Sunteți pe pagina 1din 5

Calitatea de aparator:este o persoana sacrificata, este un participant la procesul penal situandu-se pe pozitia partii pe care o apara.

Efectele procesului nu se reflecta asupra sa. Conditii pentru a fii aparator: sa fie cetatean roman; licentiate in drept; membru al unui barou; sa nu se afle in cazurile prevazute de lege. Profesia de aparator este libera si independenta ca organizare si functionare. In exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii statului si eticii sale profesionale, avand dreptul sa asiste si sa reprezinte personae fizice si juridice in fata tuturor organelor judiciare si altor autoritati ale statului. Activitatea avocatului se realizeaza prin: consultatii si redactarea de cereri cu caracter juridic; apararea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime a persoanelor fizice si juridice. Sustinerea intereselor partilor in fata instantei prin punerea de concluzii si executarea cailor de atac prevazute de lege; orice alte mijloace necesare apararii. Forme de organizare: cabinete individuale, cabinete associate, societati civile profesionale. Asistenta activitatea avocatului si desfasurarea in prezenta celui asistat. Reprezentarea activitatea avocatului si desfasurarea in lipsa celui reprezentat. Avocatul este dator a pastra secretul professional cu privire la orice aspect al cazului cu exceptia infractiunilor indreptate contra sigurantelor statului. Incompatibilitati: un avocat nu poate reprezenta partile cu interese contrare; avocatul parlamentar nu are dreptul sa apere inculpatii ce au comis fapte de coruptie; nu pot fi aparatori si martori in aceeasi cauza; fosti magistrati nu pot pune concluzii la instanta unde au lucrat ca procurori sau judecatori precum si organe de politie care au lucrat ca politisti in localitatea respectiva timp de 2 ani. Calitatea de aparator - toti avocatii din judet pentru exercitarea profesiei fac parte din baroul acelui judet sau al muncicipilui bucuresti. Organul suprem de conducere este congresul uniunii avocatilor din Romania el alegand consiliul uniunii ce conduce intre congrese la nivel national. La nivel local este baroul care alege un consiliu de conducere si un deca al baroului. Drepturile si obligatiile aparatorului avocatul are dreptul de a asigura, asista si reprezenta parti de alungul intregului proces penal. In faza de urmarire penale avocatul are dreptul sa participe la orice act procesual desfasurat si care priveste partea pe care o reprezinta ( la unele activitati procesuale este chiar obligatorie neparticiparea sa conduce la nulitatea actului respectiv ). In masura in care avocatul care a fost anuntat despre realizarea unor acte procesuale nu se prezinta, organele de urmarire penala, le va realiza si in lipsa acestuia dar sa aca dovada comunicarii inscris ( mai putin actele procesuale cu participarea obligatorie a avocatului ). Daca partea si a ales un avocat in cauze existand si un aparator din oficiu atunci inceteaza mandaul celui din oficiu, avan prioritate cel ales. Un aparator are dreptul sa formuleze plangeri impotriva actelor facute de catre organul de urmarire penala la instanta de judecata sau impotriva ordinului de retinere, in masuri de siguranta. In fata instantei de judecata avocatul isi exercita autoritatea in mod complet, plenar; are dreptul de a studia dosarul, de al examina; de a formula cereri, exceptii de tot felul; de a pune concluzii si de a formula intrebari pentru partea pe care o reprezinta, insa nu poate exercita anumite drepturi personale ale partii. in situatia inculpatului arestat are dreptul de contact permanent cu inculpatul arestat; are dreptul de a exercita toate caile de atac ordinare si extraordinare in numele parii pe care le reprezinta. Asistenta juridica este facultativa nu obligatorie. Actiunea in justitie - este mijlocul juridic prin care o persoana este trasa la raspundere in fata organelor judecatoresti, pentru a suporta constrangerea de stat corespunzatoare normelor incalcate. Actiunea penala este mijlocul juridic prin care autorul este tras la

raspundere penala, respectiv acel conflic de drept penal este adus in fata instantei de judecata. Actiunea penala cuprinde 3 faza: punerea in miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale si epuizarea actiunii penale. Punerea in miscare a actiunii penale este momentul de inceput al activitatii penale denumit inculpare si declansarea actiunii penale. Anterior pnerii in miscare a actiunii penale se desfasoara unele activitati care determina modificari privind pozitia procesuala a autorului. Primele activitati sunt actele premergatoare inceperii urmaririi penale cand autorul este numit faptuitor, apoi urmeaza etapa inceperii urmaririi penale cand autorul ste invinuit, el nu este partea procesului penal dar exista date ca ar fi comis fapta. Presupune ca sunt probe sau indicii suficiente de vinovatie a acelui faptuitor si transferarea invinuitului in inculpat ce urmeaza a fi tras la raspundere; - este declasata de catre procuror la propunerea motivata a organelor de cercetare penala. Procesul poate pune in miscare actiuni penale chiar pana la terminarea urmarii penale daca apreciaza ca sunt indeplinite conditiile necesare sau in mod obligatoriu cand intocmeste rechizitoriul si il trimite in judecata. Invinuitul poate fi aresta 10 zile, pt arestarea lui mai mult de 10 zile procurorul pune in miscare actiunea penala. Punerea in miscare a actiuni penale o face prin ordonanta si prin rechizitoriu. Procurorul poate pune in miscare actiune penala si in fata instantei de judecata prin declaratia orala cu privire la extinderea cercetarii la alti faptuitori, declaratie orala ce va fi consemnata in incheierea de sedinta. In cazuri exceptionale si instanta de judecata poate pune in miscare actiunea penala in cazul prevazut de articolul 279C.p.p. Consecinte prin miscare a actiunii penale schimba pozitia faptuitorului acesta devenind inculpat, el urmand a fi tras la raspundere, este partea procesului penal cu drepturi si obligatii mai mari decat al invinuitului; - este obligat a se prezenta ori de cate ori este chemat; - este obligat a anunta ori de cate ori schimba resedinta; - poate fi arestat mai mult de 10 zile. Drepturile inculpatulu: de a i se aduce la cunostinta ca s a pus in miscare actiunea penala; de a fi asistat si reprezentat de avocat; de a pune concluzii direct sau prin aparator; de a formula cereri si exceptii in aparar; de a spune ultimul cuvant; de a exercita toate caile de atac ordinare si extraordinare. Exercitarea actiunii penale participarea organului de cercetare penala la realizarea tuturor actelor si procedurii penale in mod progresiv si sucesiv. Epuizarea actiunii penale : se realizeaza in 2 modalitati: 1) odata cu tragerea la raspundere penala a inculpatului prin aplicarea pedepsei; 2) in cursul urmaririi penale fara a se ajuge la o condamnare, datorita aparitiei unuia dintre cazurile art.10C.p.p.......................... cazurile de la art.10 se impart in: I. Art.10 litera a-e C.p.p. art.10 litera a fapta nu exista in materialitatea e, nu a vut loc nici o actiune sau inactiune umana( partea biologica ). Litera b fapta nu este prevazuta de legea penala. Litera b indice 1 fapta nu prezinta grad de pericol social necesar unei infractiuni. In aceasta situatie se dispune scoaterea de sub urmarire penala si sanctionarea administrativa. Litera c fapta nu a fost comisa de invinuit sau inculpat ( a fost pusa in mod gresit actiunea penale). Litera d nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni. Litera e exista una din cazurile care inlatura caracterul penal al faptei ( legitima aparare, stare de necesitate). Daca apar acest cazuri se dipune scoaterea de sub urmarire penala iar instanta pronunta achitarea. II. Litera f-j C.p.p. litera f lipseste plangerea prealbila. In cazul infractiunilor unde este necesara plangerea peralabila. Daca persoana vatamata nu a depus plangere nu se incepe urmarirea penala. Este asimilata lipsa plangerii penala si lipsa nejustificata a 2 termene consecutive la judecata in fond; lipsa autorizarii sau

sesizarii organului competent. Lipsa sesizarii comandantului unitatii militare impotriva militarilor ce au comis o fapta; lipsa orcarei conditii prevazute de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale. Litera g a intervenit amnistia, nu se mai poate declansa actiunea penala; a intervenit prescriptia presupune trecerea unui interval de timp prevazut la art. 121; a intervenit decesul faptuitorului autorul a murit.litera h a interveni retragerea plangerii prealabile a partii vatmate( se retrage plangerea act unilateral al persoanei vatamate care poate sa l faca direct in fata organelor judiciare sau trimis prin posta la un birou notarial; neconditionat) a intervenit impacarea intre parti este actul bilateral. Partile se reprezinta in fata organelor judiciare si declara acest lucru; este neconditionata atat pe latura penala cat si civila este irevocabila ; - isi face efectul pana la pronuntarea unei hotarari definitive. Litera i sa dispus inlocuirea raspunderii penale de catre instanta d judecata. Apare in situatia in care cu toate ca procurorul a apreciat ca fapta este infractiune si a trimis cazul in instanta, instanta apreciaza ca nu este infractiune si o inlocuieste cu o raspundere administrativa conform art.118 C.p.p. litera i cand exista o cauza de nepedepsire prevazuta de legea penala (ex. Denuntarea faptei inainte de a fi descoperita. Litera j cand exista autoritate de lucru, judecat. Exista identitate de obiect si persoana. Un autor nu poate fi condamnat de 2 ori pt aceiasi fapta. In aceste cazuri daca apar in cursul urmaririi penale procurorul dispune incetarea. Actiunea civila - temeiul juridica al actiunii civile art.198 cod civil care prevede ca orice fapta a omuui care cauzeaza altuia un prejudiciu il obliga al repara( raspunderea pt fapta propie). Actiunea civila este mijlocul legal prin care persoana vatamata aduce instantei civile conflictul de drept civil in vederea separarii dreptului de drept civil si obligarea la reparare. Conditii necesare exercitarii actiunii civile: 1) actiunea civil este determinata de savarsirea unei actiuni, nu toate infractiunile produc prejudiciu. Cele care produc pregjudiciu sunt infractiuni de rezultat ( 217 lovituri,vatamari corporale ) 2) intre fapta si prejudiciu trebuie sa existe un raport de cauzlitate. Infractiunea trebuie sa determine in mod direct si necesar producerea unui prejudiciu. 3) prejudiciul sa fie cert sa fie actual, sa se fi produs si sa prezent si sa poata fi evaluat. Poate fi luat in considerare si un prejudiciu viitor numai daca pt acesta avem date de avaluare. 4) prejudiciul trebuie sa nu fi fost recuperat. Recuperarea se face prin: sistemul pensiilor de asigurari sociale, contracte asigurare; acoperirea din partea unui tert. In existenta acestor modalitati, prejudiciul va fi acoperit de autor, daca exista un singur sistem autorul va suporta diferenta necesara. 5) sa existe manifestarea de vointa a partii vatamate in sensul ca trebuie sa se constituie parte civila in procesul penal si sa aduca dovezi, probe care sa aoblige pe autor la daune materiale si morale. Modalitati de reparare a prejudiciului I. Principiul este ca prejudiciul trebuie reparat in natura respectiv in urmatoarele modalitati: 1) restituirea lucrului organul de urmarire penala si instanta de judecata au obligatia de a dispune atunci cand este posibil ca lucrul este gasit la invinuit sau inculpat ori la alte persoane care le aveau in pastrare daca acestea sunt propietatea partiivatamate fiind luate pe nedrept sa i fie restituite pana la solutionarea definitiva a procesului penal cu respectarea a 2 conditii: a) sa nu stinghereasca buna desfasurare a procesului penal; b) sa nu instraineze aceste bunuri pana la solutionarea definitiva a procesului penal. 2) restabilirea situatiei anterioare cpmiterii faptei este specifica bunurilor imobile iar conf. Art. 170 procurorul in cursul urmaririi penale sau instantei de judecata pot lua masuri de restabilire a situatiei anterioare

comiterii infractiunii in masura in care schimbarea situatiei a rezultat in mod vadit din savarsirea infractiunii daca mai este posibil. 3) desfintarea totala sau partiala a unui inscris fals se desfasoara acele actiuni, inscrisuri care sunt decalarate false in baza unei hotarari definitive. 4) prin orice alt mijloc de reparare in natura. II> cand nu mai este posibila repararea in antura prejudiciul va fi reparat in echivalent banesc dar si aceasta reparare trebuie sa ajunga la o situatie totala si efectiva a prejudiciului produs, pt a se ajunge la acest obiectiv practica judiciara a statuat ca momentul care se ia in considerare in vederea stabilirii cazului este acela al pronuntarii hhotararii definitive la care se adauga ca vor fi suportate de inculpat. Competenta organelor judiciare - reprezinta capacitatea obiectiva prevazuta de dispozitiile legegale a unui organ judiciar de a indeplini acte procesuale si procedurale cu eficienta legala. Forme de copmetenta reprezinta modul concret in care organele judiciare isi realizeaza atributiile: I> formele fundamentale, contin: a) competenta functionala desemneaza acele atributii specifice unui organ judiciar care delimiteaza alte organe judiciare; b) comptenta materiala delimitarea competentei organelor judiciare dupa obiectul cauzei, dupa categoriile de infractiuni, determina si limitarea organelor judiciare in linie verticala, respectiv judecatorii, tribunalele, curtea de apel; c) competenta teritoriala conduce la delimitarea competentei organelor judiciare dar numai in lini orizontale; aceasta delimitare se analizeaza dupa 2 criterii: 1) infractiune comisa in tara art30 ; 2) actiuni comise in strainatate art 31. d) aompetenta extraordinara apartine unor organe aparute in situatie extraordinare II. competenta judecatoriei judeca infractiunile prevazute in art279 alin. 2 litera b in special cele care sunt lipsite de recurs; judeca in fond in apel si in recurs. In fond anumite infractiuni toate infractiunile de omor comise cu intentie sau praeteintentii; violul cu moartea victimei; determinarea sau inlasnirea victimei; lipsirea de libertate in forma calificat, scalvia, infractiunile de coruptie, violul in forma calificat, infractiuni contra patrimoniului in forma calificata, inselaciunea, evadarea. B) in apel judeca apelurile impotriva apelurilor judecate de judecatori in prim instanta cu exceptia celor prevazute de art. 279 alin. 2 litera a; c) in recurs solutioneaza hotararile reemise de judecatori in prim instanta din infractiunile prevazute de art 279 alin.2 litera a. Solutioneaza conflictele de competenta dintre judecatori. Competenta curtii de apel in priom ainstanta judeca infractiuni prevazute de codul penal impotriva sigurantei statului infractiuni comisse de judecatorii de la sectoare si tribunale; notariipublice, procurori. in apel judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta. in recurs judeca recursurile impotriva pronuntarilor de tribunal. solutioneaza conflictelle de competenta intre tribunalele de pe raza acelei curti de apel. Prorogarea competentei presupune prelungirea competentei unui organ judiciar, atributiilor cu privire la alte activitati judiciare care in mod normal nu intra in competenta sa. Conflictele de competenta si modul de solutionare al acestiuia orice organ judiciar este obligat sa si vereifice permanent competenta pana la solutionarea definitiva a cauzei. In masura constatarii ca nu estre competent este sa si decline competenta in favoarea organului competent. Fie organul de urmarire penala isi poate dispune declinarea prin ordonanta, instanta de judeacata o face prin hotarare de declinare a competentei. In cadrul declinarii apar conflicte de competenta intre organele judiciare( pozitive si negative).

Notiunea de prob art.63 - proba este orice element de fapt care serveste la citarea sentintei sau nu a unei infractiuni la identificarea autorilor si cunoasterea imprejurarilor necesare pentru solutionarea cauzei. Mijloace de proba - cartile legale prin care se adeveresc toate probele Procedeele probatorii Masurile procesuale - sunt luate de cate organele judiciare pentru asigurare. Clasificari masurile procesuale in functie de : a) obiectul asupra caruia se dispune : masuri preventive; - masuri asiguratorii: indisponibilizarea unori bunuri, bani ale autorului pentru a nu le instraina si de a asigura acoperirea prejudiciului Incopatibilitatea - sunt anumite situatii obiective sau subiective care pun sub semnul indoielii subiectivitatea unor persoane din cadrul organelor judiciare Rebedii ale incopatibilitatii abtinerea reprezinta un rebediu de iesire din incopatibilitate de munca care se afla in acele situatii de incompatibilitate; recuzarea.