UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU Bucureti

FACULTATEA DE URBANISM
DEPARTAMENTUL : PLANIFICAREA DEZVOLTRII URBANE I TERITORIALE SECIA: PROIECTARE I PLANIFICARE URBANA AN UNIVERSITAR 2011-2012 LICEN ANUL 2U , SEMESTRUL 1 (8)

Proiect de Urbanism - nr.1

TEMATIC: REMODELAREA UNEI ZONE URBANE DESTRUCTURATE

TEM: AMPLASAREA UNUI ANSAMBLU DE CONSTRUCII

NTR-UN ESUT URBAN EXISTENT
28 ore / 5 credite

I. OBIECTIVELE GENERALE
Proiectul urmrete analiza i remodelarea unei zone urbane destructurate din punct de vedere arhitectural-urbanistic, cu un ridicat potenial de construibilitate, i important rol funcional la nivelul Municipiului Bucuresti. Tema proiectului are in vedere abordarea inseriei ntr-un sit real a unui ansamblu de constructii, avnd ca scop didactic dezvoltarea abilitilor studentilor de a identifica condiionrile specifice unei zone urbane de dimensiuni ample, prin observarea activ a caracteristicilor sitului i transpunerea acestora ntr-un limbaj grafic adecvat i de nsuire a modalitilor de creare deliberate a unui cadru urban flexibil, diversificat i particularizat, att prin propunerea unei compoziii de ansamblu ct i prin adaptarea la condiiile unui teren dat. Scopul proiectului este parcurgerea procesului de gndire urbanistic pentru punerea n valoare a calitilor unui sit dat, etapele obligatorii de atins fiind: 1. analiza i interpretarea datelor situaiei existente + documentare 2. sinteza analizei situaiei construire/amenajare existente i determinarea potenialului de

3. propunere de intervenie - amenajare i inserare n sit a unor construcii Fiecare din aceste etape are importana ei, nici una din ele neputnd fi eludat. Pornind de la dubla articulare a spaiului public, prin producia i construcia acestuia,etapa de analiz urmrete evoluia factorilor majori care structureaz spaiul zonei. Astfel accentul n analiza situaiei existente cade pe definirea i nelegerea raportului dintre spatiul urban (spatiul public in particular) si constructii, pe relatia dintre spatiul reprezentativ si spatiul rezidual, pe circulatii carosabile si pietonale si gradul de accesibilitate, si nu in ultimul rand pe spatiul verde. Etapa a doua de sinteza presupune nelegerea datelor i informaiilor din prima etapa i de interpretare a modului de organizare a spaiului. n cadrul etapei a treia studenii vor sintetiza analizele si concluziile fcute anterior ntr-o propunere concret de rezolvare urban posibil n situaia i pe terenul dat n tem. Schema urban va consta in reprezentarea grafic prin forme geometrice simple a ideii compoziiei urbane si esena funciunilor propuse. A patra etap const n propunerea de intervenie, propunere ce valorifica aspectele particularizante ale amplasamentului - denivelrile naturale ale terenului, perspectivele pe care acesta le ofer, prezena n sit a unor elementelor valoroase, pentru alctuirea unui ansamblu cu identitate, inclusiv prin amenajarea peisager a spaiului exterior i prin soluiile de mobilare urban.

II. PROBLEMATICA CADRU

Procesul dezvoltrii urbane, de cele mai multe ori, produce spaii, zone de dezvoltare, i nu locuri. Remodelarea unei zone urbane destructurate este un proces de refacere a conexiunilor dintre multitudinea de elemente care influeneaz viaa ntr-un mediu urban. Printre aspectele eseniale ce trebuiesc luate n discuie in momentul in care se pune problema remodelarii unei zone urbane destructurate putem mentiona : locuri pentru oameni (utilizarea unui spaiu/loc nseamn ca acesta s fie sigur, sntos, confortabil, variat, atractiv, distinct, vibrant) ; mbogatirea existentului (noile dezvoltri trebuie s aduc mbuntiri ale situaiei existente, trebuie s cuprind teritorii mai ntinse ) ; conectivitate / mobilitate (locurile trebuie s fie bine conectate la activitatile zonei din care fac parte i trebuie s fie integrat att fizic ct i vizual cu mediul nconjurator ) ; mixitate (de utilizare, de form urban, etc., locuri care ofer o varietate de utilizri pentru satisfacerea tuturor nevoilor ) ; peisajul (locul trebuie s ofere un echilibru ntre mediul natural i cel construit) ; sustenabilitate + dezvoltare durabila = proiectare pentru viitor (pentru a putea rspunde schimbrilor de viitor locurile trebuie sa fie flexibile, adaptabile, economic construite si usor de mentinut, exploatat si utilizat ).

III. PREZENTAREA ZONEI DESTINAT STUDIULUI

Amplasarea in teritoriu Zona propusa spre studiu este situat n sectorul 3 al Municipiului Bucureti, n partea central a cartierului Dristor, ntr-un areal definit la nord de Strada Laboratorului, la est de Strada Rmnicu Vlcea Aleea Rmnicu Vlcea, la sud de Aleea Bljel Strada Rcari i la vest de Strada Brilia Depoul de tramvaie Dudeti. Zona este relativ aproape (la cca. 450m) de intersecia dintre arterele magistrale, str. Dudeti B-dul Camil Ressu i os. Mihai Bravu, fiind strbtut de oseaua Mihai Bravu, arter component a inelului principal de circulaie al Municipiului Bucureti. Funciuni Zona astfel delimitat este ocupat cu un fond construit divers att din punct de vedere funcional cat si din punct de vedere al regimului de nlime, situaie caracteristic teritoriului situat de-alungul inelului principal de circulaie al capitalei oseaua tefan cel Mare oseaua Mihai Bravu. Pe terenul delimitat de oseaua Mihai Bravu Strada Laboratorului Aleea Marius Buteic Strada Rcari a existat pn n anul 2009 i o fost fabric de cosmetice, Fabrica Miraj, care a fost demolat i pe amplasamentul creia se realizeaz n prezent un hipermarket.

n prezent funciunea dominat n zon este cea rezidenial, de tip colectiv, la nord, la est, la vest i la sud. Trebuie subliniat c pe latura de est a oselei Mihai Bravu, frontul spre strad este ocupat cu funciuni variate, de tip comer cu amnuntul, alimentaie public i staii de alimentare cu carburant, depozite de materiale de construcie, sau chiar mici activiti productive. Ctre "interiorul", acestei zone, n trecut au fost "implantate" o serie de funciuni de depozitare i producie, care au alterat caracterul rezidenial tradiional, dar care n prezent sunt n parte abandonate sau n proces de conversie funcional, n special cele situate pe latura sudic a amplasamentului fostei fabrici Miraj. n condiiile n care structura bine constituit a frontului vestic al oselei Mihai Bravu nu las dect puin spaiu dezvoltrii de funciuni noi, complementare locuirii sau de interes general, frontul sudic al acestei artere magistrale, mai puin structurat i deci mai adaptabil la schimbare, a devenit locul predilect pentru inseria unor funciuni diversificate atrase de funciunea de tranzit a arterei precum i de prezena transportului n comun (linia de tramvai 34). n ceea ce privete zonele funionale din vecinatatea zonei studiate, putem meniona dezvoltarea unor zone comerciale importante la nivel municipal i de cartier, cum ar fi Bucharest Mall la vest, Real Vitan Hypermarket la est, Mega Image i Mr.Bricolage la sud. Exist i o serie de servicii i dotri n vecintate, cum ar fi West Eye Hospital i coala 84 la sud, Grupul colar de construcii-montaj Mihai Bravu i The Internaional School of Bucharest la nord-vest. Circulaii i accesibilitate Accesibilitate n zona propus spre studiu este asigurat att prin oseaua Mihai Bravu, ct i prin arterele importante adiacente zonei: Calea Dudeti legtur cu zona central, Bulevardul Camil Ressu legatur cu zona de est a Municipiului Bucureti, Calea Vitan legatur cu zona central i zona sudestic a Municipiului Bucureti. De asemenea trebuie menionat faptul c Strada Rmnicu Vlcea realizeaz o conexiune direct ntre Bulevardul Camil Ressu i Calea Vitan. Din punct de vedere al accesibilitii prin mijloacele de transport n comun aceasta este asigurat att de mijloacele de suprafa, ct i cele subterane. Zona este strbtut de linia de tramvai 34 (actualmente suspendat, fiind nlocuit de linia de autobus 634) care face legtura ntre Gara de Nord i Cartierul Berceni, exist linia de autobus 135 care face legtura ntre Cartierul Floreasca i Cartierul Vitan i se afl la o distan de 5 minute de mers pe jos de staia de metrou Dristor ( M1 / M2 ) i 20 de minute de mers pe jos de staia de metrou Mihai Bravu ( M2 ).

IV. ELEMENTE OBLIGATORII DE TEMA

ANALIZA DE SIT I IDENTIFICAREA CONDIIONRILOR Zona propusa pentru studiu va fi analizat pe mai multe paliere spaiale: condiionri externe la scara ntregului ora (accesibilitate, relaiile cu alte zone funcionale urbane, relaiile posibile cu dotri majore urbane). condiionri externe rezultate din analiza cognitiv-intuitiv a zonei: accese ctre teritoriul oraului, regim de construire, esut urban, valori naturale i construite, inclusiv peisaj urban i imagini caracteristice, funciuni urbane, dotri majore sau locale, relaia cu transportul n comun, elemente constatative legate de aspecte sociale generale; condiionri impuse de vecintile imediate: condiionri rezultate din funciunile vecine, construcii, echipri tehnico-edilitare principale, imagini urbane caracteristice; condiionrile interne, specifice amplasamentului respectiv, legate de funciuni, constructii i cadrul natural, decliviti, accese, orientri, parcelar etc.; condiionri tehnice impuse de Planurile de Urbanism (P.U.G, P.U.Z.), referitoare la reglementri urbanistice (interdicii specifice).

ELABORAREA SOLUTIEI URBANISTICE PRELIMINARII - SCHITA SOLUTIEI FINALE Scopul fazei este ca, plecnd de la condiionrile specifice identificate la prima faz, s se schieze elementele functionale principale ale zonei studiate, de natur s direcioneze dezvoltarea ulterioar. Pentru aceasta, se va propune un set de funciuni posibile (ipotez funcional), i se va schia decupajul spaial al unor subzone funcionale caracteristice zonei n ansamblu, care s alctuiasc o compoziie a funciunilor urbane n acord cu condiionrile, necesitile i potenialul urban al amplasamentului i de asemenea s creeze premisele pentru o compoziie arhitectural-volumetric echilibrat. ELABORAREA PROPUNERII DE ORGANIZARE I COMPOZIIE SPAIAL-VOLUMETRIC Pe baza condiionrilor specifice impuse n faza a doua, se va elabora o propunere de organizare funcional i spaial-volumetric a unei arii limitate (aria va fi stabilit la atelier) din cadrul zonei studiate. Se va propune o soluie care s fie corelat cu elementele de dezvoltare ale arealului studiat in ansamblu.

V. CERINE :
Proiectul va parcurge urmatoarele etape si faze de studiu: ETAPA 1 FAZA I ANALIZA DE SIT I IDENTIFICAREA CONDIIONRILOR (1 saptamani) FAZA DOCUMENTARA

Documentare pe teren: - actualizarea planului de baz; - studiu fotografic desfasurari, vecinatati, accese; - identificarea planurilor urbanistice ce cuprind in studiu zona propusa. Studiu individual: - caiet documentar va cuprinde exemplificarea procesului de remodelare a unei zone destructurate (regenerare urbana, revitalizare, restructurare.) cu proiecte relevante; - istoricul zonei (se vor preciza sursele documentare).

SE CER : FAZA DOCUMENTARA se v-a preda sub forma unui caiet format A4 FAZA II (2 saptamani) ANALIZA, INTERPRETAREA SI SINTETIZAREA DATELOR SITUATIEI EXISTENTE

A. Analiza tehnica componente climatologice - conditii climatice- generale si particulare ( induse de cauze locale), insorire- vara/iarna ; - ventilare generala (roza vanturilor), miscarea aerului, curenti locali; sol - cartarea pantelor; - sectiuni caracteristice prin teren; - scurgerea apelor meteorice; elemente geotehnice - natura solului (optional); - nivelul apei freatice;

poluare - surse de poluare; - tipuri de poluare; - intensitati ale poluantilor majori.

B.

Analiza spatial-configurativa si functionala si incadrarea in contextul urban orientare spatiala limite, relief, volumetrie, silueta generala/ locala, repere spatiale, accente; vecinatati compatibilitati/ incompatibilitati , constrangeri; circulatii si accese fluxuri pietonale / carosabile, principale/ secundare; vegetatie principala / secundara, elemente interesante care trebuie mentinute. Analiza elementelor de viata urbana la nivelul vecinatatilor tip de populatie, nivel general de trai, varsta, specific local; tip de activitati dominante; mod de petrecere a timpului liber; repere ale viatii urbane la nivel local. Sinteza analizei situatiei existente si determinarea potentialului maxim de construire / reamenajare : delimitarea zonelor cu disfunctii de insorire (permanent in umbra); delimitarea zonelor cu disfunctii de ventilare; delimitarea zonelor cu disfunctii de scurgere a apelor meteorice (zone inundabile, etc); delinitarea arealelor cu soluri favorabile / nefavorabile constructiei (costuri de constructie implicate, rentabilitate); delimitarea zonelor cu vegetatie valoroasa, care trebuie pastrata; identificarea si delimitarea zonelor cu vederi perpective favorabile/ nefevorabile, puncte de panoramare, zone catre trebuiesc mascate, efecte speciale prezente pe sit; determinarea potentialului de construire optim pentru functiunile alese; delimitarea, in final, a zonelor care suporta interventia de construire si a zonelor care necesita protectie. CER: PLANURI + SCHEME ANALITICE (pe suport topografic) SECTIUNI, DESFASURARI FOTOGRAFII, CROCHIURI, COMENTARII - INTERPRETARI PLAN DE SINTEZA (pe suport topografic) Se va redacta i preda pe una dintre plane un text de cca 150 personalitatea zonei din punctul de vedere al poziiei n ora, terenului studiat. SCARA 1/2000, 1/1000 SCARA 1/1000, SCARA 1/500 SCARA 1/2000 cuvinte prin care s se defineasc al potenialului i condiionrilor

C. D. SE

Planurile pot fi nsoite de fotografii i alte elemente grafice documentare (hri /planuri vechi, imagini ale obiectelor i produselor zonei, etc) i scheme explicative care s argumenteze condiionrile specifice identificate prin studiu. ETAPA 2 FAZA I ELABORAREA SOLUTIEI URBANISTICE PRELIMINARII - SCHITA SOLUTIEI FINALE (2 saptamani) DECUPAJUL FUNCTIONAL AL ZONEI

Elementele minimale vor fi legate de funciuni permise /interzise, ocuparea i utilizarea terenului, regimul de nlime, alinieri, retrageri fa de aliniamente, modul de construire n raport cu

principalele ci de comunicaie (existente i propuse prin proiect), adiacente i interioare zonei, funciuni interzise (compatibiliti i incompatibiliti), elemente speciale cu referire la protecia unor elemente de valoare, recomandri referitoare la materialele de finisaj utilizate, etc. SE CER: Decupajul funcional al zonei studiate (zonificarea funcional), cu indicarea acceselor i a circulaiilor care se propun, interioare zonei, centre de interes, dotri principale ; SCARA 1/2000, 1/1000 Soluie urbanistic preliminar (partiu, plan de situaie pentru o zon de ....ha, scheme conceptuale .a). SCARA 1/2000, 1/1000 ELABORAREA PROPUNERII DE ORGANIZARE I COMPOZIIE SPAIAL-VOLUMETRIC (2 saptamani) PROPUNERE / INTERVENTIE: REALIZAREA UNEI COMPOZITII

ETAPA 3 FAZA I

SPATIALVOLUMETRICE
Compozitia propusa este consecinta logica a demersului analitic efectuat, reflectand adaptarea la sit a gestului arhitectural precum si atitudinea pe care o are autorul fata de acesta problematica. Insertia in sit a obiectelor propuse se va face cu toate modificarile necesare: sistematizarea verticala a pantelor in raport cu compozitia propusa; plantarea / defrisarea vegetatiei; organizarea spatiala - spatii adapostite/neadapostite, platforme, spatii amenajate, scuaruri publice, fasii verzi; rezolvarea fluxurilor carosabile / pietonale; rezolvarea (ierarhizarea) acceselor; Compozitia va fi alcatuita din volume simple reprezentand constructii cu un regim de inaltime cuprins intre P+2 i P+10. In relatie cu acestea, va fi amplasata si o dotare (loisir, dotari pentru sport si agrement, alimentatie publica, etc..), cu o inaltime maxima de P+2. Volumele vor fi dispuse intr-un ansamblu coerent, in legatura directa cu tesutul existent si mediul natural, precum si o amenajare de tip public piateta, spatiu plantat, posibil cu unele propuneri de reamenajare si / sau demolare, si care se va racorda la circulatiile existente. SE CER: PLAN DE ANSAMBLU indicarea alinierilor propuse, retragerilor admise si a edificabilelor posibile pe solutia urbanistica preliminara, corelata cu tesutul existent SCARA 1/2000, 1/1000 Ilustrarea soluiei arhitectural urbanistice - plan de situaie cu indicarea funciunilor i amplasarea construciilor a acceselor principale i secundare SCARA 1/500 SECTIUNE CARACTERISTICA PRIN TEREN CUPRINZAND PROPUNEREA - SCARA 1/1000, 1/500 Vedere aerian a soluiei urbanistice propuse, la o scar corelat cu aceea a planului, care s ilustreze dezvoltrile volumetrice ale soluiei urbanistice; O plan de expresie liber care s susin prin imagini, text i scheme-concept, ideile proiectului urban propus.

VI. CONDIII DE REDACTARE I PREDARE

Proiectul se va redacta n colectiv de 2 studenti din aceeai grupa. Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, pe formate A2 (420/594), pe hrtie. Reprezentarea se va face obligatoriu color, intr-o tehnica la alegere.

A.

Desfaurarea proiectului Proiectul se desfasoara in trei etape si patru faze consecutive. Partciparea la fazele proiectului este conditionata de predarile intermediare; Activitatea la atelier Prezenta si activitatea la atelier vor constitui un procent de 20% din nota finala; Participarea la corecturile la panou este obligatorie; Numarul minim de corecturi, pentru promovarea proiectului este de minim 3; Corecturile nu se vor efectua decat in prezenta fisei proiectului, ce va fi vizata si completata cu observatii de catre indrumatorii grupei. Planurile vor fi redactate numai pe suport topografic (hartie sau calc); Scarile de lucru pentru atelier sun cele utilizate pentru predare. Nu se admite lucrul la scari intermediare sau inferioare. Se admite elaborarea proiectului folosind mijloace informatice, in masura in care acest lucru nu afecteaza in mod negativ performanta studentului la atelier. In aceasta situatie, colectivul de de indrumare isi rezerva decizia de a interzice individual sau general aceasta modalitate de lucru. Predarea Proiectul va fi predat obligatoriu pe formate pliate la format A2, legate astfel incat sa permita desfacerea si afisarea; Exprimarea grafica - alb-negru sau/si color, intr-o maniera sugestiva; Toate informatiile cerute prin tema proiectului sunt obligatorii. Lipsa acestora se sanctioneaza prin depunctari; Amanarea predarilor poate fi facuta in situatii speciale (caz de boala) de ctre colectivul de indrumare, la informarea in prealabil. Notarea Toate fazele proiectului vor fi notate individual, nota finala urmand a fi alcatuita din acestea, precum si din notarea activitatii individuale la atelier: NF = FI (10%) + FII (30%) + FIII (20%) + FIV (20%) + A (20%) Notarea va aprecia calitatea si cantitatea informatiilor cuprinse in proiect, precum si calitatea sa grafica si lizibilitatea. Nepredarea fazelor proiectului in intervalul stabilit pentru predare va fi sanctionata cu 2 puncte pentru faza aferenta. Predarea, in aceasta situatie, se va face in interval de 24 de ore, la ora stabilita de colectivul de indrumare. Promovarea proiectului este posibil doar n condiiile in care fazele proiectului sunt promovate cu not minim de trecere (5 cinci).

B.

C.

D.

VII. CALENDARUL PROIECTULUI

FAZA I Sapt. 1 Marti - 11.10 Sapt. 2 Marti - 18.10 FAZA II Sapt. 3 Marti - 25.10 Sapt. 4 Marti - 01.11 FAZA III Sapt. 5 Vineri - 11.11 Marti - 08.11 FAZA IV Sapt. 6 Sapt. 7 Marti - 15.11 Marti - 22.11 Sapt.8 Marti - 29.11 Predare Faza III 10.00 10.30 ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

Predare Faza III 10.00 10.30 / Corectura la panou Prezentare

Predare Faza II 10.00 10.30 / Corectura la panou Prezentare

Predare caiet / discutie faza II Prezentare

Vizita pe teren

Corectura obligatorie

Corectura obligatorie

IMPORTANT: PREDARILE FIECARIE FAZE SE VOR FACE IN ATELIER IN COLECTIV COMPLET. IN FIECARE SAPTAMANA ALOCATA UNEI FAZE DE PROIECT, IN AFARA ZILEI DE ATELIER DE MARTI, VOR FI POSIBILE CONSULTARI SUPLIMENTARE, IN ZIUA DE VINERI (IN AFARA DE DATA DE 11.11), LOCUL SI ORA FIIND STABILITE DE COMUN ACORD. METODOLOGIE DE LUCRU: Proiectul se va elabora n colective de cte 2 studeni.

NOTAREA PROIECTULUI: Faza I (predare 18.10.2010 ora 10.00 10.30) Faza II (predare 08.11.2010 ora 10.00 10.30) Faza III (predare 15.11.2010 ora 10.00 10.30) Faza IV (predare 29.11.2010 ora 10.00 10.30) 10% 30% 20% 20%

Activitate de atelier (prezen, corecturi) 20%.

Corectura obligatorie

Schita

ATELIER 08:30 / 10.30 14.30

ATELIER 08:30

VIII. ANEXE

RESPONSABIL PROIECT: Asist.drd.urb. Mihai MOTCANU-DUMITRESCU COLECTIV NDRUMARE: GR. 21U/P GR. 22U/P GR. 23U -

NTOCMIT: Asist.drd.urb. Mihai MOTCANU-DUMITRESCU EF DEPARTAMENT PLANIFICARE I DEZVOLTARE URBANA I TERITORIALA Conf.dr.arh. Catalin Sarbu PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM: Prof. dr. arh. Rodica Eftenie DECAN FACULTATEA DE URBANISM: Conf. dr. arh.Tiberiu Florescu