrilor slnedrlului, carl, ca niste Hare sal" ,.,.... , 'batece lise indiira in inlmlle lor ~i scra~nira eu dlntil asupra lui". Atunci sf. Stefan vdzu, ca pe el it asteapta soarta de a urma In" vatatoruilli sau pe calea durerilor ~i a rnuceniciel, ~i privirile lui se tndreptara spre ceriuri. Acolo el lIa vdzut slave lui Durnnezeu, ~i pe Iisus stand deadreapta lui Dumnezeu", Rapit de aceasta minunata eratare durnnezeeasca, mai presus de orce cugetare des" pre prlmeidie, el pereca dorind ca si pe vrssmastl sai sa.i faca , " parta~i ai acestei vedenii, exclarnji. "lata, vad cerurile deschise 9i

Vederea extcrioara a portilor sf. Stefan in lerusalim

pe Fiul Omului stand deadreapta lui Dumnezeu 1" Dar aceste rna" rete cuvinte nu le putura suferi ascultatorti lui. Astupandu-si urechile, ca 9i cum ar Ii voit sa le apere ca de 0 hulire de Dumne .. zeu profanatoare, ei se rtdicara ca 0 gloata din ambele parti ale semicercului, unde sedeau, ~i cu mugete salbatece se aruncara asupra lui Stefan. Despre 0 hotarare legala acurn deja nu mai era nici verba. In furia lor ei uitara orce lege ~i tarara pe sf. Stefan afara din ores, ca aeolo sa:l ucida ell pietre. Cand se incepu executarea torturei, mucenicul esclama. .Doemne lisuse, priirneste duhul meu 1" Iar cand rZinitlll plin de sanqe, putea inca sa stea in genunehi, el in spiritul Domnului sau se ruga pentru uciga~ii sui 9i chler plansul sulerintll lui raslIna ertare, adHand, cat de Plltina rautate era in cl1\'int~le sale aspre, rostite de dansul inainte , "Doamne, ~ se ruga cl, - nu le soeoti lor pacatul acesta 1"

25 Cu un asemenea strigat el trecu dela.mania oamenilor la pacea lui Dumnezeu ~i~" raposa ". Trupul lui l-au Jngropat oarecari "barbati .vlavlosl ce totodata ,;facura .~i planqere mare dupa dansul". Acesta a fost tntaiul mucenic pentru numele lui Hrlstos, ~i (supra lui se justifica prima oara marele adevar, ca, "sangele .nucenicilor este samanta crestinismului I', lntre elinistll Ciliclei, cari discutasera cu Stefan in sinagoga, a Iost., un tanar, cu numele Saul", din orasul Tars, ucenicul vestitului Gamaliil. Cu toata in" vaFHura sa, acesta n'a putut rezista contra sf. Stefan, ~i asemenea celorlaltl ardeade ura contra lui, ce 'n facu sa prlvlasca cu rautate Ia moarteo lui muceniceasca.Saul nu numai ca aproba rusinoasa ;ucidere, cl si ajuta ucigasilor, cari isl pusesera la -plcioa,. , , , rele lui hainele lor, ca sa arunce Intaile pietre, cum prescria legea. Si anume acest dusman furios al crestinismului eel dinlaiu in caz grozav _sirnti ln inima sa scanteia chinuitoare a mustrdrii .de sine, care, tncetul cu, tncetul aprlnzandu-se in flac~ra cotropitoare, it duse insfar.~it' la faptul; ca tnsusl el deveni 'II vas ales I'at' lui Hrlstos eel •-prlgonit, marele apostol ~i raspanditor al crestinismului. ' Intre i acestea, succesul vrasmastlor crestinismului la uciderea . " '., '. sf. Stefan a servit de semnal pentru 0 prigonire generala 'asupra crestinilor, ~i el, pentru rnantulrea vletii lor, prin necesitate au trebuit sa se Imprastle din lerusalim 1). Aceasta rlslpire .nevolta . 'otusi a servit spre 0 raspandire inca ~i mai mare a evangheliel, ii anume peste hotarele Iudeei, de oarece "cei risiplti umblau ~i iinevestiau cuvantul". Asa , Filip a venit intr'un ores samaritan , ~i propoveduia pe Hristos", adeverind propoveduirea sa cu semne ~i rnlnuni, care faceau p~porul sa ia aminte cu un suflet la graiu:l rile propoveduitorului. Acolo, intre altele, se produse tntalnirea propoveduitorului crestinismului cu vestitul magician al tirnpului saLl Simon, care dandu-se pe sine drept Mesia, ademenia poporul sirnplu cu vrajile sale. Dar magiile Iui, ce constau din minuni tnchipuite, i~i pierdura deodata Iaima in fata adevaratelcr sernne ~i minuni ate evanqhellzetorulul crejtln, dupa cuvantul caruia a ~i inceput poporul a se boteza in nuriiele lui Hrlstos, Simon, vazand Cd maqiile sale nu mai sunt in stare sa. amagiasca poporul trezit din orbirea duhovnlceascd, se hotart ~i lnsusi sa primiascd botezul, nactajduind sa adauge prin asta 0 noua putere pentru inselarea
I , , I , ,

poporului.

gheliei acolo pe Petru ~i loan pentru intari-rca nouilor

lntre acestea, vestee dcspre izbauda propovcduirii evanin S,,1lnaria a ajuns palldla 'ierusalim, ~i aposlolii trtmisera

-,-1) lmprastlcrca Apostolilor -

: i

converti]i

in credlnla,

Fapte VIII,!4.

26
care'sosind acolo, poqorara asupra tuturor credlnclosilor, prin punerea rnanllor, darurile bogate ale Duhului Sfant. Aceste di 11 urma starnira 0 zavistle extrema in Simon magul, ~i el, dupa parerea sa pagana, incepu sa propuna apostolilor bani ca sa=i dea ~i lui puterea sa. pogoare, prin punerea manilor, darurile Duh ca raspuns la aceesta simonie neleqlulta), cum in urrna au tnceput a se numi toate lncercarlle de a primi harul preotiel prin bani], ap. Petru se adresa catre Simon cu un aspru repros.. care a influentat a~a de tare asupra lui Simon, {tncat el incepu sa roage pe apostoli sa se roage pentru dansul, In~J~i apostolii,' II mar" turisind ~i propoveduind cuvantul Dornnulul." plecara indarat la Ierusalim ~i in multe sate samarinene au propoveduit evanghelia". Curand dupa aceea, Filip avu prilejul sa savarsasca inca 0 convertire Importanta, care a putut tnca ~i mal mult ~i mal deciziv sa, dovedaasca, ca a sosit zlua, cand pravilele Iudaismului trebuiau sa:s~i plarda puterea lor I). Calauzit' de' inspiratla divina ~i .. de glasul ingerului, el pleca spre sudpe drumul pustiu, care ducea din Elefteropolis la Gaza, ~i acolo lntalnl suita unui bogat eunuc etiopean, care ocupa tnalta functiune de tezaurar al regi::, net Candochia a monarhiei Etiopiei, puternica in vrernea aceea, al carei cepitala era orasul Meroe. Sunt temeiuri a crede, caaceasta tara pan~ la un anumit grad era 'convertita la Iudaism de Iudeii, care patrunsesera tntr'lnsa din Egipt ,pe timpul lui Psametih, s I , , "urrnasil lui existau inca sub numele "de Falazieni. Eunucul, in, deplinind adevarat indatorirea de venetie al portilor, ceeace in situatia lui era mal.rnult ca posibile, venise la Ierusalim la lnchinare, ca sa ia parte la una din mare le sarbatorl, ~i acum se tntorcea in patrie. Merqand in careta, inconjurat de suita sa, el, po, trivit regulelor rabinilor, i9i petrecea timpul eu citirea Sfintei Scripturi ~i chlar in acel moment citea tare, dupa traduce rea greceasca a celor LXX de treducatori, prorocia lui Isaia "Ca 0 oae a fost adus El le junghiere, 9i ca un mid inaintea celulce-L tunde era fara de ( (jIas, esa nu si-a deschis cure Sa. In umilin!a Sa s'e sa" " v ) \'(1l·~it iudccata Lui. Dar neamul Lui cineol va spune'? Ca s'a luat

sf.

de pe pamant

viata Lui" (Is. L!Il, :i·:S). Filip 11tntreba

de intelege

oare el, ce citeste ? Eunucul reCll110SClI, ca toate acestea erau in:: tunecate pentru dansul, ~i invltend pc Filip ~ada eu dansul in careta, it intreb.i, cine e aceste, de care vorbeste prorocul ? Filip cdpata astfel putin]a sa:i descopere t\{cuirell crestiua a acestei BUrl prorocii ~i influentd pana intru atata asupra ascultatorului

sa

1) Convcrtirca

cunucului

de ap, Filip. Faptc VIII,' 20-29.

27

sau, Incat, cand el ajunsera panala un curs de apa, eunucul ruga pe Filip, ca sa-l boteze. Filip ii zlse. "dadl crezi din toata inima, s~ poate". ~i 'cand eunucul marturisl solemn credinta sa, zlcand . ."cred, ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu", at unci porunci sa· se opriasca car-eta ~i Filip tlboteza numaldecat.;'.' Cand . insa ei au eslt din apa, Duhul Sfant se pogori peste eunuc, ~i pe Fi" lip it rapi ingerul Domnului, ~i eunucul nu ba mai vazut, ~i=~i continua drurnul, bucurandu-se". Dupa traditle, demnitarul bote" zat adevenit propoveduitorul lui Hristos in tara sa, ~i Filip s'a pomenit in Azot, de unde a ~i inceput el propoveduirea sa in diferite ,·ora~e maritime incluslv panala Cezareea. In acest din urrna ora~ el, probabil, s'a oprit pentru a locui in permanenta ~i a avut patru fiice, care posedau darul prorociei. Astfel, catre acest tlmp, care coincide cu moartea trnparetului Tiberie (in anul 37 d. Hr.),biserica incepu sa se raspandiasca cu spor printre iudeii de toate numirlle . tntre iudeii cure]l .~i dispre- . . tuitii samarineni,intre Iudeiirislplrli, elinistii ~i·prozelitii celor mai departate tari. ~i tot catre acest timp, avea sa se trnplineesca asupra autorilor eel mal Insernnati ai mortii . IUl Hristos mania merl.tata .a lui Dumnezeu. Pilat, dupa plangerea samarinenilor,. afost lipsit de postul sau si trimis in judecata la Roma, iar arhiereul Calafe, in acelasi an, a fost depus de Vitelie, .prefectul Siriei, care incepu sa urmareasca sever abuzurile eutoritsjllor iudaice.
I .

28

CAPITOLUL. III

BISERICA PRINTRE pAGANI. - CONVERTIREA LUI SAUL.


a propoveduirea nu trebuia sa se marginiasca la poporul iudeu, 0 arata insu~ rnersul raspandirii evangheliei acum, desi s'ar fi conslderat .tott fiii rlsiplrli ca schlsmatici de felul samarinenilor ~i al Prozelitilor. Afara de dansii era inca 0 lume ne, marginita de popoare pagane, .ee nu venlsera nicideeum in atingere cu poporul iudeu, nu cunostea legea Vechiulul Testament ~i in vlata lor se ealauzisera de mlntea naturale, La aeeste popoara ludell priveau eu un dispre] mandru, ca la niste randuiti la peire , dar sl ei erau doar ftli " , lui Adam, ~i deoareee vina pacatului original apasa asupra lor deasemenea, ea ~i asupra iudeilor ~i chiar in masura mai mare, pentruca ei fu:: sesera lasaF pe searua puterilor lor propr ii si nu avusesera conducerea harului de sus, apoi acurn ~i opera rascum::: pdrarii trebuia sa se raspandiasea 9i asupra lor, ba chiar in masura mal mare, corcspunzdtor eu rnarea lor nevoe duhovntceasca. Dar pentru ra~pandirea printre ei a evangheliei se cerca un propoveduitor deosebit, cum nu se ardtase inca printre apostoli, anume un om.ideopotriva cunoscator ~i al lumiiiudalce, ~i al lurnii pa:o gane ~i care sa fi pdtruns taina crestinismului, ca religie noua ~i universala, Un asemenea propoveduitor s'a ~i ivit in persoana apostolului Pavel, a carui Istorle ne prezinta un exemplu izbitor de

Pronia Divina ·la orce nevoe duhovnlceesca stie sa rldlce lucratori maretl, chiemandu-i .cateodata chiar din rniilocul .cetor mai tnversuna]i dusrnanl a~ adevarului I). In timpul grozavului .sfar~it mucenicesc al sf. Stefan, torturatorii,. cad l-au ucls cu pietre, ~i::au pus hainele lor "la picioarele unui tanar,cu numele Saul". Acesta a ~i fost marele ales al lui Durnnezeu. Desl el in chip vjizut nu a luat parte la uciderea Intaiulul mucenic cu pietre, dar era atat de Indarjit contra marelui propoveduitor al Iui Hristos, "ca aproba uclderea lui" {Fapte VIII, 1), ba ~i dupa ;asta fapta crude nu se Iinistl, ci torture biserica, "intrand .. prln case ~i, tarand pe barba]! ~i femei, Ucla la ternnlta". Acest Iurlos prlqonitor el crestinisrnului era iudeu, de loc din Tars, din Cilicia. EI, astfel, . apartinea iudeilor risiplrii, ~i se tragea dintr'o Iarnilie, care se mandria cu curatenia sangelul sau iudaic, isi , , amintia origina sa din tribul lui Veniamin .si chiar numele fiulul , sau il dadu in dnstea regelui din tribul acesta, Saul. FEnd, astfel, . "evreu din evrei" (Filip. III, 5), Saul odata cu aceasta poseda un drept cetatenesc foarte important, ~i anurne dreptulde ce~atean roman tiber, care-t aSigura intangi:: Vederea Tarsului bilitatea persoanei sale pe toata enorma intindere a imperului roman. Dreptul acesta era probabil . dobandit de tatal sau pentru vreun servlclu, adus Romanilor in timpul razboaelor civile ~i del a dansul a trecut la Iiul sau. Tarsul, situat pe malurile raulul Chidna, tntr'o campie ingu·sta ~i roditoare, intre marea Medtterana ~i inaltimile inzapezite ale Taurului, era un ora~ mare comercial ~i industrial, eu bogat depozit de marl! Iuri, care alcatuiau obiectul cornercial intre rasarit si Asia Mica. , Dar industria deosebita a locuitorilor era pregatirea materialelor de lana, a covoarelor ~i a corturilor de par de capra, ce erau vestite in tot orientul, 9i Saul fu pregatit de parintli sai pentru aceasta industrie si auume in calilate de facator de corturi. Asta , nu Insernncazd, ca parintii lui erau saracl ~;i nu avea putinta sa pregatia.:5ca p:~ fiul lor pentru vrc,o siluatie oarecare mal tnalta soclela. II Acesra pur ~i simplu el;a uu obicciu la iudei, sa in vete tum
J

1) Convcrtirc a lui Saul. -

Fapte IX, 1-1~1.

30
pe coplll .lor ~i cate 0 rneserle oarecare t), ca sa le dea pl:ltinta sa=~i ca~tige panea in orce prefacere a tmprelurarilor vietii, ~i Saul, in adevar, a trebult nu odata sa=~i amintiasca recunostinja catre parintii sai, anurne cand el a fost nevoit sa recurqa la meseria sa pentru a se hrani. Invatand pe fiul lor 0 meserie, parintii ll dadura apol ~i 0 aleasa cultura generala. De oarece limba greaca era , curenta intr'un. asemenea oras, mare ca Tarsul, epoi .".... Saul 0 stia la , perfectie, ~i cunostea literatura greadi pana int~u atata, tncat aducea 'tiber citate din poetil greci (Fapte XVII,28; Tit, I, - 13) ~i chiar tntelegea adanc tnsusi spiritul ellnismului. Aceasta tnalta culture it facu cu deosebire unealta necesara pentru acel scop, pentru care-l pregatia Pronia, ~i anume de a fi "apostolul neamurilor". Dar aceasta era numai 0 lature a culturii lui. Dand flului sau cu1tura generala clestca, parintii tmpreuna cu asta se ingrijira in deosebi sasri dea ~i cultura superioara Iudalca, In acest scop Saul, a fost trlmls la Ierusalirn, unde infloriau dlferite scoli superioare, si acolo , , el; Cost educat la picloarele lui Gamaliil, .cel mal vestit legist al tlmpulul sau, care se distinge nu numai prin adanclmea ~i lntinderea eruditiunii sale, ci ~i prin un spirit remercabtl de toleranta a parerllor, in desacord cu parerile stabilite ale oamenilor. ,Anume in ~coala, acestui mare dascal, Saul a fost "educat cu tngrijire in legea parin« teasca ~i era ravnitor .pentru Dumneieu" (FapteXXII, 5). Toata , aceesta vesta culture, unita cu tnaltele talente naturale il facu pe Saul 0 persoana foarte vestlta, ~i deja in Ierusalirn, printre farisei, el se bucura de 0 larga cunosttnta pentru eruditiunea sa, dar ~i pentruca el "traia ca farlseu dupa cele mal riguroase in Ierusalirn confesiuni ale erudltlunii". (Fapte XXVI,S)." Dupa terminarea culturli, Saul de buna sama' s'a 'intors la Tars, dar orasul acesta era acurn deja strarnt pentru tanarul cu inalta culture ~i expansiv, sufletul lui se cere a fa 0 cariera mai larga, si el curand iar se intoarse la Ierusalim. 51 anume aicea , , el avu prilejul sa se clocniasca pentru tntaia oara eu nouii propoveduitori, cad ell izbanda propoveduiau 0 noua invaFHura, necunoscuta lui. Invatatul fariseu din Tars nu intarzle sa traga cu urechea la acestl propoveduitori noul, ~i eu groaza ~i indiqnare afla, Cd ei propoveduiau schimbarea legii lui Moise ~i in locul el predau invafiitUl'a unui oarecare Galilian obscur, Usus dill Nazeret, care, pentru razvratirea Lui si hulire de Durnnezeu, a Iost , osandit fa moarte ~i rastignit intre dol faeatori de rele. Lui, ca
.

1) Rabinii slatulnu riguros pe p1irinti s1l tnvetc pc copiii lor ~j cate 0 mescrie, ~i unul dill ei zlcca: "cine nu invat~ pe fiul sau un mcstcsug, face tot ,twa, ca ~i cum t-ar in\':lla sl Iure". (Scntinta rabinului Eguda).

31
al legii ~i totodata cult cunoscator al ei, toate acestea ii se putura parea numai drept 0 strigatoare. nebunie, la care n'ar fi trebuit sa tntoarca nicl cea mal miea atentlune, daca .> drept reprezentan]i al acestei invataturi noua n'ar fi aparut numal sateni agra~ati, de felul aceta, care cu droaea umbleu: dupa insusl Intemeietorul invataturii, iar nu de acei elinistl ... culti, ca , " Stefan. Era limpede, ca aceasta invatatllra daduse deja radikini adancl ~i era cu neputlnta sa fie ea lasata fara atentlune. A tre.buit sa cornbata ~i sa lovlasca pe asernenea propovedultori, ~i Saul, in adevar, pasi contra lui Stefan si fara' indoiala a fost unul din acei .oarecare din Cillcia, care a intrat in disputa cu Stefan" (FapteVI,9) .. Dispute intre asemenea protivnici era dar mal aprinsa, ~i Saul spre groaza lui vazu, ca eu toata invatafura sa, el " nu putu sa reziste tntelepclunil ~i spiritului, cu care vorbia" protivnicul lui. ~i tocmai atunci ravna lui lua un caracter sangeros .. Rusinea infrangerii sale el o putu spala numai cu sanqele lui Stefan, deaceea ~i aproba aceasta ucidere. Imprejurarile. ce au tnsotlt 0" asemenea grozava rnucenicie n'au putut sa treaca fara urme pentru un om a~a de entuziast, ca Saul,~i in sufletul lui se mi~ca ungrozay sentiment de regret ~i cainta, ta el in ravna sa a mers a~a' de departe, ~i tot odata se aprinse ~i scanteea indoelii r:te ~ropria sa dreptate. Dar acesta .a fost un sentiment greu; trebuia sa=1 inabu~e; ~i a obtlne vaceesta se .putea numai prin 0 ravna noua ~i .sporitd tntru apararea legii lui Moise ~i intru prigoana_ asupra dusmanilor ei. Daca a fost pierdut un propoveduitor a~a de cult ~i de eroic, ca Stefan, apoi multlmea urmatorilor sai nu mal merita deja nici 0 mila; . ea trebuia nirnicita, ~i atuncl uricioasa invatatura va Ii smulsa din radacini. Cu asemenea idel si , , sentimente Saul, contrar povetelor marelui sau dascal Gamaliil, deveni pozitiv "torturatorulbisericii" ~i prigoni pe mernbrii ei "pa~ nala moarte" (Fapte VllI, 3; XXH, 4). ~i aceasta prlqoana a adus groaza asupra crestlnilor. Inaintea fetii groazniclllui prigonitor, ei s'au risipit ~i disparura. Ierusalimul, se pare,. Iusese curatit Cll tolul cl'2 dansii. ACLll11 nu mal erau propoveduitori salt minuni in pridvorul lui Solomon, gloatelz deja nu se mal adunau pe ull]e in (-i~tcl)tarea trecerii umbrci lui Petru 3i loan sl, in generc, nu mal , , crau accle adunari numero ase ale urmasilor lui Iisus, Dace crq~ tinii 3..;: mat adunau, anot :)'2 adunau numai ell frl,.:;,) si in taina, i:1 l1undt" rnic ~i cinele clrago~;t..::i, ac)i '2!C in gcncre se snvilr~eal1, S2 d fdC'2uU, probabil, asa, ca in prirnelc zlle dupa invierc, cu usile incuiate, de Irica ludeilor. Unii dintrc crestinl, au iudurat chinuri nrozave pcntru credin]a lor; membrii cei mai pulin vrednlci ai
, . I

unui

zelos ravnitor

blserlcli, fara tndolalaeu eazut dela dansa , eel mai multi au {ugit tndata inca inaintede venirea furtunii prigoanei. Asemenea :izbanda a treburllor a venit sa bucure foartetare pe arhlerel ~i pe capetenllle iudaice, care, lnsfarsit, puteau nadajdui la nirnicirea cornplecta a sectei, ce Ie daduse atata de lueru, au fost multarni]! chlar ~i cu aceea, ce se fac~se; dar Saul ave a sa mearqa panale capat, si II in furia peste masura contra lor, ii urrnarea chiar si in ,. , orasele strain~1C (Fa pte XXVI, 11). Cu deosebir; multi crestini, cum auzise 'el, erau la Damase, unde ei i~i tmplensera cuib sub' stapa" nirea lui Areta" . prlntul arab. ~i iata,' 'easa strlce 9i acest cuib, Saul se adresa catra arhiereu, ca sa"i dea scrisori de imputernicire la Damasc, eu care el ar putea sa organizeze acolo 0 judecatorle ~i, in Ianturl, sa aduca de acolo la Ierusalim pe toti crestinil, ce i-ar gasi acolo, atat barbatl, cat ~i femei, cu scopul de a savarst asupra lor judecata suprema, a carela pilda de dreptate ar putea servi pentru- 'ei soarta sf. Stefan. ~i iata el, primind scrlsorile, pleca la drum, "sufland groaza ~i ucldere asupra ucenicilor Domnului" (Fapte IX, 1). Dar, dupa planurile nepatrunse ale Proniei Dumnezeestl, calea aceasta l"a dus la un rezultat. totul .neasteptat pentru ., dansul, a esit din Damasc 'nu ca prigonitor . grozav,cu 0 ." . .droae tntreaga de crestini in lanturi ~i ingroziti pentru soarta lor, " cl ca un srnerit si blruit nazarinean, urrnator chiar al acelui Iisus , .. Nazarineanul, al Carul nu~e pana atuncl suna pentru dansul dlspre] ~i starnea tntr'insul 0 ura de nebiruit. Aceasta mlraculoasa prefacere s'a savar~it pe cale, nu .departe de Damasc, aproape de satul Caucaba, cum arata traditla, cam la zece chilometri de Damasc. Inaintea vestitului calatof, care mer" gea in tovara~ia unei insemnate suite, se desfasura "pustiul Damasculul", marginit la nord de lantul muntllor Llbanului, care abea se zarea in departatul orlzont albastrui , drept inainte se vedeau 9i turnurile Darnascului, al carui acoperls sclipea vloiu sub razele soarelul dintru ameaza. Drumul era grozav de greu ~i 'obositor in aceste ceasuri ale zilii, si Saul se silia nerabdator sa , ajunga cat mai deqraba L1 vestltele gradini ale orasulul, ca sa se odihnlesca sub umbra lor dulce de oboseala drurnulul si dupa , aceea sa se apuce indata de treaba, pentru care vcnise. Dar deodata se sfdr~ira toate. Imprejurul ealatorilor deodata str alucl 0 lu~ mini! neobisnuita din ceriu.. Ed fu vazuta nu numai de Saul, ci ~i de to]! tnsotitorii lui. In Siria, 9i in genere, soarele la ameaza lumlneeza sl arde Insuportabll , dar aceasta lumina din" ceriu era inca 1 . ~i mai uimitoare prin stralucirea ei ~i inea ~i mai 'patrunzatoare prin caldure ei. Irnpreuna eu lumina, panala insotHq,i.-ii lui Saul
.

eli

33
alunse ~i un gtas oarecare grozav, dar netnjeles. Oarecurn ca la un semn din cerlu ei eu totii au fost dobora]l ~i pironi]! la pa~" mant, Pe cand cellal]! se sculasera ~i tntrucatva i~i revenlsera din spalma, Saul zikea inca la pamant ~i in aceesta stare el VBZU 0

Convcrtirca

lui Saul. (Dcscn de .Oust;JV Dore)


I

si auz! tin (JIJ~ ornencsc, care-t zise . , "Sauk, Saute, pculrucc 1vlil prigonc~ti? t\i este ~Jreu sa lovesli contra boldurilor ". Dar ill acest strasuic moment Saul nu cunoscu , pe Celce-i vorbise, pentruca el niciodatd nu-L vazuse pe pamant.
ncoblsnultd , de om
'-

rata

NICODI.\\,

Patriarhul

1~()IIl;inici. -- ~Ist()ria Bihlic;'\", \"(,1. VI.

34 estl, Doamne ,?fI' - zise Saul. "Eu sunt lisus, pe care-L prigoll 'nestl tu 1· Raspunsul acesta umplu de groaz(!pe Saul, ~i in sufletul lui momentan ~i cu 0 limpezime tnfrlcoseta lovi pe Saul, ~i in mintea lui reinvie to ate, cate facuse el tmpotrlva acestui Iisus Naif zarineanul. In trernur de netnchlpuit el H tntreba. »Doamne 1 Ce-rni poruncesti sa fac '?" ~i la asta urma un raspuns mllostlv . "Scoala, . ~i mergi in . ora~; si se va spune ce trebue sa fad". Iar oamenil, 'care' mergeau ell dansul, stateau intepenili, auzind gtasul ~i nevazind .pe nimenea. ' Saul se scuta, dar totulimprejurul lui era lntuneric. Vederea orbitoare disparuse, dar odata cu asta pentru vederea lui Saul se intunecase., sl tnsusi soarele. El , era acurn orb. Insotltorii inspai= mantati it ,luara de mana· ~i"l condusera lei Damasc. Dupa soslrea in orastl condusera in , casa lulIuda, pe ulita lunga, care. strabate tot orasul, ~ dupa ~i cum atuncea, asa si acum, se ,, numeste- Prima. Acolo cu chi,nul in suflet, in orbire, su:erinte trupesti, in agitatia mintii, fara hrana sl baulurd, Saul , , a zacut trei zlle'; iar straluclrea Iuminii ee-l lovise, necontenit se purta pedinaintea ochilor Sal intunecati, , si sunetele acelui , glas mustrator tot mai ,rasuna in urechile lui. Nimenea nu poate spune prin ce a trecut Ulit~ drcapta din Damasc sufletul lui in aceste trei zile. In fine Iurtuna stare i lui sufletesti lsi gasi usurare in ruqaciune, si ,t , , dupd eccee veni la dansul un crestin respectat de toti, chiar sl de iudei, anurne Anania, caruia i s'a aratat Dcmnul in vedenie ~i;idescoperi Cd acest prigonitor, fard mila, va Ii vas ales, ca sa vesteasca nurnelc lui Hrlstos inaintea paganilor, a regilor ~i a £jill lor lui Israil. ,,~i Eu Ii vol arate, cute trebue sa sufere el pentru numele Meu", zise Domnul. Bunul Anania, care se temuse la tnceput Sa rnearqa la crudul prigonitor, nu zabovi mai multo El se poqora in casa lui Iuda, ~i se adresa catre eel suferind cu salutarea scurnpa, ca si catre un frate, si punandu-si mantle pe ochii , " lui lntunecaji, Ii porunci sa se scoale, sa pnveesca ~i sa fie trnpli .. "Cine

ti

'

in

I,

35
nitorul Sf. Duh. ,,~i lndata au cazut ca nlste solzi - de pe ochil lui; sl deodata el vazu, si sculandu-se, Isi Iacu semnul crucli r si . cerand mancare, se tntarl",
, • , t , •

-Fetrecand cateva zile in comunitate eu Anania, _care farB. in=doialii prin sfaturile sate a intarit duhul lui ~i predete inceputurile adevarului erestin. Saul se insanatosa , cu duhul si se simti , " Cll totuI alt om. Intre treeutul ~i prezentul lui se deschise un abiz de netr ecut. Lui i se deschisera ochii asupra esentei lucturilor, si acurn el cu uirnire vazu, ca tot aceea, in ee isi pusese el slava si 1 I -maretia - sa, era 0 vechitura ~i intunerie in comparatle cu -adevarata ;lumin,a a crestlnismului prlqonlt. ~i numai la amintirea, ca el. Iusese prigonitorul Bisericii, groaza umplu sulletuluau de Durnnezeu luminal ~I cu atat mai mare fClvna tindea acurn sa ~tearga acest trecut al sau de prigonitor al propoveduirei lui Hristos. Ir» dreptandu-se de zquduirele sufletesti ~i trupcsli, el imediat pa~i ca propoveduitor al evangheliei, ~i in sinagogile din Damase s'au mirat - toti, cum acest Iurios prigonitor al crestlnismului acum propoveduia ·cu faVna Evanqhe-lia. Dar sufletul1ui Saul era zdrobit si cerea 0 linistire mai indelunZidurile Damascului gata. El avea nevoe de a~a odihna, in timpul careia el ar fi putut sa se rupa cu totul de lumea tnconluratoare, s~ intre in sine insusl, sa ver ifice starea sa duhovniceasca 9i in consfatuire sinqurateca cu Dumnezeu sagasasea conilrmaree definitive a chiemarei sale. Si iala Saul, asemenea marilor drepti ai Vechiului Testament, se retrase din Damase in Arabia, unde a 9i stat aproape trei ani. Numai dupa aceasta ~e:: dere indcluuqata in pustie, petrecuta fara lndoiala in adanca examinar e sufletcasca de sine, Saul iara sc intoarse la Damasc, si aco lo a inccput predica dcspre Hristos. f\parl\ia unui astfe! de propovcduitor mare, de care se putusc uita intrucatva, atre sc asupre sa atcntiunca generala, ~i de oer ece cl tt)ata crudltia sa antcrioare, intdrita inca eu r evelatiuni de SU3, 0 indrcpt.i in totul L1 .propovcduirca ~i ap.irarea Evan" ghdiei, upoi nici unul dintre c.irturarii ~i lcgi9tii iudei nu putca rczlste in fL1!(\ lui. Aceasto Iircstc a slarnit in contra lui 0 extrema indiunare printre iudci ~i acestia illjghebara chiar 0 coniuratiunc ca sa:l ucida. In Deeasta conjurotiuuc llIa parte chiar ~i carrnuitorul Damdscului, care a~eza straj5 la portilc Darnascului. Pr irncl, I I 1 I

36
dla era strasnica 'cu ata( mai mult, di ea amenlnta .chiar dela in .. ceput sa curme activitatea lui Saul, care nu reusise inca maear "c~tu~i=deeAt sa ~tearga pacatele vietli sale anterioare. Trebuia "deci tnlaturata aceesta soarta, ~i in aceasta privinta l-au ajutat ucenicll, care incepuse a se aduna tmprelurulIul. Ei se Ioloslra de aeeea, ca in rasarit casele au ferestrele in paretele de deasupra zidurilor orasulul, ~i punand pe Saul Intr'un, mare paner, il . slobozlra cu 0 franghie peste zid, tntocmai dupa cum in vechime Raav scapa pespionii lui Moise. Ocolind pr;nejdia, Saul se tndrepta atuncea spre . Ierusalim, . Acolo el deja . nu rnai avea loc printre capeteniile iudaice, ~i a trebuit sa caute refugiu printre ere~::: tini, nouii sai confraji. Inca flind prigonitor, el probabil auzise de ap. Petru, care e~ea in relief printre ceileltl apcstoli prin barbatia sa la propoveduire ~i era vestit prin minuni. Anume cu dansul ."sa se vada" a ~i holarat Saul, ca sa gaseasca in. persoana lui un prleten curajos ~f un povatultor. Ap. Petru iI primi cu bucuria proprie lui, a~a ca Saul rarnase la dansul vreo cincisprezeee zile, ~i i!l acest timp facu cuno~tinta ~i cu Iacov, Iratele Domnului. O· parte din apostoli nu erau in Ierusalim in acest tlrnp, parte continuau sa se -raporteze ell"netncredere tnnoul prigonitor convertlt, banulnd ea convertirea lui" nu-l decat 0 tntorsatura vicleana pen .. tru aflarea tuturor tainelor vietH- crestlnilor, Dar marlntmosul Varnava, ~i el tnsusl ellnist, faeand cuno~tinta deaproape eu Saul, 'convinse in sfar~it pe apostoli, ea Inaintea lor nu mai este prigonitorul de alta dat~, ci un smerit crestin, care se invrednicise , prlntr'o stra~nica revelatie pe calea spre Damase. ~i atuncea fiind primit in comunitatea apostolilor, Saul se intari cu totul . moralminte, ~i din noli pa~i la propoveduirea lui Hristos prin sinagogile iudalce, se lupta curejos cu .elinistii, in fruntea carcra el eparase , candva Vechiul Testament contra lui Stefan. 0 astfel de trecere a lui de partea fostllor lui protivnici fireste, starni 0 extrema Irita= tiune printr e iudei, ~i pe dansul il emeninte soarta lui Stefan. Saul era in extrema mahnire ~i totusi in a~a maslIra se ruga in ternplu, lncat cazu in extaz. Sl in acest tirnp avu 0 noua revelatie a lui , , Hristos, care, poruncindu-i sa se duca din Ierusalirn, in acelasi, timp ii dadu 0 mare lnsdrcinare de a fi apostolul paganilor. "Mergi, - ii zise Hristos . Ell te trimit pe tine departe la pagani". Primind smerit asupra sa aceasta mare insarclnere, Saul ell ajutorul ucenicilor se duse panala unul din porturile maritime, se sui tainic pe 0 corabie ~·iJ evltand astfel primejdia ee-l ameninta, pleca la Cezareea, ~i deacolo e: fost condus laTars, unde a ~i ramas paisprezece ani, preqatindu-se pentru marea sa chiemare de apostol printre pagani.
.

37

lopia, lafa moderns (cu vederea t~rmului

maritinn

t;APITOLU~ IV.

CONVERTIREA LUI CORNELlE DE APOSTOLUL PETRU. PROPOVEDUIREA CArRE pAGANI IN ANTIOHIA. PRIM"A PRIGOA"NA CONTRA BISERICEI.
upa convertirealui Saul in situatia blserlcel sosi 0 linistire vrernelnica din partea priqonirilor de arara, asa ca "bisericile in toata , Iudeea, Galileia sl Samaria erau "in pace, edificandu-se si urnbland in frica Domnului , ~i prin rnanqaerea dela Duhul Sfant se in« rnultau U (Fapt, IX, 31). Asta se petrecea in prima lumatate a domniei tmparetului Caius
J

Ca1igula (37-39 d. H r.) ~i se cxplica prin


eceea, ca in accst tirup lumea iudaica sc afla in stra~!lica agitatic, care atras<2sc aten[iunea ei deb prfgoana crestinllor. lritat de iudei, impdralul voi sa le dovcdeascd autocratle sa fara margini ~i porunci sa puna sa in sanctuaru! templului din Ierusalim. Aserneuca pocure ameninta cu 0 nroaznica profanere a ternplului prin

statute runca,

38

·ehipulpaganese, arunca pe Iudei intr'o groaza de nedeseris, ~i el toate puterile Ie tntrebulntara, ca sa' abata eumva C?' asemenea nenorocire. ~L iata, eel mal rai dusmanl ai blsericii erau nevoitl Sa apere eu toate puterile ternplul Vechlulul Testament de profanarea de. catre pagani, blserlca Noului Testament, "prin mangaerea dela Duhul Sfant se tnmultea" si deschidea usile sale pen" " , tru pagani. Primul pas in aceasta privinta a fost facut dupa ins" plratia de.sus de ap. Petru. .. " Indeplinindl1=~iehemarea sa. apostollca, . Petru din '. cand In . cand vizita . comunitatlle crestine trnprasttate .• ~fl1.diferite locuri, p edlficandu-le 'si tutarindu-Ie in' credinta si propovedulndu-le evan, ,, . ghelia. Propoveduirea sa el 0 tnsotea ~i eu minuni mad, care aratau, ca darurile duhovnicesti, primite de apostoli dela dum" nezeescul lor. Invatator, nu slabise. A~a, tn orasul Lida, apostolul in numele lulIisus H rlstos. vlndeca pe Eneea, care Iusese slabanog opt en), ~i aceesta. minuue avu de urmare convertirea la. crestinism. nu numaia locuitorilor orasului, ci ~i pe locuitorii vastului ~e.s Saronsc, La vreo paisprezece ehilometri dela Lida se ana cunoscutul ora~ de port Iopi {aeum lafa}. Acolo deasemenea era 0 comunitate crestlna, dar' aeeasta era strasnlc de trista pentru aceea,. ea cea mal. .. vestita.crestina,eare se dlstlnsese prin fapte ,.. . bune ~i. 0 vesta -Illantropte, anume Tavita (adeca Caprioara;- nume ee se da tn vechime pentru Irumuseta), lIse . tnbolnavlse .~i murise". Aceasta mare pierdere aruncase pe toti crestinii orasului " in mare Intristare, si ei nu stiau unde sa caute mangaere. Au« , zind cu toate acestea, ca ap. Petru. se ana in orasul vecin Lida, ucenicii eu un tnceput de nddejde, trlmisera tndata dupa dansul, rugandu-l sa vina le ei fara tntarziere. Apostolul in adevar veni sl mangai comunitatea ce plangea eu 0 mare minune, ~i anume, cu invieree Tavitei. Urrnand pilda dumnezeescului sau Invata~or . (del a Invierea Iiicei lui lair), Petru, introdus in tncaperea, unde zacea raposata, "trimise pe. toti afara ~i plecandu-si genunchii, se ruga si, adresandu.se trupului, zise , Tavita scoala 1 Si ea deschise ochii sai ~i, vazind pe Petru, sezu". Dandu-i mana, apostolul 0 ridiea si, chiernand pe crestinii adunati si mai ales pe vaduve, • t, , care planqeau amar pe marea lor blnefacatoare, ,,0 puse inaintea lor vie. Aceasta a c1evenit cunoscuta in toata Iopi si multi au crezut in Domnul". Apostolul se opri pentru catcva zilc in Iopi, anume in Ct3Sa unui oare care Simon Curalaru I), Pdg'~ll prin nastere. Casa lui

----.--

__

__c_

1) Vedenla ap. Petru ~i convertirea

sutasului

Cornelic -

Fapt. X, 1-48.

39 chier pe rna lul Maret Mediterane, ~i de pe coperlsul plan 01 ei se deschldea 0 minunata vedere asupra maril ~i esupra Lntregului ora~. Pe acest acoperls ap. Petru e~i zilnie sa se roage, ~i se intarnpla a~a, ea rugacillnea lui coincidea cu ruqaciunca unui om' evlavios .din Cezareea. Acesta era Cornelle, sutas , roman . din cohorta Iteliana, care. era acolo la post pentru sustinerea autoritatei Romell). Pagan prin nastere, el poseda duh religios adaric ~i, neqastnd satisfactie nevoilor sale reliqioase. in paganismul in" se afla

.Ruinele Cezareei

vechlt, el asemenea multora din contimporanii sai primi iudaismul. Irnplinind eu ingrijire legea .Iui Moise,el era om "evlavios ~i ternator de Dumneieu, cu toata casa lui, facand multe milostenii 'la popor ~i pururea ruqandu-se lui Durnnezeu" . Dar nici iudaismul nu-l satisfacea duhul sau, care inseta dupa adevarata ~i
desavarsita cunostlnta de Dumnezeu. Rugaciunea lui a fost auztta. , " Odata In timpul rugaciunii i se arata un inger, care ii descoperi, I . ca trebue sa chierne pe ap. Petru, sl acela Ii va descoperi inva:: tlatura, prin care scsi poate mantui. Cornelle s'a spaimantat peste l~naSUra de 0 vedenie usa de neoblclnuita pcntru dansul, dar tneurajat de inger a facut a~a cum li poruncise el, anume a trl.
I

ap. Petru la Iopi. ~i cand trirnisii s'au apropiat de Ot-a~, ap. Petru a \'azut 0 vedenic, care loa prcgatit peutru cdc: ee-l asteptau. ~i anurnc, suindu.se eproape de ora ~U.se pe acoI) Asta s<! pare ca era cohorta, atdltclil;\ din voluntari italicui ~i care sc distiugcn de lcgionari. Dcspre asciuenca C":I.)rt;l sc pouicucstc iutr'o inscriptie : "C.)hors militum i~a!icl)rull1 voluntnria, quae est ill Syria" - "Cohorta militarilor italicni voluntari, care sc atla in Siria". Vezi Conlbcare and Howson, St. Paul, edit. anului 1892, pag. 96.

mis

dupe

40

perlsul .ceset sa se roage, apostolul simti ca ii este foame, ~i de .oarece pranzul nu era inca pregatit, el se ocupa cu cuqetarl :.evlavioase.· Sub razele soarelui dogoritor, cu el se petrecu ceva .in Ielul unui extaz. Inaintea lui se deschise certul, si deacolo se, pogora spre dansul ceva de Ielul unei panzaturi mari, sus\inuta de franght], legate de cdc patru colturl ale ei. Intr'lnsa, ca intr'un fel de c?~ mare, se allau tot Ielul de patrupede de pe parnant, -.fiare, taratoare ~i paseri de ale cerului, ~i a Iost glas cafre dansui: "Petre, junghie ~i mananca 1'" Dar cu toat~/ foamea sa, inca ~i mai tare atitata la vederea paserilor, Petru -nu uita regula educatiunei sale. Prinfre aceste animate ~i tdratoare, se aflau fapturi, care nu rumegau nutretul ~i nu aveau copita despicata, ceeace 'lamurit era oprit de lege a se . manca, Maibine sa mori de foame decat sa calci dlspozitiile ~egii sl sa rnananci, Lui .Petru I se paru ciudat, ca glasul . din ceriu far~ nici o marqlnire ii porunpi sa junghie ~i sa manance faptu:I rile, intre care cele necurate erau a~a de amestecate eu cele curate. Mal mult inca, insusi prezenta Sutasi romani pintre ele a eelor necurate, evi. dent tntlnau intreaga panzatura. Din aceasta prlcina eli violciunea proprie lui ~i inerederea in sine, raspunse . "Nu, Doamne, pentruca ell niciodata n'arn mancat nimic intinat sau necurat". Apoi a doua oara a fost qlas din cerlu . "Ceeace Dumnezeu a curetit, aceea tu sa nu socoti spurcat" . A~a s'a facut de trei ori, ~i dupa aceea vedenia a disparut , pan:s zatura Irnediat a fost tresa la cerlu. Extazul s'a terminat. Petru era sinqur cu gCll1durilc lui i peste tot era Iiniste j nu era nici cel
l "

mai mic sopot dill ccrul linistita marea lucitoare.


I

dogoritor

jos, inaintca

lui,

se involbure

Pe cand Petru cuqeta, ce ar putea sa lnscmnc toata vedenia aceasta, in curte se ivira trei pagani, care spre uimirea lui in: trebau anurne de dansul, In miutea lui lndat.i scantci ideea des:! pre legatura dlntre vedenia fosta decurand Ctl aperitia acestor pa= gani, si aceasta s'a confirmat de acesti trel, care sc adresera catre dansul Cll invltatla in nurnele sutasului Cornelie de a vizita easa , I· lui ~i a d i lui ~i familiei sale sfaturi. Apostolul, vazend in toate acestea 0 indicatiune de sus, se invoi imedlat, ~i luand cu sine
I I •

41

~ase din, fratii crestlnl, pleca la Cezareea, unde eu nerabdare ~i respect it astepta evlaviosul .sutes. Anand des pre aproplerea apostolului.: Cornelie ii esl .intru tntlmplnare ~i s'a aruncat la plcioarele lui. Petru insEt ridlca indata pe evlavlosul ostas §i fara tndolala, spre mirarea confratllor ee-l tnsoteau, ba poate '§i spre mirarea a Insesi sutasului, a calcat toate tradltiile vietii sale, precum si- obl, , celurile narionale cele de multe veacuri, intra eu paganu! in convorbire IiberaJn prezenta rudelor sutasilor, care se edunasera. Aceasta el 0 facu nu din uitare, din prlclna entuzlasmulul deosebit, ci cu constiinta deplina, ca el faeand aeum ceeaee a1tadata se considera pacat, procedeaza conform cu revelatia divine. Cornelie a istorisit apoi cauzele, care l-a indemnat sa' trimita dupa Petru, ~i apostolul Incepu cuvantarea sa solernna catre dansul prin renumita sa declaratlune, ca aeuma el eu tncredintare neindoelnica a viizut, ea ,.,Durnnezeu nu cauta la fata, ci in fiecare popor ce1ce se teme de Dansul ~i se poarta dupa dreptate e placut Lui" [Fapt. X; 34, 35). 'pupa aceasta apostolul spuse paganilor toata viata' parnanteasca .a Domnului Iisus Hristos , Ii istorisl despre 'slujirea ~i despre faptul cum El a umblat pretutindenea, faeand bine ~i vlndecand pe totl, suferind in robia dlavolului , dupa aeeea istorlsidespre rastignire ~i" Invierea .din morll, martorii carora ,au fost ucenicii, predestine]! de glasul Mantuitorului lor inviat sa marturi« seasca,: di El este [udecatorul predestinat al vlilor §i I?orV~or. ~~ in acelasi tirnp, cand Petru continua sa .expllce pe temeiul prorocilor, ca toti carl cred intr'insul trebue sa prlmeasca ertarea pa,= catelor in numele Lui, deodata asupra acestor paganI nebotezatt, ca ~i asupra iudeilor prezenti, se pogori acea inspiratie de sus, care le dadu darul Iimbilor, ca ~i apostolllor in timpul Cincizecimii: "Duhul Slant se pogori peste to]!". Insemneaze, ea nici pe pagani nu i-a lepadet Hrlstos, insemneaza ca Ii s'a deschis usile intru imp~ratia LUi. In asemenea caz, ee-l impedeca pe dansii sa se boteze ~ ~i apostolul in adevar a botezat aicea pe loc pe !o\i ceice au <trezllt in Hristos, ~i la acestl noui botezati crestini din pagani apcstolul a rarnas eat eva zile, intarindu:i in credinta ~i catauzindu:i in vlata. , Caud: vestea desprc acest evenimcnt neobisnuit alunse .la Ierusalim, atunci acolo unii dintrc crestiui si chiar dintrc apostoli sc mireraci.: ~;:-;emenea purtare lih~r~ a lui Petru cup5g.:inii cei nccurati, s'j c.i:rd cl se intoarse, atunci i s'a rcnrosat accasta, zi« l" , cand , "Tq o i f'J.:;t la niste oarncni Ilct2lcti irnprejur ~i ai l11lineat CLl dansli "] ackdl te-al profanat prin contactul cu ei (rapt. XI, I 1-18). Dar cand Petru Istorisl arnaruntlt despre toate cdc iniam=

'"

'"').

42

plate, adaogand in concluzte . "Dar cine sunt eu, ca sa rna UUpOl> . trivese lui Durnnezeu 1(, atunci ucenicii euzind acestee, s'au linistit ~i au, proslavlt pe Dumnezeu, zlcand , "Vazut lucru, di ~i paga:= nilcr.Ie-a dat Dumnezeu pocainta in viataK. A~a s'a savar~it pe taramul crestinlsrnulut contoplrea celor doua lumi dusrnane pana atuneea si nelmpdcate tntre dansele, adica a lumii iudaiee si a lumii pagane. ~i unii ~i altii deopotriva au fost chiernati la blserica ~i unica conditle .pentru intrarea tntr'Insa se eonsidera eredinta lisus Hristos, ea Mantuitor al lumll, iar nti ca apartlnand la una' sau la alta din cele doualumi sau la unul ori altul dintre neamuri. Acum au fost admisl in blserlca reprezentantli orcarei credinte ~i nearn , iudeii ~i sarnarinenit, prozelitli etiopeni din sudul tndepartat ~i paganii din tnsesi eapitala lumii, adlca din Roma. ~i aceasta libertate de acces in biserica pentru toti paganii dipata acum 0 tndoitaconflrmare in persoana ap. Petru, eare a prim it pe tntali nascu]! din lumea pagana, sl in persoana ap. Pavel, care a prlmit tnsarclnarea deosebita sa. blnevesteesca-paqanllor' ~i deja ineepuse marea sa actlvltate prin 'diferitele ora~e ale Slriei ~i
, I

in

Clllclel.
.

Dar aceasta nu era inca totul. La Ierusalim veni vestee, ca Evanghelia tncepuse a se' raspandl eu izbanda trr vestita capitaJa Greclei rasaritene Antiohia, caria ii fusese .dat sa devina .sf .' ., prima capltala a crestinismului (Fapt. XI, 1:9~ 30). Antiohia, tntemelata in anul 300 a. Hr. de 'catre Seleue Nlcator si numitd asa " in cinstea tatalul sau Antioh, era, capitala reqilor greci ai Slriei 9i in urma deveni resedinta carrnuitorllor romani ai provinciei eu acelasl !1ume.· ~ituata in ungherul, format de culmile Libanului 9i ale Taurului, .pe malul rapidului Oronte, Antiohia ocupa 0 sltuatie in eel mal ina It. grad avantejoasa sub raport geografic, POlS HUe ~i comercial, deoareee servea drept. centru unde se tntalneau toate firele dela toate tarile triconluratoare. Din aceasta cauza tn, tr'insa era popula'ia cea rnal Impestritate eu neamuri diferite ~i deaproape se intalncau iudeii 9i grecii. Cand s'a inecput in Ierusalirn prigoana in contra crestinilor, atunci partea de crestini Iu~Jiti s'e adapostit ~i in' Antiohia, ~i unii din elinisti n'au zabovit Sd se adrescze ell predica Evangheliei nu nurnai Iudeilor, ci si in:: ~Fnere catre populatla amestecate a Antiohiei, catre pagani 9i anurne grecilor, in lirnba carora expllcau ei tiber. ~i sprc rnarea lor bucurie, prediea fu insoFta ~i urrnatd de 0 'mare izbandd , "lln mare nurnar crezand se intoarse la Domnul". Se prea poate, en acesti greci se aflau in aceeasl stare sufleteasca, ca 9i Cornelie, adeca insetau dupa adevarul religios, erau venetici ai portilor

'.

"

43

~i cu bucurie luau aminte la evanghelizare, care era in. stare sa vlndece ranele lor sufletestl, Deoarece acest -eveniment vadlt s'a savarslt deja dupa convertlrea lui Cornelle, apol apostolii nu s'au mal turburat de aceastaImprelurare ~i, vazind aicea lucrarea . Inaltei Providente, au luat irnediat masuri pentru intarlrea noilor convertiti. In acest scop el trirniserii la Antiohia pe Vernava, care ca levit si toto~ '. data elinist din insula Cipru, .putea servi drept .:eel mai buntnijlocitor intre iudei si ~ , pagani pe tararnul fratiei cresMoneda lui Claudie Cezarul tine. Sosirea lui la Antiohia a fost urrnata de' un mare blne pentru biserica, Vszind in toate .aceste miscari harul lui Dumnezeu, Varnava s'e bucurat .~i prin .'cuvantul ·sau· influent "Cpnvinse pe to]! sa. se tina de Domnul cu inima slncera". ~i paganii vazind inaintea lor un barbat atat "de hun ~i plin de Duhul Sfant ~i de credinja" ,cu placere ~i in numar. marese .alaturara labiserica, Astfel, in Antiohia se forma
. . I ,

Morrnantul sf. lacov in Valda losalat

prima bisertcd a populetiunii

din pagani. 1\Iul~amita puternicii miscari de alcea in toate directiilc, crestinismul de aicee anurne pentru prima OClra. s'a raspaodit prin .toate provinciilc orientale ale imper iului, iir dupe eceea a, trccut ~i In Egipt chiar pcJn5la Roma. Intre acestea pacea vremclnlca, de care s'au bucurat biserlclle in Iudece, s'a terminal I). Dupli modrtea silnica a lui Cellqule,
I

1) Prigoana

lui Irod Agripa I asupra biscricci, rapt. XII, 1 - 19.

44

proclamara Imparat pe Claudie, ~i una din cele dintal Iapte ale noului irnparet a fost recompensarea lui Irod Agripa I, care-i adusese servicii tnsemnate fa urcarea sa. pe tron de catre regatul Iudeei. Acest regtsor se sili prin toate puterile ~i masurile sa capete popularitate fa poporul sall ~i in acest scop, Hind in su=

pretorienii

[11::crul elibcrcaza pe ap, Petru din ICI1!Hi;;'L (Dcsen de Gustav Dorc)

flet pagan desavarsit, in aparenta pazea toate hotararile legii lui Moise. Cu moartea lui Caligula, neqreslt, a fost paras ita ideea despre instalarea statuei lui in sanctuarul templului, ~i iudeii iadi~i pu« teau sa=si indrepte liber dusmanla lor si ura contra crestinilor, pe , "

45
nu numai . fanaUci, ci si hulltorl de. Durnne, zeu, care lepadau asczaruantul incheiat de ; Durnnezeu cu strarnosl! lor. Nedesconsiderand nici un Iel de milloace, Irod Agripa hotart . . sa se "folcsasca de insesi aceesta ura, ca sa:~imimifeste cu deosebire aceasta pretinsa ravna pentru lege ~i sa placa puternicului partid Iarlseic, el 'ii~i rldica mantle asupra unor~ din celce epartlneau bisericii, ca sale faca diu, ~i ucise pe sf. Iacov, fratele lui loan,' cu sabia j vazlnd insa,ca aceasta a placut iudeilor, a luat dupa aceea ' ~i. pe Petru ", Cu 0 precautiune vlcleana, el i~i indrepta arma sa-contre'vconducatonlor prlncipali ai cre~tinismului,; ~i ap. 'Iacov a fast alesca prima jertfaj pentruca acesta era Iratele mai 'mare a .ucenicului celui Iubit, unul din cei mal dintaiu dintre apostolii alesi ~i ingenere om} care ocupa cea mai tnsernnata situatie in Ierusalim. ~i iata anume acest apostol, care ceruse candva dela Hristos avantajele intaeUitei intru imparaVa Lui, 0 priml acurn ~i a fost ·ptimuldin cei doisprezece apostoli mucenic pentru credinta. Apostolului Iacov l-afost dat sa cada de sabiatortui-ato:= rului ,inainte de Pasti. Bucurla obsteasca, cucare "a fost primite aceesta fapta sangeroasa din partea iudeilor, ~i caredevenft'tnca ~i mal laudabila din causa particlparei unor gloate escepjional de mari de popor, ce 'se aduneseIa Ierusalim pentru praznuirea Pa~:= telor. starnt pe rege, care fu tare bucuros de glasul aprobativ al poporului, sa aplice 0 lovitura inca ~i, mai cruda crestinilor, ~i anume prin arestarea celui mai renurnit dintre apostoli. In acest scop a fost prins ap. Petru, dar deoarece inainte de Pesti deja nu mai era vreme pentru terminarea judecatei lui, ~i iudeii nu voiau sa.l predea ei la moarte in timpul sarbatorli, apoi il tnchise in ternnita pana vor trece cele sapte zile mai sfinte ale sarbatorilor, ca sa.l dea mortii atuncea cu 0 solemnitate cat mai mare , in prezenta a cat mai numeroase gloate de popor. Zile dupa zile apostolul ramase sub paze riguroasa, legat de amandoua manile intre doi solde]l ~i strajuit de alti doi soldati. Vazil~d perderea a~a de irnposlbil de inlocult a celui mai curaios, a celui mai devotat si mai inzestrat Cll sufletul si cu tntelepciune dintre apostoli, crestlnil Ierusalimului Isi revarsara lnima si sulletul in ruga: , cluni pentru izb.ivirca lui. Dar toatc pareau zaciarnice. Sosi ultima noapte a sarbatorilor. Zorile diminetii urmatoare trcbuiau sa yes: tcasca lui Petru torturile ee-l astcotau la iudccot.i si 0 moartc " l , ~Jroza\'5. Se parca, ca a soslt deja ziua, cand, dup,Zi. cum ii prezisese rvllll1tuitoful, altul it va incinge ~H va duce ~1I1c1eel nu VO" este. Dar in accastd ultima extremitate Dumnczcu hu a parasH pe apostolul Sau si biserica Sa. In cca mal de pe ur1115 noapte se , I

care ei ii considerau

46 arata in ternnita un inger ~i"l, ellbera din lanlurl, ~i izbaviree aceasta fu esa de fara de veste, talnlca ~i uimitoare, iucat chiar lui .Petru, .cand el se convinse cu totul de izbavlrea sa, ea i se pad} ca 0 vedenie (Fapt. XII, 2). Istorlslnd pe scurt despre trnprejurarile izbavlrll confratilor, aduna]! i.1 casa Mariei, mama lui loan Marcu, el ii tnsarctna sa spund acestea ~i lui Iacov, fratele Dornnului, ~i celorlalti crestlnl, care nu erau aicea defa~a, ;;i se departa pentru un timp -in sinquratate fara primejdie, pe cand Irod a trebutt sa"~i verse "razbunarea sa neputlncloasa pe / detasarnentul ne"vinovat; care straluise ternnf]e. Izbit de acesteventment, straniu dupa parerea sa, Irod pleca de aicea la Cezareea Ia 0 mare sarbatoare, In timpul eslrei sale solemne la popor, in teatru tl ajunse grozava manie .e lui Dumnezeu ....(Fapt. XU, 20-23). Lovlt de 0 boala mortala, el a fost mancat de vermi si curand a murit in , suferinte meritate.

Moneta

lui Irod Agripa I

47

Vederea Antiohiei rnoderne din Siria

CAPITOLUL .V.

PRIMII PAS! DE ·ACTIVIT ATE AI AP. PAVEL.


I

eel spor al propoveduirei crestine in Antiohia prevestea un seceris bogat printre popoarele pagan(=! in general. Secerls era rnult, dar era nevoe de deosebiti, lucratori pentru dansa. La acest seceris , ostenea luminatul Varnava, dar el 'vazlI, ea puterile sale sunt netndestulatoare, deoareee lanul se ~opsese pentru secerls mai curand decat izbu= tisera mantle sale. Atunci el tsl aduse aminte de Saul ~i despre Insarclnarea lui deoseblta pentru a propovedui paganilor, ~i pleca dupa dansul la Tars, unde el traia in retragere, pregatinclll=se p eutru marea cariera a apostolalulul. Gd5indu:l acolo, sosi impreund cu dansul Ia Antiohia, sl aicca impreiurul lor se grllpa toeta biserice. Ei pa~ira Ia propoveduirea Evenghelici ~i inv5tclra ell a~a izbande, incat adunarile lor ocupard un anurnit loc intrc scollle rcliqloase si Iilosofice ale acestui oras, cult si ucenicii lor , , pcntru prima oarii incepura a se numi lIere~tini" (rapt. XI, 25-30).
I I •

Blserica antiohiana, afara de darurile duhovnicesti, era bogata si in daruri materiale,' deoarece intre nouiiconvertiti I erau nu I putlne persoane Instarite, ~i ea curand dovedi duhul sau creslin prln btnefaceri bogate Iratllor nevolasl din lerusalim. Anume catre acest timp s'a tntamplat 0 mare foamete, care arunca pe crestinii ierusalimleni lntr'o mare nevoe. Pentru d:i scoate din aceestd dillcultate, crestinii din Antiohla au facut colecta lntre dansii ~i trlmlsera la Ierusalirn cu aceste alutoare pe Varnava ~i Saul, care 0 ~i predate. crestlnilor .suferinzi. Indeplinind aceasta tnsarclnare, ei .se tntoarsera la Antiohia, aducand cu dan~ii pe tanarul loan Marcu, ca_re se hotara sa=i urmeze ~i' sa le elute Cll ser-Vfdile' safe. . Blserica din Antiohia Intre acestea se intari pana lntru atata ~i se irnputernicl.: tncat intr'insa se simti tendinta sa pa~asdi pe calea activitatei misionare pentru convertlrea paganilor. din tarite tnconjuratoare ~i din orasele vecine. Dupa insplratia Sf. Duh, . reprezentantll bisericei alesera in acest scop pe Varnava ~i pe Saul,. pe .cered ' ~i trirnisera Cll urarl de rugaduni. lei marea slujire. Slujirea ce Ie state a inainte era extraordinar de grea. Lurnea pa:: gana se afla in acest ··timp incea mai rea stare. Grecia, care stra= .lucise candva prln culture sa Intelectuala ~i era renumita prln sa= vanti ~i fllosoft, prezenta acum 0 roaba jalnica, carese tara josnic inaintea Romei, sillndu-se sa 0 lingu~asca in tot Ielul sicu tot te putea. Roma, care fusese slavlta prln slrnplitatea moravurilor sale, acurn i~i pierduse aceasta virtute ~i, dupa expresiunea lui Seneca, era groapa de scurgere a toata rnurdarla, sau, dupa expresiunea apostolului loan, era desfranata, care facea popoarele sa bea cupa desfranarilor ei, Aflandu-se sub Impilarea neinfranata a imparatilor pe Iumatate nebuni ; corupta prin reprezentatiile teatrale murdare ~i tmpinse la cruzimi prin privellstile sanqeroase ale amfiteatrelor si circurilor , misunata de tot felul de parazitl sl sarlatani, puscariasi ~i de robi din cei mai desfranatl. neavand nicio religie serloasa, nici 0 educatle soclala, ingrozita de solda]t obraznici ~i de vulgut saracit . -- capitala lumii prezenta in acest period tabloul rusinei si nenorocirii, fara exernplu in codicile lurnii, Inebusita de impilarile launtrice, lumea rornana i~icauta manqaere in superstitii, senzualitate ~i stoicism. Superstitia, consta mal ales in atasarea in sistemele enigmatece ale sacrlflcatorilor orientali, in ritualele ce starneau senzualitatee, in jertfe grozave pentru indurare, imprumutate din mitologiile descornpuse ale Egiptului sau din reliqlile grosolan senzuale ale Galatiei ~i Frtqicl. Teate acestea erau etat de prirneidioase pentru morala ~i popor, tncat cu mult iuainte de acest timp senatul roman s'a incercat sa opreesca ritualele.rsavarslte in cinstea
" t , 1
• I I

Izldei ~s,ia lui Serapls. Dar toate au fost zadarnice. Paganismul vadlt se discompunea ~i se ana lntr'o grea agonie, pe care el inzadar se silea -sa 0 tndulceasca prin desfatarile celei mai rusinoase senzuaIWiti ~i desfrau, In mijlocul acestei coruptlunl deavalma, se aflau nurnal putini de aceia, care mai pretuiau in~a virtutea ~i. se [ineau de simpIitatea vechei vie]! familiare ~i a religiei. Acesti putini cautau refuqiu in stoicismul sever, dar ~i acesta era prea Iipsit de duh, ca sa poata da macer cat de putina satisfactiune sufletelor suferinde, care insetosau dupa adevar. St -anume acest adevar plecara sa:l propovedulasca lumii pas:rane, smeritli apostoli din Antlohia 1). .Luand .cu sine pe loan Marcu, Varnava ~i Saul, plecera la portul maritim Seleucia slse indreptara , pe corabie spre insula Creta, ca patrie a lui Varnava ~i prin urrnare, localitate, care putea -servi ca cea mal bunaesezare pentru inceputul rnarei activitati printre pagani. In Creta era cea mal veneta populatiune ~i .prlntr'Insa nu putini iudei, a~a ca in orasele princlpale erau sinagogL Apostolli, dest aveau menirea principala de a 'propovedui la pagani,' totusi niciodata nu scapara prileiul sa binevesteasca ~i iudeilor. Aceasta ~u numai era. de acord cu porunca dumnezeescului lor Invatator, dar, toto data, tot numai prin iudei, ~i anume prln elinisti ~i prin prozeliti se putea ajung~ rnai bine ~i la pagani. Oblectulprincipal at predicil era cuvantul lui Durnnezeu ~i do~ vedirea pe temeiul lui, ca lis-us Hrlstos, rastignit de. iudel, a fost Mesia, 'Mantultorul lurnii. Cu aceasta propoveduire ei cutrierara toata insula, dela Salamina de pe farmul rasarftean pana la Paf, pe farmul apusan. Acest din urrna ores, cunoscut in istoria grea' ceasca prin orqiile ce se savarsau Intr'insul in cinstea Venerei, era acum reziden]a procuratorulul roman Sergiu Paul 2). Acesta era un roman insemnat ~i cult, dar asemenea tuturor contimporanilor siH el i~i perduse credinta in zeil sai ~i _timpul slobod dela slujba sa it consacra superstitiilor misterloase ~i ciudate, de care era el inconjurat din toate partite. Acesta era in genere veacul, cand necredinta traia alaturea ell cea mai grosolan~ superstitie. Mandrli romani, pierzand orce teren solid din religia lor nationala, se simteau nevoiti prin oarccare nevoe instinctiva sa caute macer carecare contact ell lumca nevazula, fie chiar prin miilocirea magiei rnisticc a orientului. S,~ stie, Cd Marin s'a convertit laprezieerea
J I I I I

1) C:Wltoria mislona ra a lui Varnava ~i '5;tul, Fapt, XIII ~i XIV, 12. 2) Convcrtirca proconsulului Paul Scrgiu, Fapt, XIII, 6-12. NICODIIY\, Patriarhul Romaniei, "Istoria Biblica", vol. VI.

50

evreicel Marta, In acest remarcabil period augurii, cltltorll in stele, hal de il, matematlcll, astrologii, maqii, prestigiatorii, preziditorii soar" tei,vorbitoril din pantece, talcultorll de vise de pretutindenea se ingramadeau la Roma cu droaia ~i dobandeau a~a importanta, tncat isi atrasera esuprasl indignarea atat a satiricilor, eat si a istoricilor. I' , UnH din ei, ca Apolonie Tlanul sl mai tarziu Alexandru Abo, notihul ~i cinicul Perigrinul, i~i atrasera atentiunea generala. Te mira' de era' asa familie romana, care sa nu fi intretinut la dansa pee propriul ei prezicator al soartei, iar Iuvinalie ybrbe9te sarcastic, ca tmparatul Tiberie, retraqandu-se din Rorna-Ia insula Caprea, a .trait acolo inconjurat "de 0 turrna intreaga de haldei". Aceeasi se petrecea ~i eu Sergiu Paul, care' tinea pe langa sine in calltate de mag pe un sarlatan iudeu, anurne- Bariisus sau Elima. Cand el a auzit despre propovedutrea a .dol 'venetici din An" tiohia, s'a interesat de ei, ~j vot .s~ asculte invatatura lor.' Dar ina" . gul· vazu in aceasta 0 primeidie pentru situatla sa avantajoasa ~i pentru c~ sainjosasca pe eposInsula Creta toli, intra in dlsputd fafi~a cu dan" sli, fara sa se slnchlseasca, ne, gre~it, nici de dovezile, nlci de jignirile in sllinta sa de a convinge pe Serqlu Paul de absurditatea nouel credinte. Atunci Saul, care din acest timp tncepuse a se numi Paul.. pa~i barbateste contra in" drasnetului in~alator ~i pe loc descoperi inaintea tuturora sufletul lui josnic ~i lacom. Indreptand asupra falsului prezicator privirea sa de nesuportat, apostolul esclama. ,,0, plinule de tot viclesugul ~i de toata faeerea de rau, fiul dlavclulul, vrasmasule a toeta dreptatea, tnceta-vei tu oare sa te abati de 'pe caile cele drepte ale Domnului 1" ~i dupa aceea, observand groaza, ce cuprinsese sufletul fatarnicului must rat din ~auza acestei lovituri tndrasnete ~i Iulqeratoare, el imediat adeose . ,,~i acurn iata mana Dornnului asupra ta: tu vei fi orb ~i nu vei vedea soarele un timp", Zisa Imediat primi putere . lnselatorul slrn]! Indata, ea in~elatoria sa ~i el tnsusi e vadit, ca el statee inaintea unel persoanecu darul dreptel jlldeeati pedepsitoare. Intunerecul trnbrobodi ochii sai, sosise pentru dansul intunerecul dep1in ~i, in disperare, tntinzand mantle, el cauta caiauza. Toate acestea produsera 0 puternica impresiune
'.

51 asupra proconsulului, ~i el .a crezut, rninunandu-se de invatatura

toata Creta, propoveduitorii se urcara pe co" rabie ~i se indreptara spre [ermurli Asiei Mici, anume spre Per .. ghia in Pamfilia; dar tanarul Marcu, speriat de munca ce le sta inainte ~i de primejdii, se intoarse la Ierusalim. Deaicea apostolii se tndreptara spre Antiohia Pisldtei, ca ora~ ,situat pe marele drum comercial, care-l unea cu multe orese vecine, avea 0 populatfune mare de' diferite neamuri ~i de diferlte religiuni pagane, ~i poseda un camp' tndamanos de propoveduire. Dar propoveduirea apostolilor in primul timp a fost lndreptata nu catre pisidienii natali ~i nu catre greci, care .alcatula patura Inundate a populatiunil, cl catre iudei, care venisera acolo irnpreuna cu curentul de populatie romans, esiqurandu-sl drepturi deopotriva cu cellal]i locuitori. Inora~ era 0 sina,goga. Deci in cea dintaiu sam" 'bata apostolii se indreptara spre, dansa ~i ocupara locuri. V estea despre sosirea lor izbutise deja sa se raspandeasca in oras, ~i capetenia sinagoqil le propuse, cumse facea aceasta de oblceiu fata de strainii Insemnati ~i ingenere cunoscuti prln cevavsa tina -predica . (Fapt. XIII, 13.;..52). Atuncl apostolul Pavel se scula si , facand semn cu mana se adresa adunaril cu 0 cuvantare, pe care oincepu ell cuvlntele , "Barbati israilitl ~i' ceice va terneti ,de Dumnezeu 1 ascultati" . Dupa aceea dand pe scurt toata istoria niraculoasa a poporului lui Israil, Iosta pregatlre pentru primirea .zbavltorului lumii, el istorlsi, ca pe acest Mesia izbavitorul cape" teniile iudaice nu Lau recunoscut si fara nici 0 vina Leau dat la rastiqnlre, Lvau pus in rnorrnant, dar "Dumnezeu L,.a tnviat din rnortl". "Si asa - zise apostoIul, - sa va fie cunoscut voua, barbati , ~ ,, frati, di pentru Dansul vi se vesteste voua ertarea pacatelor ". Cu toate ca in cuvantarea asta s'a adus 0 strasnica lovitura iudaismului, ea produse 0 mare impresie, a~a ca la esirea apostolilor din sinagoga ii inconlura rnultimea paganilor (prozeliti), carl i-au si rugat, sa vorbeesca des pre aceleasi si in sambata urmatoar e. In , sarnbata urrnatoere sinagoga nu mal putea tncapea pe to]l dorltorll sa asculte minunata predica, deoarece "aproape tot orasul se adunasc sa asculte cuvantul lui Durnnezeu". Dar aceasta iz« banda. deodata starni zavistia iudeilor, a~a Cd ei fati~ pa~ira, contra apostolilor, iar in tirnpul prcdicei, it contrezlscra in tot Ielul ~i nu sc sfiira de a rosti cliferite cuvintc rele. l.ucrurllc ajullsera pana acolo, incat predica clcveni imposibild, ~i atunci apostolii exprimara dusmanilor lor iudei adevarul arnar, mcritat de dansii. Adre• • sandu-se iudeilor, apostolii le spuse Cll tot curaiul . "Voua mai

Domnului".: Cutreerand

'

..

intaiu se cuvenea sa . fie propoveduit cuvantul lui Dumnezeu, dar de vreme ce voi tl lepade]! ~i singuri va Iacetl nevrednici de viata vesnlca, apoi iata noi ne adresarn catre pagani. Caci a~a ne ..a poruncitfioua DomnuI prin prorocul Isaia, care a spus despre Mantuitorul, ca El a fost predestinat sa fie lumina paganilor ~i spre man" tuire panala marginea pamantulul". Cu bucurie ~i cu recunostinta paganii salutara predica, care acum se ofere a lor esclusiv marele blnecuvantari, fara cerintele legiste ale ludaismulul. T of ca\i dupa harul lui Dumnezeu se hotarara sa tntre in randurlle celorce tnsetosau de vieta vesnica, prlmird credinta. Din ce /in cemai rnult • t, • incepu sa se raspandeasca cuvantul Domnului. .Dar Iudeii erau tari in ora~, unde tineau in mantle lor tot comertul ~i de, aceea obtinura chier aceea, ca autoritatea roman a le Iua partea lor, ~i apostolii au trebuit sa plece din Antiohia ~i sa se tndrepteze. spre orasul leonia, unde ei putura sa se Ilnlsteasca de turburerea prin care trecuse, pentruca aicea nu se raspandise stapa:: nirea procuratorului roman . . ~ Iar ucenicii, Iasati de ei in Anti. ohia, seumplura de bucurie ~i de Duhul Sfant, . -In Iconia s'a repetateceles Iucru, ca ~i' in Antiohia 1). Propovedulrea apostolilor a avut mare lzbanda, "a,crezut a mare multimei,~e Iudel. ~i de eltnistl". Dar aceasta izbanda starni ~i irjta pe Iudefi' necredinciosl. Starnirea fu a~a de putemlca,' tncat orasul. se impa:rti in doua jumatati, din care una erd: de partea Iudeilor, iar ceialalta de partea apostolilor. Insfarslt, lucrurile aju'nsera pana acolo, ca conducatorll partidului dusrnan diniudei ~i pagani puse la cale 0 coniuratiune, ca sa ucida pe apostoli. Oespre aceasta li. se vesti din vreme, sl ei inca odata trebuira sa se man. , tulasca prin fuga. Parasind tetrarhia Iconiei, tot i~i mai continuara drumul pe marea cale ~i, strabatand ca la vreo sasezeci de chilometri, aiunsera [a tinutul lui Antioh IV, regele de Comagensc, ~i intrara in micul orasel Listra Llcaoniei. Precum in tnsesi Llstra, a~a ~i in satele vecine, apostolii au propovedult,' se pare, cu iz« . banda ~i ramasera catava vreme. Cu 0 ocaziune ap. Pavel observe printre ascultatorii sai un om, care era olog din nastere. Setea evidenta de a asculta evanghelizarea Il facu .sa inainteze spre apostol, ca ~i catre un om, care putea sa savarsesca lucruri rninunate. Si nu se tnsela. lndreotandu-si prlvlrile sale asupra bol .. navului, apostolul Ctl glas tare esclama: .stet drept l" Patruns de o putere rnlraculoasd, ologul se scula ~i incepu sa umble. Toti eel prezen]i fura uirniti de acest evenirnent, ~i multi din gloate,
J J , t • ,

I) Propoveduirea

in leonia

:;;i Listra, Fapt. XVI, 1-20.

53

cuprinsl de. 0 U1IDtre nedcscrlsa, tncepura sa strlge . .zen in chip ornenesc s'au pogorat pe pamant", ~i -numira pe Varnave Zevs, iar:. pe Pavel Errnle, "pentruca el evea tntaetetea la cuvant ". Faima astas'a lafit prln ores, ~i curand se arata chiar ~i· sacrlfleatorul lui Zevs, care a adus boi ~i cununi pentru savarsirea de Iertfe, Netntelegand graiul localitatii, apostolii abe a dupa totl aflara, ea volau localnicii sa=i fadi obiectul tnchinarel de Idoli, Dar cand ei auzira de aceasta, au fast pana in a~a masura cuprlnsl de .grqaza, cum eu gre'u ar f putut intelege asta 'paganii

Vederea

Iconiei

sfasllndu-sl hainele lor, ei eLi strigate se aruncard in multirne, 0 rugara ~i 0 vestira sa creadd, ca ei nu sunt decat oarneni obiclnuiti, asemenea lor, si ca tnsusl scopul mislunf lor era a-I , abate pc dansii dela aceasta idolatrtc dcsarta si a-I aduee la singuruJ, adcvaretul Dumnezeu vlu, CU\c a facut ~i ceriul, ~ipaman:s tul, si marea, sl toate c.ue sunt , tnlrInscle. Astlel, incetul ell in' cctul facclnd multlmea sj -si lutoarc.i atcntiunca la slaturlle IOf, ei explicarii, Cd in curqerea ge~erdtiunilor trecutc Durnnezeu a tngaduit oarccum tuturor popbarelor :::.:1 umblc in calle lor ~i nu le ..a dat re\"elatiuni deosebite', dar chiar ~i in acele ztle El n'a tncetat Sa marturlseasca despre sine prin binefeceri, dandu-le din

1,

54

ceriu "ploi ~i timpurl aducatoare de roade ~i umpland de" hrena si veselie inlmile noastre". Propoveduirea asta facu poporul sa"~i ;evina deia ratacirea lor ~i sa parasasdi gandul de a aduce jertfa, ?i apostolll continuara evanghelizarea despre Hristos. Dar curand predica lor fu tntrerupta in chipul cel mai grosolart. Din Antiohia ~i lconia sostra cci\iva iudei, care ~i tncepura sa starneesca poporul contra apostolilor, efirmand . "ei nu spun nirnic adevarat,. cl numai mint". ~i aceia izbutira paoa intru atata sa irite pe acest poporvanturatec, incat vulgul repede se dadu la ag_itatie ~i . rascoela. El 'incepu sa trnproeste pe ap. Pavelcu pietre 9i soco. tind c~ el e deja mort, il tarara afara din' ora:;; 9i=1 aruncara acoio. Dar apostolul. era viu ~i cand el lsi revenl, ucenlcii it du, ·sera tainic in .,oras, unde se si in:: drepta de grozava zquduitura. Dupa 0 tratare a~a de cruda, evident, nu mai era' cu putinta sa mal ramana in Listra; ~i .apostolii parasira acest oras si plecara , spre Derbla, unde ei putura sa se 1ini~teasca de munca ~i zgulS · duirile avute, deoarece cei: rnai raoi dusmani ai lor, nestiind nb Regulele de jertfe la Romani mica, ca Pavel a inviat, nu-l pu·tura .urrnari acolo. Derbia prezenta tn sine ultimul punct at calatoriei lor misionare, ~i deaicea apostolii se hotarara sa se tntoarca la Antiohla. Dar ei nu apucara pe drumul cel mai apropiat, prin Tars, ci cu toate primejdiile suportate, hotarara sa se tntoarca pe aceeasi cale, pe care venise, ca pe cale sa stea prin orasele abea vlzttate ~i sa tntareasca in ele pe credinciosi. Si iara, trecand prin Listra, leonia ~i Antiohia Pisidiei, ei , intarira suf1etele ucenicilor, sfatuindu-i s5 starll[~lscd in credinta si invatandu=i, di prin multe intrist::iri se cllvinenOLla sa intrdrn intru imparatia lui Durnnezeu". Pe la.nga aceasta in fiecare blserica hlrotonisira prezviteri, in credintandu:le spre lnqrllire turma din nou convertita. Din orasul rnari, tim Atalia ei, Insfarsit, mersera eu eorabia la Antiohia si acolo [a adunareaIntreqei biserlcl "istorisira tot ce sav8qise Dumnezeu cu dJn~ii, ~i cum El a deschis U~d credintel paganilor" (Fapt. XIV, 27). Un timp oarecare apostolii misionari se odihnira in pace de munca lor in mijloeul cornunitatil crestinilor din Antiohia, care desi era fermata din diferite popoare, atat iudei, cat 9i pagani,

.,

55 depllna armon~e 1). . Deaceea 'pacee curand fu vlofata prin napustirea unor frati rninclnosl si prlmeldlosi, carl sosind din Iudeea si Iiind ravnitorl extremi ai " , legii lui' Moise, tncepura sa tnvete, cain imparatia lui Hristos nu poate sa fie egalitate deplina lntre iudei ~i pagani, ~i, ca' acesti din urrna, ca sa se rnantulascd, trebue numaidecat sa treaca prin treapta iudaismului ~i sa se supuna taerei imprejur. Acesti ravnitori, evident, erau dintre acei convertlti, care lntrase in biserlca din partidul fariseesc puternic si, tnbacsi]! Iiind cu dospitura fartselasca, voiau ca: ~i in biserlca lui Hristos sa se tina de parerile . lor. 0 astfel . de 'cerinta amenlnta ca 0 mare - primejdie, deoarece. ar fi introdus 0 idee gre~ita despre raportul legii catre Evanqhelle, a lui Moise catre Hristos, dand ideea despre aceea, curnca meritul rascumparator al lui Hristos a fost insuficient singur de sine 9i ca el ar trebui complectat cu faptele legii lui Moisev Odata cu aceasta se v~ola egalitateaintre crestini, pentru iudei 'se recunostea avantajuJ, pe care 'nu-l aveau crestinii din ·pagani,~ipentru prirnirea caruia el. trebuiau sa primeasca asupresi sarcina taerei imprejur 9i a celorlalte dispozltluni ale legii straine lor. Contra unei astfel de rata:: ciri s' au ridicat apostolii· Pavel ~i Varnava, caprtnclpali binevestltori catre pagani. Fireste s'a starnit disputa,~i deoarece ea arnenintasa violeze pacea biserlcli, apoi crestlnii Antiohiei hotarara sa trirnita pe Pavel ~i Varnava la Ierusalim, ca acolo ei trnpreuna cu apostolii ~i reprezentantil blserlcii sa discute aceesta chestiune irnportanta. Pe cale, care strabatea Fenicia 9i Samaria, ei pretutindenea istorisira despre convertirea paganilor ,,~i starnira bucurie mare fa to]! frati!". Dupa sosirea fa Ierusalim, ei au fost intimpinati cu bucurie "de blserica, de apostoli si de prezvlteri, si vestira tot '. , ceeace facuse Dumnezeu cu dansfi, si cum a deschis usa credin, , pentru pagani". Dar crestini Iariseici se aflau ~i aicea ~i tncepura sa staruiasca, ca paganii sa nu fie prirnlti in blserica' fara ca ei sa primeascii iudaismul, ca "trebue a-i taia imprejur a-i ndernna sa pazeasca legea lui Moise". Atunci pentru desleqarea mportantel chestiuni, apostolii recursere la acel metod, care in urm i devcni ruetodul obisnuit al desleqar ii chestiunilor, cc se iveau in biserlcd, ~i auurne convocara sinodul, care consta din apostolil aflatori in Ierusalim, prezviterli biscricit ~i Iruntasii poporulul '). Dupa 0 lunga discutle premcrqatoare se lalnuri, ca' rnaioritateo 12 pentru egalitatea pagaoilor ~i numai 0 parte nein~em:: nata dintrc ludell fariseici apareu necesltatea circoruciziunei si in
totusl, tralau intre dansi! in iubire fratasca
In

~1

tii

fi

1) Chestiunca despre raportul lcgii a Evanghcliei 2) Sinodul din Icrusalim - Fapt. XV, 6-31.

"i

I'

Fapt. XV, 1-5.

56

genere a legii lui Moise pentru toti celce intra in blserica. Atun .. cea se scula ap. Petru, ca prln cuvantul sau : autoritar, sa re .. zolve ~i sa hotarasca lucrurile. EI aduse arnlnte adunarii, cum insusi Durnnezeu la convertirea sutasului Cornelle si a casnici .. :' " lor s'ai a hotarat Himurit aceasta chestiune. EI, vazatorul inimilor, le-a daruit Duhul ,Sfant in aceeesl deplinatate, ca ~i iudeilor ce au crezut ~i, nefacand nlci 0 deosebire intre dansi], a curatit inimile lor prin credlnta, "Ce dara voi acuma - se adresa apostolul catre ludell Iarlselci.> nu ,ascultati pe Dumnezeu, dorind 'sa pu .. netl pe grumaz jugul, pe care nu l-au putut purta , nici parintii vostri, nicl voi'? Dar noi credem, ca prin ha,r61 Domnului lisus Hrtstos ne vorn mantui, ca si el". Dovada aceasta a fost prea , puternica ~i esl dintr'o gura prea cu mare autoritate, ca sa mal poata 'n contrezlsa, si toata adunarea tacu si "asculta pe Varnava , , sl Pavel, Cud au istorisit ee sernne sl rninuni a facut Dumnezeu , prin el intrepagani". Dupd aeeea s'aridicat apostolul Iacov, Iratele Dornnului, care. dupa viata sa riquroasa se bucura de tnalta stima ehiar ~i in miilocul. iudeilor. EI arata, ea eonvertirea triceputa a paganilor se ana in' deplin aeord Cll prorociile si este una . '. . din Iucrurlle economiei Dumnezeesti, Deaceea nici nu trebue a . ,. pune asuprapaganilor jugul legit Pentru ei alunge, daca ei vor plizi cerintele g~nerale ale legU dreptatii,cum este ea ' exprimata in "poruneile lui Noe" ~i anume "daea se vor Infrana dela eele intinate de idoli, de desfranare, dela mortaciunl ~i dela sanqe, ~i de a nu face altora eeea ee nu voesc sa lt se faca lor". Glasul apostolilor triumfa. Soborul hotara chestiunea anume in acest senz ~i trimise la Antiohia ;;i prln alte ora~e 0 epistola circulara eu expunerea amarunfita a. hotarart! slnodului. ~i crestinii, citind eplstola, s'au bucurat, ea in esemenea duh de fr~itie si iubire de oa,, meni a fost desleqata chestiunea adanc interesanta despre prirnirea paganilor in blserica crestlna,
,
,

".

Moneta lui Antioh at Siriei

Vederea Antiohiei Siriei

'CAPITOLUL VI.

,A'DOUA CALATORIE MISIONARA A AP. PAVEL~


~ntoarcerea epostolului Pavel la Antlohla, ca apostol principal at lumii pagAne, Ii veni dorlnta fireasdi sa vlzlteze din nou blsericlle intemeiate de dan sui ~i sa se tncredinteze de roadele propoveduirii sale. ~i el pleca in adoua catatorie mislonara a sa, care a fost insotita de cele mai mari urmari pentru Blserlca cre~tina '). Toverasul sau de asta data a fost Sila sau Slluen, care, dupa cum se vede din tnsesi numele Sall roman era, se pare, ca ~l lnsusl apostolul, cetatan roc man, avea legaturi cu lumea pagana ~i putea fi deci cel mai potrivit aiutator ~i coleborator al apostolulul neamurilor. Petreeut de dorintele de bine ale con: , Iratilor, apostolil plecora din Antlohle rnai intaiu de toate in Sirla si Cilicle, ·unde au :~intarit blsericlle. Dupa aeeea ei au vizitat i orasele Derbia si r.:i3tra si in urmaap. Pavel tsi dobandi un nou colaborator, pe tllnarul Timotei, care deveni ucenicul eel
1 .' , " J

upa

1) A doua c~WHoric mlsionara a ap, Pavel=Fnpt.

XV, 40.

58 mal iubit ~i eel mal devotat at marelul apostol (Fapt.XVI, 1). Aeesta era. fiul vaduvei Eunice, care, ca iudeanca evlevioesd, dar ..... care=lusese maritata cu un grec, dete fiului sau 0 educatle buna - in friea lui Dumnezeu ~i in respect cafre cei mal batrani, Din copilarle el a studiat sf. Scripture ~i atat dupa educatie, cat ~i dupa caracterul sau era om, eapabil de orce sacriffclu pentru credlnta, ~i deaceea se pretula tare mult de apostolul. Cu toata tinereta sa, el se hotara sa intova.ra~as~a pe ap. Pavel in marea lui" calatorie mlsionera ~i'~'arata .mari servicli atat :.'persona], apostolului, cat ~i intregei Biserici crestine. . Din Listre ap. Pavel eu eel doi colaboratori ai 'sai pleca rnai de parte, ~i "trecand prin erase, ei recornandara credinciosilor sa pazasea regulele puse de apostoli ~i prezviterl in Ierusalim. ~i blserlclle .se intarira prin credinta ~i zilnic sporeau la nurnar". Dupd aeeea ei au trecut prin Frigia ~i Galatia, ~i in aceesta din urrna tara a fost tntemeiata biserica, catre care ap. Pavel s'a adresat mai tarziu cu 0 deoseblta epistola I). Populatiunea acestei tad . se alcatuia din descendentil ace lei mari oarde Celtice, care, esind din. vastele stepe ale Asiei Centrale, se mi~cara prin Asia Mica spre Europa. Acolo ei sub numele de galf cu patru veacuri inaint.e de Hrlstos, au ars ~i au prad~t Roma, iar in secolul al treilea umplura Grecia de norod cu grozave vars'ari de sange si de da. , ramari barbare. 0 parte din. ei se asezara "~i in podisul Asiei Mid. Acolo ei i~i insu~ira limba greaca, din care cauza au inceput a se numi greco-geli, ~i devenlra adoratori fanatici ai '[Ibelet, mama zeilor, inchinarea idoleasca a· caria era insotita de cele mai gre'" [oese orqii, care aveau 0 mare putere de atractie· pentru acest popor usuratec, In Galatia apostolul a fost retinut un timp destul .de indelungat, mai ales de atacul unei boli deosebite, de care el adesa suferea, ~i a vazut in aceasta "boldul trupulul", anume dat lui, ca el sa-sl vada nimihnicia sa sl sa nu se mandreasca. , , Dupa 0 presupunere rnai probabila, aceasta era 0 puternica boala de oehi, care din cand in cand supunea pe apostol [a grele suferin]e, facandu=l cu totul lipsit de ajutor ~i de putinta oricaret activifa!i. Propoveduirea in Galatia a fost izbutita. Simtitori Iii tot ce era nou ~i bun, galatenii prirnira repede Evanghelia ~i se botczaraj dar nestatornlcla lor. pricinui apostolului nu putine arnaraciunt de tot Ielul, contra carora se si planqe . el in epistola , sa catrc dansii, • Din Galatia drumul drept ducea in provincia vecina Bitinia
1) Epistola dIre Galateni,

59

.~i apostolll

voira sa plece tntr'acolo . "dar DuhuJ nu Ie ingadui" (Fapt. XVI, 7). Lor le sta inainte un camp mult mai vast ~i mai slavit, ~i acesta a fost descoperit ap. Pavel in Troada. Cu acest ora~ seIeqau arnintiri istorice marl. Cu patru veacuri tnalnte de aceasta, marele cuceritor' macedonean, trecand Helespontele pen= tru eliberarea popoarelor Asiei din jugul despotismului oriental, ce apasa asupra lor, anume in acest ora~, care statea pe locul vechei Troia, .se lasa in voia viselor despre 0 a~a slav a, care ar fi intunecat slava marelui sau strabun Ahile. Ier.acum in acest ores a fost o-vedenie, care' chiemape ap. Pavel fa 0 esa vcucerlre, care :trebuia "sa intunece slava marelui cuceritor macedonean. Lui "i s'a i~fati~at un barbat macedonean, ruqandu-l . vina in MaceI

Situatia geograllca

a Troadei

donia ~i ne eiuta" (Fapt. XVI, 9). Acesta era strigatul lumii apusene, care ruga pe apostol, ca sa vina sa 0 elibereze de jugul necredintei ~i a pacatulul, ce apasa asupra ei. Poporul, care candva conduces Europa la cucerirea Asiei cu arrnele, acurn primul chiema la sine pe cuceritori cu acea anna duhovnlceasce, care pleca din Asia. ~i apostolul raspunse indata la chiemare. Vilztmcl in aceasta chiernarea din partea Domnului de a blnevesti acolo, cl hotara s5 piece in Macedonia. In timpul accsta intre altH se aiZitur5 le dansul Luca, doctoru! iubit, care alutand apestolului orin mestesuqul sau medical 13.' ncputinlele lui trupesti, t , hotara sa:l urrucze si in marca lui cJ.llltorie in Europa. Suindu-se in Tro.Jda pe 0 corebie, propovcduitorii peste doua zile sosir.t in orasul grecesc Ncapole ~i deacolo sc indreptara catrc orasul principal Flllpt, al Macedoniel orientale I). Cu
1 , , t

1) Propovcduirca

del a Filipi -

Fapt. XVI, 12-40.

60 orasul acesta sta in legatura amintirea despre tnfranqeree lui Brutus ~i Casie, ultimii . aparatori ai republicei RomeL In amintirea acestui eveniment August a intemeiat colonia rornana aproape de localitatea orasului vechiu, intemeiat de marele rilacedonean, si colonia aceasta a crescut intr'un mare oras, care a avut dealt. mintrelea un caracter mai mult militar decat comercial. Populatla lui eonsta din greci si colonisti rcmani sl printre ei era deaseme, , , nea ~i populatlune iudaica, dar a~a de putina, tncat nu aveau nici macer 0 sinagoga, cl era numai 0 casa de rugaeiune afara din ora~, tanga rau, Sambata acolo se ~i du,se'ra apostolii, ~i acolo propoveduirea lor fu incununata prin convertirea unei femei bogate din orasul Tiatira, anume Lidia, care facea negot " in diferite orase , eu purpura, mai ales eu materii penfru purpura. Convlnsa de , predica ap. Pavel, ea se boteza . eu to]! casnicii sai ~i aditara apostolulul ~i Insotitorilor lui cea mai aleasa ospltalitate. Dar acest in~ ceput bun al propoveduirii in Macedonia, curand a fost intunecat de un eveniment foarte neplacut, .Paganismul grec in aeest timp . i~i pierduse deja puterea sa reala ~i credinta in zeii Ollmpului cedase locul unui oarecare amesOrasul Filipi tec jalnic ~i superstitli, in care caz ultima devenise cu atat mai Ielnica, ca se Ivlsera nu putini amatori ai tmbogatiri! u~oare pe contul u~uratatei credintei multimii. Cu asemenea imprejurare a ~i trebuit s~ se tntalneasca apostolii. Pe cale, spre casa de ruga:! dune, ei intalnira 0 servitoare, care, dupa eonvingerea poporului, era stapanita de duh pitonicesc, de felul acela, prin care se distingeau vcstitele pitii delfiee. In .realitate nefericita era stapanita de diavolul, dar ca era vestita prin pretinsele preziceri ale sale ~i adueea prin aeeasta mare venit stapanilor saL . Simtind prezen]e unor oarneni, carora li era data puterea a izgoni dracii, ea inccpu sa urmeze nedespdrtit pe apostoli, repetand necontenlt . Jlaec~ti oameni sunt robii Dumnezeului celui preainalt, care . ne vest esc calea rnantulril". A~a s'a continuat cateva zile, ~i fiindca ea tmpcdcca propoveduirea, apoi ap. Pavel cu numele lui Usus Hristos izgoni dracul dintr'insa, ea se vindedi ~i tnceta de a mai prevesti. Dar aceasta vindecare a servitoarei starni 0 extrema indignare in stapani! ei, deoareee ei se lipsira de un bun
• I

61 venit. .; $i iata ei cu furie se napllstira asupra apostolilor, tl tarara , in piata la dipetenii ~i~i tnvlnulra ea el, Iiind ludei, turburaorasul ~i propoveduesc obiceiuri, pe care romanii nu trebue nici sa le prlmeasca, nicl sa le plineasca. Vulgul orasulul statu de partea lor, si din prlcina lui ne cercetand-se Iucrurlle, urrnera sl voevozil ora: sului, care "rupand hainele de pe dansii, poruncira sa fie batuti eu toege. ~i dandu-le multe lovituri, ii eruncara in ternnita, poruncind gardei temnitei sa:i pazeasca bine". Conchizand din asemenea porunca, di arestatii sunt vinova]l de vreo nelegiuire mare, ternnlcierul ii . erunca in inca perea cea mai dela fund a ternnijei ~i afara de casta porunci sa le puna plcioarele in butuci, adeca in barrie, careeveeu cincl gauri, in care se varau rnanele, picioarele ~i gatul criminalilor. Ternniclerul de data asta vari apostolilor
J ,

Orasul Tesalonic

in butue nurnai mantle, dar ·si asemenea situatie dupa bataile sulerite in piata, era chinuitor de grea. Dar marii evanghelizatori nu dizura eu duhul, ~i in eurgerea noptii facl1ra sa rasune paretii intunecosl ai ternnitei de cantarl dulci, pe care fara sa vrea fura ascultate de toti intemnitatii. Si iata ca, chiar in miezul noptii, se , ," L1Cll deodata eutremur de pamant, a~a ca se clatlnera ternellile ternnitel, Din pricina grozavei zguduituri, usile ternnitel se deschisera, lanturile arcstatilor se rupsera din belciuqile din pare\i (Fapt. XVI, Q.~), Trezit din sornn s! vazjnd usile temnitci deschisc, capetenia , , , tcrunitci i~i scoase repede sable ~i voi sa. se ucld.i, socotind, ,Ga arestatil• lui iuqisc, peutruc.i in oserncnea caz el insusi trebuia sa < , r21spund5 pcntru ci Cll viata sa. Sinuciclerea in ace! tirnp era refugiul obisnuit din fata nenorocir ii, ~i in Filipi, poate, s'ar fi cor» siderat 1111 nurnai 0 procedare Iireasc.i, ci ~i eroicd. Ap. Pavel to: tusi obscrva irnediat intcntlunea sa ~i, totdeauna poscdand la per"
J ,

62
Iectle stapanirea de sine chiar ~i in prlrneidie, ii'striga tare: lISa nu-]! fad nicl un diu, did nol suntem toti aicea". Toate aceste irnprejuriirir. cutremurul de parnant, desfasurarea groazei fara de veste, elanul de bucurie, care-l oprise dela slnucidere, rab:s darea modeste ~i ertarea lini~tita din partea arestattlor.> deodata topi inima acestui om. Cerand lumina, el se arunca in Interlorul ternnitel ~i in stare de agitatie se arunca la plcioarele lui Pavel ~i Slla. Dupa aceea scotandu-le plcioarele din butuci ~i scotandu-i diri camerele cele din fund, el esclerna , "Domnii mel.: ce sa fae, ca sa rna mantuesc 1,a Insusi tonul vorbirii arata / .tntr'tnsul un pro, fund respect. ~i apostolii raspunsera , "Sa cresi in Domnul lisus Hrlstos ~i te vel mantui tu ~i casa ta". Adanc rniscat, capetenia temnitei aduna tndata toata familia sa, spata arestatllor ranele ~i, primind primele lectiuru ale adevarului evangelic, se boteza eu toata casa sa. Asemenea tntorsatura a lucrurilor turbura extrern ,pe voevozii orasului, ~i' acestla, ternandu-se de oarecare razbu« nare pentru. r asprlrnea deIerl, trimisera Iictoril cu porunca sa pe:l treaca pe apostoli cat mal repede din ores, Dar apostolul Pavel voi sa dea~i voevozilor lectie de prudenta pentru viitor. T rirnitind lictorii dupa tnsesl voevozii, apostolul le spuse sever: "Pe nol, eetateni romani, fara judecata -ne-au 'haiut public .,~i ne-au aruncat in temnlta, iar acum pe ascuns ne dau drumul , nu, sa. vlesi sa ne scoata ei singuri". Lictorii plecara cu aceasta veste la voevozl, si .vestee asta aruncara pe acest! din urrna nu in putina spalma. Dupa ignoranta, deprinderea ~i tru£ia lor de voevozt, ei savar~ise 0 strlqatoere calcare a legii romane. Ei osandisera doi cetatenlromant, nedandu-le dreptul legal la iudecata publica ~i, osdndindu-I, jlcnlsera tnaltul drept ~i privilegiul cetateniei prin seoaterea la ruslnosul stalp ~i prin bicluire. Prin aeeasta ei via= lase legea rornana inaintea oehilor intregului vulg al forului, 9i pe tanga eceasta in prezenta persoanelor, din care unele eel putin cu totul putusera sa se amesteee in treaba' ~i sa denunte despre toate acestea autoritatilor superioere. Frin procedarea lor el iicnira public maestatea RameL Ei erau ameuintati , de 0 extrema , ncpldcere sa fie lnsusl, tresi la iudecata proconsului cu d.1spL:nder-.; , pentru aceesta striqatoare nclegiuire: de aceea ei se grabira sa:~i ceara ertare dela apostoll ~i:i rugara sil' plece cat ruai repede din ora~. Dar apostolii, simtind Cd au mare dreptate ca cetateni romani, nu implinira deodat.i aceasta rugamiote a iosnicilor voevozi, ci plecera la easa ospitaliera a Lidiet, invaFl acolo pe creslinii adunati, ~i dupa aeeea parasira ell pace orasul, Pllrasind oresul Filipi, apostolii misionari strabatura orasele

63
Amftpoli ~i Apolonia, cu care stateau in legatura unele din marele evenlmentc-ale Istoriei grece~ti, ~i dupa aceea sosira la Tesalonlc, care era capitala intregei Macedonii ~i toto data _rezldenta proconsului roman. In acest oras era sinagoga, in care au sl propo-, , veduit apostolli iudeilor ~i paganilor prozelitl, dovedind ~i des= coperind pe temeiul sf. Seripturi, ea "Hristos trebuia sa patlmeesca ~i sa lnvle din mor]l, ~i di aeest Hristos este Iisus, pe Care il ~i prapoveduiau ei". Multi din ascultatori, eu deosebire greci ~i din Iemeile renurnite, au crezut, dar asemenea izbanda din nou starni uta printre iudell necredlnclosl. Acestla ademeni vulgul orasulul ~i _ cu 'dansa - tabarara asupra easel --unui insemnat crestin, anume Jason, unde gazduiau apostolii, Ii tarara tn-pieta orasului ~i rac" neau, eli "acesti turburatorl a toata lumea au venit si aicea , iar , , Iason i;a prirnit . ~i el eu totlt se poarta contrar poruncllCezarului, cinstind:pe alt rege, Usus". Dar dusrnanii nu _izbutira sa=~i ajunga seopul lor. Autoritatlle orasului cercetand Iucrurile, gasira para netnterneiata ~i eliberara pe acuzati. T otusl agitatia in ora~ era a~a· de mare, Incat apostolii nu gasira -posibil sa::~i- continue propoveduirea lor ~i sub valul noptll parasira Tesalonicul ~i se Indreptera in V eria, orasul eel mai 'aproplat de. aicea, ~i numai Tirnotei _ ramase vremelnic in T esalonic pentru tntarirea nouilor convertiti la credinta. In Veria era deasemenea 0 mica populatie iudaica, dar acesti iudei erau "mai chibzulti la minte" decat tesalonlcenii, ~i ap. Pavel a putut sa se odihneesca tntre ei de- sguduiturile prin care trecuse. Dupa obiceiu, el propoveduia in sinagoga, ~i verienli nu numai nu-l trnpedecara in aceasta privlnja ~i nu respinsera Evan" ghelia propoveduita cu fanatism orb, cum se petreeuse in alte locuri, ci ~i el insa~i zllnic ~i eu sarguinFi urrnara sf. Scripture, ca sa verifice dovezile ~i citatiile ap. Pavel eu marturia orqlnala a cuvantului lui Dumnezeu. Din eauza aeeasta se aiunse la aceea, ca preeum greeii, asa si multi din iudei au erezut, - nu numai " , barbatii, ci si femeile din eele mai onorate clase. Printre acesti J vereeni buni la suflet, apostolul de buna sarna, a petrecut cateva sa.ptamani in pace, pentruca in timpul sederii aeolo ap. Pavel de doua ori ii veni in £land sa mcarg5. lara catre lubitii sai tesaloniceni. Impr eiurar i neprevazute i11S5. irnpcdecard aeeasta (1 Tesal. II, (8), ~i situa]i ..1 acestei blserlci p,rig,.mite a~a de mutt prcocupa duhul lui, sau din Vereea, sau in urrn.i din Atena, el a trirnis iara la dansii pe Tlrnoteiu, ca sa::i raporteze despre starea ei. In Verla, in persoana lui Sopatru a fost dobandit un prieten devotat
I I

04
care i-a aratat servlcli tnsernnate atat personale apostolulul, cat ~i operei crestinismului in genere. Dar, negresit, nu se putea nadajdui, ca tot a~a de bine sa ni¢a~ga ~i in vlltor, cu deosebire cand vestea despre izbanda propovedulril ape Pavel in Veria ajunse la sinagoga tesalontciana. Numele urat a1 lui Pavel asem~nea unei scantei, aprinse furia rau:: t~~ioasa a ludeilor, ~i ei trlmfsera nurnaldecat deputati, cad sa atatevulgul ~i in Vereea contra ape Pavel. Ap. Pavel primi din vreme veste despre aceasta dela unul din prietenii siH devotati, A ..se ..opune acestei dusrnanil staruitoare si . inversunate,care acum . , , .'.. .. prigonea pe propoveduitori din ora~ in ores, .nu era nici 0 putinta. ~i deoarece era limpede, ca Pavel, iar nu Sila, era cbiectul principal al prlgoanel, atunci se hotart de catre ei, .ca Pavel trebue sa plece iara din oro~, iar SUa ~i cu Tirnotel decurand alipit la ei, cari erau colaboratorii sal, in tirnpul sederei lor in Vereea, trebue sa ramana acolo, ca sa aiba grija de nevolle bisericei ~i sa ude acea samanta buns, care .incepuse sa ·creasea acolo. Prlmejdia vadit era mare, ~i departarea s'a sav~r~it· grabnic ~j, probabil, .sub valul noptil, A~a domnul Iumli acesteea urrnarea cu . furie pe marele propovedultor al imparatiei lui Hristos ,' dar nlci el nu stia, ce lovitura gaUse stapAnirei sale asupra lurnil, cand el cu a~a Iurle ~i grabire prigonea pe apostolul neamurilor chiar in tnsest centrele paganismului celul mai cult. Confretil petrecura pe . ape Pavel panala malul marfi, ~i acolo el se urea pe 0 corabie, . . care il duse in capitala intregei omeniri civilizate. a vechirnei, adeca la Atena.

?i credincios,

..

-------~o~~~------

65

Ruinele templului Mlnerva in Atena

CAPITOLGL

VII.

APOSTOLUL PAVEL IN ATENA SI CORINT. . ,


,

and corabia se opri fa debarcaderul renumitului port at Atenei .... Pireu sl inaintea priviriIor aposto, lului neamurilor se desfasura vestitul oras, atunci , nu e greu de lnchipult, ce suvoi de cuqetart stdi:: batu sufletul ap. Pavel.· Inaintea lui se intindea orasul, slava carnie cloeotea in toata lumea, si , , singur numai numele ,lui umplea de entuziasm pe orce am cult. Inca din scoala Saul desmerda, poate, gandul sa viziteze acest centru al eruditiunii universale, catre care curgea pentru complectarea culturii tineretul din toate marginile lumii. AClIm acest vis se realizasa, ..... dar sub ce forma? Actualul Pavel venise aicea nu sa invete cl, ci sa invetc pc altii .... Pe Iiecare l-ar fi turburet accasta tilioasa dcosebtre de situetie , dar . , acela, e-ire era tmbracat ell putere etc sus ~i neinfricat mergea intru Llt:mpinareu tuturor prtruejdlllor, ~i ehiar i.I mortii, propoveduitorul de Durnnezcu in:'l;[Llt al crucii, pa~i cureios in or asul filosofic I).
,

1) Prcdica

ap, Pavel in Alena -

bpt.

XVII, 113-34.

NICODI1\I, Patrlarhul Rom:illid. -

.Istoria Biblica", Vol. VI.

66
Trecand pe ulitlle oresulul, apostolul eu mirare privea ia bogatia ~i verlatia monumentelor lui istorlce ~i artistlce. Toate aicea arninteau viu rnaretele figuri ale unui mare treeut. Pe ulite ~i prin piete se aflau statui de ale marilor .barba]! ~i eroi , dar alaturea de aeestea, privirea agera a apostolului, observe 0 rnultime ~i de aeele statui. care reprezentau zei , inaintea aeestora fumegau iertfelnice. Asemenea statui eu capisti anexate la ele erau a~a de multe aicea, tncat ap, Pavel se turbura cu duhul. Dar inca ~i mal mult s'e turburat duhul lui, cand el lua seama.Ia aten"ieni: unii eu respect se pleeau in rata idolilor, al\ii cu zarnbet sarcastic treeeau pe1anga dan~ii, ~i asupra tuturora era imprimata peeetea oarecarei desartaciunl si usuratati. »Nu, atenienilor, .... zicea pa, ., reca in sine turburatul apostol, .... voi nu sunteti lumina lurnii, ci intuneree pentru dansa 1 Nu inzadar un tntelept glumet a aprins faelia in amiaza mare, ca cu ajutorul ei sa gaseasea printrevoi macer un singur om" . . . Privirea trista a apostolului cutriera randurlle de jertfefnice fumegande ale nepriceperei ornenesti ; . esupra unuia din jertfelnice privireaIui opri atentiunea sa int: scriptia de pe dansul, carele gtasuia: "Dumnezeului celui necunoscut", Fata apostolului se lumina, ~i el tntelese numaidecat, ea· sisufletul paganilor atenieni cautape adevaratul Dumnezeu sl ,. . , ineonstient se inchinau L'li sub forma aeestui ))Dumnezeu necunoseut". Aceasta ineuraja pe apostol si, ea ~i cum ar fi sirntit in sine un nou eurent de putere vie, merse repede in plata oresului. Piata ca de oblcelu era plina de pop or : Unii se adunau ai:: eea pentru treburi comerclale , altii, din euriozitatea de a ana cate eeva nou , altii, ca sa asculte pe Iilosofi, cari tot aicea, fluturandu-si parul lor lung ~i desfacandu-si largile lor mantil, tntretineau discutiuni Iilosofice si-sl expuneau ideile lor filosofice. Filosofia in acest limp se ana deja in deplina decadenta, si a~a numitit filosofi, nedand nimica nou, se ocupau numai eu povestiri desarte al z doctrinelor marilor lor tnaintasi, pe cari Ie alterau pa;1a intru atata, incat totul se prezenta, dupe expresia lui Cicerone, eu 5'JSll in ios. Deaceea cand ap. Pavel pa~i cu predica sa asupra im'ataturii, care minuna prin noutatea, originalitatea ~i vi:: talltatea sa, apoi ea deodata atrase asupra sa atentlunea ~i multi tnccpura Sd asculte. Incureiat de succcs, apostolul, nefiind inca in sinagoga peutru convorbirea eu Iudeii, incepu sa mearqa zilnic in pidta ~i zi dupe zi se adunara tot mai multi ascultatori impreiurul propoveduitorului de Dumnezeu inspirat. Insfarsit tncepura sa ia aminte la prcdiea lui ~i unii din filosofi, care de buna serna ramaseserd fara ascultatori. Rautatea si ciuda Iierbea Intr'insii, con,

necunoscutulul propoveduitor , dar totusi curiozitatea blrui .clude, ~i Incepura dupa rnultlrne sa asculte predica Indrasnetului necuno scut, cure se hotarase sa rivelizeze cu dansii. Dar predica insplreta a lui se reverse ea un curent puternic asupra multimilor ~i tn fine, prin 0 putere minunata, pironi atentiunea poporului . gloatele pareca rnutise si linistea rnorrnantela era eea mai buna aprobare a predicii apostolului in locul zgomotoaselor aplauze, CLl care de obiceiu multlmea distrata ~i fara ocupatie rasplatea cuvantarlle .umflate ale filosofilor. Filosofii eu ura ascunsa priveau in= -fluenta.jteobisnulta a invaFHurii necunoscutului propoveduitor asupra-multlrnllor , dar, curios, ea ei, inteleptii, nu puteau . nimic in= te1ege dintr'tnsa. Tot depozitul ~tiintii lor Iilosofice nu le da puterea de a pricepe noua invatatura, asemenea earia ei nu tntalniserarilci l,a Platon., nici la Aristotel, nici la Epicur, nici la Zenon, nici la ceilalti stalpi ai filosofiei -ceri, dupa parerea lor, epuizase " pana la.fund toata marea tntelepclunli. Stoicii ~i epicureii, cari erautn multi-me, ~i carl pana. atuneea se dusmanlse intre dansif, acum se .privira spre mare mirare, sillndu-se sa gaseasea. unul la altul-desleqarea eniqrnei uimitoare pentru el. Dar privlrile unora ~i ale altora exprimau numai 0 nedumerire tampa. curent IDUt de'duda ii strabatu, Unii din cei mal tndrazneti Iilosofi se incercarli sa . intre in discutie cu .apostolul ~i sa opreasca cuvantarea lui prin obiectiuni , dar oblectiunile ca, niste carbuni aprinsi se intorceau ~i cadeau asupra capetelor lor; in cuvantarea apostolului ei nu aveau nirnic corespunzator. Ascunsi in multime, ceice faceau obiectiuni iar cadeau in nedumerire, discutau intre dan~ii: "ee vrea dar sa spuna acest vanturator de cuvinte 1" Astlel "ace~ti nebuni in intelepciunea lor", voiau prin numiri rusinoase sa Iniiercze pe mare!e propoveduitor at invataturii evanqelice , dar nu-sl acoperira ei prin aceasta nebunia lor, ci ea inea ~i mai limpede se vcdea de sub exteriorul lor Iilosolic. A1tii, se pare, au ascultat rnai mutt noua invatatura ~i zlceau , lISe pare ea. el pro= povedueste Hespre niste zeit5ti straine", dar in aceste cuvinte ra::: suna 0 nota rautacioasa. Cum? Accst obraznic venetie nu se gao::: destc di turbur I constiinta I)OD1 orului? El nu cinsteste pe Minerva, ocrotitoarca .~3cr5 a orasului i nu rccunoasle zeii prearuari]! ai 1)0::: , , , porului, tem..lelc si statuilc earo[-a Imriodobesc ell multlrnea lor '.... ulitilc si pietile 1 U tndrasncstc s5 zdruncine credinta poporului 1 El estc turburatorul religiei statului ~i <11 ordinci statornicite. El este razvratitorut poporului si at tincrctului ... Cu asa lirnbd I', rautaeioasa _l vlcleana graiau aceia din iilosofi, pentru a carore arnbitie josnjca I1U prcluia nunica a rccurge la mijloacele ccle
I , I

tra

Un

I
,

"

.,

"

68
mai necinstite, numai ca sa inlalure pe uriciosul rival. Unul din eei . mai mad sl mal virtuosi filosofi at lumii vechi, Socrate, a fost ne..( voit sa bea cupa cu otreva anume acuzat ca dararnator al eredlntei poporului ~i razvriititor al tineretului ... Orbl]l de rautate, Inteleptli ar fi fost gata sa se rafuiasca aicea pe lee Cll propoveduitorul necunoscut lor, daca nu s'ar fi temut de popor, care mai bine decat ei pricepeau cu sentimentul lor sirnplu, adevarul propoveduit lui ~i putea sa se razbune grozav /pentru. jignirea .propoveduitorului iubit. In vederea acestora uratorif plinl de ra" utate, dosind rautatea lor sub curiozitatea nevinovata, poftira pe ap. Pavel in areopag, ca acolo sa expuna rnai arnaruntlt in fata conducatorilor poporului noua sa invatatura. Nu-si adusera oare ',. ei aminte tainie aeum, ea anume in aeest tribunal suprem, care dernasca pe so:: . fi~tii asemenea lor, tnteleptul i candva a fost sillt sa bea eupa omoratoare t Pe dealul stan cos . de vizavi de Necropole, sub 'ceriul deschis, se aduna sfatul suprem, areopagu1. Pe ban" cile sapate in stanca se ase, zara membrii ariopagului - ~i anurne cetatenii orasului, sluRuinele Ariopagului jitorii statului, eomandantii, filosofii ~i poetil. Pe coastele dealului ~i ill valea vecina se ingramadi poporul. In rnijlocul pla[etei, forrnata de scaune, se ridicau una in fata alteia doua pietre meslve . la sedintele formale de Iudecata pe una din ele statea acuzatul, iar pe ceialalta acuzatorul'). Pe una din ele, cum se poate crede, acum a Iost asezat ap. PdvCI. Privirilor lui se prezenta stralucita adunare, nevdzuta de dansul niciodata pana atuncee. Deasupra lui se intindea cerul senln, de unde el auzise candva glasul dumnezeesc, carc.l chiemasc la sluilrea apostollcx. Apostolul sim]! in inima sa Iocul dog0rator al ravnel apostollce. Cuprtnzand adunarea, eu 0 privire infladir.dt:l patrunzatoere, inaintea carela f5r5 sa vrea a trebult Sd tresara inima filosofilor viclcni, apostolul incepu cuvantarea. It Ateriieni", - esclarnd el ~i adunarea i~i tncorda auzul, _ "dupa toate vad, ca vol pare Cd ali fi cu dcosebire religlos! ~i iubitori
. I I

-------------.

Oleum. ,\\ai alll~rlllliit vczi in suplcmcnte.

I) Scaunele ~i vedcrcn gcncr:tt:l a locului sedinjei arcopagutut s'au p~str:lt ~i pan~

69
de Dumnezeu. Cad trecand ~i privlnd cele ce voi clnstlti, eu am, gasit ~i un jertfelnic, pe care e scrls . Dumnezeului celui necunoscut. Pe acesta anume, pe care voi nestlindu-L, it cinstitl, it pro". poveduesc ell voua", Fetele celor prezen]l se tncordara de mlrare. Cuvintele necunoscutulul propoveduitor rasunau a esa tncrcdintere ~i a a~a putere, de care nici umbra nu prezentau cuvantarile neguroase ate filosofllor , ~i in acelas timp atingeau a~a de aproape pe to]! auditorii, tncat tott se privira tntre dansii. Nu s'a sculat oare intre ei marele Platon, care' numai singur putea sa vorbeasca cu asemenea putere sl in asa limbe, ca prin ea pare ca ar vorbi insusi zeii, daca s'ar pogori pe parnant ? Sau nu s'a renascut in" .tre eiDemostene eel puternic la limba, de cuvantarile caruia se cutremurau regii?' Cuvanterea apostolului rasuna ca ~i cuvantarile acestor eroi ai elocventei grece~ti. Inaintea stralucitei adunari a areopagului in adevar era' Platon, dar Plato nul inaltei Iilosofii evanqhelice, era in adevar Dernostene, dar Demostenele cuvantului dumnezeesc.· Insa pentru unil auditori ~i anume -pentru Iilosofl, ca un grozav tunet al ironiei rasunara aceste cuvinte aleoratoru~ .lui. El, ecesti tntelep]i trufas! ~i orgolio~i"cari stralucieu rprin 0 frazologie goala ~i nefolositoare nimanui, cu nedumerirea tampa se oprira inaintea tainicei inscrlptii de pe jertfelnic ~i nu putura da raspuns la instinctive intrebare a cuqetarit poporului , ~i iatd s'a ivlt un propoveduitor, care' cu- tndrasneata incredere ~i cu putere rietnfranta desleqa enigma. Rautatee cu 0 noua furle vse aprinse Intr'Insii , dar aceasta rautate era acum cu totul neputincioasa , apostolut prin un singur cuvant 0 lipsi de baza juridicd, spunand, ca el propovedueste nu niste zei straini, ci nurnai versa lumina cunostintei asupra acelui Dumnezeu, caruia poporul inconstient se Inchina deja. Judecata pregatita a~a de viclean contra vestitorului adevarului divin cu toata puterea osandirei se prabusi asupra vrasmasllor lui. ' Intre acestea, inspiratul propoveduitor 50ntinua cuvantarea sa. Ca un curs limpede al unui izvor datator de viata curgea ea din gura lui si inviord mintea si inima ascultetortlor, Aceasta era 0 , , profunda Iilosofie, necunoscuta lor pana atuncea, dar in acelasi tirup Cd era simple pentru intdc:) ~i cu 0 puterc nCinfranta, inflL;" enta asupra inirnii. Aceasta era c· cuvanterc simple, dar in acelasi tirnp Ilecar c cuvant at ei ca fl!!~J::~-lllstrabatea sulletul cclor ce 0 asculteu ~i vddit se intiparea IK ',;;~\de lor. Cu 0 lirnpczime ncobi~nllita cxpunand ideca inalta clespre Dumnezeu, panii la care te mira de indrdsniscra sa se rio ice eel mail mari intclcl)ti, ai lu~ , rnii vechi, ~i eratand pe temeiul anumitilor : pocti popular! toata
I I I I ,

70
nebunla edorarit idolilor celor facuti de mana orneneasca, -aposto .. lui in fine trecu la propoveduirea Domnului celui ce l-a chiemat ..pe dansul la slujirea epostollca, caria el si-a inchinat tot genitil sau, toata vie]a sa. II A~a clara, zlcea el, par5sind vremile nestiin[el, Dumnezeu acurn porunceste tuturor oarnenilor de pretutindenea sa se pocalesca. Cad El a randuit ziua, in care cu dreptate va judeca lumea, prin barbatul predestinat de Dansul, dand adeverlnte tuturor,· Inviindu-L din rnorti" ... Deodata in areopag se produse agitatie: auzind de invierea din mort~/· urrnatoril filo:s sofiei epicureice nu mai avura putere sa mai . pastreze linistea , ultimile cuvinte din gura Inspiratului apostol ca niste sageti de foe se infipserd in inimile lor corupte de filosofia senzuala ~i deschisera inaintea lor un tablou rnfrtcosator al dreptei rasplatir! pentru acel abuz de pacate, in care se petrecuse toata viata lor, con .. dusa de principlul senzual grosier: sa mancam ~i sa bern, cad mane avem sa murim. Dar ca sa ascunda de cei prezenti durerea lor de inirna, ei 0 acopertra sub ironie, ~i tncepura sa rada de invatatura grozava pentru nelegiuire. -Asupra stoicilor aceasta invatatura da 0 impresie mai Iinlstitoare, ~i el nu se dadeau inl~1S turi sa .. mid ascuIte inca, dar, folosindu-se de turburare, cu indife .. l renta ~i poate nu fara' ironie, zisera apostolului: "despre asta te vom mal ascuIta alta data", ~i neqrestt nus'au silit sa mai galS seasca aceasta vreme. . Turburarea in adunare continua. Vazand neputinta de a continua propoveduirea, apostolul e~i din areopag. Curand se tmpra~tia ~i toata adunarea, ~i bancile de piatra ale membrilor areopagului, tot a~a de vartoase, ca ~i inimile lor, iara~i se golira. Deci, se poate oare sa fi ramas sterp cuvantul apostolului I>- Nu 1 Cuvantul lui Dumnezeu este viu si activ . el cazu adanc in inimile unora din eel ce asistasera si aduse roada sa. "Oarecari bar:: bati, alaturandu-se la ap. Pavel, au crezut , printre acestia a fost Dionisie Ariooaghltul si 0 Iemee, ell numele Damar, si altii ell dausii". Acesto a lost primul trofeu al Evangheliei in centrul paganismului filosoiic. Astfe! a lost prima intalnire a Evangheliei CLl pagana Iilosofic. Deja la prima lntalnirc Cll dansa stapane indiscutabila pana atuncea a rnintilor s'a turbui at sl imediat simti pulerea groaznica pentru dansa a necunoscutului nou venit. Dar turburandu-se, ea -nu voi sa ..~i pIece deodatd inaintea ei steagul. Inca cinci veacurl intregi ea se silt sil:~i sustlnd steagul Eau in numele paganismtllui~i a tntelepciunet lui: dar viermele timpului toci neobosit arborele acestui timp, ~i el Insfarsit se prabusi, plecandu-se la plcloarele crucii.

71

Din Atena ap. Pavel se tndrepta spre Corint I). In starea de atunci, acesta era inca un oras, mal insemnat decat Atena, deoarece anurne el se considera rezldenta prlncipala rornana a Greclei. ',Spalat de doua marl , de 0 parte de marea Ionlca, iar de alta de Egeea, Corintul unea in sine luxul Asiei, cu culture Europei. Din cea mai adanca vechime el era renumit eu artele si stiintele sale. Darernat in anul 146 a. Hr. de comandantul roman ,, , Mumie, el a fast construit din nou de Cezar ~i deveni capitala Ahaiei, si catre acest tirnp iarasl ajunsese stralucirea sa anterloare. , , Climatul sau rninunat, bogatiile, cad curgeau dele rasatit ~i dela apus, marea : aglomeratlune de streini ~i de negustori, - toate acestea ajutare la rnolesirea extra, ordinara ~i impreuna cu eceasta la destrameree moravurllor, prin care era rer.urnit Corintul nu numai in toata Grecia, ci si in toata lumee. Cultul neru, sinat alAfroditei se afla acolo , in plindinflorire, si ,,felurile de , trai "corintene" intrera chiar in proverb pentru designarea . ce~ lui rnai netnfranat desfrau, Ala:: turea cu cea rnai rafinata bogatie se altoi cea mal jalnka Vederea Acropolei din Corint saracie, care deasernenea era molipsita de viciile dorninante, ~i rnultirnea poporului din Corint prezenta acea grozava prapastle de cad ere intunecata, pana la care poate sa' ajunga ornul. Pentru a intemeia Biserica lui Hristos in aceasta imparatie a pacatulul ~i a coruptiunii, se cerea nu numai cu vantul inspiret al unui astfel de propoveduitor, cum era ap. Favel, ci si vadit ajutorul de sus, si minunea morale. , , Cu propoveduirea sa ap. Pavel nu se adresa alcce claselor inalte culte, care in Atena l~i aratase indeajuns tntelepciunee impetrita in pretinsa filosofie, ci catre acei jalnici decazu]! ai societatii,' carl mai mul; ca orcine aveau nevoe de mangaerele Evan~ ghe\iei. Activitatea I'Ji sc inccpu in miilocul meseriasilor marunti, car i constau parte din iudei, ~i prima roadd a propoveduirii a Iost convertirea la credt:1') a [arnilici lui Achile ~i Prischila care, fU:1 gind din Roma din priciu ; decretului impdratului Claudie pcutru iz~Jonirea iudeilor, sosir.i i.i Corint ~iincepura sa se ocupc cu mese. .

I) Propovcduirea

in Corint - Fapt. XVIII. 1- 17.

72
ria modeste a Iacerei de eorturi. Convertirea aeestei familii fu un mare bine pentru apostol. El se Imprletenl eu dan~ii pentru toata viate, gasi la ei locuinta, btl chlar ~i luerau lmpreuna eu dansil, ca~:: tigandu::~i prin aeeasta panea de toate zilele. Sambata se ocupa cu predica in sinagoga iudaica ~i ea~tiga inca vreo cativa urrnatorl siprtntre dan~ii pe Crisp, seful sinagogii. Dar Iiindca ludell Corintului in genere s~ refereau dusrnanos catre apostolul, apoi el, nscutur~ndu~~i hainele sale, zise , sanqele vos~ru asupra oehilor vostrl, eu sunt curat , de aeum rna due Ia pagatli". Din acest timp el parasi sinagoga ~i se adresa esclusiv catre' pagani' cu predlca sa, printre care ~i evu 0 mare izbanda. Printre convertltil dintre pagani erau cunoscu]l in urrna Gaia ~i Stefan, eari s'au distins prin adevarata ospitalitate crestlneasca ~i prin 0 Iilantropie plind . de dragoste (Rom. XVI, 23; 1 Cor. XVI, 15-17).. Ca Joe at adunarilor lor,apostoIuI alese casa unui. oarecare lust, care se afla ··langa sinagoga, ~i acolo a fost primuJ templu de ~ugac~une ~i de adunari ale ere~tinilor' corintenl. Raportul dusmanos al iudeilor, pentru un tlmp, duse pe apostolul la ingrijorare, ~i el voi sa curme . predica sa; oar spiritul sau fu io.tarit prin 0 aratere de' noapte a Domnului, Care-l zise , "Nu te terne, ci vorbeste ~i nu tacea; cacl Eu sunt cu tine, ~i nlrnenea nu-tl va face diu; pentruca Eu am mul ti oarneni in acest ores", Aceesta vedenie linisti sf tnt curejd pe ' apostolul, ~i el ramese in Corint 0 lurnatate de an, tnvatand pe locuitorii lui cuvantul Domnului, Dar rautatea iudeilor nu slabl ~i cu trecerea timpulul se aprlnse pana la imposibil, mai ales cand ei i~i Vdzura neputinta lor de a rezista contra dovezilor de' neinvins ale apostolului, distrugand cele mai tari convingeri ale lor ~i orce nadeide a lor. Ei se folosira de prima ocazle, ca sa:~i razbune pe neplacutul propoveduitor I), In acest timp in Ahaia a fost numit nou proconsul Galion, Iratele vestitului Iilosof Seneca si asernenea lui om in eel rnai inalt , grc1d cult ~i urnan. Foloslndu-se de nccxpericnta sa 9i contend p e oarecare nepedepsire, iudeii produser.i ['dzvratire; insfacara pe ap . . Pavel ~i:l idrara in pia\a, cerand dela proconsul sa fi~ judecat dupa acuzatla, Cd el "invata pe oarneni sa cicsteasca pe Dumnezeu nu dupa leqe". Desl impdratul Claudie izgonise'pc iudei din Roma, dar reliqia lor era totusi reliqio licita, adcca permisd din partea statulul i dar religia "acestui om", cum insistau ei, desi putea intra sub denumirea iudaismului, era cu totul neiudaicd, aceasta ar Ii fost 0 prefacere falsa a ludaisrnului ~i, Indreptandu-se contra legii
J .,

-_.__ ._--_._--

1) Ap. Pavel in fala tribunalului

lui Galion - Fapt. XVIII, 12 - 17.

73
.lul Moise sl prin aceasta devenea religio illicite, religie nepermisa. Aceasta era acuzatla, in care cu ghivalt Insistau iudeii, ~i tndata ce aceasta se Iamu:i, ap. Pavel era gat a sa pa~easca la epararea pro" prie, Dar Galion nu avu intentlunea sa se osteneasca cu ascultarea acestei proceduri in desordine. Stllnd perfect ~i respectand legile existente ~iJ totodata, distinqandu-se prin neiubirea curat romana catra Iimbe de lmpdciuire linqusltoare, ~i inca ~i mai mult prin acea aroganta romans fata de poporul, pe care el, asernenee Iratelul sau, probabil ura ~i:l dispretuie, el currna cu totul acest

lucru,

prin

declaratia,

ca acuzetia

lor contra

lui Pavel,

ca violator

-at Jegiilui
,,_~

Moise sau in genere , ...


,-,,,

a orcarei 'legipecare

el nu

OT/'TAAyTAE.nA

K 46 LV C 1<b.IAYTO I

C YNrhYAt\ETLUN , ~~ ,,

¥n

OTLUNJ~

,~ -.. e€TEK~lYMEI~
. .

(W N

qu

I~ ~~d€mp~SS·leScfIS€'''UOS
TR JS

AuES
C U(J)

-r R.I bu b uS
clOET I

.q uomo

PS

I~

Codicile Claramontan : Epistola catre Tesaloniceni

cunoaste, era CLl totul neinterneiata, "Daca aicea ar Ii vreo crirna civild sau vreun act lrnoral, atunci eu a~ avea motiv sa inteleg lucrul ~i sa ascult j dar cand este yorba de im'atatllra, de simple I111me ~i de legea voastra, atunci descurceti-va sinquri , eu nu voesc sa fill iudecator intru acestea". Stangand astfel chestiunea, Galion poruuci lictorilor sa curate trlbuualul, ceeace ei si facura cu 0
I I I

osardie C\:2:11:J!<Jr<1, "goninciu:j din tribunal". Asemenea intorsatura e lucrurilo ; i:1Curaja vulSIUI orasului, care deja' c!emult lira pe Iudei penlru sov inisuu.l lor si pentru " el in~facn pe c.ipctenia princlpal.; sinagogii, ~i aicca lnalntca cdl11!1filria ncorucnoasa. 'juc!Jica Sostcne, pe sub ochli lui Si iata , cap2tenia

tribunalului,

Galion,

it

supuse unci b:JUli fdra crutare, ~i aceasta a fost lectia pe dcplin merltata pentru propria lor agitatie ~i habotnlcic. Dupzi a plica rea unei asemenca Iovituri data darzen ici iudaice,

74

ap, Pavel sosi perioada unei linisti indelungate, ~i el in curqerea acestei perioa.de continua nu numai sa propovedulasca cuvantul lui Dumnezeu in chiar orasul Corint, cl sa observe si sa <sllpravegheze starea bisericilor de prin celelalte orage. Colaboratorii sar cerceteu adesa biserlclle din imprejurimi 9i::i raportau despre starea lor reliqioso-morala. In oarecari bisericl tinere, ramase fara. conducere autoritara in ale credintei, se starnlse anumite nedu,meriri, pentru deslegarea carora se cerea cuvantul autoritar a in~u~i apostolului , dar, 'deoarece el tnsusl era ocupat cu propoveduirea in Corint, care cerea prezenta sa personala necontenit, apoi el pentru edificarea altor blserici recurqea la acel metod, care in urma dipata 0 enorrna importanta pentru btserlca, anume la scrls. Sl in Corint anume au fost scrise de dHre el prirnele • epistole. Motiv pentru dansele a fost vestea, ajunsa pana la dansul din Tesalonic, ca acolo printre crestini s'au ridicat nedumeriri relativ de a doua venire a Domnului si despre invierea , rnortilor, ~i iata pentru lamurtrea acestor nedumeriri apostolul a si scrls una dupa alta doua eplstole, cunoscute sub denumirea de , »intaia si a doua epistola catre Corinteni". Deoarece scrierea , aeestor epistole a eerut 0 munca tnsemneta, apoi apostolul de oblceiu nu le scrla singur, ci dicta scriitorului ~i cu mana' proprie adaoga numai salutarea de tncheiere, care ~i serves pentru crestln dovada auteniicitatii epistolii. A~a s'a pus tnceput epistolelor de Dumnezeu insuflate ale apostolului neamurllor, ' Orqanizand toate trebile in Corint, apostolul tnsfarsit it parasi, ea sa viziteze Ierusallrnul pentru sarbatoarea Cincizecimei, care se apropia. La plecarea din Corint el dadu fagaduinta de nazoreu si trnpreuna cu Achila si Prischila rnersera cu corabia la Efes, renurnitul . port la marea Mediterana. Binecredincioasa pereche ramasa in Efes, unde ea putea conta pe ca~tigllri bune, jar apostolul pleca mai departe la Cezareea si Ierusalim, si deacolo grabi , spre Antiohia. Asa el, intre iubitii Sal eonfrati, petrecu cateva , zile in pace si bucurie, a~a de -neccsare pentru dansul dupa suportarce osteuelclor 9i zguduiriie, prin care trccuse.
" :. . t ,
,

pentru

'

.,

75

.. PdYCI

.$osii In Eles", Fapte, XIX. f. c. 1.

CAPITOLUL A

VIII. A AP. PAVEL.

TRElA CALATORIE MISIONARA


ar un astfel Pavel, nu llniste. Pe tatei, desl
J

de lucrator .neobosit, cum era ap. putu sa se desfateze indelung de el it momea spatiul vast al activi. injugata cu rnunca ~i cu greutati neobisnulte, ,ba ~i eu perlcole, ~i el sirntind asupra sa datoria eondueerei pastorale a nUI1 meroaselor biserlci intemeiate de dansul, dupa cateva zile de odihna, alcatui planul pentru a treia mare calatorie misionara, anume in scopul de a vizita toate biserlcile tntcrneiate de dansul '}. ~i iata el, "petrecand in Antiohia catva timp, iesl sl strebatu in randuiala tara Galatiei ~i Frigiei, tntarind pe totl ucenicii". In Galatia dadu dlspozitiune, ca in zilele de Durninica sa se faca colecte de milostenie in Iolosul saracilor din Icrusalirn, ~i dupa aceee, vizitand bisericile din Imprejurimi, pleca la Efes, care a ~i fost ales de data asta ca c .. cntru al activit.itii sale apostolicc. ~i mal bun decal acesta mCI nu S~ putea alcqc alt ores, din care Evanqhelia ar fi putut mal usor sa se faspZmcieasca in toatd Asia .. . Ef.:~:::ul,ca orasul capltald .:11vechci Ionii, era vatra vcstitei civilizetli ionicnc, care dupzi transplantorea ci in Grccia i~i gasi de .svoltarce suprema la Atcna. Aflandu-se nu departe de goiful 1vl5.rei -r.lediteranc, dintre Smirna ~i Milct, Efcsul era accl vestit
, I I

t) A trcia dl?itoric

misionara

a ap, Pavcl-

rapt. XVIII, 22.

76

disilritul ~i apusul, Asia ~i Europa, ~i multe corabii cornerctalesavarsau, curse necontenlte intre ele sl Corint. , Dar eu toata revarsarea spre el a parerllor apusene, el i~i pastra cu 0 neobisnuita credinciosie religia veehilor zei asiatici, sl cea , , J , mai venerate zeltete , a lui era Artemida. Aeeasta era vechea Astarta asiatica, numai sub denumirea greacil, ~i cultul ei, ca unul ce se intemeea pe zeificarea puterilor grosolane produditoare ale naturll, se dlstlnqea prin eea mai neinfraneta desfranare. Ternplul Artemidei Efesulul era slav it in toata lurnea si se considera / , unul din minunile Iumil. Ars de Herostrat, el-a fost din nou construit inca ~i mal cu multd splendoare, a~a ca prin slava sa Artemida eclipsa pe celelalte zeitati ale Asiei. Deoarece ternplul acesta se bucura de dreptul de refugiu, ~i, aceeste, tmpreuna cu lnfluentacorupatoare a eultului lnsusi, facea Efesul unul din cele mai corupte ora~e ale lurnll, Asemenea Corintului, el era unul din cele mai mari ora~e ale lumii pagane'j ~i intr'Insul se lntalneau sl se adaposteeu tot felul de religii si de Idei. Ca sl •in celelalte , " ora~e marl, tntr'tnsul era ~i 0 sinagoga iudaica, iar alalurea cuea se ivira ~i astfel de ~coliJ care prezentau ceva mijlociu intre Iudaism ~i crestinism. Era, de exemplu, scoala ucenicilor lui loan Botezatorul, care, primind predica lui despre pocainta, 0 considerau definitiva~i alcatutra 0 comunitate deoseblta. Vartatiunea scolilor religioase ~i a cornunitatilor, a aJutat atatarei extraordinare a ideei religioase, ~i in sinaqoqa Iudaicd adesa apareau propovedultorl, carl straluceau prin elocventa ~i prin puterea propoveduirei lor. Cu deosebire remarcabil a fost tntre ei A polos, care fiind de neam din Alexandria si primind educatie in vestitele ei , , scoli filosofc-reIigicase, umplea de entuziasm pe ascultatorii din sinagoga prin predicile sale. Partieularitatea invataturii sale era . aceea, ca el, sub lnfluente savantilor alexandrini, considerand pa~ rerea obisnulta asupra reliqiei iudaice a Vechiulul Testament prea groso!ana, se silea sa 0 lmpace Cll fllosofia ~i deaceea dadea istori sirilor biblice U II senz sirnbolic. Odata CLl ast:J cl, se par e, avea deja oarecare informa'iuni sl desnre invatature crestinzi, din Care deaserncnea Irnprurnutase oareeare parte. In genere acesta era un om foarte cult, adauc cunoscator al sf. Scripturi ~i orator de mare talent. In timpul absente! ap, Pavel el faclI cunostinla cu Achila si ., Prlschtlo si, cunoscand dc'a dansii dcaproape~, cresti, nismul, se inclina Cll totul in partca lui ~i dupa aeeea hotart sa piece la Corint. Bucurandu-se etc ea~tigarea pentru biserica a unui propoveduitor asa de minunat si observand, cum activltatca de , , propoveduitor ar fi putut fi Iolositoare priutre greeii fin i ~i des, I , ~

ora~, ..unde

se tnlalneau

77
voltatl, ei scriserd pentru dansul 0 serisoare de reeomandare ditre batranlt din Corint. In Corint elocventa lui produse 0 enorrna influenta, ~i deveni sprijlnul puternie pentru .confrati. El eu asemenea arta se Iolos! de prediea ap. Pavel, pe eat a putut :sa 0 cunoasca din convorbirile eu Achila ~i Prlschila, ea in disputete sale publice eu iudeii dusmanosi eu 0 putere nebiruita, pe terneiul propriei lor Seripturi, dovedea mesianismul lui Hristos ~i astfel pe .cat de placut crestinilor, tot atat de grozav pentru iudei. El uda eeeaee sam~nase ap. Pavel. " '. .Ap .. Pavel sosi in Efes deja dupa plecarea lui Apolos ~i ca de oblceiu deveni vizitatorul statornie ·al sinegoqii.: unde el dea-

Situatia topografica a Efesului

semenea propoveduise Evanghelia I). Aicea el mai intai de toate se adresa catre aceia, cad emu pregatiti pentru crestinism prin strdlucitele predict ale lui Apolos, iar dupa aeeea ~i in genere in» eepu sa propovedulasca iudeilor, adevarurlle crestinismului. De .. oarece el nreda crestinismul nu sub forma ademenitoare a Iilo, sofiei, ci c1u[)iJ toeta simplitatea lui, apoi Iireste, predica lui starnl ncplaccrc in .niilocul iudeilor impctr iti, ~i lucrurile ajuI1S'2:-apan a acolo, cZi apo-tolu! dupd trei luni de munca, se vazu nevoit sa paraSCJ:)c.J sin _1~~;oua~i inchiri.1 pcntru adunarile ucenicilor ~~i ascultatortlor ~:ai ~'_:ocdi:l 0i.1l·C CarUic1 Tiranu, unul dintre sofisti. pagttni, de carl crau L I vrcrnca acece mult i in L:rc~~. Accst local nou al adunarilor pcutru sluibcle durunezcc.tl, c!,:\Ju epostolului putinla de a vedca pc coulralii sai zilnic, pe caud in sinagoga asta era ell putin\d Bunni de trci ori pc sapUlm<.1n2l. Ostcnclcle lui ~i pro,

..

I) Propovcduirca

ap. Pavel in Efes -

Fapt. XIX, 1-40.

povedulrea n'auvames fara izbanda. In curgere de doi ani intregi Efesul a servit pentru dansul ca centru at activitatii sale misionare, 9i' deoarece slave propovedulrll lui tncepuse a se raspandi pretutindenea, apoi el, fara tndoiala, tnsusi intreprinse rnici cala:s , ' torii prin locurlle dinprejur, a~a cit, dupa rnarturla ev. Luca . It totl locuitorii Asiei au ascultat predica despre Dornnul Usus, etat ludell, ~at ~i elinii ", Chiar in Efes slava despre dansul ajunse fa un grad neobisnuit, ,... mai ales din. cauza marilor minuni, It pe .: cad Durnnezeu Ie facea prln manile lui PavJV'. Chiar basmalele ~i clnqatorile lui aveau putere vlndecatoare, '~i slava despre dansul se raspandlse pana intru atata, tncat multi din descantatorli iudei, cari se ocupau eu magia ~i cu tot felul de descantece (de asemenea vrajitori era plin superstltiosul Efes), tncepura sa:l invidieze. Unul din ei, Scheva, s'a incercat sa"l imiteze, in nadeidee ca, tntrebulntand numele Ilsus, putin tnteles de dansul, el va putea tot a~a de cu Izbanda savar~i' minunl, cum le savarsea ap. Pavel. Dar dol din lui, carl se ocupau cu descantecele, suferira 0 deplina netzbanda, cad duse la starplrea deflnltiva a unei asemenea ~ar1~tanii din Efes. Ei aufost chiematt sa faca descantece la un om, care, evident,. su£erea de tndracire furioasa, Adresandu-se duhului celul rau, ei esclamara. "Va juriitn cu Iisus, pe care-L propovedueste Pavel",' De data asta totusi -descantecul nu avu putere. Indracitul ell suras rautacios Ie raspunse . IIPe Iisus eu tl stiu, sl Pavel mie rnld cunoscut, iar voi cine sunteti, 1" si t t , dupa aceea, aruncandu-se asupra lor, cu 0 putere neinchlpulta, rupse hainele de pe dansii ~i le apllca esa batae, 'incat ei abea scapara din casa, 'batuti ~igoi. Un eveniment a~a de insemnat n'a putut sa ramana neobservat. Vestee des pre el se raspandi cu iutala fulqerului printre gur,e~ii efeseni ~i produse nu putina f-Jroaza ~i turburare, urmarea careia a avut un extraordiner de binefacator eveniment.Se vazu ca in Efes se ocupau cu descan-

78

nn

tecile nu nuruai pagan ii, ci ~i unii din crestinii Inspaimantati de cele

noui

couvertiti.

petrecute, ei sincer se pocaira de pzicatele lor sl ca dovada d sincerltatti " pocaintei lor adusera cartile scumpe , , ele caba1isticei lor, care serveau pentru el de unealta a mcserie i lor, ~i public le arsera. Aceasta tainic.i carte neagra se practice in proportil a~a de mari, incat pretul cartilor arse astfel de car: turaril neqrl in elanul pocaintel, se ridiea panala cincizcci de mii de drahme argint. Acest rug neobisnuit, care de buna sarna s'a cW'tinuat un timp destul de indelungat, a fost 0 dernascare a~a de izbitoare a usuratecei credinte predominante, eel aeeasta a fost,

79
Cara lndoiaia," una din Imprejurarile care a dat propovedulrii ap, Pavel. 0 vestire vesta in toata Asia. In timpulcelor doi ani de sedere la Eies, apostolut nu nurnai a propoveduit verbal, ci ~i prln scris. Prin colaboratorii sai el a tntrctinut contact necontenit cu diferite biserici, si spre edilicar'ea , a doua din ele, anume a Corintului ~i a Galatici, el a scris doua epistole, cunoscute sub denumirea . Epistola catre Galateni" ~i "Intaia eplstola catre Corinteni". Prima dintre ele a fost provocata de vestee trista, Cd galatenii cari primise credinta dela ap. Pavel ell asa placere, dupa usuratatee mintil lor se .1aSqra tarati- de alF propoveduitcri, anume de protivnicll iudaizanti ai apostolului. A~ cestl din urrna, cu scopul de a darama opera apostolului a~a de urat de. dansil, tncepura a~a de ademenitor tsa zugraveesca avan-

II

~o,nemlntosl
Cine v'a

'Galetenl

ademenit, ce s4 nu credeti adevarul t".

a«, ut.

1.

Muntele

Sinai

Vederea

Ierusalimului

tajele fiilor lui A vraarn, tncat lor li se nascu chiar dorinta "de a fi sub lege" (Gal. IV, 21). Odata eu aceasta, in suf1etele lor fu sdrunclneta insusi autoritatea ap. Pavel. Pentru a-I preveni contra aeestei ,primejdioase rataciri, apostolul le scrise epistola, in care eu 0 uiruitoare claritate expune superloritatea Noului Testament, fata de \l cchiul Testament, ~i spune, di Iiii lui Avraam nu suut acele, cart i~i trag gen'2:1logia dela dansul, ci cei ee crcd in Hristos (Gal. HI, 7, 20). Intru apararea apostolatulul Sall el le arnintestc de neobisnuite sa convertire, adaogclnd la aceasta, ca Evangheli0 propovedulla de d.insul nu cste orueneasc.i, caci sl , cl "a prin: :~:O ~i a it1\'atat=o nu cL~ll~om, ci prin descopcrirca iu i Iisus Hristos" (Gal. I, It, I Q). Epi5!0la catra Corinteni c1 Iost pro: vocat.i eLI totul de alte Imprciur.iri. La apostolul ajunsesc \'C5: tea tristZl ca, erestinii corinteni, calcand uniree fratcasca, sc :' , Irnpartise in cateva partidc, ~i esemcnea scolilor fJrece~ti, cad purta 1I nurncle cutarul sau cutarul so fist, unii se socotcau ur-

'80
m Itorll
l~i Pavel, al{ii urrnasil lui Apolos, altii a lui Chlfa, ~i unii dln frati ejunsera pana la acea ratacire, ca tncepura sa nege tnvierea mortllor, Infiltrandu-se in rnediul blserlcll ~i dcsrnatul moral,' prin care se distingea in genere Corintul, ~i cornu nita tea suferi in mediul sau prin un pacatos gretos, dela care cu greata se intorceau pana ~ipaganii. Toate aceste neoranduele au ~i fileut pe apostolul sa se adreseze catre corinteni eu 0 Jarga epistola, in care el cu autoritate apostollca Ii sfatuia sa paraseasca dezbinarile

tului: ei s~desc ~i uda, iar cresterea 0 9~ Durnnezeu. "Deaeeea ~i eel ce sadeste, sl eel ce uda nu e nirnica, ci totul este Dumnezeu, care da cresterea", Izvorul acestor dezblnari era trufia mintii eorintenilor, ~i apostolul le arnlnti, ca pentru dan~ii ca crestini in:: te1epciunea pamanteasc~ trebue sa stea pe planul al doilea, "pen:: truca cele rielntelepte ale lui Durnnezeu sunt mai tntelepte decat ale oamenilor" (I Cor. I, 25). Combatand dupa ecela ratacirea acelora, cad neqau invierea mortilor, ~i poruncind sa pedepsasca aspru pe pacatosul eel mare, apostolul face 0 serle . tntreaga de povete pe 0 multime de chestiunt blsertco-sociele ale vietH ~i eonehidea prln o .selutere plina de iublre, sensa etipropria sa mana: "Darul Domnului nostru • Iisus Hristos sa fie' cu . voi. Si I iubirea mea eu voi eu toti in Hristos Ilsus, Amin" . .Dupa trecerea a doi ani, apostolul, considerand lucrarea sa la Efes terminate, elcatui planul unei calatorl! mai departate. El planula ca dupa Cincizecime sa paraseasca Efesul, pentruca inca odata sa viziteze bisericile Macedoniei si ale Ahaei, intemeiate de dansul in timpul celei de a doua calatorie misionara, ~i merse eu corabia din Corint pentru a eincea vizitare a Ierusalimului, dupa care el nadajduia a vedea Roma, marea capitala a lurnii clvilizate de atuncea. Potrivit Cll acest plan, el trimise deja pe doi din colaboratorii sai, Ttrnoteiu si convertitut de dansul in Efes, Erast, in Macedonia, ell porunca d'ata lor de a se intAlni iara Cll dansul in Corint. Erast, Iostul easier al orasului, era om influent , ~i deaceea mai bine ca orcine putca sa se ingrijasea atat pcntru preqatirca ~i primirea apostolutui,' cat ~i pcntru aducerea la Indeplinire a colectelor zilnice, prin care in acest tirnp era mutt ocupat ap. Pavel. Vizitarea lcrusalirnului devenisc nccesara in vederea de a procure erestinilor saraci ai acestui oras milostcnia, pe care apostolul 0 adunase aeum de prin biscricile tnterneiate de dansul din pagani. Dar planul acesta a fost irnpedecat de un
I I I . I I I

~or, d~o~rfce . pentru ~i .tot~ s'a rastign~t .unul. ~i .~eel.a~ .Hri5t~sl iar to\l cejllaltl propoveduitori sunt nurnai simpli sluiitort at cuvan-

81
eveniment, care expuse tnsusi vieta apcstolulul unei strasnice pri .. mejdii 9i grabi" plecarea lui din Efes J). Sosi luna lui Mal, 9i in Efes era vestitul Iarrnaroc Efesia, care se proslavea prin serf tntrepl de serbari, consacrate Artemidei. In timpul acestor serbarl, chipul de Iernn al zeitei, care dupa povestirea poporului se pogorese din cer, se expusese in templu la inchinarea generala. In curgere de 0 luna tntreaga, orasul era .urnplut de poporul venit din toate tarile tnconjura. toare 9i ulitile gemeau de tot felul de petreceri. Procesiunile porn" poase.stluxoase necontenit parcurgeau spre ternplu, iar rsacriflcatorii 9i, diferi]! descantstorl adunau 0 bogata recolta pe carnpul super" stitlei , se organizau tot felul de petreceri 9i jocuri, ~i toate acestea erau insotite de cea mai salbatica betie si desfrau. In asemenea , , imprelurarl, erau inevitabile 9i izbucnirile de fanatism .reliqlos, prin care- adesa . se semnalau solemnitatile in Efes.Acela9 lucru se petrecu ~i acum. . In acest an 0 vadiUi imputlnare a desfraului ne rnai pemenit din timpul Efesiei 91 cauza acestei decadent era bir.e cur.cscuta. Nu numai in Efes, cl ~i in toate orasele prlncipale ale proconsu .. latului Asiei fusese starnit un profund interes catre propoveduirea unui oarecare Pavel, care, chiar in capitala idolatrlei, cum se ~tie,a propoveduit in. pace, ca aceie, cari sunt facuti de rnani omenestl, nu sunt nicidecum dumnezei. Multime de popor s'a inc1inat pentru primireaacestei propovedulri , inca 9i mai multi au fost de aceia, cari eel putin sub influen]a ei incepu sa' se refere indiferent cafre ritualismul fara tnteles si catre descantece, si chiar , , , catre temple 9i idoli. Urmarea acestora a ·fost aceea, ca in Efes "s'a produs nu putina razvratire contra caei Domnului". Pavel 9i predica lui, "fratH" 9i confratu lor erau la toti pe lirnba, 9i nu putine blesteme ocaratoare se rosteau contra lor de sacrificatori, ~i deasernenea de sute de cersetori, adunati imprejurul merllor asezdrninte. In fine, aceasta rautate rau aFcunsa se slrn]i de popor. Cele mai rnulte pagube 0 suferlra prin micsorarea respectului fata de zeita ~i de ternplul .ei, un oarecare argintar, eu nurncle Dimltrle, care vindea lnchlndtorllor mid medalii de arqint ell chipul ternplului sl al z'.::itei, in arnintirca vlzitaril de catre dansii a EfesLl= , , lui 9i templului lui. 13.1 nu numai in Efcs, ci in Iiecare ccntru insernnat a cultului patlanesc cererca acestor lueruri provoca mare olerta a lor din partea industriasllor. Din+'rie gasi, ell. industria lui ---------

1) Rascl)ala

din Eles -

Fapt. XIX, 23-40.

NICODIM,

Patriarhul

Romaniei.

nlstoria Bibllcii", \\'01. VI.

82
tncepe a se ruina, ~i el, sub masca templului ~i al zeitel, se hotarl, pecat. aceasta era posibil pentrn dansul, sa ia rnasurl in scopul , de-a opri ruina ee-l amenln]a. Chiernand la 0 adunare pe totl me~" terll si lucratorit simpli, cad se oeupau eu aceasta meserie, el se , adresa catre dansit eu "0 cuvantare, in eare fa tnceput starnl pasttmile lor prin prevenlrea contra ruinaril ee-l arnenin]a, ~i dupa aceea striga eatra fanat\Smlll' lor adormit pentru razbuneree contra jignirii mar~tiei templulul lor ~i la decaderea slavei zeitei, pe care 0 adora toata Asi~ ~i toata lurnea. Cuvantarea aceasta fu ea o scantee pentru un material inflamabil. Printre 'ascultatort rasuna un striqat Iurlos . JJ Mare este Artemida Elesulut l" ~i prin tot orasuI se ineepu turburarea. Arzand de razbunere contra autorului , principal al pagubelor aduse, mesteril razvratiti ~~ artistli voira sa apuce pe tnsusl ap, Pavel, dar, negasindu:l pe' dansul personal" tnsfacara pe doi colaboratori ai sai Gae ~i Aristarh, ~H tarara la , teatru spre razbunarea ~i bat]ocora multi mil. Afland. de primeidla Iubitllor siB coleboratori, apestolul voi tnsusl sa mearga la 'tea" tru, ca sa, se jertfeasca ' pe sine. Oar autoritatile oresulul tl refi ..' Templul Dianei din Efes nura, deoarece se temeau de sporirea turburarii poporului. Turburerea aeeasta ameninta cu primejdia macelartrel nu nurnai a ere~:s tinilor, ci ~i a Iudeilor, pe cad poporul nu-l deosebea de crestini. Pentru a evita aceasta primejdie, din miilocul iudeilor eparau un oarecare Alexandru, care se tncerca sa se adreseze multimii eu 0 , cuvantare, ea iudeii nu sunt deloc vinovati, de acest lueru. Dar tndata ce rnultimea vazu trasaturtle iudaiee ale oratorului, inabusi, , numaldecat glasuI lui eu strigatul furies. ,.Mare este Arternida Efesutui 1" si era gata sa pa~asea la unul din acele rnaceluri gro= zave, pe care nu odata le Indurara iudeii in Alexandria si in alte , ora~e mari ale rasaritului. Frimeidia era grozava, dar din fericire ea a, Iost ablltuta prin barbatia supraveghetoruiui ordinei orasului, core se bucura de respcctul general al populatiunii. Neqliiaud orce prirncjdie personals, el pa~i indrasnc] in fata gloa.tei furioase ~i se adrcsa catre dansa cu 0 cuvantare lini~tita, dar irnpunatoare, care intelepti multimea. "Efeseni! ~ esclama el, - care om nu stie, ca Efesul cste sluiitorul marei zeite Artcrnida ~i a lui Dlopet 1 Daca insa in aceasta privintd nu se incape discutie, atunci trebue ca voi sa fiti lini~titi ~i sa nu ' procedati grabit. Iar voi ati adus pe acesti barbati, care nici ternplul Artimidci nu l-eu prddat, nici pe
'

'.

83
zeita noastra n'au hulit-o. Daca insa Dirnitrle ~i altH ca el arfi~H au jalba asupra cuiva, apoi este tribunal de Iudecata si avern , proconsul: sa se jaluiasca acelora. Iar daca voi cautati ceva de altfel, apoi aceasta se va deslega in alta adunare. Cacl noi ne aflarn in prirnejdie pentru cele produse acurn, sa [fim acuzc]i de revolutie, deoarece nu este nicio prlclna, prin care noiam putea Iustlfice asemenea aglomeratiune". Cuvantareaaceasta irnediat produse 0 tnraurlre uimitoare. Turbura: rea content, -. uvantarea inteleepta a -omului de to]! respectat. facu C multirnea sa se caiasca de neprlceputa- sa turburare ~i sa se tnspairnante de urmarile ei posibile, cum Iacuse aluzie la asta in cuvantarea sa paznicul ordinei, care influentese pe rand prin magulire, speriere, apel la curnin[enle ~i la liniste. El le aminti viu, ca deoa. rece Asia era 'provincia senatoriala, ier nu Imperiale ~i de aceea se carrnula de un proconsul cu cativa Iunctlonari, iar nu de un propretor cu un legion de soldaV," apoi ei singuri erau raspunzatorl pentru pastrarea bunei ordine si de buna same ar Il considera]! vlnovatl .de violarea- ordinel, 0 zi de disordine putea pentru un an intreg sa se . rasfranga asupra privilegiilor lor. Ba ~i inge:: nere 0 asemenea turburare din partea efesenilor sa fie (cum dovedi paznicul ordinei) nedernna, deoarece maretla ternplului lor n'a fost expusa la nici 0 ilcnlre , ea nu s'ar Diana Efesului Iustlfica prin nimic, deoarece nu s'ar putea dovedi nimica contra acestor persoane , ea a £Clst de prisos, deoarece la Indamane erau ~i alte miiloacc mai l~~ga~e pentru dis:: platirea lor; insfarsit, daca nici rnandrie, nici dreptetea n'au putut inlluenta asupra lor, atunci eel putin frica de romani putea sa:i retina. Poporut se rusina tare mult de procedarca sa, ~i supravcqhetorul ordinei capat5 putinta sa.l impra~tic din teatru: . Astlcl prirnejdia pentru crc:~Hni ~i iudci a Iost inlaturata pen: tnt 0 vrernc, dar personal pcntru .ap. Pavel ramc"\i1erca ruai departe in ores, deveni imposibild, pentrucd singura apol~itia lui ar fi Iost deaiuns pcntru aprinclerea Ianatismului salbatcc ~I Elescnilor, De= aceea el se grabi sa paraSec1SCa orasul ~! s5. plecc in Macedonia. Dupa parasirea Efesului, ap. Pavel plecd I~ Troada. Nu cu mutt inaintc de aceaste, el trimisesc pe unul din irisotitorii lui tined,

..

84
anume pe Tit, la Corint, ca printr'Insul sa se tncredlnteze, ce in~ fluenta a produs acolo prima lui epistola, ~i"i porurici sa=i iasa Intru intimpinare in: Troada. Dar tnzadar i1 estepta acolo , apostolul, in fine, ,hoUiri ca singur sa viziteze din nou Macedonia ~i bisericile ei deacolo.: El Ie gasi in stare infloritoare, vazu devotementul lor catre sine, Uiria in credinta, calitaprin prigoane, ~i ca sunt gata sa conlucre la stranqerea de milostenii in folosul crestinilor 'saraci ail Palestinei. Teate acestea au fost o mare mangaere pentru apost?lul, dupa amadiciunele ir.5ercc.te de d~nsu1. In fine, s'a alaturat la el si Tit si=i cornunica de acea influenta mantuitoare, pe care 0 _p;oduse~e epistola lui catre Corinteni. Disordinele dlsparuse, devotamentul catre apostolul sporise, ~i in genere se produsese 0 vadita tmbuuatatire in viata reliqicesa

Ruinele teatrului din Efes

blsericeasca si morale a Corintului, desi nu se reslabilise cu totul , linistea deplina. V dijma~ii apostolului se tncercou sa arunce umbra indoclii chiar asupra dreptului apostolului Pevcl , dar aceasta era 0 rautete ncputincioasd, care l111 avea tercn sulicient. Pentru ca inca ~i mal mult sa aiute le instaurarea pacii in biserica Cormtului, ap. Pavel scrise a doua cplstola catre corinterii, in care expuse slrntiruantul bucuriei cu prilelul pacificarii bisericii ::;;i le dadu 0 serie intreaga de povcte noun asupra <1 diferite chcstiuni, In aceasta epistola, intre altcle, apostolul adeveri drcptur ile sale la apostolat, aratand necazurile suferite ~i pe care le tndura el pen" tru Hristos, si deasemenea arninti despre aceea, cc cruce i s'a dat , lui de Hrlstos pentru toeta viata, ca el sa nu sc mandreasca, aI111me "boldul in trup, ingerul satanei". Acest "bold in trup 41,
,

85
dupa cum s'e SplIS deja mai sus, mal probabil ca orce, era boala lui de ochl, de care apostolul suferea necontenit, sl .ea devenea cateodeta a~a de chinuitoare, tncat il lipsea de putln]a de a lucre,
. I

~j=l constranqea sa se adrescze catre Durnnezeu cu rugaciune pUna de lacrami pentru u~urare. "De trel ori am rugat eu pe Domnul- zice apostolulce sa-l departeze del a mine, dar Dornnul rnl-a zis . ajunge pentru tine hand Meu j cacl puterea Mea intru neputin]i se savarseste". ~i oarecurn intru confirmarea aces" tui lucru apostolul tndata ce spusese inainte de aceastar.despre aceastd neobisnulta descoperire, csreie el sc invre dniclse ·candva ~i anume cand el a fost rapit panele al treilea Ceriu, in rai, .~i "a au zit cuvinte negraite, pe care iasca". Aceasta revelatiune flicuta .dln acel timp el prin activitatea ernul nu e slobod sa le gra:s lui, ir:dat~ dupa convertire, ~i

sa neobosita

~i cu adevarat

eroica

Ruinele vechiu'ui

Corint

a justifieat pe deplin alegerea sa, rnuncind 9i suferind crul lui Hristos chiar mal multe necazurl ~i sulerlnte, vinte, mult mai 'rnult "a fost in ostencle, incornparebil

pentru decat in

. lu ceirane,

lalti apostoli. Ca slujitor al lui Hristos, el, dupa propriile sale cuorl aproape de ml\)arte. Dela iudei de cinci ori mi s'au det cate parruzccl flira una Iovituri. De trei ori m'au batut Cll toege, odatzi ClI pictre m'au b.itut, de trei or i am sulerit naufragiu ClI corabia, 0 noapte ~i 0 zi am petrccut in adancul marii. De multe ori am Iost in dillltorie, In priruejdii
:)~ rami, in primejdii din partea talharilor, in primejeiii din par" tea eelor de un uearn ell mine, in prirucjdii din partca paganilor, in prirnejdii prin orese, in primeidll in pustic, in prirncjdii pe rnaI

mal mult in temniFi ~i de rnulte

rca, in primeldll clune, in foame

rint. XI, 23-27).

Intrc fratii cei rnincinosi, in ostenele in slabi~i sete, aclesea in post, in (rig ~i golatdte" (2 CoIn fata unci a~a maretii a ostcnclelor apostolice

~:i

85

[rebuea sa tacit 'I' lirnba celor mal Iuriosl vralmesi, ai lui, si in Coos , , rint s'e instaurat pacea, asa cii atuncl, cand apostolul a sosit acolo, , comunitatea loa primit eu bratele deschise. In Corlnt epostolul a tntalnlt pe cei mai multi din coleboratorii sai .... Tlmotel, Tit, Aristarh, Luce ~i multi altli, in comuniune cu care el a petrccut trei luni, punand la cale trebile biserlcli ~i supraveghind lrnpreuna biserlclle din imprejurimi ~i din Macedonia. Corintul se afla in des contact cu Roma, capitala lurnii, 9i apostolul '~i fal-a sa vrea, nutrea ideea sa mearqa acolo, ca sa' 'vesteasc~ 'Bvanghelia lui, Hristos, anume / in .centrul lurnii pagcine .. Dar lrnprejurarlle nu-l dadura putint«;l/'Sa tntreprinda acurn aceasta mare calatorie, cu atat mal mult, ca epostolului ii era cunoscut, ca acolo exlsta deja btserlca cre~tina, .~i el nu voia sa zi:s deasca pe ternelii straine. Deaceea apostolul 0 vreme se margini la contactul din departare cu biserica rornana, prin intermediul confratilor crestini, carora pentru diferite treburi erau nevoiti sa faca calatoria intre cele trei centre principale a cornertului uni'versal: Efes, Corint si Roma. ' . , Nu se stie -cand anume a patruns crestinismul pe tarmurii Italiei si in Roma. Dar se poate cu probabilitate crede, ca Evan'. .. ghelia a fest dusa .pentru prima oara acolo 'de unli din acei iudei ~i .prozeli]i din Rome, cart zlua Clnclzeclmii ~i' a, pogorarei Sf~n:l tului Duh au ascultat cuvantarea de" Dumnezeu Insuflata a 'ap. Petru la Ierusalirn. Iudei erau multi in Roma, mai cu sarna . din . acel timp, cand Pompei dupa cucerlrea Palestinei a dus la Rome un mare numar din' el. Acolo ei nu zabovira a manifesta acelas ajutor de sine ~i ghibacie,· prin care se distingeau deja in , vremea aceea printre celelalte popoare. Ca robi ei nu erau buni ~i nu se primeau, curand obtinurd eliberarea lor ~i tncepura sa se tnrnultasca repede 9i sa se imbogatasca. Raporturile prletenesti, cari exlstase intre August si Ired eel Mare, inca si mal mult contribui la tmbunatatirea situatiei lor, si la ivirea zorilor. erei . '" crestine, ei pana intru atata se recunosteau ca parte constitutiva
,
.

in

sa prezica soarta. Curand ei se tnmulttra pana intru atata, tncat , incepura Sa inspire pericol guvernului, ~i imparatii nu odata au dat decrete pentru i7.gonirea .Ior (lin capitala, Unul din aceste

a populatiei l\on12i CLl drepturi ~i ell reliqie proprie, lncat in\(~j leptul imparat politiceste le oferi lor un cvartal deosebit peste , Tibru, pe care ci l-eu si ocupat in curgerea veacurilor urmatoare. Din ulirile 'infunccoase ale acestui cvartal ei voiau sa vanda chi- . , brituri de pucloe sa, heine vcchi si vase sparte, ~i deasemenea , treceau peste podurile Cestiu sau Fabriciu sa ceara milostenie si ,

87
dec rete, anume decrelul lui Claudie (Fapt. XVIII, 2), duse la prietenia ap. Pavel cu Achila si Prischila. Acest dccret trebue iden, tificat cu acea rndsurzi, de care porneneste Suetoniu in rernarcabilul loc, undeel vorbeste despre "Impulsor ·Chrestus". (IIRe:s volutionarul Hristos". cum rornanli pronuntau gre~it numele lui Hristos). Deca-l ase, atunci e aproape neindoelnic, di crestinii nu erau deosebiti, de iudei in aceasta nenorocire obsteasca, prici, nuita de nelnteleqerile lor mesianice. Dar, dupa cum rccunoaste Tacit, vorbind de incercarea de a izgoni pe astrologi din Italia, aceste masuri ingenere au fost nefolositoare. ludell, parasind pentru 0 vreme Roma, curand iara se tntoarsera tntr'tnsa. Prozeli-: tismul lor pe ascuns, chiar in timpul dornniei lui Nerone, capata o a~a de puternicaclp,vnHnre, tncat Seneca. care se rostise

Ruinele vechiului templu din Corint

despre iudei ea "despre eel mai diu popor din lurne" ,marturi. sestc dcspre neobisnuita lor raspandire. Deaceea, cand ap .. Pavel a scris epistola sa catre Romani, ludell, cu toata neschimbaree inca a dccrctului lui Cleudie, dat numai cu sase ani inainte de , aceca, alc.itutsere dcia 0 eomunitate asa de mare, incat iarasi , , erau cbicctul ing:':j:)!'arilor quvcrnului imperial. La rnarele sarba. tori ci in ~Jloate mari plecau la lerusalim, aldturand adesa ell aceasta si iutrcprinderile comercialc, -si iata, anume aeolo unii din ei auzcau nrcdica (I'). Petru si dcvcneau prirnil evan-:Jhclizatori . ., 'in canitala iurnii. Prin insesi accasta se darama eredinta biserlcii t , , rornanc, c:1 :ntemeidorul crestinismului in Roma ar £i fost ap. , Petru. Traditio accasta, cum sc stie, a fost latita mai tilrziu chiar , " pan a acolo, cit ap. Petru S'c;1 recunoscut ca prim episcop at Romei,
J I J .

88

unde el ar (i fost episcop douazeci ~i cinci de 'ani." Dar 0 asemeuea tradijle nu-st gase~te nici un sprijin in lstcrie, ci, dimpotrlva, se poate admite numai aeeea, di ap. Petru a suferit in Roma moarte mucenlceasca odata eu ap. Pavel. Asemenea inceput al erestinismului in Roma da totodata pu, ' tinta a tntelege, cum a fost alcatulrea primitlva a bisericii romane. La ineeput ea a constat din iudei ~i prozeliti, dar dupa aceea, intr'tnsa tncepura a" intra ~i m~lti dintre pagani, a~a ca elernentul pagan curand incepu sa devina preponderent. Dar acest element pagan consta nu atat din insesl romanii, pecat din greci, cad erau nurnerosi la Roma si cari curand se 'aU'iturara la bfserica • • crestiua, decat trufasii rornanl, Anume de aceea in capitolul de incheiere a epistolei ap. Pavel catre romani sunt a~a de multe persoane cu nume greee~ti. Dar aceste nume apartin in mare parte claselor mijlocii ~i de ios ale societatii. Crestlnlsrnul ~i=a gasit la inceput adepti nu printre eel bogati ~i renumltl, ci printre negustorii rnici si meseriasi, printre ostasi, printre robl si Iibertlnii ,. , , easelor Imperiale, ~i printre acea droidle, care se adapostea in ""hulubariiIe" (colurnbarta, cum se numeau in Roma casele de dormit "~i locuintele muncitorilor seracl), Prlntre prietenii personali ai apostolului .tn acest timp in Rorna se aflau cunoscutii Achila ~i Prischila, cari dupa ·0 absenta vremelnlca se tntoarsera iara~i la Roma, unde casa lor e~a locul de adunare pentru credinciosi. 'Cat de mare era in genere biserica romans dupa alcatuiree rnembrilor ce intrase Intr'Insa, despre asta se poate judeca dupa aceea, ca in timpul .prlqonlrll lui Nerone au perlt din el acolo, dupa mdrturia lui Tacit, 1,0 mare multime". Aceasta 0 arata acea tmprejurare, ca in capitolul de incheiere a epistolei catre romani, apestolul trimite salutare pe nume la douazecl ~i ~ase de persoane, adeca la astfel de persoane, cari dupa situatie lor in biserica se cerea pomenire personala, Multe din ele se salute de catre apostolul ca cunoscute lui, ca colaboratori si inrudite, si asta se explica "' , prin aceca, dl multi dintre convertitii de apostolul se dove dir a in urrna ravnitori 1[1 Roma ~i au sporit printr'insii biserica rornana, reusind cureud sa dobandeasca a~:l.renume printre celelalte blserici, tncat clespre credinta membrilor ei ))s'e vestit in toata lumea (Rom. I, 8). Anume edtre .aceasta blserica, in Inscsi capitala lumii de atuncea, s'a ~i adresat ap. Pavel ell epistola care dupa adanciruea cugetarei teologice ~i dupd inaltimea Inspiretiunii divine ~i a revelatiunii adevarului crestin, ocupa eu tot dreptul primul loc printre epistolele marelui apostol al neamurilor. Multe irnpulzluni puteau fi la dan suI pentru aceasta. Ca apostol at nearnurilor, lui, neqresit,
I I

It.

89 i s'er Ii cerut personal sa vesteasca Evanghelia in centrul lumii, din care razele evanqhelizarli crestine puteau eel mai bine ~a se raspandeasca in to ate Firile, a~a ca propovedulrea acolo ar fi putut fi incununarea naturale a propovedulrli lurnii pagane in genere; ~i deoarece trnprejurarile deocamdata nu-l permiteau 0' catatorie a~a de departeta, apoi el se 9i marqin! la 0 expunere scrisa a evanqhelizarii sale. Dar au putut fi ~i alte cauze mai speclale. Intre cele doua clase, carl .alcatuiau biserlca romans, se pare, . dt sevrldicara dispute despre preferlnja, eum se tntamplase asta aproape pretutindinea, unde iudeii se intalnira cu paganii. Deoarece intemeietorii biserlcii au Iost . ludell, apoi Iireste, ei se slleau sa ocupe situatia prima intr'Insa ~i, desigur, se sprijineau intru aeeasta la chiernarea lor ca popor ales, caruia i s'a dat legea ~i to ate fagaduintele. Legii, ei tncepura sa·i dea 0 asemenea importanta, ca fara de ea nu recunosteau posibilitetea rnantuirli sau . justificarea inaintea lui Dumnezeu. Pe de -alta parte pag~nii, pro:> testand contra unei atari pretentiuni, declarara, ea ei i~i aveau legea .lor moral a, care era suficienta pentru preqatirea lor la primirea- Inbiseriea, . ea inteteptii lor au fost "nu rnai putln inspiraji -de Dumnezeu, ca ~i prorocii Vechiulul Testament. ~i . una ~i alta . din aeeste doua pretentiuni erau, evident, - ratacire prtrnejdioasa, si deocamdata lucrurlle nu alunsesera la a rupture fatisa, iar apos• •• tolul se ~i grabi sa le explice marele adevar al rnantuirii. Mai tntaiu de toate el se adresa catre pagani 9i Ie dovedi, ea parerea lor, cum ca legea naturala a moralei e suliclenta in anumit senz pentru rnantulre, nu este tnterneiate, ~i aceasta se dovedea prln insesi acea Impreiurare, ca lumea pagana catre acest timp a ajuns tntr'o tnspalmantatoare stare de decadere morale. E destul sa privestl la acele grozavii de stricaclune morala, cari mai vadit si mai fara rusine ca orce se vedeau anume in Roma, ca • • sa pricepi, cat de netnterneiatd era aceesta terna a paganilor. Grozavul tab lou al acelei prapastii de imoralitate, pe care l-a zugravit apostolul in primul capitol al epistolei sale catre roman! (Rom. I, 2-1--"'32), ar ~i trebui sa serveasca drept combatere a pretentiuuilor lor lipsite de temciu. Pe de alta parte, nelnternciate erau ~i pretentlunile iudeilor. Dcsi de partes lor e mal muHa p;'cfcr}nta c\'2ja ill acca pri vinta, Cd lor anurne "li s'o incredintat cuvantu! , '. lui Durnnczcu " i dar singllr2i aceasta nu ajunge pcut.u mantuire. Trebue a justified aceastd incrcdere a lui Dumnezeu. lar de aicea "llU tot iudeul, care e astfel dupa exterior, si nu acea taere im, prejur, care e pe dinalarii, pe trup . ci acel iudeu, care e astfel dupa interior, ~i acea taere imprejur, care e in inima, dupd spirit,

--""-I

gO
I

Iar nu dupa litera: ~i laude lui nu-I dela oarneni, ci dela Dumnezeu" (Rom. II, 28, 29). Cu uncuvant, deoarece ~i ludell ~i ellse afta in robia pacetulul, apoi ~i justificarea de= vine posibila nu in puterea legii ~i a culturii, nu in puterea rnintii naturale, ci in puterea singura ,a credintei mantuitoare in Hristos, - a unei astfel de credinte, care dupa vitalitatea sa e in stare sa tnlature orce intrebare despre lege ~i despre faptele bune, deoarece ele tnsesi se prezinta cal roade ale pomului sanatos ~i ' plin de seva adevarata. Anume i~l acest senz" omul se "ju'stifka prin creditlta independent de fap~ele' legii'" (Rom. III, 28). Dupa aceea apostolul explica ernaruntit aceesta idee Iundamentala, conflrrnandu-o cu exemple ~i citate din sf. Scriptura ~i, expunand 0 serie de' adevaruri edificative, conch ide cu tot felul de urar! de blne ~i salutdri crestinilor romani, odata cu expresia dorintei de a vent personal in vestita capitala a lumii.. Scriitorul epistolel a fost colaboratorul apostolulul, Tertie, ~i a fost trfmisa cu Fiva, diaconlte bisericei corintene, din apropierea Corintului. Prezentand pe aceasta din urrna crestlnilor romanl; apostolul n roaga sa 0 prlmeasca cum se cuvine sfintilor ~i 'sa=i elute in cele ce va avea ea nevoe, " did; adaoge el, ~i ea a fost ,ajutatoarea multora ~i mie tnsumi".. ' nli deopotriva

91

Ruinele vechiulul Mitet

CAPITOLUL IX.

,IN DRUM SPRE IERUSALIM.


erminandu-sl

RA.SCOALA IN IERUSALIM.

slujirea sa in Corint ~i adunand 0 .milostenie tnsernnata pentru crestinii saraci din orasul sfant, ,ap. Pavel hotert ca inca odata sa mearga Ia Ierusalirn, anume la sarbatoarea Pastelor. El voi sa rnearqa direct din Corint ell corabia in Slria, dar in ajunul plecaril, colaboratorll ?ai descoperira un complot josnic din partea iudeilor, care avea de seep sa piarda pe apostolul in tirnpul calatoriei pe marea, ceeace era tare usor pentru dansii din cauza , , legaturilor ell matelotli ~i a coruperei lor cu bani. Deaceea ap. Pavel a fost nevoit sa plece pe calea uscatului prin Macedonia, in tovarasia prietenilor siH si colaboratori, si Pastelc I-a pc, ., trceut in Filipi, in cercul pasnic ~i Iubitor al ucenlcilor si colaboretorllor sai, intre care iarjisi , ,

a fost si cronicarul ~.1u ev. LUCd. Dupa accea , cl a c;,il<.Horitell corabia in Asia ~i! s'e -l)p,·it pentru 0 saptam~\na de odihna in Troada. '

In acest ora~ se intampld lin evenirncnt, care a aratat, di la crestlni in vrcrnea aceee erau deja sluibc durnnczeesti , rcoulate (:") Duminlce, In alunul plecarei, apostolul a fost la vcccrnie, la care a
)

92
asistat toeta biserica dir. Iroade, adunandu-se pentru ultima' data , sa asculte cuvantarile dulcl ale marelul apostol '), Adunarea a fost in unul din, Iolsoarele, adeca in acele camere de sus din etajul al treilea, cad erau cele mal racoroese incaperl ale caselor din ralS sarif. Foisorul ardea de candele, ~i, din gura apostolului curgea cuvantarea inspireta de Dumnezeu,' care s'a prelungit pana la mezul noptii, ~i to\i Intr'o evlavie muta 0 ascultara. Pe usorul "uneia din ferestrele: deschise pentru venirea racoerel de afara, sedea un tanar, eu numele Eutihie. 1fimpul era tare tarziu, cuvar» tarea se prelungi neobisnuit de mult. Lucrurile despre care era vorba, probabil, treceau peste priceperea lui. 04i el sedea la locul eel mal placut al camerei, unde se putea folosi tiber de accesul aerulul proaspat, totusi caldura din cauza aqlomera'Iei ~i a multimei candelelor aprinse, ~i deasemenea ~i neintrerupta curgere a cuvantarilor propoveduitorulul, adormlra eu totul pe Eutihie. Fara sa bage de seama attii el tncepu sa se lese, capul ingreunat de somn se lasa pe piept, ~i dupa aeeea eu un strigat de groaza ,el se pravali din fereastra. ~i cazu dela etajul al treilea jos in curte. Se produse turburare generala, ~i rasunara tipete, prin care decdata Iu tntrerupt glasul propoveduitorulul , unii din', adunare aler- ' 'gara jos pe seers, ce sa veda ce s'a intamplat.' Bletul tanar zacea' fara simtire ~i afost ridicat mort.Tipat-de groaza Izbucni dinpleptul . celor de' fata; dar' ,,'Pavel, -poqorandu-se j08, cazu peste dansul sl, imbratlsandu-l eu mantle, zise . nu va nelinistiti, pentruca viata lui e tntr'rnsul". Linlstind prin aceasta observatie agitatia, el lasa pe tanar sub influenta blnefacatoare a Iinlstei ~i odihnel, ~i, poate, ~i sub gri)a bun a a diaconeselor ~i a altor femei prezente, pentruca Istorisirea simplu adauqa, ca apostolul se duse iara sus ~i dupa "frangerea panel (cum se numea actul slant euharistlc) si savar= sirea mesei, care mai tarzlu s'a nurnit agapa", el continua sa vorbeasca cu adunarea pana in revarsatul zorilor ~i dupa aceea a esit. In acel timp Eutihie se tndrepta cu totul, ~i fu adus viu, evident, in camera de sus, sl nu putin se mangaiara toti, In dimineata urmatoare, apostolul plccd eu Insotitor ii sal ruai departe la drum, ~i peste cateva zile ei sosira la Milet. Oeoarece corabia trebuia sa stea acolo catva timp, apoi apostolul se folosi de aceasta uupreiurere, Cd sa se vada si sa vorbeasca nu numai , ell crestinii localnici, ci ~i cu prezviteril blsericii turbulentului Eles, In acest seop el a trimis vestitor fa Efes, care era la vreo cincizeci de chilornetri dela Milet, ca ei sa sosesca si sa se vada
, , J , ,
I I ,
,

1) Slujba duminical~

III Troada

Fapt.

xx, 7 -

19.

93
cu dansul, Prezviterii se, folosira cu bucurie de prlleiul de a se vedea inca odata cu mare le lor arliipastor si au soslt la el in Milet chiar a doua zi, care a Iost probabil duminica. Aceasta zi a petrecut-o el in comunitatea lor, ~i inainte de a se desper]l de el, se adresa catre dansii cu 0 cuvantare, in care prin trasaturi foarte atingatoa.re, descrise activitatea in Efes 1). "Voi ~titi, cum eu din prima zi, -- zise el, ,_ in care am venit in Asia, tot timpul am fost cu voi, lucrand Domnului cu toata srnerenia si cu multe Iacrarr-l, in~mijloc111 ispitelor, ce rni s'au tntamplat dupa volntade fau a iudeilor, cum eun'am om is nimic din ce era folositor, despre orce v'as fi propoveduit ~i orce v'as fiinvatat public isl pe ecasa, vestind iudeilor ~i elinllor pocalnta inaintea lui Dumnezeu ~i credin]a in Domnul nostru Iisus Hristos. ~i iata acum eu, dupa. etractla Duhului, rna du~ la Ierusalirn, ne stiind ce rna va intamptna. Numai Duhul Sfant prin toate orasele mdrturlseste, spunand, di lanturi ~i necazuri rna asteapta •. Dareu nu rna uit : la -nimicasi .nu pretuescviata mea,' numai sa savarsesc cu bucurie caUHori~' ~i slujba,' pe care eu am. primit-e dela Domnul Usus, de a propovedui Evanghelia harului lui Dumnezeu. ~i acum iata eu stiu, ca nu ve]! mal vedea fata mea toti voi, printre cari am umblat eu, propoveduind imparatia hii Dumnezeu, Deaceea va marturisesc in ziua aceasta, ca eu sunt curat de sarigele tuturor, . cad en n'am omis de a va vesti toata voia .-,lui Dumnezeu. Asa dara . lua]i arnlnte de . voi ~i de toeta turma, in - care Duhul Sfant v'a pus supraveghetori, sa pasteti Blserica Domnului ~i a lui Dumne .. zeu, pe care El a ca~tigat=o cu sanqele Sau. Cad eu stiu.: ca dupa plecarea mea vor veni la voi lupi rai, cari nu vor cruta turrna , si dintre voi insesl se vor ridica oameni,cari vor grai • • indaratnic, ca sa atraga pe ucenici dupe dansii. Deaceea priveghiati, amintindu-vd, ca eu trei arii, noaptea 9i ziua, necontenit cu lacrarnt am ["nvatat pe fiecare din voi. Si acum, fratilor, va tncredintez lui 0 ..imnezeu si cuvantului harului. Sau, Care poate sa , , Vd. invete mai mult si sa va dea mostenire Cll toti cei sfintiti. Nici argint, ,niei am, nici haina eu dela nimenea n'am dorit i sin= guri ~titi, ea, nevollor mele ~i ncvoilor cclor ce erau Cll mine all servit (si looceste vorbe el intinsc inalntca lor mantle subtiri sl . , , seciituitc c\._; .munca) aceste mani .:lIe nH~L~. n toate v'arn ar.itat, I Cd aserncnca osteniud, trebue, trcbue a sustlne pe cei slabi ~i a IlC aminti .de cl\vintele Domnului Iisus, cac: 1:1 singur a spus . e mai fericit add, decat a lua' (Fept. XX, 18:35). Aceesta cuvantare, care
J , J J . ~ I J I " 1 J t J 1 ,

1) Slatul cu prcsvitcrii Efcscni, I

Fapt. XX, 17-35.

94
a~a de luminos ne inrati~aza' neobosita activitate, edar.ca srnerenle, cornplecta abneqatle a slujirii lui epostolice.. produse esupra tuturor 0 profunda impresie. El tnchele convorblrea sa in miilocul -Izbucnirllor de plans, si cand ei si-au luat ramas bun dela dansul t, , nelinistiti, fiind de viitorul lui, si ing' rlilndu-se si de viitorul lor, , ,,1 atunci toti i~i plecera capetele pe grumajii lui ~i=l sarutara caldu« ros, amari\i cu deosebire de observatie lui, ea ei nu-l vor mai . vedea niclodeta cum l-au vazut pana acurn, niciodata nu vor mal privi fa.tel scumpa a invatatorlului lor, care a suferit atatea pentru dan~ii ·~i pe care ei it Iubeau atate. Daca ap, Pavel starnise contra sa 0 puternica ura in protlvnicil ~ii, apoi odata cu
1',".

Ptolemalda,

Vechiul Aco

aeeasta el insufla totodata

rata de sine si cea


, I

Ierite prcsimtirl intunecate, ei mersera C~( d(L;s~1 1a corabie, care in acest timp H astepte ~i putem fi incredintati, ca ap. Pavel planse cu arner, cand se urea pe bordul corablei, ~i la randul tor pe tarm plansul confratilor raSlIlld pana atuncea, paoct ce vintrelele se cufundara cu dunga alba a orizontului ; ~i apoi prezvlterii efesenl CLl iriirna apasata se Intoersera lnapoi, pentru ca inca odatd, deja fara nici 0 nadeide la ajutorul parinteilli lor duhovnicesc, sa lntampine ispitlrea, ce~i astepta in orasul Artemidei.
I I

bire ~i atasarnent. Et trebui, (Luca. XXI, 1), sil se srnulq.i

dupa expresia
dintre

puternica iuliterela a ev. Luca


mai
si apasal[ de di-

dansti. Tristi

Corebia a sosit cu bine la Patera, ~i deacolo apostolul.itrecand in alta co rable, care mergea spre Fenicla, se lndrepta spre Tir, ora~ renumit prin cornertul sau maritirn I), Acolo erau cafiva crestini, ~i Cll dan~ii apostolul a rarnas sapte zlle, Fretii plinl de dragoste ~i devota]l apostolului capatara 0 deosebita Insplratle de sus despre prirneldille ee-l asteptau pe apostol la Ierusalim ~i=lf!.lgara, ca el sa paraseasca intentla sa ~i sa nu rnearqa la Ierusalim. ~i in .. susl apostolul avea presimtlrea despre prlmeidie, dar in toate SE lasa pe purtarea de grija a Provldentet de sus slpeste 0 saptamana par.asi Tirul, petrecut de lacramlle ~i rugaciunile conlratllor localnici, carl, cu ferneile ~i copill, petrecura pe marele lor invatator .. Cafa:: torind ell corabla panala Ptolemaida, apostolulul cu colaboratorii ;ai se Indreptara pe uscat spre. Cezareea. Acolo, el a dimas cateva zll e, ~iacestea au Iost ultimele zlle fericite ale acelei Ilbertati, de care el se bucurase pana atuncea. Durnnezeu a blnevoit a trnprospata duhullui cu un scurt interval de vesela cornuniune ~i odlhna. In Cezareea.ei poposlra la acela, care avea legaturi cu ap.· Pavel stranse. de adanca slrnpatie, anume la Filip evanghelistul. FUnd asemenea lui elinist luminat, diaconul Filip, cum .se stie, era unul.dtr eel .dintai, care a aratat ap. Pavel acea slrnpatie ~i ·intelegere clare fara de care ar Il fost Imposibila tnsusi activitatea apostolului nea murilor. Acesta era Filip, care a evanqhellzet uratorilor samarineni ~i a avut tndrasneala sa ..boteze pe eunucul etiopean. Soarta acestor dol nobili muncitori ere strans legata laolaltd. Furloasa prigonire a lui Saul Iariseul a ~i fost pricina prlnclpala, care a dus la rlslpirea biserlcii ierusalimlene ~i astfel a schimbat destinatia eelor sapte diaconi. Din cauza fugei ~i anume de aceasta prlqoana se schimba activitatea lui Filip. Pe de alta parte aceasta noua activitate s'a tnceput anurne prin aceea, ce alcatula problema intregei vieti a lui Pavel apostolul. Cand ep, Pavel, vorbeau unul eu altul in aceste pretioase ceasuri, ei au putut prirni in sufletele lor mu1te amintiri atingatoare ctespre acele zile, cand lumina cereasca, care a stralucit candva fata lui Stefan, indreptata spre ceriu in ago:: nia rnucenicici, prin un foe sernnillcativ se reflecta deasemenea ~i pe rata tanarului, nurnele carnie era Saul. Si in afara schirnbului de idei, sl de aminliri, ap, Pavel in timpul sedcrci sale in casa III ~ Filip, a putut Sd se foloseasca de ingrijirea delicate a ace lor PJ:l-U fete ale lui, care, educate sub Inraurlrea binelacetoare a tat:! III i 10f, sc consacrara unci vie]! active ~i la sluiirea Evanghelici. [0 Cezarcea, apIf'avel primi 0 noua prevcnire despre prl-

pel

1) Petreccrca

ap. Pave) in Tir si Cezarcea, -

Fapt. XXI. 3-16.

mejdia ee-l arnenln]a. Aicea;' sosi din Iudeea prorocul Agap ~i, luand chipul simbolic al vechilor proroci, se apropia de ap. Pavel, i~i desclnse braul, -cu 'care era legat hitonul lui, ~i legan:: du-si cu dansul manile sl picioarele, zise . "Asa zlce Duhul Sfant. , , , pe barbatul, al cui este acest brau, a~a it vor lega in Ierusalim ludell ~i=l vor da in mantle paganilor". Confretii deja ~i singuri stlau despre prirnejdia legata Ide aceasta vizita, dar ei nu. avusese inca pana acum 0 asemenea vestire despre asta, precum nici nu prevazusera, ca atacul iudellor putea sa ye terrnine prin inchi .. 'soare, In, temnlta romana. Auzind aceesta,: colaboratorii ap. Pavel it rugara staruitor, ca el sa ramana in Cezareea, iara el slnquri sa se duca la Ierusalirn ~i sa predea prinoasele dela blsericile pagane; ~i chiar membrii bisericei Cezareei elaturara rugaminfile lor cu lacrarni la rugile iubitllor lui colaboratori, cerandu-i sa nu mearga la primejdia vadita. 'Dar apostolul ramase neinduplecat. Iacetl voi? Ce plangeti ~i:mi ~fa~i~ti inima '1" -Ie zlse El. "Eu nu numai voesc sa fiu legat, ci sunt gata sa ~i mor Ierusalim pentru numele Domnului Usus ". Atunci toti tntelesera limpede, ca rugamintiIe mai departe ar fi chinuitoere pentru dan sul ~i tot" odata si nefolositoare.· Deaceea el se linistira sl-st stersera lacra'" , '. , , ';. " . mile, zlcand . "s.a fie 'voea Domnulul 1" " ,,' , . , , -Se apropla sarbatoarea Cinclzecirnel, si anume 1a ea se 'grabea· ap. Pavel. In' Ierusalirn, ca de oblcelu, se adunase multime de popor, a~a ~a nu fara gre'utate se putu gas( gazduire 1). Dar ea a fost gasita incasa unui oarecare Mnason dpreanul,' unul din ucenicii timpuril, ~i sub acoperemantul lui apostolul a putut gasi odihna dupa 0 calatorie a~a de Iunqa. Fratf prirnira pe marele apostol eu bueurie, si adouazi se alcatui adunarea solernna a cres, , tlnilor sub presedlntia lui Iacov, fratele Domnului, ~i acolo ap. Pavel "ii saluta, Istorislnd arnaruntit ee a facut Dumnezeu la pel" gani prin slujirea lui". Atunci adunarea auzindu-l, "Mari pre Durnnezeu", dar in acelasi timp se yaW nevoita sa, previna pe apostolul de prirneidia ee-l arnenlntii. In Ierusalim erau multi iudci, cari deja crczusera, mil intregi, considerand ~i pc aceia, car: sosisera de pretutindenea I. sarbatoare, .a "si toti ace-ria erau " , ravnitorl al legii". Ei, evident, apartineau Ia acea parte nunieroasa, care considera legea necesera pentru mantuire, eel putin propriu peutru iudeii ce au -crezut, si de aceea se refereau banultor catre , prcdica ap. Pavel, ca legea ~i:a pierdut deja Irnportanta sa. Opinia poporului des pre aceesta predica aiunsese panala ei in forma.

.c-

in

,"

1) Petrccerea

ap. Pavel in lerusalim, Fapt.

XXI, 17-26.

97
Ierusalim euzlsera, ca ap. Pavel "invata pe iudei, carl tralau prlntre pagani, Iepadarea de legea lui Moise, spunand caiel sa nu tae lmprejur pe copii lor ~i sa nu se 'poarte dupa obiceiurile parintilor".Acest zvon 'sustinut~i umflat de dusmanii apostolulul, a dispus contra lui pe toti ludeo-crestlnl! palestinieni ~i ierusalimleni atat de dusmanos, ca sinAura numai aperitlo lui in orasul sfant nu era fara pericol. Dar daca el aparu, apoi trebui cumva sa combata zvonul Ials ~i sa dovedeasca public netemeinicia lui. Adunarea sfatul pe ap. Pavel, ca in acest scop, saimplineascaritualul de nazoreu ~i sa ia asupra sa' cheltuelele altor patru persaane din crestinii iudei, cari deasernenea au luat asupra-le votul, dar care nu au destule mijloace pentru acoperirea cheltuelilor. "Atund vor afla toll, ca cele auzite de dansii despre , , tine nu se pat dovedi, ca ~i tnsutl contlnui £a trnplinestt legea". Primejdia, in adevar, era mare. Poporul, iritat de strarntorarile nedrepteale rornanilor, se afla Intr'o escitatiune extrema ~igata sa"~i reverse" .nemultarnlree sa asupra primului, care putea starni banu- ' iala 'sa~Dinaceasta cauza .apostolul se tnvoi cu propunerea ~i in cuigere de sapte zile savar~i la ternplu ritualul nazoreismului trnpreuna cua1ti patru confratl, cheltuelele carora le lua el asupra sa, lata era deja ultima zi a ritualului, ~i se parea,ca totul s'a petrecut cu bine, cand deodata totul s'a schlmbat, s,iapostolul abea a scapat sa nu fie jertfa salbataciei poporului. In miilocul unei .enorrne multimi de 'tnchlnatort, in curtlle templului aparura cattva iudei din Eies ~i din alte ora~e ale Asiei. Cand ei au vazut pe apostolul cunoscut lor, atunci .imediat se aprlnsera de furia fanatlsmului salbatec. In persoana lui ei vedeau un grozav apostat, care invata "abaterea dela legea lui Moise", ~i acum tndrasnea prin prezenta sa sa profaneze cuprinsul sanctuarului poporului. ~tirea despre prezenta sa intr'o clipa se raspandi in multirnea tniuriata a inchluatorilor, ~i vulgul se rni~ca furlos 1). Asiaticii salbatici se aruricara asupra apostolului ~i strigau asurzitor . "Barbati izrailiti, aju\tati=ne] Accst om pe toti pretutindenea Ii invata contra poporului ~i a legii ~i a locului acestuia , pelanga accasta ~i pe elini i~a intrcdus in tcmplu ~i a profanat acest loc slant". en ap. Pavel erau cJ.tivc1 converti]i de dansul dintre greci, pe cad apostolul i=ar fi 9i luat ell d~nsul in ternplu, ~i prin asta, dupa parcr'':~l razvfdti~ilor" l.ar [~profanat. ludell cu mare ravn.i pazeau 10ca~LlI lor sfant de patrul1..:icreo intr'Insul a cclor de alt
1) R:isco:ll:l din lerusalim,

alterata,

~i in

-t
\

f:lpt. XXI. 27-40.

NICODIM, Patriarliul

Romaniel.r-> "istori:l Bibtic:\", Vol. VI.

98
neam ~i de alta credinta, a~a ea exista deja, "un perete de despartire", pe care inscriptia in: limblle greaea ~i latina glasuia, ea II nimenea din stratni nu trebue sa pa~easea dincolo de aeest pa:l rete sub pedeapsa de moarte" . Aicea astfel se prezenta 0 mare oeaziune pentru razbunarea euveniUi apostatului, care invata apostasia. Multlmea se arunca asupra ap. Pavel ~i strigatul , "aiutati cc rasuna pretutindenea pe uliH. De aparat era Irnposibil. Dar pe ap. Pavel l-a rnantuit sfintenila locului ~i privegherea gai-dei romane. Cand razvratitii, ca Sa nu profanezecternplul cu sanqe, tarara pe apostolul in afara de cuprlnsul lui,' sutasul roman, care state a de garda in turnul Antonia, observe agita\ia poporului ~i temandu-se de rascoala, .trlmise imediat lui Lisle, comandantul turnului, stirea despre cele Intarnplate. Lisle aparu tndata la fata loculul eu pricina, cu un detasament de soldati ~i scapa pe apestolul .din mantle Iuriosllor lui vra~ma~i. Luandu-l sub straja, Lisle .se adresa catre dansul cu intrebarea: "Cine=i el ~i ce a. faeut 7· Ca raspuns se ridlcera din popor strigate de a~a desordine, tncat . nu se ,putea distinge nimic, ~i desnadaldulndu-se de a .ajunge la ceva determinat fata .cu aceasta stare de lucruri, Lisie ordona sa fie dus .epostolul. cazerma: Dar' abea reuslse '·sa· se urce pe .~ , '" .. scera, care ducea la camera de sus ~i dupa: aceea in .fortareata, cand vulqul.. ternandu-se, dt' ea va fi .lipsitade placerea de. raz" . bunare, facu asupra lui un nou atac cu strigate salbate~e: "moarte lui 14' ~i ap. Pavel, nefilnd in stare, din pricina loviturilor primite; sa rnearqa singur, a fost luat de ostasi pe mani ~i dus din gloata. El a fost izbavlt de soarta de a fi facut bucati, .mal ales de aceea, . ca Lisle tl tinea aproape de dansul. Si cand detasamentul, care-l , " izbavise, era gata sa intre ·in cazerma, ap. Pavel se adresa catre Lisle in greee~te: ..,Pot eu oare sa::ti spun ceva?" "Tu ~tii gre:: ceste ?' - lntreba mirat comandentul.>"Deci nu esti tu aeel egip:: tean, care inainte de aeeste zile a produs turburare ~i a seos in pustle patru mii de oarneni hoti ?" Acest uricios egiptean nu eu mutt inaintcde aceeaproduse 0 mare razvretlre, inabusiree ceria a cerut nu purine sfortarl din partea romanilor. Desi razvratitii au fost rapusi si D,~depsif-i, dar lnsusi egioteanul a disparut, sl aeum Lisle fara sa vrca se gandi la vederea ap. Pavel, nu-l el oare acel eqlptean ? ., Nu .....raspunse Pavel - eu sunt ludell, tarian, cetatan a nu putin cunoseutului ora~ cilician , te rog, da-rnl voe sa vorbesc poporului", Asemenea tndrezneala din partea unul om, care abea Iusese rnantuit dela 0 moarte sigura din mantle chiar a acestui popor, uiml pe lis ie, ~i~i perrnise sa se adreseze popcrului cu expllcatii.

in .

,.

,,,

99
Apostolul porni Indrasne] lnalnte, facu semn cu mana, aratand ca doreste sa vorbeasca, ~i cand se facu liniste, el se adresa po r porului in limba evreeasca cu 0 tunga cuvantare (Fapt. XXII, 1.;..,21), pe care 0 incepu cu cuvintele . "Barbatt frati ~i parinti, asculta]i acum tndreptatirea mea inaintea voastra". Poporul auzind cuvantarea in limba evrelasca, se potoli inca ~i mai mult, ~i apostolul Istorisl arnaruntit istoria vietii sale si convertirea sa. Cuvan, " tarea fu Inspirata ~i uimi prin elocven]a ei, si salbatacia nu se pleca . nlcl in Iata u nei astfel de cuvantari. Indata ce apostolul in .istorlsirea sa.' aiunse la comunicarea despre aceea, di el in vedenie prirni

Vederca Tarsului

modern

porunca sa mearg,l Cll propoveduirea la PJglmi, tot vulgul iara~i se agita. Cu vantul rag(1ni", conllrrnandu de banuelele lor, iara~i eprinse Ianatisrnul hr. Abea il rosti ~i inccpu stri~Jat grozav: "St.:1qlcste de pe pamant p~~unul C<1 acesta, Cd 1111 trebuc-sa mai tr2lLI.;'..:2i!"Vu!gul oriental, iuebunind de furia ncputincioasa, urla,
11 , I .

cu mantle, i~iirupca halricle de pc dansa, arunce cu pumnul praf in vazduh, insojind tcate acestea cu cele mal s.ilbatece miscar! ale trupului, de care e cepabil fanatismul nelnfranat. Dar ap. Pavel era lnacccsibll de Iuria nesfarsita a iudeilor. Lor le ajungea Indrasncala sa sgudue , !
.i

hohotca,

blestarne,

scrisnca cu dintii, vantura

toO

vazduhul cu strigatele lor disperate ~i salbatece ~i sa prefaca curteaternplului oarecum in refugiul unei glqate de nebuni; dar ei nutndrasnira sa se arunce in ascutlsurlle :sabiilor romane, in" dreptate contra lor. Intr'o grozava iritatlune, Lisie ordona sa duca pe arestat in cazerrna ~i sa,l supuna la torturl prin biciulri, de" oarece nu intelesese deloc ceeace graise apostolul Pavel; el vola sa afle ce anume a facut el pentru starnirea j1cestor strigate Iurioase. Ostasii Ii legara imediat mantle, desbracandu-l pan a la piele ~i:=l plecara in pozltia acelel grozave ~i!adesa fatale torturi, careia nu departe de acest loc supusese candva '~i pe Mantuitorul. De trei ori inainte de asta ap. Pavel suferise vergile romane ale lictorilor, de cinci ori el fusese supus de iudei biciuirii de cate patruzeci fara una lovlturi, Aicea il astepta. 0 noua forma de tor" tUra, anume de blciu, pe care romanii il lntrebuintau ca sa si= leased prin ajutorul lui sa recunoasca adevarul.' Dar de data asta ap. Pavel, ne perzand stapanirea de sine chiar in: extremis, se opuse poruncii. Et·declara curajos, este cetatan roman ~i deci scutit de pedepsele trupesti, Aceasta declaratie umplu de turburare ~i pe insu~i Lisle, care se putea teme de neplaceri pen" tnt sine, daca apostolul ar da jalba contra tratamentului sau, ~iel se sIli cat mai grabnic sa dea . pe arestat in judecata slnedrlulut, ca sa .scape de orce rapundere lntru aceasta chestie mai cur and reliqioasa decat civila .. Se aduna sinedriul, la care fu Introdus de Lisle, ca arestat, ap. Pavel (Fapt. XX HI, 1-10). Presedlnte al sinedriului era arhiereul Anania. Acesta era un saduceu tot asa de trufas, dedat lumii si , putln credincios, ca ~i ceilalti din casa de vipere ale lui Hanan, ba inca el ii ~i intrecea pe aceia prin cruzimea ~i lacomia sa nesaturata, Cu inima cruda de lacomle el adusese pe preotii inferiori aproape ca sa moara de foame, Iipsindu-i de zeduelele, ce le apartinea lor, sl ingenere era un astfel de jafuitor, ca trimitea pe sluqile sale ell parii la arii ea sa ridice zeciuelele eu Iorta, Functia de arhiereu el 0 ocupase in curqcrea periodului, care in aceste vremuri turburi era neobicinuit de lung. desi s'a intrerupt prin absente sa, cand el, in calltatc de arestat, a fost trirnis la Roma, ca sa r~1spunda de actele sale crirninale. Cu acest prile], ffiu1ta:: mlta intriqilor . rnarunte, el, se pare, ca-s! castiga cauza sa; dar in , , urmd a fost depus ~i abea nurnai putinl it regretara, cand el a fost scos din apa canalului, unde se ascunsese, si a fost ucls . , de rasculatii furlosl. ~i iata, sub conducerea unui asemenea arhiereu s'e ~i tinut sinedriul, care se adunase sa iudece pe apostolu1. Din copilarle, deprins a se raporta cuviincios catre tribunalul su-

ea

..

101

prem al poporului ~i cu capetenla lui, apostolul eredea in justitia lui ~i voi in cuvantarea sa sa expliee sltuatla sa. Stand in pozi[lunea cuvenita de orator, el incepu cuvantarea _sa eu cuvintele , "barbati, frati, eu cu toatd constilnta buna am trait inaintea lui Durnnezeu pan a in ziua de astdzl". Dar abea apostolul exprirna prima fraza a cuvantaril sale de aparare, cand Anania cu 0 urata nelegiuire ordona pristavilor tribunalului sa,,1 beta peste gura. Uirnit de aceasta jignire strigatoare la ceriu, ~i de 0 silnicie nemerltata, apostolul Pavel se ru~ina de 0 asemenea Iudecatorle a poporului sau ~i, nesuferind 0 a~a grosolana calcare a orca rei dreptatl, esolama, "bata=te Dumnezeu, perete varult l Cum'? Tu sezi sa rna -judeci dupa lege, ~i impotriva legii poruncesti sa rna bata 7" Cei prezenti, evident, au fost uimiti de indrasneela repro" sului ap. Pavel, ~i=i spusera. "Ocara~ti pe arhiereul lui Durnnezeu ,?". Mania apostolului seca in aceasta clipa, ~i el imediat i~i ceru ertare cu demnitate, ~i cu stapanire de sine: "N'am stiut, frati" lor, - zise el, - ca e arhiereu ", adaogand in data, ea daca ar fi stiut, .nu s'ar fi adresat catre dansul eu numirea ocaratoare de "perete varult", pentruca el totdeauna a procedat dupa povata sfintei -Scripturi: »pe mal marele poporului tau sa. nu-l grae~ti de rau". Cand se potoli turburarea starnita eu acest prilej, se incepu desbaterea cauzel, ~i irnediat se vazu, ea membrii sinedriului ea ~i mai inainte, se deosebeau in mod general in doua partide: in preo]! saducei ~i in batrani farisei ~i carturari. Ultirnii erau populari ~i numerosi, iar cei dintaiu bogatl ~i puternici. Ap. Pavel cunostea bine, ca aceste doua par tide se aflau lntre dansele in dusmanie netrnpacata, care rnutea numai in fata obiectului de ura co" muna, EI stia deasemenea, di unul din obiectele principale de dis= cutie intre dansele era chestia referitoare la lumea nevazuta si . la , , viata viitoare. Vazand deci, ca el nu tntalneste la aceasta jude" , , eata nici dreptate, nici mila, se hotart sa arunce intre dansii rna" rut discordiei ~i in turburarea babilonica a limbilor, striga: "Bal~·:: batt frati, ell sunt fariseu, Iiu de Iariseu , pentru asteptarea invier~i rnortilor sunt iudecat!" 0 ascmenca dec1aratiune imcdiat disouscra pc Iarisci sa stca de partea lui, ~i ei se apucara la harta ell dusmanii lor cei mai rai, Cll saduceil ~i cu capetenia lor arhiereul Anania, care '::,"u a~a de neiubit de f~rL~ei, lncat dupa tin vcac tot rnai circul.i prlntre ei povestea despre silniciile ~i lacomia lui. Imcdiat sc ridlc::i sgomot grozav, de gla_:;uri manioase, ~i c.irturarii, carl [incau Cll fariseii, se scularz; toti, ea sa declare pc ap. Pavel nevinovat. "Noi nu gasim rumrc diu Ia omul acesta : dacji tnsa Duh sau Inger i-a grait, nu vom fi protlvnici Domnului c;.
t
_-0<. , ~

102

ludell, chlar acestl cunoscuti ierarhi ~i rablnl, iara~il aratara inca .. pacitate totala a sUipanirii de sine. Chiar tn cuprlnsul sacru al sinedriului se starn! 0 turburare asa de' puternlca, ;ca ap. Pavel inca odata fu amenlntet de prlmeldla de a fi rupt . buca\i, ~i de data asta inca de mantle unor persoane savante si: vestite. Lisle se mira tot mal tare de turnultul iudellor, care la inceput cu a~a unlre tabara:;era asupra ap. Pavel in ternplu, tmpreuna ~i cu juma .. tatea, care in sinedriu acum se lupta intru epararee] lui, decise sa nu dea pe concetateenul sau soartei ruslnoase ee-l ~~tepta ~i ordona ostasilor sa.l· aduca dela sinedriu. ~i acolo, i,11 eazarrna cu, . cerltortlor strdlnl, Domnul iara~i se arata curejosului sau apostol sld zlse. "Indrazneste, Pavele, cad cum ai rnarturlslt tu pentru . Mine in Ieruselirn, a~a se cuvine sa marturlsest! ~i in Rorna". Dar vleta apostolului nu era scutlta de primejdie tn Ierusalim, chlar sub adapostul romanilor, Adoua zi insa se descoperl, ca in contra lui se alcatul din partea fanaticilor 0 conluratte, in" : tarita cu juramAnt. Fanatismul iudaic in acest limp se afla tn agitatiune extrema. Se desvoltase 0 multime de uciga~i teinicl, a~a numltl! sicarlenl, cad erau gata sa, tmplante iataganul iIl tot acela, care _ numai se parea perlculos pentru popor, pentnr credinta lui = sau pentru drepturile pollticel. ~i C!I!rct roman acum patruzeci de oameni se jur~sera sa nu rnanance, nlci bea, pana nu vor ucide pe ap. Pavel. Anand despre asta, Lisle tainic ~i sub acoperirea unui puternie detasement de calara~i trlmise pe arestat la Cezareea, la seful sau, procuratorul Felix, eu report formal despre arestat ~i cauza lui. Felix era Jibertlnul trnparatulul Claudie ~i apartlnea ace .. lor administratori roman! Iosnici si hral)areti , cari obtinuse fun, ctlunile lor prin Iiuqusire iosnice, prin mita, ~i se foloseau de functia lor pentru imbogJtire ruslnoasa, pe socotcala admlnistratiel provlnclei incredintata lor. Dupa rnarturia lstoriculul roman Tacit, Felix era to to data des fr,:\nat ~i 'crud. Obligatttle sale aproape regale le lndeplinea ell spirit de rob. Pentru a-si inUiri sltua .. , • [la din Iudeea, el se eas<'ltori cu Druzi1a, rata lui Irod A gripa, ~i se considera nepedepslbtl, jafuia ~i in tot Ielul jignea pe ludel, dar in schimbst trebuia sa seIupte cu rascoale grozave, ce se starneau cand de slceri ~i bandltt, cand de mesil rninclnosl. ludell
.

.'

,.

.'

-_ -----

sa