TEMA

1.COMPARATIE INTRE RAMURILE DREPTULUI PUBLIC SI RAMURILE DREPTULUI PRIVAT Dreptul public, cuprinde normele juridice care privesc statul, autoritatile publice si raporturile lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc prerogativele si obligatiile subiectelor de drept public. Dreptul public este dominat de interesul general (satisfacerea acestuia) si de aceea in raporturile juridice de drept prevaleaza vointa statului, a autoritatilor publice. Dreptul public cuprinde mai multe ramuri de drept si anume: dreptul international public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal etc. Aceasta impartire este facuta dupa obiectul si metoda de reglementare. Dreptul privat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor, fizice sau juridice si raporturile dintre ele vizand satisfacerea intereselor private individuale. In dreptul privat se Justificarea impartirii normelor juridice in dreptul public si dreptul privat consta in aceea ca: h5k10kg - in dreptul public, cel putin un subiect al raportului juridic, este de drept public adica statul, autoritatea publica sau administrativa; in raporturile juridice, de drept public, subiectii sunt inegali, iar actele juridice au de regula un caracter obligatoriu, erga omnes, adica pentru toti; - in dreptul privat, subiectii raporturilor juridice sunt egali iar actele juridice sunt de regula secrete, spre deosebire de cele de drept public, care sunt publice; - in dreptul public prevaleaza interesul general pe cand in dreptul privat, interesul privat. Dreptul pozitiv il constituie totalitatea regulilor juridice scrise, iar dreptul natural este acel drept care deriva din natura lucrurilor si din ratiunea omeneasca. Dreptul natural se compune dintr-un mic numar de

maxime fondate pe echitate si bunul simt care se impune chiar legiuitorului si dupa care opera legislativa va putea sa fie apreciata, laudata sau criticata. Spre exemplu, dreptul la viata este un drept natural. Dreptul public se caracterizeaza prin: - reglementeaza relatiile sociale privind constituirea statului, structura statului, relatiile dintre componentele statului precum si dintre acestea si indivizii (relatiile din interiorul guvernarii, inclusiv dintre guvernanti si guvernati); - in dreptul public sunt preponderente actele de autoritate pe cand in dreptul privat actele de gestiune, contractele etc.; - in dreptul public preponderent este regimul constrangerii (dreptul penal, dreptul administrativ etc.); din punct de vedere al constrangerii sunt preponderente actele juridice unilaterale, autoritare, emise de autoritatile publice; dreptul public contine ansamblul normelor prin care se asigura satisfacerea interesului public; *normele dreptului public sunt de aplicare mai larga vizand de regula, conduita tuturor cetatenilor (legea, hotararea de guvern etc.), pe cand cele ale dreptului privat au o aplicabilitate mai restransa, vizand de regula doua sau mai multe persoane; normele dreptului public sunt superioare celor de drept privat, ultimele fiind subordonate primelor; *dreptul public se exprima prin actiuni autoritare pe cand dreptul privat se traduce prin initiativa individuala si acordul liber de vointe; - dreptul public vizeaza interesul public pe cand dreptul privat apara interesul privat, particular; - normele de drept public sunt opozabile erga omnes, iar cele de drept privat numai la un numar restrans de persoane. - in dreptul public,drepturile statului si ale autoritatilor publice sunt obligatorii de infaptuit pentru titulari, deoarece prin acestea se apara interesul public si nu al autoritatii respective. 1. Ramuri de drept public: dreptul constituional, dreptul administrativ,

dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul financiar, dreptul mediului, dreptul internaional public, dreptul internaional umanitar, dreptul internaional al drepturilor omului, dreptul comunitar european .a. 2. Ramuri de drept privat: dreptul civil, dreptul familiei, dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul asigurrilor, dreptul internaional privat .a. 2.MONITORUL OFICIAL Art. 1. Monitorul Oficial al Romaniei este publicatia oficiala a statului roman, in care se publica actele prevazute de Constitutie, de prezenta lege si de alte acte normative. Art. 4. Monitorul Oficial al Romaniei cuprinde 7 parti, structurate in functie de natura actelor supuse publicarii. Art. 5. In Partea I se publica urmatoarele categorii de acte: A. actele juridice ale Parlamentului: a) legile, hotararile si motiunile; b) hotararile si motiunile celor doua Camere ale Parlamentului; B. actele cu caracter politic ale Parlamentului si ale celor doua Camere; C. actele birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, potrivit legii; D. decizii ale presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului; E. actele Presedintelui Romaniei: a) decretele; b) mesajele si alte acte adresate Parlamentului; F. actele Guvernului: a) hotararile, cu exceptia celor care au caracter militar; b) ordonantele emise in temeiul unei legi speciale de abilitare; c) ordonantele de urgenta; d) declaratiile de politica generala si alte asemenea declaratii; G. deciziile primului-ministru, potrivit legii; H. actele normative ale organelor de specialitate ale administratiei

publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit competentei lor stabilite prin lege, adoptate in vederea organizarii executarii legii; I. actele normative adoptate de autoritatile administrative autonome si de alte autoritati publice, potrivit competentei lor conferite prin lege, in vederea organizarii executarii legii; J. deciziile, hotararile si avizele Curtii Constitutionale; K. acte ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii; L. deciziile pronuntate de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca urmare a solutionarii recursurilor in interesul legii; M. deciziile si hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntate in cazurile in care statul roman are calitatea de parat; N. actele normative adoptate de persoane juridice altele decat autoritatile publice care au fost abilitate prin lege sa asigure executarea unor legi; O. alte acte care, potrivit unor dispozitii legale, se publica in Partea I a Monitorului Oficial al Romaniei. Art. 6. In Partea a II-a se publica: A. stenogramele sedintelor Camerei Deputatilor si Senatului; B. stenogramele sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului; C. sintezele lucrarilor comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului; D. rapoartele si darile de seama prezentate Parlamentului de catre autoritatile publice, potrivit Constitutiei sau altor legi, dupa dezbaterea acestora de catre Parlament; E. intrebari adresate de deputati, respectiv de senatori Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administratiei publice la care nu s-a raspuns; F. alte acte prevazute de lege. Art. 7. In Partea a III-a se publica, in temeiul unor dispozitii legale, acte juridice, inscrisuri, comunicari, anunturi si altele asemenea. Art. 8. In Partea a IV-a se publica, in temeiul unor dispozitii legale, acte juridice referitoare la operatori economici si la alte categorii de persoane juridice, precum si alte acte stabilite prin dispozitii legale.

Art. 9. In Partea a V-a se publica contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si de ramura, conventiile si recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii, precum si alte acte stabilite prin dispozitii legale. Art. 10. In Partea a VI-a se publica anunturile privind atribuirea contractelor de achizitie publica si a contractelor de concesiune de lucrari si servicii publice, a contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, precum si alte anunturi stabilite prin dispozitii legale. Art. 11. In Partea a VII-a se publica, in temeiul unor dispozitii legale, acte juridice referitoare la societati cooperative si la alte categorii de persoane juridice infiintate de societatile cooperative, precum si alte acte referitoare la cooperatie, stabilite prin dispozitii legale. 3.MORALA ARTICOLUL 11 (1) Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu buncredin obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. n cazul n care un tratat la care Romnia urmeaz s devin parte cuprinde dispoziii contrare Constituiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup revizuirea Constituiei.
ARTICOLUL 26 (1) Autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, familial i privat. (2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele moravuri. ARTICOLUL 30

(1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis. (3) Libertatea presei implic i libertatea de a nfiina publicaii. (4) Nici o publicaie nu poate fi suprimat. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n mas obligaia de a face public sursa finanrii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaa particular a persoanei i nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defimarea rii i a naiunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur naional, rasial, de clas sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen public, precum i manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Rspunderea civil pentru informaia sau pentru creaia adus la cunotin public revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de ARTICOLUL 53 (1) Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securitii naionale, a ordinii, a sntii ori a moralei publice, a drepturilor i a libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale; prevenirea consecinelor unei calamiti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. ARTICOLUL 57

Cetenii romni, cetenii strini i apatrizii trebuie s-i exercite drepturile i libertile constituionale cu bun-credin, fr s ncalce drepturile i libertile celorlali.

4.LEGEA LGE, legi, s.f. I. Categorie filozofic ce exprim raporturi eseniale, necesare, generale, relativ stabile i repetabile ntre laturile interne ale aceluiai obiect sau fenomen, ntre obiecte sau fenomene diferite sau ntre stadiile succesive ale unui anumit proces. Modificare cu caracter regulat care intervine ntr-un fenomen, ntr-un proces etc., exprimnd esena lui. II. 1. Norm cu caracter obligatoriu, stabilit i aprat de puterea de stat. Lege nescris = tradiie, obicei al pmntului. Omul legii = a) reprezentant al autoritii de stat; b) persoan care respect cu strictee prevederile legale. Om de lege = jurist, avocat. Loc. adj. Fr (de) lege = pctos; miel. Loc. adv. Dup lege = just, legal. n lege = de-a binelea, cu totul; stranic. Expr. Vorba (sau cuvntul cuiva) e lege = vorba lui se respect cu strictee. Cum e legea = cum se cuvine, cum se cade. (Nu) e lege = (nu) este neaprat aa. n numele legii, formul ntrebuinat atunci cnd se invoc autoritatea legal. n baza legii = n conformitate cu prevederile legale. 2. (Pop.) Proces, judecat. 3. Legalitate, constituionalitate. III. Religie, credin. Expr. Pe legea mea! = zu! pe contiina mea! Datin, obicei. Expr. n legea cuiva = n felul cuiva, cum se pricepe cineva. Din lat. lex, legis. Exist trei tipuri de legi: legi constituionale legi organice legi ordinare. a) Legile constituionale sunt cele care privesc revizuirea Constituiei.

Dup adoptarea ei de ctre Parlament, se supune aprobrii cetenilor, prin referendum,la intrarea n vigoare devine parte integrant a Constituiei. b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament n domeniile de importan vital pentru funcionarea statului i care sunt strict enumerate n art.72 alin.3 din Constituie. Astfel prin lege organic se reglementeaz: sistemul electoral, organizarea i funcionarea partidelor politice, organizarea i desfurarea referendumului, organizarea Guvernului i a Consilului Suprem de Aprare al rii, regimul strii de asediu i al celui de urgen, infraciunile, pedepsele i regimul de executare a acestora, acordarea amnistiei sau a graierii collective, organizarea i fincionarea Consilului Superior al Magistaturii, a instanelor judectoreti, a Ministerului Public i a Curii de Conturi, statutul funcionarilor publici, contenciosul administrative, regimul juridic general al proprietii i motenirii, regimul general privind raporturile de munc, sindicatele i protecia social, organizarea general a nvmntului, regimul general al cultelor, oraganizarea administraiei locale, a teritorului, precum i regimul general privind autonomia local, modul de stabilire a zonelor economice exclusive, celelalte domenii pentru care, n Constituie, se prevede adoptarea de legi ordinare. Legea organic se adopt prin votul majoritii membrilor fiecrei

camere legislative-Camera Deputailor i Camera Senatului. c) Legile ordinare sunt toate celelalte legi elaborate de organul legislativ suprem (Parlament) n procedura obinuit de legiferare avnd ca obiect reglementarea diverselor domenii i raporturi sociale ce nu sunt de domeniul Constituiei sau legilor organice. Procedura de adoptare: jumtate din numrul parlamentarilor prezeni. 5.SANCTIUNILE SPECIFICE DE DREPT CONSTITUTIONAL Sanctiunea arata efectele nerespectarii unei dispozitii. Normale juridice de drept const sunt specifice in sensul ca nu contin strict toate cele 3 parti componente. In putine cazuri norma juridica de drept const prevede si sanctiuni. Cu toate acestea nu putem spune ca incalcarea unor prevederi ale Const nu pot fi sanctionata. n functie de identificarea modului de ncalcare a acestora, se apeleaza la sanctiunile specifice altor ramuri de drept, cum ar fi: dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ etc. ARTICOLUL 70 - Mandatul deputatilor si al senatorilor (2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. ARTICOLUL 95 - Suspendarea din functie (1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.

(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui. ARTICOLUL 106 - Incetarea functiei de membru Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege. ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale (1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. (3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. (4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.