LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2009 ANUL I- GRUPA I GRUPA I-Categoria I 1.

Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor financiare anuale? Raspuns: Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere; - efectuarea inventarierii cantitative: -inregistrarea plusurilor si minusurilor in contabilitate; -inregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor in contabilitate; -inregistrarea provizioanelor. -inregistrarea amortizarilor; -delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor; -inchiderea contului de profit si pierdere si calculul rezultatului contabil -calculul rezultatului fiscal si al impozitului pe profit; -inregistrarea impozitului pe profit; -inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit cu 121 profit si pierdere; -intocmirea balantei de verificare finala. 2.Potrivit balantei de verificare incheiate la 31.12.N, conturile prezinta urmatoarele solduri: cont 1012=21.000 lei, cont 121 (SC)=5.000 lei, cont 129= 5.000 lei, cont 105=6.000 lei, cont 117 (SD)=4.000 lei, cont 151=2.000 lei, cont 161=8.000 lei, cont 169=1.000 lei. Calculati suma capitalului propriu. Rezolvare; Total capital propriu=21000 +5000 -5000 +6000 -4000=23000 lei Ct.1012 ct.121 ct.129 ct.105 ct.117 3.In contabilitatea unei unitati cu profil de productie se inregistreaza operatiile economice referitoare la: a) obtinerea a 1.000 bucati din produsul A la costul de productie unitar de 50 lei; b) livrarea integrala, fara facturare, a productiei obtinute la un prt de vanzare cu 15% mai mare decat costul total de productie, TVA 19%; c) intocmirea facturii catre beneficiarul produselor finite; d) scaderea din evidenta a productiei vandute. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? Rezolvare: a) Inregistrare productie 345 = b) Vanzare fara factura 418 = c) Intocmirea facturii:

711 % 701 4428

50.000 lei 68.425 lei 57.500 lei 10.925 lei

4111 4428

= =

418 4427 345

68.425 lei 10.925 lei 50.000 lei

d) Descarcare gestiunii: 711 =

4.Dispuneti de urmatoarele date: profit net inainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creantei clienti 90.000 lei; crestere cheltuieli in avans 36.000 lei; crestere datorii furnizori 120.000 lei; plati impozit pe profit 540.000 lei; plati privind: achizitia de terenuri 300.000 lei, achizitia unei cladiri 450.000 lei, achizitia de masini, utilaje, instalatii 120.000 lei; imprumuturi incasate din emisiunea de obligatiuni 120.000 lei; dividende platite aferente activitatii de finantare 312.000 lei. Sa se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitatile de exploatare, investitii si financiare. Rezolvare: Fluxuri nete de numerar pentru activitatea de exploatare: Profitul net inainte de impozitare 1.350.000 lei +Cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei +diminuarea creantei clienti 90.000 lei -Cresterea cheltuielilor in avans 36.000 lei +Cresterea datoriilor la furnizori 120.000 lei -Plati de impozit pe profit 540.000 lei =FNT din activitatile de exploatare 1.254.000 lei -Plati pentru achizitia de terenuri 300.000 lei -Plati pentru achizitia de cladiri 450.000 lei -Plati pentru achizitia de masini 120.000 lei =FNT din activitatile de investitii -870.000 lei +Imprumuturi incasate prin emisiunea De obligatiuni 120.000 lei -Dividende platite aferente Activitatii de finantare 312.000 lei =FNT din activitatile de finantare -192.000 lei Flux net de trezorerie = 1.254.000 - 870.000 - 192.000 = 192.000 lei 5.Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 60 %; client B 9.000 lei, exclusive TVA, probabilitate de neancasare 20%; client C 5.950 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 70%. Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor client ice trebuie constituit la sfarsitul anului N? Rezolvare: Calculul ajustarii privind deprecierea creantelor clienti: 23.800 5.950 =(1- 60 %)x-----------+ 20%x 9.000 +(1-70%)x-----------= 11.300 lei 1,19 1,19 Client A client B

6.O intreprindere prezinta urmatoarele informatii privind stocul de produse finite: Stoc initial 2.000 lei; productie curenta 20.000 lei; vanzari de produse finite 29.988 lei inclusive TVA 19%; societatea practica un adaos de 20%; stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei. Ce valoare prezinta in bilant stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 29.988x19/119=4.788 lei Valoarea produselor finite vandute, exclusive TVA=29.988-4.788=25.200 lei Adaos commercial=25.200x20/120=4.200 lei Costul de productie al produselor finite vandute=25.200-4.200=21.000 lei SF scriptic:2.000+20.000-21.000=1.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se inregistreaza un minim de 100 lei. Valoarea produselor finite in bilant este de 900 lei. 7.Societatea X a dat in functiune, incepand cu 1 ianuarie N, un utilaj in valoare de 900.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza linear pe trei ani. Amortizarea fiscala aferenta utilajului in N este de 400.000 u.m. Sa se calculeze eventuala diferenta temporara, la 21.12.N, in conformitate cu IAS 12 ,,Impozitul pe profit. Rezolvare: Valoarea contabila a utilajului: 900.000-300.000= Baza de impozitare a utilajului(valoarea financiara) 900.000-400.000= Diferenta temporara impozabila: Diferenta impozit amanat =16%x100.000= 691 441x

600.000 u.m. 500.000 u.m 500.000 u.m. 100.000 u.m 16.000 lei 16.000 lei

GRUPA I Categoria XI 1.Se constituie SC FELIX SA cu un capital de 2000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul. Aporturile actionarilor sunt: in natura- un utilaj 1.600 lei in contul current 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat la subscriptie, iar ulterior. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. Rezolvare: subsrierea integrala a capitalului: 456 1011 2.000 lei b) inregistrarea varsarii aporturilor: % 1012 1.900 lei 2131 1.600 lei 5121 300 lei inregistrarea varsarii capitalului:

(400x75%=300 lei) 3

c)

1011 1012 1.900 lei d) Inregistrarea cheltuielilor de de constituire: 201 5121 Sau direct pe cheltuieli : 6588 5121 60 lei 60 lei

2.SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel: -emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 lei; -trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social; -1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluate a unei actiuni de 12 lei; -emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune; -convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1.500 actiuni. Rezolvare: a) emiterea a 2.000 actiuni: 424 = % 1012 1048 2.200 lei 2.000 lei 200 lei 200x10 lei/actiune

b) trecerea rezervelor la capitalul social: 1061 = 1012 2.300 lei c) emisiunea a 1.000 actiuni(aport in natura): 2131 = % 1012 1043 12.000 lei 10.000 lei 2.000 lei 1.000 actiunix10 lei/act. (valoare nominala)

d) emisiunea a 150 actiuni noi incorporate la capital: 1041 = 1012 1.500 lei 150x10 lei/act.

e) convertirea obligatiunilor in actiuni: 161 = % 1012 1044 22.000 lei 15.000 lei 7.000 lei 2.000x11 lei/oblig. 1.500x10 lei/act.

3. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Dobanda anuala este de 50%. La scadenta, dupa un an, obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiilor este de 90.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar. Rezolvare: 4

In contabilitatea societatii se inregistreaza urmatoarele: a) -emisiunea obligatiunilor: % = 161 100.000 lei 5121 90.000 lei 169 10.000 lei La sfarsitul anului se face inregistrarea amortizarii primei: 6868 = 169 b) inregistrarea si plata dobanzii: 10.000 lei

666 = 5121 50.000 lei c) inregistrarea majorarii capitalului social prin conversia obligatiunilor in actiuni: 161 = % 1012 1044 100.000 lei 85.000 lei 15.000 lei

4. SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele date: - valoarea de inregistrare a cladirii 52.500 lei - valoarea de amortizare pana la data vanzarii de 12.500 lei - valoarea ramasa neamortizata 52.500-12.500 =40.000 lei - valoarea de vanzare a cladirii 75.000 lei - dobanda lunara 7.500 lei - avansul incasat la vanzarea cu plata in rate 17.850 lei - numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunare Inregistrari la SC ALFA SA vanzator, inclusive uncasarea primei rate lunare. Rezolvare: (rezolvata de profesoara) a) Inregistrarea vanzarii: 4111 = % 7583 4427 472 111.750 lei 75.000 lei 14.250 lei 22.500 lei 17.850 lei 52.500 lei 12.500 lei 40.000 lei

(3 rate)

b) Inregistrare sume in avans: 5121 = 4111 c) Scaderea din evidenta a cladirii: % 2813 6583 = 2131

5. SC BACHUS SA specializata in producerea de bauturi alcoolice, obtine in cursul lunii produse la cost de productie de 15.000 lei. Societatea vinde din productia stocata la pretul de inregistrare de 8.000 lei, prt negociat 11.200 lei, accize 30%, TVA 19%. Factura de vanzare cuprinde: -marfa pret negociat 11.200 lei -accize 30% 3.360 lei 5

TVA 19%x14.560 lei 2.766,40 lei Total factura 17.326.40 lei Rezolvare: a) nregistrarea vanzarii: 4111 = % 701 4427 17.326,40 lei 14.560,00 lei 2.766,00 lei

b) Inregistrarea accizei: 635 = 446 3.360 lei

c) Inregistrarea descarcarii gestiunii: 711 = 345 8.000 lei

6. Un teren cumparat in exercitiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, in exercitiul N-2, la 550.000 u.m. Intre timp (din N-2 pana in prezent), rezerva din reevaluare contabilizata nu a suportat nicio modificare. La inchiderea exercitiului N, valoarea reala a terenului, considerate a fie gala cu valoarea recuperabila, este de 420.000 u.m. Sa se calculeze sis a se contabilizeze deprecierea constatata in conformitate cu IAS 36,,Deprecierea activelor. Rezolvare: N-4-Inregistrarea achizitiei terenului: 211 = 404 400.000 lei

N-2-inregistrarea reevaluarii terenului: 211 = 105 150.000 lei

N Inregistrarea deprecierii terenului: 105 = 211 130.000 lei (550.000-420.000=130.000)

GRUPA II-Categoria II 1. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. a. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cfectueaz servicii profesionale. b.Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 2. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor , de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: 6

-mai buna organizare si control ale misiunii -documentarea lucrarilor effectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; -inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori; -justificarea opiniei emise si redactarea raportului. Unele informatii si documente primate sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. Clasarea lor intr-un dosar separate, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Dosarul permanenet permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. 3. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluia important de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale. 4. Dati definitia auditului in general si elementele principale ale acesteia. 7

Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 5. Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern. a) n ceea ce privete statutul (prima diferen)- este o eviden care este fundamental. Auditorul intern aparine personalului ntreprinderii, auditorul extern (Cabinet internaional) este n situaia unui presatator de servicii juridice independente. b) n ceea ce privete beneficiarii auditului (a doua diferen)- auditului intern lucreaz n beneficiul responsabililor ntreprinderii: manageri, direcia general, eventual Comitetul de Audit. Auditorul extern certific conturile pentru toi cei care au nevoie: acionari, bancheri, autoriti de tutel, clieni i furnizori etc. c) n ceea ce privete obiectivele auditului (a treia diferen)- atunci cnd obiectivul auditului intern este de a aprecia buna desfurare a activitilor ntreprinderii (dispozitive de control intern) si de a recomanda aciunile pentru a ameliora, cel al auditului extern este de a certifica: - regularitatea, - sinceritatea, - imaginea fidel a conturilor, rezultatelor i situaiei financiare. Se observ c pentru a atinge aceste obiective, auditorii externi vor trebui i ei, s aprecieze dispoziiile de control intern, ceea ce n mod precis trebuie s garanteze cele trei caracteristici fundamentale mai sus menionate: vor fi astfel dispoziii de natur financiar, contabil i cantitativ.Controlul intern apare asfel ca un mijloc pentru auditul extern atunci cnd este un obiectiv pentru auditul intern. , aceast diferen intre cele dou funcii este fundamental, rezultnd de aici asemnri, care ar fi n zadar a dori a le opune deoarece ele nu urmresc aceleai scopuri i nu rein aceleai noiuni. Aceast apropiere naional n care se compar sumele n litigiu cu totalul bilanului sau cu totalul cifrei de afaceri este total strin auditului intern. n aprecierea desfurrii afacerilor, relevarea prin test a unei disfuncionri, al unei erori, dac minim ele nu sunt comparate cu ordinele mrimilor contabile cu att mai mult posibil, ele pot fi indicele unei dezordini grave, nc potenial, dar care va trebui remediat. Obiectivul auditului intern nu este centrat pe un anumit lucru precis din timpul real, el ia de asemenea n considerare riscurile poteniale. Aceste diferene privind obiectivele, controleaz i guverneaz pe toate celelalte: - ele sunt cele care justific statutul, - ele sunt cele care difereniaz beneficiarii. d) n ceea ce privete cmpul de aplicare a auditului (a patra diferen)-cu privire la obiectivele sale, cmpul de aplicare a auditului extern nglobeaz tot ceea ce contribuie la determinarea rezultatelor, la elaborarea situaiei financiare, ns n toate funciile ntreprinderii. Auditul extern care ar limita observaiile sale i investigaiile doar n sectorul contabil ar face o lucrare incomplet. Profesionitii, (tiu foarte bine) exploreaz toate 8

funciile ntreprinderii i toate sistemele de informaie care particip la determinarea rezultatului i aceast exigen este din ce n ce mai mare.Cmpul de aplicare a auditului intern este mult mai vast deoarece el include nu doar toate funciile ntreprinderii dar i toate demersurile lor. Astfel, avnd o apreciere tehnic privind ntreinerea unui material de fabricare sau apreciind calitativ modalitile de recrutate al ncadrrii, este cu totul n cmpul de aplicare a auditului intern i n afara auditului extern. Cu toate acestea, acesta din urm este cu privire la ntreinerea sau recrutarea din dimensiunile lor financiare. Norma 550-01 din IIA, reafirm acest principiu cu for: cmpul de intervenie al auditului intern este prezentat n Norma 300. Din contr examenul ordinar al auditorului extern const n a obine suficiente informaii pentru a avea o opinie privind exactitatea global a situaiilor financiare. e) Cu privire la prevenirea fraudei (a cincea diferen)- auditul extern este interesat de orice fraud,din momentul n care ea are, sau este susceptibil de a avea, o inciden asupra rezultatului. n schimb, o fraud de confidenialitate a dosarelor personale privete auditul intern, i nu auditul extern. f) Cu privire la independen (a asea diferen) este de la sine c aceast independen nu este de aceeai natur. Independena auditorului extern este cea a titularului unei profesiuni libere, ea este juridic i statutar, cea a auditorului intern este asemenea restriciilor analizate n capitolul precedent. g) Cu privire la periodicitatea auditului (a aptea diferen): auditorii externi realizeaz, n general, misiunile lor ntr-un mod intermitent i n momente privilegiate pentru certificarea conturilor: sfrit de trimestru, de an. n afara acestor perioade, ei nu sunt prezeni, doar n cazul anumitor grupuri mari a cror importan a afacerilor cere prezena permanent a unei echipe de-a lungul anului, echip care se mrete considerabil n perioada de nchidere a conturilor.Auditorul intern lucreaz n permanen n ntreprinderea sa pentru misiunile planificate n funcie de risc i care l solicit cu aceeai intensitate oricare ar fi perioada. ns s observm, de asemenea, c auditorul extern este n relaie cu aceeai interlocutori, n aceleai servicii, atunci cnd auditorul intern schimb fr ncetare interlocutorii. Din punct de vedere relaional, auditul extern este permanent i auditul intern este periodic. h) Cu privire la metod (a opta diferen)- auditorii externi realizeaz lucrrile lor dup metode care fac proba lor, pe baz de analize, inventare. Metoda auditorilor interni este specific i original: ea va fi descris n detaliu n a treia parte a acestui capitol. Diferenele dintre cele dou funcii sunt astfel precise i bine cunoscute, nu ar trebui s existe confuzii. ns ele nu trebuiesc ignorate deoarece aprecierea i buna punere n practic a complementaritilor este pentru organizaii n ntregime un gaj de eficacitate.

GRUPA II-Categoria IV 1. Evaluarea economica si financiara a unei intreprinderi se face pe baza : - bilantului contabil. 2. Valoarea patrimoniala de baza a intreprinderii este: -140.000. 3. Valoarea patrimoniala a intreprinderii este: 8.480 lei.

GRUPA II-Catagoria V 1. Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si reserve de 1.000 lei. K = 1.000/50.000x100=2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta. Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respective 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B3.000x2%=60 lei prima de fuziune C1.000x2%=20 lei prima de fuziune --------------------------------------------------. TOTAL 4.000 lei 80 leiprima de fuziune Rezolvare: Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta 456 % 1012 1042 4.000 lei 3.920 lei 80 lei

2. SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14lei/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. Rezolvare: Preluarea activului SC BETA SA % 212 5121 456 15.000 lei 10.000 lei 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune. 456 % 1011 1042 15.000 lei 14.000 lei 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social 1042 1011 1.000 lei

3. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare la o filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2% pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediary si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni 1

achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii inetrmediare a vanzarii este de 3%. REZOLVARE: Achizitia intereselor de participare 50% ( 580 act.x 10 lei x 50% = 2.900 lei) platite 263 5121 2.900 lei

Achizitia intereselor de participare neplatite 50% 263 2692 2.900 lei 58 lei 58 lei

Achitarea comisionul catre intermediary 2% x 2.900 lei = 622 5121

Plata diferentei de 50% interese participare neeliberate 2692 5121 2.900 lei

Vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/act.(280 x 10,2 = 2.856 lei) 461 7611 2.856 lei

Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (280 x 10 = 2.800 lei) 6641 263 2.800 lei

Vanzarea a 300 de actiuni la un curs de 9,9 lei/act.(300 x 9,9 = 2.970 lei) 461 7611 2.970 lei

Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (300 X 10 = 3.000 lei) 6641 263 3.000 lei

Achitarea comisionului de 3% societatii de intermediere (2.856 + 2.970 = 5.826 x 3% = 174,78 lei ) 622 5121 174, 78 lei

GRUPA II-Categoria X 1.Orice planificare incepe cu intrebareapentru ce suntem aici? Aceasta presupune termenele(orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: - termen scurt: pana la un an; - termen mediu: intre doi si cinci ani; - termen lung: peste cinci ani In functie de termenele stabilite, etapele pot fi: - planificarea strategica; 1

- planificarea tactica; - planificarea operative; Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi, informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare. 2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert. GRUPA III-Categoria III 1. Expertizele contabile pot fi clasificate: Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in: a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura penala; alte legi speciale; b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in: a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile; b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale; e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti 2. Raportul de expertiz se prezint ca un document organizat n seciuni. Organizarea n acest fel a raportului de expertiz este impus de nevoia asigurrii fluenei i claritii informaiilor n raport. Un raport de expertiz judiciar cuprinde antetul i urmtoarele seciuni: Preambul; Prile; Scurt istoric; Obiectivul expertizei; Desfurarea expertizei; Constatrile expertului; Concluzii; (Borderou de anexe); Anexe. Antetul raportului de expertiz conine denumirea instituiei care a dispus expertiza, numrul dosarului i termenul de judecat pentru care trebuie depus raportul de expertiz. Preambulul raportului de expertiz cuprinde: numele i prenumele expertului, profesia i calificarea sa, numrul legitimaiei de expert, data la care a fost efectuat numirea expertului, data i numrul recomandrii Biroului local de expertize. Prile sunt menionate cu numele, prenumele, adresa de domiciliu (sau, dup caz, domiciliul ales) i calitatea lor n proces (reclamat i prt n cauzele civile, respectiv parte vtmat i inculpat n cauzele penale). n unele cazuri pot aprea dou sau mai multe coreclamante sau coprte, dar i intervenieni (pri interesate). Scurt istoric al litigiului - n aceast seciune se prezint ntr-o succesiune cronologic principalele elemente i informaii care constituie puncte de referin n evoluia litigiului. Aceste elemente sunt preluate din documentele dosarului cauzei i ndeosebi de la pri, cu prilejul cercetrii de teren. Se consemneaz poziia sau interpretarea prilor n legtur cu litigiul, n special a acelora care vizeaz obiectivele expertizei, precum i precizarea daunelor i a perioadei cnd acestea s-au produs. Rostul acestei seciuni este de a oferi informaii coerente i concentrate n legtur cu obiectivul expertizei. Obiectivul expertizei - seciunea conine redarea ad-literam a obiectivelor stabilite de ctre instan pentru efectuarea expertizei, precum i ntrebrile care au fost transmise n scris expertului. Procednd astfel, se evit posibilitatea ridicrii unor obieciuni de ctre pri, pe considerentul c expertul a interpretat limitat sarcina sa ori c nu a dat rspuns ntrebrilor formulate. 1

Desfurarea expertizei cuprinde desfurtorul aciunilor desfurate n vederea realizrii raportului de expertiz. Se face referire la convocarea prilor (datele de convocare, documente), la prezentarea pe teren (legalitatea invitrii prilor; numele i calitatea mputerniciilor; documente de mputernicire; investigaii efectuate de ctre expert n prezena prilor; documente de consemnare a rezultatelor investigaiilor - proces-verbal, minut etc., semnat de ctre expert). Constatrile expertului constituie cea mai important seciune din raport i cuprinde faptele, date, observaii, investigaii, extrase din dosarul cauzei i, respectiv, rezultate din investigaiile efectuate de ctre expert; aceste elemente trebuie descrise exact i, dac este cazul, trebuie comparate sau interpretate. Nepotrivirile ntre datele provenind din diferite surse se consemneaz, se compar i se comenteaz de ctre expert pentru stabilirea veridicitii lor. Concluziile raportului de expertiz trebuie s conin ntr-o form concentrat rspunsurile expertului la obiectivele stabilite pentru expertiz i alte elemente eseniale ale expertizei (modalitatea convocrii prilor, date i termene, eventuale expertize de aceeai specialitate efectuate anterior n cauz). Anexele raportului de expertiz se refer la documentele care susin concluziile formulate de expert. Fac parte din aceast categorie: documentele care dovedesc respectarea procedurii referitoare la convocarea prilor (n mod obinuit se ataeaz ca anex cel puin confirmrile de primire a scrisorilor recomandate trimise de expert, care conin tampila cu data de expediere), buletine de analiz, copii ale unor documente, fotografii, planuri i schie ale unor depozite, scheme de amplasare a mrfurilor n spaiile de transport, eventual procedee de calcul etc. 3. Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri: a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare; b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii; c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale; d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege; e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i informatic; f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale; g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale; 4. Incompatibilitati in exercitarea profesiei. - Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in situatia de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale. - dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta.

- cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile la care au i calitatea de salariat, indiferent de natura i durata contractului de munc.
1

- cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n raporturi contractuale, ca de exemplu: a - profesionistul contabil angajat n industrie, comer, educaie, etc. sau ntr-o societate de expertiz, presteaz servicii profesionale pentru o entitate care se afl n relaie contractual cu angajatorul su; - profesionistul contabil angajat ntr-o instituie public, presteaz servicii profesionale pentru o entitate cu care instituia se afl n raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n concuren; - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau instituii, sau persoane fizice, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul patru inclusiv sau soi ai administratorilor; - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese. Exist conflict de interese n urmtoarele situaii: a. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert ntr-o cauza, dac: - expertul sau un membru al familiei sale se afl ntr-o relaie de munc, de familie, comercial sau de alt natur cu una din prile cauzei; - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaii contractuale de orice fel cu una din pri n ultimii 2 ani; - expertul, are cunotin sau ar fi trebuit s tie, n virtutea funciilor pe care le deine n structurile alese i executive ale Corpului, c n cauza respectiv au existat sau exist litigii n curs la comisia de disciplin sau la alte organe i instane ale Corpului, privind un membru al Corpului. b. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert n mai multe faze succesive ale aceleiai cauze, cum ar fi: - expert n faza de cercetare i n faza de judecat; - expert numit ntr-o faz i expert (consilier) al unei pri n alt faz; c. obinerea de lucrri n mprejurri legate de exercitarea funciilor i atribuiilor aferente calitii de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei CECCAR; d.participarea la aciuni, fapte sau cauze n rol dublu: de profesionist n practic public i de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei Corpului, ca de exemplu: - luarea de hotrri, decizii i semnarea de coresponden n numele filialei sau a comisiei de disciplin, dac n cauza respectiv un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplin a efectuat lucrri sau a participat n vreun fel n calitate de liber profesionist contabil; - judecarea n cadrul comisiei de disciplin a filialei a unor fapte n legtur cu cauze la care au participat n vreun fel, n calitate de liber profesioniti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplin, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective. - cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de incompatibilitate.
1

GRUPA III-Categoria VIII 1. Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara: Indicator 31.12.n Imobilizari 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilitati 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350 2.000+500+150+50-350= 2.350 2.Se cunosc urmatoarele date din situatia bilantiera a unei intreprinderi: Indicator Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 40000 5000 10000 8000 2000 25000 15000 12000 8000 4000 1000

Stiind ca firma activeaza in domeniul industrial si cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri si 5% din creante sunt aferente cantinei din incinta societatii, care determina de asemenea datorii salariale de 600 si furnizori de 1000, sa se analizeze pozitia financiara a intreprinderii din punct de vedere contabil si functional. Rezolvare: GRUPA V-Categoria IX 1. Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. Contribuabili: Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne; b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;

d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indifferent de contextual in care se efectueaza. Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia; b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobnzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti strine ori n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor al cror regim este reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri. c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n condiiile stabilite prin norme; 3. Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor. 1

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare. n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; e) rezervele tehnice constituite de societile de asigurare i reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare i funcionare, cu excepia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate n reasigurare, rezervele se diminueaz astfel nct nivelul acestora s acopere partea de risc care rmne n sarcina asigurtorului, dup deducerea reasigurrii; f) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; g) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. h) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, 1

potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. 4. O societate comerciala obtine venituri din comert cu amanuntul in suma de 110.000 lei si venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile inregistrate sunt in cazul comertului cu amanuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile si in cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli inregistreaza si cheltuieli generale de administrare in valoare de 4.000 lei. Sa se determine impozitul pe profit. Rezolvare: Cheltuieli de administrare: 4000 lei 4000:(110.000+90.000)=0.02 Comert: 110.000x0,02=2.200 Act.bar: 90.000x0,02=1.800 Impozitul pe profit din activitatile barului Venituri act.bar=90.000 lei Cheltuieli =30.000 lei din care 2.000 nedeductibile 90.000-30.000+2.000-1.800=60.200x16%=9632 lei 90.000x5% = 4.500 lei 9.632>4.500 Impozitul datorat =9.632 lei Impozitul pe profit din act.comert: Venituri=110.000 lei Cheltuieli 60.000 lei din care 10.000 nedeductibile 110.000-60.000+10.000-2.200=57.800 lei Profit impozabil din ambele activitati: 60.200+57.800=118.000 lei Imp.profit =18.880 lei 691 = 441 18.880 lei

5. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza in anul 200X venituri in suma de 175.000 lei (reprezentand in totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmatoarele: -cheltuieli cu materiile prime si materialele 35000 lei; -cheltuieli de personal 10000 lei; -cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; -cheltuieli cu provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 15000 lei; -cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; -cheltuieli facute in favoarea asociatilor 1200 lei ( cu chirie spatiilor puse la dispozitia acestora); -cheltuieli cu amortizarea contabila a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscala este 23000 lei; -cheltuieli cu sponsorizarea 2500 lei Sa se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului si diferenta de virat statului. Rezolvare: 1

Venituri totale= 175.000 lei Cheltuieli totale:35.000+10.000+3.000+15.000+1.500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei Cheltuieli nedeductibile:3.000+1.200+2.500= 6.700 lei Rezultatul contabil: = venituri totale-cheltuieli totale=175.000-88.200= 86.800 lei Rezultatul fiscal: =venituri totale-cheltuieli totale-venituri neimpozabile+cheltuieli nedeductibile+amortizare contabila-amortizare fiscala= 175.000-88.200+6.700+20.000-23.000=90.500 lei 90.500x16%=14.480 lei Cheltuieli sponsorizare: 175.000x3%o=525 lei 14.480x20%=2.860 lei Cheltuieli sponsorizare deductibile=525 lei Impozitul pe profit datorat= 14.480-525=13.955 lei Diferenta de virat statului: 691 = 441 10.955 lei (13.955-3.000)

6. O societate comerciala a inregistrat la sfarsitul trimestrului al II-lea al anului 200X cumulate de la inceputul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezinta reluari asupra unor provizioane pentru care in anul 200x-1 nu s-a acordat deducere la constituire si 300 lei venituri din dobanzi pentru disponibilitatile pastrate in conturi bancare. Cheltuielile cumulate effectuate de la inceputul anului sunt: cheltuieli materiale 1900 lei, cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, asigurari sociale platite de angajator 280 lei, impozit pe profit afferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25 aprolie), cheltuieli de protocol 50 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea, in luna februarie a anului 200X a fost pus in functiune un mijloc fix in valoare de 15000 lei, amortizabil accelerat intr-o perioada de 8 ani. Determinati impozitul pe profit ce trebuie virat statului de catre societate la scadenta din 25 iulie 200X. Rezolvare: Venituri totale 10.000 din care 200 neimpozabile =9.800 Cheltuieli - materiale 1.900 -salarii 1.000 -asig.sociale 280 -impozit profit 250 -protocol 50 -sponsorizare 100 -amortizare 2.500 (15.000x50%=7.500 :12x4 luni) Total cheltuieli: 6.080 Cheltuieli nedeductibile: Imp.profit 250 Protocol 50 Sponsorizare 100 400 Protocol deductibil:9.800-6.080+50+250=84 lei Cheltuieli deductibile protocol 50 lei Calcul imp.profit: 1

10.000-200-6.080+400= 4.120x16%=659 lei Sponsorizare : CA 10.000-200-300=9.500x3%o=29 lei 20% din 659 =132 lei Cheltuieli cu sponsorizare = 29 lei 659-29= 630 lei Impozit profit de virat la stat: 630-250=380 lei 691 = 441 380 lei