P. 1
Riscuri ce pot aparea in cultivarea unor hibrizi de porumb in Silvostepa Moldovei

Riscuri ce pot aparea in cultivarea unor hibrizi de porumb in Silvostepa Moldovei

|Views: 153|Likes:
Lucrare prezentata in cadrul Zilelor Academice Iesene, la Conferinta cu participare Internationala Progrese in teoria deciziilor economice in conditii de risc si incertitudine, 16 Septembrie 2011
Lucrare prezentata in cadrul Zilelor Academice Iesene, la Conferinta cu participare Internationala Progrese in teoria deciziilor economice in conditii de risc si incertitudine, 16 Septembrie 2011

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Lucian Ciprian Melut on Nov 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2015

pdf

text

original

RISCURI CE POT APĂREA ÎN CULTIVAREA UNOR HIBRIZI DE PORUMB (ZEA MAYS L.

) ÎN CONDIŢII DE STRES HIDRIC ŞI TERMIC ÎN ZONA DE NORD-EST A ROMÂNIEI RISKS INVOLVED IN THE CULTIVATION OF HYBRIDS OF MAIZE (ZEA MAYS L.) IN WATER AND HEAT STRESS CONDITIONS IN THE NORTH-EAST OF ROMANIA
ing. Lucian Ciprian MELUŢ1, drd. ing. Viorel DINCĂ2, drd. ing. Valentin MANDACHE2 1 University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Iaşi 2 SC Pioneer Hi-Bred Seed Agro SRL, Afumaţi, Ilfov

Abstract
Motto: ‘‘Every generation begins and ends with agriculture’’ (Meluţ L.) Given the conditions and traditions of maize cultivation in Romania, the genetic basis which is available, attempting through this work complement the knowledge and risk analysis in relation to maize culture, bringing new data on capacity and features related to productivity, drought and heat conditions of commercial hybrids, the climate and soil characteristic of Romania's NE. The aim is to detect the performing hybrids in a field irrigation and irrigation application time, on a background of higher technology, but also reduce the quantities of water applied to maize crop with the best economic results. This work presents the results in an experience in 2010, which was organized by randomized block method in three repetitions, in a field planted with commercial corn hybrids in Romania, from the same FAO group. In this experiment, we are interested in the influence of irrigation water in different developmental stages of corn plant, on a background of 120 kg N, 70 kg P2O5 and 100 kg K2O, correlated with the capacity and productivity of features (number of grains / cob and TGW - thousand grains weight). Analysis was conducted of the experimental variants, a set of maize hybrids grown in the forest-steppe conditions in Moldova, the stability of production and production elements, to identify the best hybrids that correspond to unfavorable environmental conditions (drought and heat) in the area where we did experience. It will be observed that the grain harvest produced a positive reaction to the application of a more rich irrigation through increased production and production indices, and economically justified in terms of the profitability. Key words: risks, corn, irrigation, analysis, production stability.

A. Introducere Porumbul (Zea mays L.), specie deosebit de generoasă prin potenţialul de producţie, prin diversitatea largă de utilizare ca sursă de hrană pentru om şi animale, şi materie primă pentru procesare industrială, cultivată pe suprafeţe întinse în întreaga lume, precum şi în România, se plasează pe un loc prioritar în cooperarea şi dezvoltarea unei agriculturi moderne şi performante. Planta de porumb constituie cel mai surprinzător sistem pe care natura îl are pentru acumularea energiei. Dintr-o sămânţă care cântăreşte în jur de o treime de gram, răsare şi se dezvoltă în aproximativ nouă saptămâni o plantă înaltă de doi-trei metri, iar în jurul a opt săptâmăni care urmează, aceasta va produce 600-1000 de boabe. (Cristea M., 2007). Solicitările pieţei şi a consumatorului au condus cercetările în ameliorarea porumbului, spre crearea de hibrizi tot mai performanţi privind capacitatea de producţie (Ciocăzanu I. şi colab., 2009). Până în 2020, 20% din totalul combustibililor folosiţi în UE trebuie să fie

biocarburanţi, iar sursa cea mai importantă din punct de vedere economic pentru a realiza acest lucru îl reprezintă cultura de porumb. Astfel, se încurajează cultura porumbului prin mărirea suprafeţelor cultivate cu această plantă. Preocupările legate de consumul de apă în irigarea porumbului, constituie un deziderat major; astfel încât, prin aplicarea celor mai noi cunoştinţe, contribuţia culturii de porumb la furnizarea de materie vegetală, să crească anual. Obiectivul acestei lucrări îl constituie caracterizarea a opt hibrizi de porumb comerciali în România, privind capacitatea şi parametrii de producţie, corelate cu consumul de apă. B. Materialul biologic experimentat şi metoda de cercetare B.1. Scopul şi obiectivele lucrării În lucrarea de faţă, se prezintă influenţa suspendării udărilor în diferite stadii de dezvoltare a porumbului, privind regimul irigaţiilor asupra stării de aprovizionare cu apă a solului, microclimatului, consumului total de apă a solului şi corelaţiile indicatorilor: seceta pedologică şi consumul de apă cu producţiile de porumb. S-a avut în vedere evidenţierea posibilităţilor de reducere a normelor de irigare la cultura porumbului în contextul resurselor de apă tot mai limitate şi a tendinţelor de aridizare a climei şi în zona de nord-est a României. De asemeni, se are în vedere calculul eficienţei economice prin care se exprimă cantitatea generală a activităţilor economice. Acest concept se realizează în favoarea utilizării în mod raţional a factorilor de producţie necesari procesului de producţie justificat de obiectul întreprinderii. Astfel, eficienţa economică se exprimă ca un raport între rezultatul activităţii eforturilor depuse, exprimate prin cantitatea factorilor de producţie utilizaţi. B.2. Condiţiile ecologice din anul experimentării Cercetările s-au efectuat în anul 2010, când temperatura media anuală a fost de 10,83oC, iar temperatura medie înregistrată în perioada de vegetaţie (lunile IV-IX) a fost de 19,38oC. Cea mai călduroasă perioadă a fost luna august (temperatura medie de 25,3oC) care corespunde fazei de umplere a bobului la porumb. (Figura 1).

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media lunară

Media multianuală

Figura 1. Temperaturile înregistrate în anul agricol 2010 (oC)

Precipitaţiile medii înregistrate în 2010 au fost de 46,73 mm/m2, iar precipitaţiile înregistrate în timpul perioadei de vegetaţie au fost de 54,63 mm/m2, caracterizând anul agricol 2010 ca fiind unul relativ bun în privinţa precipitaţiilor căzute (Figura 2).

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media lunară

Media multianuală

Figura 2. Precipitaţiile înregistrate în anul agricol 2010 (mm) Cercetările s-au efectuat pe un cernoziom cambic tipic cu orizoturile bine diferenţiate, caracteristic Sivostepei Moldovei. Pe stratul arat, solul are o hidrostabilitate mare a agregatelor mai mari de 0,25 mm (47,5%), densitatea aparentă de 1,41g/cm³, caracterizează solul ca slab tasat, iar porozitatea totală este mijlocie. Reacţia solului este slab acidă (6,11-6,8) pe întregul profil de sol; aprovizionarea cu humus este slabă (1,44-1,75%). Sursa de apă de irigare este un foraj adânc de 15 m. Apa are un pH (7,2) care o încadrează în categoria celor corespunzătoare pentru irigat, un conţinut de sodiu scăzut (12,9%), reziduu mineral fix (0,5 g/l) sub limita admisibilă de 0,8-1 g/l. B.3. Materialul utilizat în cercetare şi tehnologia aplicată Modelul experimental a fost o experienţă polifactorială cu parcele subdivizate, cu factorul tip de stress hidric ca parcelă mare, randomizate în trei blocuri complete, iar hibrizii au constituit parcela subdivizată, după cum urmează: FACTORUL A - parcela mare – tipul de stres hidric cu 4 graduări: A1 - Neirigat; A2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a interupt irigaţia); A3 - Stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); A4 – Non-stress (irigat în optim); FACTORUL B –parcela mică, randomizată în cadrul parcelei mari- hibridul cu 8 graduări (hibrizi comerciali în România în 2010, aparţinând marilor companii producătoare de hibrizi, aparţinând aceeaşi grupe FAO 400-450) : Pioneer - B1- PR37Y12; B2 - PR37F73; Monsanto B3 - DK5143; B4 - DK4995; Limagrain – B5 – Ademio, B6 - LG 33.95; Syngenta – B7 - NK Cisco; B8 -Dolar. Suprafaţa unei parcele experimentale a fost de 50m2, numărul de repetiţii -3, metoda de irigare – prin aspersiune; pe un agrofond superior: N120P70K100. Din 10 în 10 zile, în toate variantele, s-a determinat umiditatea solului pe adâncimea de 0-75 cm, iar lunar, pe adâncimea de

0-150 cm. În varianta fără suspendarea udărilor, s-a irigat în momentul în care, pe adâncimea de 0-75 cm, rezerva de apă a ajuns la nivelul plafonului minim (PM). În variantele cu suspendarea udărilor în diferite faze de dezvoltare, s-a irigat conform metodei experimentale, odată cu irigarea variantei fără suspendarea udărilor. A1 b1 A2 b4 A3 b5 A4 b2 b3 b6 b3 b2 b8 b4 b1 b7 b5 b8 b1 b6 b7 b2 b7 b6 b3 b8 b5 b4 Figura 3. Aşezarea experienţei în teren b8 b7 b6 b5 b4 b3 b2 b1

S-a efectuat înainte de însămânţare pregătirea patului germinativ cu combinatorul la adâncimea de 7-8 cm; combaterea postemergentă a buruienilor cu Merlin în doză de 2l/ha în 300 l apă. S-au efectuat 3 lucrări mecanice de prăşit şi s-au aplicat îngrăşămintele cu N fracţionat în două părţi: 60 kg la semănatul culturii şi 60 kg la praşila a doua. Îngrăşămintele cu P şi K s-au aplicat din toamnă la arătură sub formă de sare potasică (70 kg/ha) şi superfosfat (100 kg/ha). La recoltare s-au extras probe de 20 de ştiuleţi la care s-au determinat masa a o mie de boabe (MMB), proporţia de boabe pe ştiulete (randamentul de boabe în % faţă de rahis) şi perioada de vegetaţie exprimată în procente de umiditate în boabe la recoltare. B.4. Regimul de irigare al porumbului Pentru menţinerea rezervei de apă pe adâncimea de 0-75 cm între plafonul minim şi capacitatea de câmp în anul 2010, s-a folosit o cantitate însemnată de apă. Numărul de udări cel mai mare a fost de 8 la varianta irigată în optim, cele mai multe udări 4, fiind înregistrate în lunile iulie-august, unde consumul de apă la porumb este cel mai ridicat. În tabelul 1 este prezentat regimul de irigare în perioada de vegetaţie pentru fiecare variantă experimentală în parte, iar în tabelul 2 sunt menţionate date referitoate la cantităţile totale de apă provenite din precipitaţii naturale, cât şi din regimul suplimentar de irigaţii. Tabelul 1. Regimul de irigare în perioada de vegetaţie a porumbului în 2010 (mm)
Varianta V1 V2 V3 V4 IV ∑m 25,0 25,0 25,0 n 1 1 1 V ∑m 25,0 25,0 25,0 n 1 1 1 VI ∑m 30,0 25,0 25,0 n 1 1 1 VII ∑m 60,0 65,0 n 2 2 VIII ∑m n 60,0 2 IX ∑m 20,0 n 1

V1 – Neirigat; V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress (irigat în optim); ∑m – norma de irigare; n – numărul de udări.

Tabelul 2. Cantităţile totale de apă din precipitaţii naturale şi irigaţii în 2010 (mm)
Varianta V1 V2 V3 V4 IV 29,2 54,2 54,2 54,2 V 75,8 100,8 100,8 100,8 VI 90,6 120,6 115,6 115,6 VII 28,4 28,4 88,4 93,4 VII 61,8 61,8 61,8 121,8 IX 70,4 70,4 70,4 90,4 Total 356,2 436,2 491,5 576,2

V1 – Neirigat;V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress (irigat în optim); C. Sinteza rezultatelor de producţie şi discuţii C.1. Influenţa stresului hidric şi termic asupra nivelului producţiei Hibrizii au fost testați în aceleași condiții de cultură, în fiecare repetiție și variantă. Regimul de apă aplicat suplimentar a avut un rol determinant asupra producției de cariopse. Urmărind datele din tabelul 3 se observă creşterea producţiilor direct proporţional cu aplicarea irigaţiilor. Potenţialul de producţie a hibrizilor, în condiţii de stres hidric şi termic, care a caracterizat anul 2010 pentru cultura porumbului, a făcut obiectul acestei cercetări. Astfel, se urmăreşte dacă prin aplicarea unui regim de apă suplimentar, valoarea cantitativă a producţiei va creşte. În coloana V1 este prezentată capacitatea de producţie a fiecărui hibrid testat în condiţiile de secetă şi arşiţă. Valorile producţiilor depăşesc pragul de 7 t/ha, dovedind o plasticitate ecologică ridicată; cel mai bun hibrid privind capacitatea de producţie îl are PR37F73 cu 7,87 t/ha. Influenţa regimului de apă aplicat în diferite faze de vegetaţie, scoate în evidenţă adevăratul potenţial al hibrizilor testaţi privind capacitatea de producţie. (Tabelul 3). Tabelul 3. Producţiile înregistrate pentru fiecare dintre hibrizii testaţi în cele patru variante diferite de irigaţie, în anul 2010, (calculate la umiditatea STAS 14%) (kg/ha)
Hibridul PR37Y12 PR37F73 DK 5143 DK 4995 Ademio LG 33.95 NK-Cisco Dolar Media V1 7144 7875 7319 7200 7037 7181 7075 7593 7303 V2 7931 8475 8505 7843 7918 8028 7613 8218 8066 Varianta V3 8864 9183 9314 8798 8752 9160 8612 9011 8961 V4 11773 12043 12107 11518 11499 11600 12004 11775 11739 Media 8828 9394 9311 8840 8802 8992 8826 9149

V1 – Neirigat;V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress Pentru o imagine mai bună asupra producţiilor înregistrate de hibrizii experimentaţi în urma cercetării, am realizat figura 4 care prezintă graficul evoluţiei capacităţii de producţie. De asemeni, se poate observa influenţa regimului de apă suplimentar în V2, V3 şi V4. Astfel, se constată că perioadele critice în ceea ce priveşte regimul de apă, sunt la începutul înfloritului (stadiul de 8-9 frunze) şi la umplerea boabelor. Temperaturile ridicate asociate cu

regimul scăzut de apă accesibil plantelor, împiedică polenizarea plantelor şi astfel o recoltă mai mică cu până la 15%. Acest lucru se poate observa comparând producţiile V1 cu V3 şi V4, unde s-a aplicat un regim suplimentar de apă.
11739 11775 12004 9160 8752 8798 8505 9314 11600 11499 11518 12107 12043 11773 11000 12500 V4 V3 V2 V1

MEDIA Dolar

7303

8066

8961 9011

7593 8218 7075 7613 7181 7037 8028 7918

Hibrizii experimentaţi

NK-Cisco LG 33.95 Ademio DK 4995 DK 5143 PR37F73 PR37Y12 6500

8612

7200 7843 7319

9183 7875 8475 7144 7931 8864 9500

8000

kg/ha

Figura 4. Reprezentarea grafică a producţiilor precum şi media acestora (kg/ha) C.2. Influenţa stresului hidric şi termic asupra indicilor de producţie Componentele capacităţii de producţie sunt, de asemeni foarte importante pentru alegerea unui hibrid de porumb în condiţiile ecologice din Silvostepa Moldovei. Astfel, randamentul de boabe/ştiulete oferă informaţii despre adaptabilitatea hibrizilor în zonă, dar şi cu privire la genetica liniilor consangvinizate utilizate în crearea hibrizilor, precum şi rezistenţa acestora în condiţii de stres. Masa a o mie de boabe (MMB) este o caracteristică importantă, deoarece ea face parte din formula de calcul a cantităţii de sămânţă la hectar. Altfel spus, cu cât aceasta este mai mare cu atât va fi necesar o mai mică normă de sămânţă/ha şi astfel costurile de producţie vor fi mai mici. De asemeni, această caracteristică a hibrizilor de porumb, în general este foarte importantă mai ales în procesul de producere a seminţelor pentru cultura intensivă. Rezultatele cercetării privind masa a 1000 de boabe (figura 5) au scos în evidenţă faptul că aplicarea unui regim de apă suplimentar culturii porumbului aduce un spor de greutate semnificativ. Diferenţele înregistrate sunt cuprinse între 4-62g în toate cele patru variante experimentate. Valoarea MMB-ului cea mai mică este a hibrizilor experimentaţi este în prima variantă (varianta neirigată), cu valori numerice cuprinse între 298-312g. În celelalte variante, unde regimul de apă aplicat în perioada de vegetaţie creşte, se observă şi o creştere a valorii MMB-ului. Cele mai mari valori înregistrate sunt, evident în ultima variantă unde s-a aplicat un regim de irigaţie în optim.

400 380 360 340 319 320 301 300 280 PR37Y12 PR37F73 DK 5143 DK 4995 Ademio LG 33.95 NK-Cisco Dolar 358 345 350 342 332 321 308 315 312 362 350 336 318 309 347 333 320 298 318 306 359 341 354 339 320 304 353 337 319 304 V1 V2 V3 V4

Figura 5. Valorile MMB-ului a hibrizilor experimentaţi în cele patru variante de irigare (g) Se constată o proporţionalitate directă între MMB-ul înregistrat şi producţiile de boabe ale hibrizilor testaţi, ceea ce consilidează ideea de stabilitate a hibrizilor testaţi şi puternica reacţie care o au la variante diferite de tehnologie în cultura intensivă. În ceea ce priveşte randamentul de boabe/ştiulete, adică greutatea boabelor unui ştiulete raportat la greutatea ştiuletelui curăţat de boabe, valorile înregistrate în urma cercetării celor opt hibrizi comerciali de porumb în cele patru variante diferite de irigare, au valori cuprinse între 80-84%; diferenţele înregistrate între hibrizi şi între variante fiind nesemnificative din acest punct de vedere. C.3. Analiza eficienţei economice Scopul oricărei experienţe ce vizează producţia agricolă este de a găsi căi şi mijloace de creştere a nivelului producţiei, însă nu în orice condiţii de eficienţă economică. Pentru experienţa de faţă, în scopul stabilirii eficienţei economice s-au folosit preţurile existente în anul 2010. Astfel, în urma calculelor efectuate s-a stabilit necesarul de cheltuieli pentru o cultură de porumb, din momentul înfiinţării acesteia şi până la vânzarea producţiei obţinute, acesta fiind 1452de ron/ha, fără a include în acest preţ cheltuielile cu sămânţa şi irigaţiile (costuri care s-au calculat separat în funcţie de preţul de achiziţie a seminţelor şi a apei de irigat). C.3.1. Analiza costului de producţie Cel mai mic cost de producţie (1,32 ron/kg) se înregistrează în cazul hibridului DK4995 în varianta stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); iar cel mai mare cost de producţie este în cazul primei variante neirigate, la hibridul PR37F73, de 1,54 ron/kg. Costurile medii de producţie pe fiecare variantă sunt: V1 – 1,47 ron/kg; V2 – 1,41 ron/kg; V3 – 1,43 ron/kg şi respectiv V4 – 1,46 ron/kg; iar costurile medii pentru hibrizi variază între 1,39 ron/kg la DK5143 şi 1,49 ron/kg la Dolar (Figura 5).

1.54 1.54 1.51 1.5 1.49 1.48 1.48 1.46 1.5 1.48 1.46 1.45 1.5 1.48 1.46 1.44 1.44 1.49 1.5 1.49 1.49 1.47 1.47 1.45 1.43

1.49

PR37Y12 PR37F73 DK 5143 DK 4995

1.44 1.38 1.37 1.33 1.38

1.39

1.37

1.37

1.38

Ademio LG 33.95

1.34

1.32

NK-Cisco Dolar

1.29 V1 V2 V3 V4

Figura 6. Analiza costului de producţie pentru fiecare hibrid experimentat în cele patru variante de irigare (ron/kg) C.3.2. Analiza profitului brut Cel mai ridicat profit în urma efectuării cercetării este în cazul variantei irigate în optim (non-stress), acesta ajungând la 981,2 ron/ha în cazul cultivării hibridului PR37F73. Valorile profitului în cazul acestei variante de irigare depăşesc la toţi hibrizii valoarea de 900 ron/ha. (Figura 6).
926.7 674 970 654.5 619.7 540.9 608.8 526.6 602.4 543.8 556.5 661.5 614.6 612.6 547.2 400 500 V4 600 V3 666.4 920 672 668.9 979.5 724 981.2 714.1 955.5 687.5 700 V2 V1 800 900 1000 928.4 706.8 918.4

Dolar NK-Cisco LG 33.95 Ademio DK 4995 DK 5143 PR37F73 PR37Y12

618.2 566.7 577.7 535.4

Figura 7. Analiza profitului brut (ron/ha)

Comparativ cu varianta irigată în optim, în varianta neirigată valorile profitului oscilează în jurul valorii de 553 ron/ha, aceasta fiind media profitului pe variantă. Nu se justifică economic aplicarea unui regim de apă în cazul variantei stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); comparativ cu varianta stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia), chiar dacă producţiile sunt mai ridicate în cazul celei din urmă menţionate, dar costurile de producţie sunt mai mari în favoarea celei dintâi. (Figura 6). Se subliniază încă o dată eficienţa apei în creşterea nivelului producţiei în cazul culturii de porumb. Potenţialul de producţie ridicat al hibrizilor aleşi pentru zona de silvostepă a Moldovei aduce un profit garantat între 553-980 ron/ha, în cazul unui an agricol cu precipitaţii modeste şi fără pierderi de plante în urma condiţiilor excesive de mediu. D. Concluzii generale Analiza rezultatelor cercetării a permis formularea unor concluzii cu privire la influenţa regimului de apă aplicat şi a cultivarului asupra producţiei, la cultura porumbului în condiţiile ecologice de cultură din Silvostepa Moldovei, astfel:  Folosirea unor hibrizi adaptaţi zonei de cultură din Silvostepa Moldovei permite obţinerea de producţii însemnate cantitativ şi calitativ, cu o eficienţă economică satisfăcătoare.  Regimul de apă aplicat suplimentar, în limita posibilităţilor fermierului, aduce un aport foarte semnificativ al capacităţii de producţie a cultivarului ales, evident şi cu un profit mai mare.  Pe un fond tehonologic superior şi în condiţii similare cu cele din cultura intensivă, hibridul PR37F73 s-a comportat cel mai bine în variantele experimentate, înregistrând o producţie  
medie de 9394 kg/ha, urmat foarte îndeaproape de hibridul DK 5143, cu o producţie medie a variantelor de 9311kg/ha. Producţia medie a hibridului Ademio în cele patru variante de irigare a fost de 8820 kg/ha, clasându-se pe ultimul loc privind capacitatea de producţie. În ceea ce priveşte indicii de producţie, MMB şi randamentul de boabe/ştiulete, aceştia sunt direct proporţional influenţaţi de regimul suplimetar de apă; cea mai mare valoarea a MMB-ului înregistrându-se în varianta irigată în optim, la DK5143 cu 362g. Randamentul de boabe/ştiulete este nesemnificativ între variante şi hibrizi valorile acestuia fiind cuprinse între 80-84%. Costurile de producţie (ron/kg) au valori cuprinse între 1,32 -1,54, diferenţele fiind distinct semnificative între variante şi hibrizi. Profitul înregistrat este direct proporţional cu capacitatea de producţie a hibrizilor. Totuşi, un regim optim de irigare poate aduce un profit de 981,2 ron/ha în cazul cultivării hibridului PR37F73.

  

Nu se justifică economic aplicarea unui regim de apă în cazul variantei stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); comparativ cu varianta stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia), chiar dacă producţiile sunt mai ridicate în cazul celei din urmă menţionate, dar costurile de producţie sunt mai mari în favoarea primei. Prin această lucrare se aduce un aport de cunoştinte important pentru cultura porumbului în condiţiile din Silvostepa Moldovei, care este declarată o zonă favorabilă culturii porumbului şi unde se pot obţine producţii ridicate în cazul folosirii unui cultivar adecvat microzonei de cultură respective.

Bibliografie
1. ALECU, I., MERCE, E. şi colab., Managementul exploataţiei agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 2001 2. AXINTE M., BORCEAN I., ROMAN V.GH., MUNTEAN S.L., Fitotehnie, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad″, Iaşi, 2006 3. BREJEA R., DOMUŢA C., BORZA I., Influenţa irigaţiei asupra calităţii şi cantităţii de porumb în Câmpia Crişurilor , Analele INCDA Fundulea, Vol. LXXVII, 2009 4. CIUREA I.V., Managementul în agricultura, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 1999 5. COSMIN O., FABIAN G., GOMOIU E. , Rezistenţa la secetă şi arşiţă a porumbului, Probl. genet. teor. aplic. X, 1978 6. CRISTEA M., CĂBULEA I., SARCA T., PORUMBUL – studiu monografic , Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004 7. GRĂDINESCU M. - Instrumente de analiză economico-financiară a întreprinderii agricole, Iaşi Editura Universitaţii Al. I Cuza, 1994. 8. HAŞ V., HAŞ I., TOKATILIS I., MYLONAS I., Analiza unor parametri deteminanţi în realizarea potenţialului şi capacităţii de producţie la porumb , Analele INCDA Fundulea, Vol. LXXVI, 2008 9. OANCEA I. , Tehnologii agricole performante, Editura Ceres, Bucureşti, 2004

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->